Clopotul, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 2476-2552)

1969-06-19 / nr. 2543

CETĂȚENEȘTI Parteneri la o afacere Vrednic gospodari — spu­neau oamenii din Sarafinești despre Costache Catană, res­ponsabilul morii țărănești din­ sat. Intr-o perioadă de timp destul de scurtă acesta reușise să-și ridice o gospodărie cum nu prea sunt altele prin apro­piere, și pentru aceasta, desi­gur, se spuneau cuvinte de la­udă la adresa lui. Dacă oamenii ar fi știut prin ce mijloace a ajuns Ca­tană să agonisească avere, da­că ar fi știut că acesta fura porumb din diumul morii și-l vindea apoi cetățenilor, că a ajuns să înființeze pe lângă casa sa un adevărat chioșc pentru „desfacerea“ produsu­lui furat, ei, oamenii, și-ar fi îndreptat laudele în altă par­te. Sub ochii oblăduitori ai ce­lor de la întreprinderea „Fla­mura roșie“ Botoșani — aces­ta e adevărul, trebuie s-o spu­nem — responsabilul necin­stit își vedea de ale sale, adi­că de hoție, cu calmitatea și stăpînirea aceluia care are si­guranță că nu va fi deranjat. Se Vede treaba însă că traiul pe picior mare l-a făcut mai „exigent“ și mai... inven­tiv. Nu s-a mulțumit cu ceea ce reușea să ciupească zilnic și a încercat să se lanseze în­­tr-o afacere mai mare. Dar ca să faci o afacere trebuie să ai ai parteneri. Și Costache Cata­nă i-a găsit. Erau toți de-o teapă cu el, necinstiți, avizi de cîștiguri nemuncite, gata să-și vindă și sufletul pentru ban. Se numesc Gheorghe Irimia — șeful Bazei de recepție a ce­realelor din Bucecea, Stoleru, șef de depozit, Mina și Gheorghe Hîrtie — laborant la aceeași bază. Procedeul folosit de hoți părea simplu și mai a­­les sigur. Catană a făcut un a­­viz de expediție fals pentru cantitatea de 3465 kg porumb boabe, aviz care pe data de 17 mai a.c. ajunge pe biroul șe­fului de bază. Și cum acesta primise de la Catană 3400 lei, partea din „afacere“, s-au fă­cut imediat actele prin care se confirma că porumbul a fost cîntărit, verificat la umiditate și introdus în depozit. Și de fapt nu s-a adus măcar un bob de porumb. Și totuși procedeul nu a fost sigur fiindcă hoții au fost de­mascați și acum așteaptă pe­deapsa pe care o va dicta le­gea. Trebuie să rămînă însă în atenția oamenilor printre care au lucrat acești afaceriști precum și în atenția conduce­rilor întreprinderilor respecti­ve, o preocupare mai intensă pentru întărirea vigilenței și apărarea avutului obștesc, pentru eliminarea tuturor po­sibilităților de sustrageri din acesta. AURELIAN CAZIMIR SPORT - sport- SPORT Final în campionatul județean la fotbal • VOLANUL — CAMPIOANA JUDEȚEANĂ • SPORTIVUL ȘI PRUTUL — RETROGRADEAZĂ Ultima etapă a campio­natului a furnizat județean de fotbal două surprize : Siretul Bucecea a fost în­­frîntă­­pe propriul teren de echipa din Darabani cu sco­rul de 4—2, iar Unirea Să­­veni n-a izbutit decît un meci egal (2—2) pe terenul din Nicolae Bălcescu, cu e­­chipa locală. In urma aces­tor rezultate situația din plutonul întîi al clasamen­tului s-a clarificat definitiv. Intr-un alt meci, Volanul Botoșani a întrecut, pe foa­ia de arbitraj, cu 3—0, e­­chipa din Ungureni, care a întîrziat la meci. In sfîr­­șit, intr-un meci restanță desfășurat în săptămîna trecută, Victoria Coțușca a fost întrecută pe propriul teren de echipa din Săveni cu scorul de 9—0 ! In urma acestor rezulta­te clasamentul final, comu­nicat ziarului de comisia județeană de fotbal, arată astfel : Omologînd acest clasa­ment