Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)

1969-10-10 / nr. 2641

Anul XXVI nr. 2641 vineri 10 octombrie 1969 4 pagini 30 bani fZs, ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN SA FIE GRABNIC TERMINATE LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNĂ! ak. • in toate fermele agricole de stat și în 29 de cooperative agricole, însămînțările s-au încheiat • Epoca optimă de semănar e pe sfîrșite. Ce se mai așteaptă la Sulița, Blîndești, Ștefănești, Flămînzi, Corni și în alte locuri ? # Respectarea contractelor — o obligație majoră pentru toți lucrătorii din agricultură Urgența semănatului pe ultimele suprafețe In aceste zile, în multe uni­­ăti agricole din județul nos­­ru mecanizatorii și țăranii co­­operatori lucrează zi și noapte­a eliberarea și pregătirea tr­­enului, la însămînțatul grîu­­și pe ultimele suprafețe. Printr-o bună organizare a­ muncii și folosirea deplină mijloacelor mecanice lucrăto­a­rii din toate fermele agricole, de stat au reușit să termine semănatul griului pe întreaga suprafață planificată de aproa­pe 4 000 ha executînd, în a­­celași timp, lucrări la un înalt nivel agrotehnic. Pe aceleași coordonate se în­scriu realizările a 29 coopera­tive agricole pe care le amin­tim în continuare : Albești, O­­neaga, Durnești, Socrujeni, Hlipiceni, Băbiceni,­­ Lunca, Zlătunoaia, Răuseni,­­ Santa Mare, Botoșani, Dorohoi, Cos­­tești, Tudora, Unțeni, Vîrfu Câmpului, Vlăsinești, Sîrbi, Vo­­rona, Brăești, Teioasa, Mle­năuți, Zoițani, Dîngeni, Hulub, Dobîrceni, Manoleasa, Bold, Mihălășeni și Ripiceni care în seara zilei de 9 octombrie au încheiat campania însămînțări­­lor de toamnă. Cu toate că epoca optimă pentru semănat, indicată de către organele agricole jude­țene se încheie, în multe co­operative agricole mai sunt de însămînțat suprafețe însemna­te cu grîu. Aceasta dovedește că specialiștii și consiliile de conducere n-au înțeles că este absolut necesar să ia toate măsurile de organizare a mun­cii pentru a elibera mai întîi terenul de culturi de toamnă de pe acele suprafețe ce tre­buie să se însămînțeze, să dea posibilitatea tractoriștilor să execute arături, lucrări de pre­gătirea terenului și semănat. Asemenea situații sînt în cooperativele agricole Nicolae Bălcescu, Flămînzi, Corlăteni, Dimăcheni, Fundu Herții, Dersca, Dumeni, Vatra-Hu­­dești, Mihăileni, Păltiniș, Dră­­gușeni, Ungureni și altele un­de au mai rămas de însămîn­­țat suprafețe apreciabile cu ~gmri-~ ............­........... Iată de ce, pînă la 9 oc­tombrie, așa cum rezultă din situația centralizată la Direc­ția agricolă județeană, din ce­le 66.100 ha planificate a se însămânța cu grîu s-au reali­zat numai 56.331 ha. Cele a­­proape 10.000 ha. care au mai rămas de însămînțat, cu for­țele existente în județ pot fi terminate în cel mult două zile. Dar se cer eforturi spo­rite din partea cooperatorilor și a mecanizatorilor pentru a folosi la maximum capacita­tea de lucru a tractoarelor și mașinilor agricole. Nu se stă prea bine nici cu recoltatul culturilor tîrzii de toamnă. Pînă la această dată, porumbul a fost recoltat de pe 52.685 ha din cele 75.235 ha existente. Cu toate că în multe cooperative agricole a­­ceastă lucrare este avansată nu s-a trecut din plin la desfăca­­tul și depozitarea în magazii a porumbului. Cîmpul plin de glugi cu porumb, este la cooperativele agricole din Vă­­culești, Brăești, Broscăuți, Bă­­lușeni, Blîndești și altele. Nu s-a reușit încă să se termine treierișul florii-soarelui, și a­­cest lucru se remarcă în mod deosebit la cooperativele a­­gricole din Cristești, Orășeni, Cucorăni etc. Se motivează că aceste lucrări au întîrziat da­torită stadiului de vegetație a plantelor în loc să se găsească cauzele reale : neorganizarea muncii. In zilele următoare consili­ile de conducere și specialiș­tii din cooperativele agricole au datoria de a luat toate mă­surile pentru a termina se­mănatul griului la un nivel calitativ corespunzător. In a­­celași