Clopotul, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 2476-2552)

1969-06-19 / nr. 2543

CLOPOTUL PAGINA Dezbaterile din Consiliul de Securitate NEW YORK 18 (Agerpres). Consiliul de Securitate și-a reluat marți dezbaterile pen­tru a examina situația din Rhodesia, în lumina referen­dumului de la 20 iunie, prin care regimul lui Ian Smith în­cearcă să legifereze segrega­­ționismul. Această Constituție a fost condamnată în unanimitate de membrii Consiliului încă în cadrul ședinței de vineri, fără a se putea ajunge însă la o condamnare formală. La ședința de marți, un pur­tător de cuvînt al țărilor afri­cane a cerut instituirea blo­cadei militare și aplicarea sancțiunilor prevăzute în Car­ta ONU, inclusiv folosirea for­ței, pentru înlăturarea regimu­lui rasist de la Salisbury. La sfîrșitul întrunirii, pre­ședintele Consiliului de Secu­ritate pe luna iunie, Miguel Solano Lopez (Paraguay), a fă­cut o declarație, în care a a­­rătat că membrii Consiliului consideră în unanimitate re­ferendumul «ilegal“ și declară că orice „constituție“ promul­gată de un «regim rasist mi­noritar nu poate avea nici un efect legal“. Ședința festivă a Conferinței Organizației Internaționale a Muncii GENEVA 18 — Corespon­dentul Agerpres, H. Liman, transmite: Miercuri a avut loc la Gene­va o ședință festivă a Confe­rinței Organizației Internațio­nale a Muncii, consacrată ani­versării a 50 de ani de la crea­rea acesteia. Cu acest prilej a luat cuvîntul secretarul gene­ral al Națiunilor Unite, U Thant, care a insistat asupra caracterului universal pe care trebuie să-l aibă organizațiile internaționale. Referindu-se la Națiunile Unite, el a subliniat că nu se poate concepe o pace stabilă atîta vreme cu­ ONU nu va cuprinde toate țările lumii. »Dacă un membru al Comuni­tății mondiale a națiunilor lipsește de la adunările noas­tre, a spus el, structura noas­tră este slăbită, iar eficacitatea noastră este limitată“. U Thant și-a exprimat speranța că OIM va face totul pentru a consoli­da și lărgi structura de univer­salitate a Națiunilor Unite, astfel încît aceasta «să reflec­te realitatea politică a lumii actuale“. Vorbind despre interdepen­dența dintre pace și justiția socială, secretarul general al ONU a subliniat că «securita­tea nu poate fi asigurată decît prin eforturi concentrate în vederea realizării unor condi­ții de trai mai bune pentru întreaga omenire“. El a de­­plîns totodată faptul că con­trastul dintre belșug și mizerie continuă să crească în diferite regiuni ale lumii, în ciuda e­­xistenței unor resurse conside­rabile, cu ajutorul cărora foa­mea, bolile și ignoranța ar pu­tea fi lichidate. U Thant a lansat un apel pentru asigura­rea păcii și progresului, prin mobilizarea tinerelor genera­ții și o mai bună funcționare a instituțiilor internaționale, prin planificarea și organiza­rea judicioasă a resurselor mondiale. , 4 PREZENȚE ROMÂNEȘTI PARIS 18 - Corespondentul Agerpres, Georges Dascal, transmite : Succesul obținut la „Concursul de vioară Marguerite Long -Ja­­ques Thibaud"­­ de tînăra violonistă Silvia Marcovici este subliniat de toți criticii de spe­cialitate ai presei pariziene. Ea a obținut al ll-lea mare premiu al concursului și Premiul special al prințului de Monaco, pentru cea mai bună interpretare a unei opere contem­porane. Criticul muzical al ziarului „Le Figaro", Cla­rendon, scrie : „Silvia Marcovici, cea mai tî­­nârâ concurentă, exprimă cu farmec un senti­ment foarte personal, ceva arzător, care iți captivează inima". In cronica rezervată acestui concurs „L 'A­­urore" scrie : „Marea triumfătoare a probei românca Silvia Marcovici a fost considerată prea tinăra pentru premiul întii, de juriu, care totuși a fost unanim privind calitățile sale. Un public deosebit de numeros a aplaudat cu căldură pe tînăra artistă, căreia multe persoa­ne, in locul membrilor juriului, i-ar fi acordat premiul întii". CRACOVIA 18 (Agerpres).