comisia județeană de fotbal declară lanul Botoșani, echipa do­campioană județeană. Volanul se va întîlni în zilele de 6 și 13 iulie, în meciuri tur și re­tur, cu echipa Constructo­rul Piatra Neamț, pentru promovarea în divizia C. Ultimele două clasate, a­­dică Prutul Rădăuți — Prut și Sportivul Trușești retro­gradează din campionatul județean. ții In încheierea primei edi­a campionatului jude­țean de fotbal remarcăm comportarea bună a echi­pei botoșănene Volanul se­condată îndeaproape, în tot timpul întrecerilor, de e­­chipele din Săveni și Bu­cecea. Sănătatea Darabani a avut un retur bun, acu­­mulînd 14 puncte (față de numai 8 în tur) reușind un onorabil loc patru. Alte două echipe clasate pe lo­curile 5 — 6 au făcut față, în condiții normale, unei întreceri aflată la prima sa ediție. Despre cele două re­trogradate precizăm că prin­cipala cauză a ieșirii din campionat a fost neprezen­­tarea la meciuri, fiind eli­minate din întrecere înain­te de încheierea campiona­tului, una în tur (Sportivul) și alta în retur (Prutul). In legătură cu acestei ediții , desfășurarea campiona­tului județean de fotbal vom reveni: D. S. 1. Volanul Botoșani 2. Unirea Săveni 3. Siretul Bucecea 4. Sănătatea Darabani 5. Rapid Ungureni 6. Victoria N. Bălcescu 7. Progresul Ștefănești 8. Victoria Coțușca 9. Prutul Rădăuți—Prut 10. Sportivul Trușești 18 16 O 2 82—15 32 18 14 2­2 67—13 30 18 13 1­4 65—21 27 18 11 O 7 51—36 22 18 9 2­7 30—31 20 18 8 2­8 36—47 18 18 7 O 11 28—57 14 18 5 1 12 25—57 11 18 3­0 15 13—66 6 18 6 6 18 0—54 0 Pionieri cu undița pe lac Investițiile sporesc avuția (Urmare din pagina I) rea obținerii unui spor cu­ mai­­ mare de producție și de venit național la fiecare leu învestit. Proiectul de Directive subli­niază că una din direcțiile principale ale întregii activi­tăți va fi creșterea eficienței economice, valorificarea maximum a resurselor mate­la­riale și umane, a eforturilor făcute de poporul nostru pen­tru dezvoltarea forțelor de producție, pentru asigurarea progresului neîntrerupt al so­cietății socialiste. Din analiza planului de in­vestiții a județului Botoșani se conturează ponderea tot mai mare ce o dețin fondurile des­tinate obiectivelor productive care vor contribui la creșterea producției globale, vor duce la schimbări structurale în rea­lizarea venitului național și la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii. Printre o­­biectivele productive care vor contribui la valorificarea su­perioară a resurselor județului sunt : dezvoltarea fabricii de cărămizi din Dorohoi prin con­struirea unui uscător artifi­cial de cărămidă care va asi­gura un flux continuu pri­n trer și realizarea unei capaci­tăți de 43 milioane cărămizi pe an, stația de înnobilare a nisipului cu o capacitate de 50.000 tone nisip pe an, atelie­rul pentru bunuri de larg con­sum al întreprinderii de in­dustrie locală „Flamura roșie“ Botoșani, complexul meșteșu­găresc de la Dorohoi și altele. Aceste obiective — la unele, lucrări au fost începute, la al­tele urmează să înceapă —vor contribui la creșterea potenția­lului economic al județului, la ridicarea nivelului de trai a populației. Consider că pentru a asigu­ra o analiză completă a pro­iectelor de execuție în general și a celor pentru lucrările pro­ductive în special, Consiliul tehnico-științific al consiliului popular județean trebuie să solicite colaborarea unui larg colectiv de specialiști din ra­mura economică