timp, toate forțele e­­xistente în unitățile agricole să fie antrenate la strîngerea în cel mai scurt timp a recoltei de porumb, floarea-soarelui, cartofi și sfeclă de zahăr pen­tru­­ ca nimic să nu să piardă din actuala recoltă. Strîngerea recoltei la timp și păstrarea ei în condiții corespunzătoare — iată direcțiile principale spre care trebuie să-și îndrepte a­­tenția conducerile unităților a­­gricole din județul nostru. I. GAVRIL La baza de recepție Dîngeni Fotografia : I. NEGREA r r11 l l l­ lii IJTI Pînă ieri, în cadrul comunei Răchiți s-au realizat prin muncă patriotică lucrări în valoare de peste 427.000 lei, depășidu-se cu aproape 20.000 lei cifra angajamentului a­­nual. Cifra realizărilor înglobează și contravaloarea lu­crărilor efectuate prin muncă patriotică la noul cămin cul­tural din comună, aflat în faza de finisaj, economii al că­ror cuantum reprezintă aproape jumătate din valoarea întreagă a lucrării. Artistul poporului Ștefan Ciubotărașu va fi prezent duminică la Botoșani, în rolul lui Mogîrdici, în două spectacole extraord­inare cu piesa LUCEAFĂRUL, de Barbu Ștefănescu Delavrancea, în interpretarea colectivului artistic al Teatrului „Mihai Eminescu" din Botoșani. Orele de începere a spectacolelor: 16 și 19,30. Necesitatea efectuării ciplului Botoșani a impus, unor lucrări pe rețeaua electrică a numi­după cum ne informează Uzina electrică Botoșani, sistarea furnizării energiei electrice către consumatorii par­ticulari în ziua de duminică, 12 octombrie a.c., între orele 7 și 15. Prognoza Pentru zilele de 11, 12 și 13 octombrie a.c. vremea se anunță frumoasă, dar rece noaptea și dimineața. Cerul va fi variabil, mai mult se­nin. Sine slab pînă la potri­vit, la început din nord-vest, apoi din sud-vest. Minimele vor fi cuprinse între 0 și 5 grade, iar maximele între 13 și 18 grade. Realizarea ritmică, integrală a sarcinilor contractuale In fiecare an, cooperativele agricole din județul nostru obțin pe seama valori­ficării cu statul a pro­duselor vegetale și de origine animală venituri de aproape o jumătate de miliard de lei. Prețurile fer­me pe care le asigură statul, avansurile bănești ce se acor­dă pentru producția contrac­tată dau posibilitatea coope­rativelor agricole să dispună de mijloacele necesare dezvol­tării producției, repartizării unor însemnate sume de bani la ziua muncă pentru membrii cooperatori. Cele mai multe cooperative agricole înțeleg că contractul încheiat cu statul nu este o oarecare hîrtie, că în fond reprezintă un angaja­ment scris al cooperatorilor față de stat și trebuie respec­tat întocmai. Multe coopera­tive agricole, cum sunt cele di­n Bucecea, Zlătunoaia, To­­direni, Iurești, Cucorăni, Mi­hălășeni, Miorcani și altele, consideră o datorie de onoare să-și îndeplinească integral și la termen contractele. De alt­fel, unitățile enumerate mai sus se află printre cele care au realizat și chiar depășit vo­lumul producției contractate cu statui la grîu­­-secară. Dar, totodată, există și o seamă de cooperative agricole care nu-și onorează la timp contractele. Printre acestea enumerăm pe cele din Roma, Ringhilești, Buimăceni, Trușești, Stăuceni, unități ce nu au achitat nici pînă acum în întregime canti­tățile de grîu pe care și le-au I. MAXIMIUC (Continuare în pag. a III-a) O« TOATE TABILE. ONITI-VA) La Uzinele textile „Moldova" Pregătiri pentru producția sezonului rece în baza planului de pregă­tire a condițiilor pentru des­fășurarea normală a procesu­lui de producție industrială pe timp de iarnă, la Uzinele textile „Moldova" se fac in­tense pregătiri. La centrala termică, specialiștii de înal­tă calificare din uzină și de la alte întreprinderi din țară, efectuează lucrările de schim­bare a supraîncălzitorului la cazanul de mare capacitate nr. 1, ceea ce va duce la rea­lizarea de indici termici su­periori prin obținerea de a­­bur tehnologic cu o tempera­tură și o presiune mai ridica­tă. Lucrările respective— ca­re cer o înaltă calificare — sunt conduse de maistrul me­canic Vlad Georgescu, lucrează de aproape 20 care de ani în această uzină. Redacția și administrația i Botoșani Calea Națională nr 261 Telefoane . Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 Cronica municipală UN MONUMENT Au trecut mai mulți ani (doisprezece ?!) de cînd o inscripție pe piatră așezată intr-un mic triunghi verde, la intersecția Căii Naționale cu str. Karl Marx, anunță că, acolo, se va ridica un monument închinat memoriei țăranilor căzuți în răscoala din 1907. Cit de repede trece timpu­l și gesturile noastre pioa­se rămîn la jumătatea drumului... Poate nu s-a găsit încă sculptorul demn de o ase­menea comandă, poate proiectele n-au satisfăcut, poa­te.­­.. Dar... Știm că a avut loc un concurs de artă plastică pe tema 1907, la nivel republican. La sculptură, laureat e Naum Corcescu — artist legat de ținutul nostru — iar operei sale cutremurătoare în frumusețea și adevărul său, nu i s-a găsit încă locul. Sugerăm primăriei municipiului și comitetului ju­dețean pentru cultură și artă să încerce aducerea acestui monument la Botoșani. Dacă Naum Corcescu ne-ar vedea suferind pentru acest monument cred că ar înțelege gestul nostru pios. REP. Așadar, după trei trimes­tre, planul de investiții este realizat în proporție de 71,5 la sută. Lucrările de con­­strucții-montaj — 76,7 la su­tă. Dacă deducem, însă, reali­zările șantierelor de drumuri, care­­ și-au depășit planul pe 9 luni, cifra scade substan­țial, ajungînd la 70,6 la sută. Chiar dacă avem în vedere că sosirea utilajelor contrac­tate (cu termene de livrare în acest trimestru) poate a­­dăuga, într-un timp relativ scurt, sau cel mult pînă la sfîrșitul anului, sume impor­tante realizărilor actuale, si­tuația nu poate­ fi considera­tă satisfăcătoare. Lucrările de construcții-montaj, repre­sa ritm necorespunzător — avînd în vedere timpul care a mai rămas pînă la darea în folosință (sau pînă la sfîr­șitul anului) și valoarea lu­crărilor ce mai trebuie exe­cutate — s-a lucrat în luna­mentând 56 la sută din tota­lul investițiilor — care de­pind nemijlocit de timp, asi­gurarea cu forțe de muncă și u­­tilaje, aprovizionarea cu ma­teriale, nu sunt valoric și nici fizic la nivelul dorit. Princi­palul executant din județ, întreprinderea de construcții -montaj, n-a reușit, cu toate depășirile valorice din trimes­trele II și III, să recupereze ci numai a diminuat de la aproape 4 la 2 milioane, res­tanta înregistrată în primul trimestru. Există un mare nu­măr de obiective — cele mai importante le­prezentăm în tabelul de mai jos — la care realizările valorice și fizice sunt mult rămase în urmă­­ trecută, deși timpul a fost op­tim, la Fabrica de brînzeturi Dorohoi, stația de înnobilare a nisipului, atelierul de bunuri de consum, linia tehnologică a I.I.S. Dorohoi, creșă, cana­lizare sector zootehnic la I.A.S. Leorda, în timp ce la complexul comercial și in­ternatul cantină se înregis­trează stagnări. Și consecința ritmurilor scăzute, la cea mai mare parte a obiectivelor — un ritm nesatisfăcător pe ju­deț, 9,5 la sută la total in­vestiții și 10,9 la sută la con­­strucții-montaj. In afara­­ a­­cestor obiective, trebuie să arătăm că o serie de benefi­ciari cu un volum destul de mare de investiții din care majoritatea sunt lucrări de construcții-montaj, dețin re­zultate nesatisfăcătoare, sub media județului. Printre a­­ceștia: întreprinderea fores­tieră — 55,2 la sută ; indus­tria cărnii — 67,8 ; I.I.L. Pis­cicola 61; I.A.S. Săveni — 70,2 și întreprinderea legume­­fructe — 49,6 la sută. Și da­că restanțele valorice au des­crescut, și neliniștesc îndeo­sebi prin aceea că trimestrul în care am intrat nu va oferi pe toată durata lui timp op­tim lucrărilor, la planul de punere în funcțiune, acestea sunt mult mai mari. Planul anual al celui mai mare be­neficiar, consiliul popular ju­dețean, este realizat în pro­porție de 50 la sută, iar din cel­­e trei trimestre abia 62 la sută. Această