­­ La Cracovia s-a deschis cel de-al 6-lea Festival internațio­nal al filmului de scurt metraj la care sunt pre­zentate 67 de filme din 28 țări. La festival par­ticipă Ion Popescu-Gopo și G. Pîrîianu, direc­torul Studioului „Animafilm". Cinematografia română prezintă la concurs filmul „Histria, Heraclea și lebedele" al regizorului Ion Bos­tan, scurt metrajul „Acasă la Nicolae Popa", scurt metrajul lui Ion Popescu-Gopo „Pilule", iar în afara concursului filmele de animație „Pe fir" al lui Constantin Mustețea și „Valul" al lui Sabin Bălașa. POZNAN 18 (Agerpres).­­ La Poznan s-a inchis tradiționalul Tirg internațional din acest oraș, la care au participat aproximativ 3 000 de firme din 40 de țări. După cum menționea­ză agenția P.A.P., valoarea contractelor pentru export incheiate de Polonia la cea de-a 38-a ediție a tîrgului a depășit valoarea tranzacții­lor din anii trecuți. Participarea României la Tirgul internațio­nal de la Poznan a fost marcată prin prezența unor exponate tehnice : instalații de foraj, uti­laj petrolier, aparate de măsură și control, u­­tilaj electrotehnic, tractoare, produse siderur­gice etc. R.S. CEHOSLOVACĂ, întreprinderea textilă „Texlen“ din Slovacia centrală, Rudnik, și-a modernizat echipamentul și liniile tehnologice de producție, crescînd în acest fel atît productivi­tatea cit și calitatea pro­duselor. In foto . Secția de im­primate cu masa de con­trol Franța INTENSE CONSULTĂRI POLITICE IN VEDEREA CONSTITUIRII NOULUI GUVERN PARIS 18 (Agerpres). Consultările politice în ve­derea constituirii noului gu­vern francez se desfășoară cu intensitate deși instalarea ofi­cială a lui Georges Pompidou la Elysee nu va avea loc decît vineri. In absența unor infor­mații oficiale, presa și observa­torii politici continuă să dez­bată problema viitoarei com­ponențe a guvernului. După părerea majorității observato­rilor, constituirea echipei gu­vernamentale pune președinte­lui ales și viitorului său prim­­ministru o problemă delicată de dozare a persoanelor și res­ponsabilităților între gaulliștii ortodoxi și centriștii (sau libe­ralii, cum le spun unii) care s-au hotărît în timpul campa­niei electorale să se alăture majorității guvernamentale ac­tuale. Dificultatea principală constă în alegerea ministrului de externe. „Vechea gardă“ a gaullismului dorește cu insis­tență, potrivit agenției France Presse, menținerea în această funcție a lui Michel Debre. Nici reîntoarcerea lui Couve de Murville în fruntea diplo­mației franceze (post în care s-a aflat timp de zece ani înainte de a deveni premier, cu mai puțin de un an în urmă) nu este exclusă. In rîndul partidu­lui majoritar serioase față de există rezerve numirea la Quai d’Orsay a unei personali­tăți noi, cum ar fi liderul re­publicanilor independenți, Gis­­card d’Estaing, sau a liderului centrist Jacques Duhamel. A­­cest gen de rezerve se mani­festă în general față de intro­ducerea în guvern a oricărei personalități raliate în ultimul moment majorității guverna­mentale. „Gaulliștii ar accepta cu greu ceea ce ar putea pă­rea ca o concesie făcută altor grupări“, scrie ziarul „Le Fi­garo“. O problemă de importanță majoră o constituie definirea politicii economice și financia­re a noului guvern și, în legă­tură cu aceasta, desemnarea ministrului economiei și finan­țelor. Numele cel mai des citat de comentatori pentru acest post este Cel al lui Antoine Pinay, fost premier și întîiul ministru de finanțe al genera­lului de Gaulle. El se bucură de sprijinul unor cercuri eco­nomice și financiare influen­te,­­ deși de zece ani nu a mai făcut parte din guvern. Nu­mirea lui Pinay ar fi, în opinia ziarului „L’Aurore“, destinată să apară ca „simbolul încre­derii și rigorii monetare“... Dar, continuă „L’Aurore“, dl. Pinay, cultivînd legenda sa, va pune condiții draconice acceptării postului ce i se oferă. Antoine Pinay, care locuiește de obicei într-o localitate din centrul Franței, s-a reîntors marți la Paris. El va conferi cu pre­ședintele ales și cu alte per­sonalități politice. In fine, o altă problemă pe care noul președinte trebuie să o soluționeze este cea a ti­tularului Ministerului Educa­ției Naționale. Edward Faure, care a deținut pînă acum acest post, a conferit marți înde­lung cu președintele ales Pompidou, dar a refuzat să facă vreo declarație asupra in­tențiilor sale și a rolului ce i-ar reveni în noul