respectivă. Este necesar ca participanții să ia cunoștință din timp de problema analizată, să cunoas­că studiile tehnico-economice pentru a putea să-și spună pă­rerea. Deși în prezent la șe­dințele de avizare sunt invi­tați și alți tovarăși, în afara membrilor consiliului, aceștia nu cunosc din ti­mp studiile respective ce se avizează și nu pot să-și aducă o contribuție activă, mulțumindu-se doar cu participarea. Prin consultarea unui număr cît mai mare de specialiști s-ar putea asigura încă din faza de proiectare o eficiență sporită a lucrărilor propuse să se realizeze. „Construirea și punerea în funcțiune la termenele plani­ficate a tuturor obiectivelor — se subliniază in proiectul de Directive — impun pregătirea temeinică a lucrărilor de in­vestiții.“ Asigurarea documen­tațiilor de execuție, a fonduri­lor la valoarea proiectelor, a utilajelor tehnologice, trebuie să fie preocupări permanente ale beneficiarului, după cum constructorul trebuie să trate­ze cu maximă atenție asigura­rea cu forță de muncă a șan­tierului, aprovizionarea lui rit­mică cu materiale și utilaje de construcții, organizarea su­perioară a muncii. Conjugarea tuturor eforturilor factorilor care răspund de realizarea in­vestițiilor vor contribui la ma­terializarea fondurilor pe care statul le acordă, în obiective economice eficiente care să contribuie la creșterea avuției județului nostru. Grupul școlar agricol Miroslava — Iași, primește în­ Mlci scrieri pînă la 30 iunie a.c. pentru­­ SflIUR — Școala profesională de electricieni pentru întreține­re și reparații. PUBLICITATE Se primesc absolvenți a 8 clase, în vîrstă pînă la 18 ani împliniți în cursul anului. Actele necesare : certificat de naștere (copie), certificat de absolvire (adeverință), cerți- Familia, adine indure­ficat medical și recomandarea unei unități agricole I.A.S. rată, aduce la cunoștin. Concursul se ține între 1 — 12 iulie a.c., și constă în tă în­pu­...„a din viată probe scrise și orale la limba română și matematică, din : ■ materia claselor V — VIII, a scumpei­lor LUIZA Pe toată durata școlarizării elevii primesc burse și ANDRIEȘ. Corpul de­alte forme de sprijin material (cazare, hrană, îmbrăcă- f­nd­e) se află depus în minte, articole de igienă personală, manuale și rechizite sau a act ului .,Laurian“ școlare), din Botoșani. Inhuma-Alte informații se primesc zilnic la secretariatul școlii rea va avea loc vineri sau telefon 15015. 20 iunie a.c. orele 15. La secția filatură a uzinelor textile „Moldova“ (Urmare din pag. 1) și pînă acum, un spor de cel puțin 1500 kg fire. Deci nu­mai cu 25 la sută reduse a­­ceste cauze, fără să mai vor­bim de pierderile ce se pro­duc ca urmare a frecventelor ruperi de fire provenite din nerespect­area regulilor de exploatare tehnică, a reglaje­lor și ecartamentelor prescri­se în special ,la bataj-carde, ring și bobinat, cele provocate de precum și neutit,Uza­rea integrală a fondului de timp din diferite motive“. A luat cuvîntul și lăcătușul Ilie Cosma de la întreținere: — Am studiat cu atenție documentele Congresului. Este, în proiectul de Directi­ve, un capitol ce mi se pare deosebit de interesant în ca­re se vorbește, printre altele, despre necesitatea perfecțio­nării calificării profesionale a muncitorilor. Diversifica­rea activității de producție, crearea subramuri unor noi ramuri și industriale face necesar ca pregătirea cadre­lor să se desfășoare potrivit un­ui program special pentru perioada 1971 — 1980, adică pe o durată mai lungă. Ar trebui să ne gîndim și noi ce trebuie făcut pentru lucrăto­rii echipelor de la întreține­rea utilajelor. Tehnica cu care este — și va fi — înzes­trată întreprinderea evoluea­ză rapid , cunoștințele de spe­cialitate ale unor lucrători rămîn însă în urmă. Se sim­te stringent nevoia unor cursuri de ridicare a califică­rii lor profesionale. Muncitoarea Rodica Chiri­­ac de la fruiere este secretara organizației U.T.C. din schim­bul B din filatură. „Tinerii din organizația U.T.C. m-au împuternicit să le exprim aici deplina aprobare față de cele două documente de o importanță vitală pentru vi­itorul patriei, al tineretului nostru. De altfel acest lucru îl vor spune ei singuri cînd vom organiza dezbaterea în organizațiile de tineret. Vom urma cu încredere partidul fiindcă tot ce și-a propus în decursul anilor s-a înfăptuit iar ceea ce s-a înfăptuit a fost în folosul nostru, al tuturora“. Prin cuvinte sobre, lucide comuniștii din filatură își spun deschis, autorizat și competent despre prevederi­le documentelor puse în dez­batere, despre lucrurile bune ce le-au înfăptuit pînă acum, despre neajunsuri, despre ce vor face mîine. Au discutat brigadiera Emilia Ocheană, lăcătușul Pamfil Purice, mun­citoarea Estera Ignat, ajutorul de maistru Spiridon Andri­­escu, inginerii Dorina Deauș, Liviu Gafițescu ș.a. Ocupații diferite — dar un singur gînd, o singură dorință: aceea de a se angaja cu întreaga fiin­ță, pricepere și putere de muncă în construcția prezen­tă și viitoare a patriei noas­tre socialiste. Pînă la data ținerii Congresului , se ara­tă în hotărîrea adoptată de comuniști, vom realiza 75 la sută din angajamentul anual de a da suplimentar 40 de to­ne fire, și o economie la con­sumul specific de 12 tone bumbac și celofibră. EROISMUL CEL DE TOATE (Urmare din pagina I) Culcea și șeful postului de mi­liție, trudind fără odihnă în­treaga noapte, pînă cînd sîn­t înlocuiți cu alți lucrători de miliție, cu alți oameni. Se spune că ★marile încer­cări verifică și aleg oamenii, adevăr trăit zi­lele trecute de atîția bărbați care în clipe de primejdie n-au șovăit să con­tribuie, acolo unde s-au aflat și cu ce le-a stat în putere, la ajutorarea sinistraților. A fost o adevărată luptă, neîntrerup­tă, și înverșunată, în care am simțit că oamenii s-au arun­cat în masă nu cu disperarea spaimei în fața primejdiei, ci cu hotărîrea omului obișnuit să domine și să învingă în confruntarea cu natura. Am văzut în această încleștare, topiți într-o singură ființă, oamenii de cele mai diferite profesii și ranguri sociale. Ia­­tă-i fie descărcarea bărcilor : țărani cooperatori, un briga­dier silvic, un secretar de co­mitet­­ Comunal de partid, ofi­țeri și subofițeri de miliție, militari — un singur umăr, un singur pas. Ceea ce hotărăște inițiativele lor nu mai ține de puterea ordinelor și a obliga­țiilor ci de simțirea adînc o­­menească a nevoii de biruință colectivă asupra primejdiei. La Baranca, maiorul de mili­ție Vasi­le Gavrilă ajunge îna­intea bărcilor și constată că cei surprinși de apă sînt în mare pericol. Ideea de a-i a­­juta improvizînd ceva o pu­tea aplica apelînd la alții. Se dezbracă totuși fără ezitare și intră în apă. Gestul nu vi­zează nici bravură nici re­compense. Despuiat de însem­nele funcției sale el este un om printre oameni ca și căpi­tanul Sechel, ca și locotenen­tul major Dorue sau ca țăra­nii cooperatori