guvern. Congresul Confederației Generale Italiene a Muncii LIVORNO 18 — Corespon­dentul Agerpres, N. Purcea, transmite : In cadrul lucrărilor congre­sului al VII-lea al Confede­rației Generale Italiene a Muncii (CGIL) se desfășoară dezbaterile pe marginea rapor­tului prezentat de Agostino Novella, secretarul general al CGIL. Miercuri dimineața, repre­zentanții organizațiilor sindi­cale de peste hotare au adus salutul lor participanților la congres, tuturor oamenilor muncii din Italia. Luînd secretar al cuvîntul, Ion Cotoț, Consiliului Cen­tral al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, a transmis un călduros salut și mesajul de prietenie al sindi­catelor din România. Subliniind tradiționala prie­tenie și solidaritate statornici­te între Uniunea Generală a Sindicatelor din România și Confederația Generală Italia­nă a Muncii, vorbitorul a re­levat interesul și simpatia vie cu care urmăresc oamenii muncii, sindicatele din Ro­mânia activitatea CGIS. Ei se bucură din inimă de succesele obținute și de noile progrese făcute în întărirea unității de acțiune a celor ce muncesc, în lupta pentru realizarea aspira­țiilor lor vitale, pentru înfăp­tuirea obiectivelor economice și sociale. După ce a împărtășit parti­cipanților la Congres preocu­pările și năzuințele oamenilor muncii și sindicatelor din Ro­mânia, Ion Cotoi a urat sindi­catelor Italiene succes în des­fășurarea lucrărilor congresu­lui, în lupta pentru unitatea de acțiune, progres social și pace. de Folosirea cuvintelor „record generozitate“ și grijă față de semenii noștri“ nu l-au împiedicat pe președintele Nixon să propună Congresu­lui în mesajul său cu privire la programul de ajutor desti­nat străinătății pe anul fiscal care începe la 1 iulie a.c. cel mai scăzut buget din ultimii 22 de ani. Faptul, consemnat în întreaga presă internațio­nală, este cu atît mai semni­ficativ cu cit într-un interval de numai cîțiva ani „căderea“ s-a produs aproape brusc. De la nivelul record de 7 miliar­de dolari, atins în timpul Administrației Eisenhower, se recomandă acum, tot sub ad­ministrație republicană, suma de 2,21 miliarde dolari, care va fi chiar, după cu­ se pre­supune, mai mică după trece­rea prin Congres. Nu este de ignorat nici faptul că Nixon a preferat să reducă cu 138 milioane dolari sumele reco­mandate de predecesorul său în ianuarie la programul de „ajutor economic“, în timp­ ce ce privesc „ajutorul militar“ le-a menținut intacte pe cele. (375 milioane dolari) Și trebuie să ținem cont că „ajutorul militar“ acordat re­gimurilor de­­ la Saigon și din Tailanda după cum s-a spe­cificat în mesaj, „ fac parte dintr-un buget separat al Pen­tagonului. Mulți comentatori încearcă, cum e și firesc, nu numai să consemneze faptul ca atare, ci și să descifreze motivele reale care au determinat o asemenea diminuare a „pro­gramului de ajutor“ folosit ani de-a rîndul de guvernele americane pentru largi posi­bilități de manevră în rela­țiile lor cu guvernele din alte țări, dependente de ajutorul american Unii dintre ei pun aceasta pe seama reevaluări­lor politicii externe americane la care recurge în noua administrație. Ei prezent vor­besc chiar de anumite „ino­vații“ pe care le-ar avea în vedere președintele S.U.A. în domeniul ajutorului extern, referindu-se la propunerea cuprinsă în mesaj de a se crea o societate de investiții particulare în străinătate de a se pune un accent mai și mare pe „multilateralism“ în acordarea ajutorului.. O anu­mită restrîngere a bugetului amintit s-ar datora, de ase­menea, și controverselor din­tre specialiști asupra modali­taților de acordare a ajutoru­lui pentru străinătate. Un grup, în fruntea căruia se află ministrul de finanțe al S.U.A., David Kennedy, care patronează un comitet însăr­cinat cu studierea posibilită­ților de oprire a scurgerii de dolari și de restabilire a ba­lanței de plăți, se pronunță pentru continuarea actualelor modalități de acordare a aju­torului El apreciază că con­tinuarea acordării ajutorului va contribui la îmbunătățirea balanței de plăți, cu condiția ca țara ce primește acest ajutor să procure din S.U.A., pentru fondurile acordate, mărfuri