Vasile Țăruș, Aurel Aruștei din Stînca sau Chelaru, Vieru și Bejan din Ripiceni, și ca toți interpreții acestui film de halucinantă realitate, ale căror mume nu­mai spațiul ne împiedică să le pomenim, deși ar merita-o cu prisosință. In fruntea tutu­ror tovarășul Gheorghe Ghi­­nea, prim - secretar al Comi­tetului județean de partid prezent ziua și noaptea mereu în alt loc al bătăliei. De la Ba­ranca pleacă la 12 noaptea, după ce sunt asigurați toți cei surprinși de apă ; la Ștefă­nești, încins cu centura de salvare urcă în barcă și cerce­tează personal locurile unde se mai află oameni surprinși de apă. Căci dacă nici o ființă ome­nească nu a fost lăsată tribut balaurului, dacă în tot jude­țul nu s-au înregistrat pier­deri de animale aceasta se datorează, pe lângă cunoaște­rea din timp a primejdiei, or­ganizării metodice a acțiunii de către comandamentul­ ju­dețean pentru inundații, spi­ritului organizatoric și între­prinzător, inițiativei comitete­lor comunale de partid și con­siliilor populare care au știut să orienteze solicitudinea spontană a locuitorilor. La Hurdești, organele locale de partid și de stat au condus metodic Întreaga acțiune în­ ZILELE tocmind inventarul pe familii și asigurând, în miez de noap­te, cu sprijinul susținut al să­tenilor, găzduirea în bune condițiuni a celor salvați. La fel de organizat s-a desfășu­rat acțiunea la Rădăuți-Prut, și la Ripiceni. Pe acest fond de participa­re spontană și de abnegație apare cu atît mai regretabilă comportarea unor indivizi i­­zolați a căror simțire incapa­bilă să se ridice la înălțimea minții nu urcă mai sus de burtă. Șeful secției de meca­nizare de la Mitoc, așezat pe burtă în verdeața unui tăp­șan, privește distrat panora­ma în timp ce medicul și so­ția sa se luptă cu apa ca să-și salveze din lucruri. A trebuit să intervină locotenent-colo­­­nelul Constantin Ștefan, co­mandantul inspectoratului ju­dețean de miliție pentru ca „șeful“ să dea dispoziție mij­loacelor mecanizate din sub­ordine să sprijine evacuarea. La Ștefănești, un specialist în grija căruia sunt peste 80 de stupi, își umple burta cu țui­că și inundația îl surprinde beat, iar stupii, care trebuiau să fie curând recoltați, rămîn în apă. Aceeași lipsă de res­ponsabilitate o manifestă și cei în grija cărora se află bu­nurile cooperativei de consum Românești sau ale minei de la Miorcani. Sunt oameni și ei dar parcă ceva esențial le lip­sește și-ți vine greu să te gîn­­dești măcar la o comparație cu ceilalți, cei foarte mulți, care sînt o vie și perfect a­­decvată ilustrare a noțiunii de om. ★ Pe întinse șesuri în valea Prutului și Siretului apele s-au întors la matcă. Fără să fi putut face o singură victi­mă. Avem cu toții certitudi­nea că lu­crări de îndiguiri și regularizări de cursuri care vor face imposibilă inundarea ogoarelor se vor executa în­­tr-un viitor destul de apro­piat. Zilele trecute însă con­fruntarea cu puterile naturii, de veche tradiție, a adăugat încă o ilustrativă izbîndă la palmaresul măriei sale atot­biruitoare — omul. a CLOPOTUL # PAGINA 3 La Fabrica de confecții Botoșani­ meroase măsuri tehnico - or­ganizatorice menite să ridice productivitatea și calitatea muncii“. Luînd cuvîntul, nul Andrei Agache electricia­și-a ex­primat entuziasmul cu care a primit documentele de par­tid și s-a angajat să-și inten­sifice eforturile pentru a în­deplini și depăși sarcinile ca­­re-i revin. Inginerul Nicolae Lungoci — directorul fabri­cii — a subliniat semnifica­ția deosebită pe care Congre­sul al X-lea o imprimă sărbă­toririi unui sfert de veac de la eliberare. Referindu-se la creșterea nivelului de trai, e­­vident în municipiu, în județ și în fabrică, deopotrivă, el a făcut apel la sarcinile ce stau în fața comuniștilor și a tutu­ror muncitorilor din fabrică. Cu aceeași însuflețire și-au exprimat deplina aprobare față de politica partidului nostru și hotărîrea de a lupta și munci pentru traducerea sarcinilor de partid munci­toarele Florica Tunsu și Ele­na Ursu precum și ajutoarele de maistru Viorica Hrițcu și Elena Levărdă. In cinstea Congresului, an­gajamentul sectorului lenje­rie, schimbul A, se exprimă simplu și poate fi sintetizat în trei cifre : 3 000 000 lei pro­ducție suplimentară ; crește­rea productivității muncii de la 9 — 10 cămăși /om/8 ore la 15 cămăși, prin reorganizarea circuitului de fabricație din liniile zonificate în prod-sin­­cron zonificat; 3 000 ore mun­că patriotică pentru înfrumu­sețarea oralului și a fabricii. (Cormare din pag. 1) beneficiat de investiții de 14 000 000 lei ; secțiile de pro­ducție sunt dotate cu utilaje de înaltă productivitate — de fabricație românească sau importate ; s-au aplicat nu­ Uzina de reparații Botoșani angajează imediat cu respectarea no­­meclatorului de studii și sta­giu aprobat prin H.C.M. nr 328/1967 . — UN INGINER TEHNOLOG CONSTRUCȚII MAȘINI — UN INGINER PROIECTANT SCULE, DIS­POZITIVE ce asigură locuință. Totodată angajează munci­tori calificați pentru meseri­ile : — SCULIER — MATRIȚER — MODELIST (TURNĂTORIE) Direcția de gospodărie comunală și locativă Botoșani anunță: La blocul A 10 de 30 apartamente confortul I. din ansamblul de locuințe „Parcul Eminescu" mai sínt disponibile pentru vînzare către populate in condițiile Legii nr 9/1968, un număr de 9 apartamente. Orice relație se poate obține zilnic la sediul Direcției de gospodărie comunală și locativă, strada Republicii, nr. 3 Botoșani, telefon I.6.5.4. Fabrica de articole tehnice din cauciuc BRAȘOV str. Sportul Popular nr. 1 angajează urgent: I. MUNCITORI NECALIFICAȚI (bărbați) existind posibilitatea de calificare. Cazarea se asigură în limita posibilităților. II. Primește înscrieri de UCENICI LA LO­CUL DE MUNCA (băieți) pentru meseriile de lăcătuș și electrician. III. Primește înscrieri de ELEVI (băieți și fete) pentru școala profesională de cauciuc.* Persoanele interesate pot primi la cerere prospecte de la biroul personal (adresa de mai sus). I. I. L „Lupta pentru pace" Dorohoi recrutează candidați pentru școlile de maiștri și școli profesionale la următoarele meserii: 1. Maiștri — electromecanic — mașini electrice 2. Muncitori calificați electricieni, morari, tîmplari, lăcătuș me­canic, strungar metale Condițiunile pentru examenul de admite­re in școli profesionale : — vîrsta 14 — 18 ani certificat de naștere original si copie le­galizată —fișa copilului de la 0—15 ani pe care o e­­liberează școala — fișa medicală cu toate analizele — certificatul de absolvire a 8 clase original și copie legalizată­ — cerere de înscriere înscrierile se fac între 16 și 30 iunie 1969 la sediul întreprinderii. Condiții pentru examenul de admitere în șco­lile de maiștri . — absolvenți ai școlilor profesionale cu o vechime de 5 ani în producție sau școli medii și categ. VII de încadrare. Informații se dau la serviciul organizarea muncii al întreprinderii, telefon 222.

Next