americane, fapt ce va stimula exporturile. In caz contrar, ar exista posibilitatea ca țările respective să cumpe­re cu dolari mărfuri similare din alte țări. Un alt grup ce cuprinde specialiști de la Agenția S.U.A. de dezvoltare internațională — organism însărcinat cu punerea în apli­care a programului american de ajutor pentru străinătate — este de părere că în acor­darea acestui ajutor, chiar și redus, va­ trebui să se țină seama de necesitățile strin­gente ale țărilor respective. Acest grup se referă la prac­tica de furnizare în cadrul acestor ajutoare a unor mărfuri americane greu van­dabile, la prețuri cu 10 pînă­ la 42 la sută mai mari decît cele similare de pe piața mondială. Observatorii politicii de la Washington, în cea mai mare parte a lor sunt însă de pă­rere că adevăratele cauze ale „subțierii“ ajutorului pentru străinătate rezidă în cheltuie­lile militare deosebitele cos­tisitoare în care s-au angajat S.U.A., în alocațiile destinate direct continuării războiului din Vietnam (cu anul finan­ciar viitor acest gen de alo­cație va reprezenta, începînd din 1965, 108,2 milioane do­lari), precum și într-o serie de fenomene inflaționiste din economia americană. De alt­fel, însuși președintele Nixon a fost nevoit să recunoască acest lucru cînd afirmă : „In acest moment de restricții bugetare stringente, noi tre­buie să stimulăm investițiile particulare și cooperarea altor guverne... In același timp, trebuie să reducem la mini­mum presiunea asupra balan­ței noastre de plăți“. Este semnificativă în această pri­vință, de asemenea, opoziția din Congresul american care cere reducerea cheltuielilor militare inutile, o soluție ne­gociabilă în conflictul din Vietnam, repunerea pe baze reale a sistemului priorități­lor în cadrul bugetului S.U.A. pentru a se putea finanța co­respunzător programele in­terne. In acest context, viitorul program american de ajutor destinat străinătății pare să ilustreze ceea ce președintele Nixon era nevoit să recunoas­că și anume: „intenția guver­nului american de a menține o bază pentru acțiunea toare“. Și această bază vii­de acțiune va fi, fără îndoială, mult subțiată cînd Congresul va proceda la rîndul său la o nouă reducere a sumelor cerute de Administrație, în cadrul programului de ajutor destinat străinătății. ION PUȚINELU COMENTARIU Proiecte americane in regres Uruguay 8000 de funcționari de stat încetat lucrul au salariilor. In afara serviciilor publice care depind de admi­nistrația centrală, sunt afecta­te în urma acestei greve unele ministere, serviciile poștale și tribunalele. La rîndul lor, pro­fesorii și învățătorii au refuzat să se prezinte la catedră, iar transportul feroviar se efectu­ează doar pe anumite linii. Această mișcare grevistă, declanșată la 11 iunie prin greva generală a celor 500 000 de muncitori, a fost inițiată de confederația națională a mun­citorilor în semn de solidarita­te cu cei 14 000 de lucrători de la întreprinderile frigorifice din întreaga țară, aflați în grevă de două luni. Avînd în vedere amploarea mișcării revendicative, precum și eventualele ciocniri ce s-ar putea produce intre poliție și populație, cu prilejul vizitei pe care reprezentantul personal al președintelui SUA, Nelson Rockefeller, urmează să o facă la Montevideo, autoritățile au interzis orice manifestație în centrul capitalei. MONTEVIDEO 18 (Ager­pres).­­ La Montevideo, 8 000 de funcționari de stat au înce­tat lucrul revendicând sporirea Luptele din Vietnamul de sud SAIGON 18 (Agerpres). In ultimele 24 de ore, bom­bardierele americane „B-52“ au efectuat mai multe raiduri în provincia Tay Ninh, la nord-est de Saigon, în secto­rul Kontum, precum și în zona platourilor înalte din Vietna­mul de sud. Importanta bază aeriană a forțelor americane­­saigoneze de la Bien Hoa, si­tuată la 30 kilometri de capita­la sud-vietnameză, a fost din nou atacată de forțele patrio­tice în cursul nopții de marți spre miercuri. Unități ale Frontului Național de Elibera­re din Vietnamul de sud au bombardat pozițiile deținute de forțele inamice în orașul An Loc, capitala provinciei Binh Long. Cartierul general al unei brigăzi de parașutiști americani din provincia Binh Dinh a fost, de asemenea, ata­cat de grupuri de patrioți. Corespondenții agențiilor de presă relatează, totodată, că tabăra specială a forțelor SUA amplasată la Ben Het, în zona platourilor înalte, a fost bom­bardată de artileria FNE, pen­tru a 42-a zi consecutiv. ■ Potrivit declarației unui purtător de cuvînt saigonez, peste 20 de poziții ale forțelor americane­­­ și saigoneze au fost ținte ale atacurilor inițiate în cursul nopții de marți spre miercuri de unitățile FNE. PENTRU CONSTRUIREA PODULUI PESTE BOSFOR TOKIO 18 (Agerpres). Turcia a inițiat o consulta­re largă pe plan internațional în vederea obținerii unui îm­prumut necesar realizării con­strucției podului care va tra­versa strîmtoarea Bosforului. Construcția podului de peste Bosfor se înscrie printre cele mai îndrăznețe edificii de acest gen din lume, lungimea totală a podului fiind prevă­zută să aibă 1 500 metri. Lu­crările de fundație urmează să înceapă anul acesta, în luna august La Paris a avut loc o întîl­­nire pregătitoare avînd drept scop crearea unui Consorțiu internațional pentru sprijini­rea proiectului. In cadrul a­­cestei întîlniri, Japonia s-a declarat gata să acorde Tur­ciei un împrumut de 30 mi­lioane dolari pe termen de 25 de ani. Organele de resort din Turcia apreciază că costul lucrărilor se va ridica la peste 180 milioane dolari, din care aproximativ 50 milioane vor fi împrumutate de pe piața externă. S ntULCUi I întreprind PoU#r*flea Sueexv* ELVEȚIA. Lupta femei­lor pentru drepturi e­­gale cu bărbații s-a manifestat în Elveția prin marșul femeilor de la Berna. Dat fiind că Consiliul Național tre­buie să ia o asupra ratificării decizie Con­venției europene Drepturilor Omului, fe­a­meile elvețiene se opun acestei ratificări pînă la rezolvarea situației lor. La intrarea în Palatul Federal, o delegație Comitetului de acțiune a­l „Marșului din Berna“ amintește Consiliului Național prin pancarte opoziția lor la ratifica­rea Convenției. PE SCURT • OSLO.­­ Ministrul aface­rilor externe al Cehoslovaciei, Jan Marko, și-a încheiat vizita oficială în Norvegia. In cursul vizitei el a avut convorbiri cu ministrul de externe norvegi­an, John Lying, în cadrul că­rora au fost abordate proble­me privind securitatea euro­peană, situația internațională actuală­ precum și relațiile dintre cele două țări. Cei doi miniștri au constatat că cele două țări sunt interesate in dezvoltarea continuă a relații­lor reciproce în domeniul co­merțului, științei, tehnicii și culturii. • OTTAWA.­­ La Ottawa s-a anunțat oficial că­ președintele SUA, Richard Nixon, va face­­­ sfârșitul acestei luni o vizită în Ca­nada. Comunicatul precizează că primul ministru canadian, Pierre Elliott Trudeau, și președintele Ni­xon vor participa la festivitățile consacrate celei de-a 10-a aniver­sări a căii maritime St. Lawrence care vor avea loc la 27 iunie la Montreal și Massen» (SUA). • FORT LAMY.­­ In capi­tala statului Ciad, Fort Lamy, au fost date publicității rezul­tatele oficiale ale alegerilor prezidențiale desfășurate du­minică. In favoarea șefului statului, Francois Tombalbaye, au votat 1.597.667 de alegători (aproximativ 93 la sută din totalul persoanelor cu drept de vot). • PORT OF SPAIN.­­ Partici­panții la cea de-a 6-a conferință a Consiliului Economic și Social in­­ter-american, care se desfășoară la Port of Spain (Trinidad) au a­­doptat marți un document in care se subliniază necesitatea revizuirii de către SUA a principiilor și me­todelor actuale ale cooperării in­­teramericane. Noile principii, se spune în document, trebuie să țină seamă de hotâririle guvernelor­ la­­tino-americane în conformitate cu interesele lor naționale și regio­nale. • OWERRI.­­ Ca urmare a activității sporite în ultima perioadă a forțelor aeriene ni­­geriene, zborurile avioanelor care transportă ajutoare către Biafra au fost aproape com­plet întrerupte. Au continuat să fie transportate în ultime­le zile doar medicamente de importanță vitală și alimente pentru noii născuți. tura a fost realizată de cubanezul Aldo „Avantajele“ comerțu­lui Americii Latine cu Statele Unite. carica­ 40.040 I I

Next