situație com­plică și mai mult lucrurile. Spunem că se complică mai mult, pentru că, pe șan­si­liere, s-a resimțit și se re­simte lipsa unor materiale importante ca : produse de balastieră, carton asfaltat, țevi pentru instalații etc., timpul I.HOGAȘ (Continuare în pagina a III-a) investiții 1969 DEȘI DIMINUATE, RESTANȚELE NU AU FOST RECUPERATE Beneficiar Realizat din planul Obiectivul anual Total C+M ____________________________________V__________­. Fabrica de brînzeturi Dorohoi Ind. laptelui 58 4 71,3 Stația de Înnobilare a nisipului I.M. Miorcani 48,8 50,3 Complex comercial C.C.L. Industrial 54,8 73,8 Atelier bunuri de consum 1.1.1. „Flamura roșie" 40,2 39,7 Noua linie tehnologică I.I.I. Dorohoi 39,3 61,6 Extindere sursă apă și rețele I.G.C.L. Botoșani 55,4 60,6 Creșă Botoșani Dir. sanitară 34,9 36 4 încălzire centrală Spital 1 „ „ 51,6 51,2 Liceul Botoșani Inspect. școlar 61,6 82,7 Internat și cantină „ „ 17,5 24,1 Construcții școli în mediul rural Consiliile populare 76,7 94,8 Laborator veterinar Direcția agricolă 4,1 — Atelier producție invalizi U.J.C.M. 71,2 85,5 Spălătorie Botoșani „ 6­ fi ' 7,1i Atelier tâmplărie Dorohoi „ 73,1 76,6 Complex deservire Dorohoi „ 74,3 89,6 Canalizare sector zootehnic I.A.S. Leorda 52,4 52,4 Construcție pod Mășcăteni Direcția tehnică 59,2 59,5 El a delapidat, singur, 129 mii de lei, în mai puțin de un an de zile, întîi timid, apoi a prins curaj și a prins și gus­tul mierei pe care o gestiona. Un fapt cu totul ieșit din co­mun, un individ izolat, pe ca­re l-am cunoscut în arestul miliției, cînd cercetările a­­proape că s-au încheiat. Va fi deferit justiției. Dar arta vino­văției este cu mult mai largă. De necrezut cîți oameni pot purta pulpa acestui furtișag din buzunarul statului, astăzi, cînd conștiința civică înainta­­tă definește profilul întregii noastre societăți. Să ne gîn­­dim mai bine, mai profund, la felul în care a furat el. PRIMA MIE Era în luna mai 1968,­ cînd Gheorghe NEAGU, gestiona­rul centrului­­ avicol Dorohoi, pleca la Combinatul Avicol din București,­ în interes de serviciu. Luase 1000 de tei,, „bani de buzunar“,­ din serta­rul magazinului, să aibă de cheltuială. A cheltuit jumă­tate. Restul nu l-a mai­ pus de unde l-a­­ luat. Astăzi,, șoferul spune : — Să fie al­ dracului"ăla ca­re mai­ pleacă la drum cu oa­meni despre "care nu poți să știi cine sînt ! Dacă știam­ de unde-avea banii, preferam să rămîn flămînd, n-aș f­i stat la masă cu el. Parcă mă simt vi­novat că am mîncat (Mihai Dumitru), în vocea tînărului răsună accente de indignare. E pri­mul martor, un băiat cinstit, care a asistat la cheltuirea primilor bani furați, îl con­damnă pe făptaș cu asprime, este sincer mirat de ceea ce-i spune anchetatorul. Intr-ade­văr, el nu a putut să intervină în vreun fel. Dar sinceritatea este definitorie pentru mii de tineri ca el. Este, poate, sin­gurul , element de lumină din tabloul întreg al anchetei. UN TAXI PENTRU „DOMNUL" ! După cîteva luni, vîrîse­ mi­na pînă la cot în gestiune. In drum spre serviciu, dimineața — un coniac, mai tîrziu — un grătar, după slujbă — o masă la restaurant. Gheorghe Nea­­gu era din Broscăuți. Venea la Dorohoi cu autobuzul, iar seara, zilnic, de la locul de parcare, un taxi era rezervat pentru „domnul“, spre a-l du­ce, confortabil, acasă. Seară de seară, luni în șir, nimănui nu i-a părut suspectă această navetă „modernă“, nimeni nu s-a întrebat de unde poate a­­vea un salariat cu leafă mo­destă bani pentru călătoriile de agrement! Orașul, e mic, cetățenii se cunosc întreolaltă, dar faptul nu a trezit — cu­rios — contrarietatea, logică într-un asemenea caz. Nu s-a întrebat nici șoferul taxime­­trului, nici oamenii ordinii și nici­ de ce să n-o spunem — lucrătorii miliției doroho­iene ! Tuturora le-a scăpat a­­cest bătător la ochi amănunt, care, sesizat din bună vreme, ar fi putut regretabilă a curma involuția unui concetă­țean. Un grăitor exemplu al efectelor indiferenței, împinsă pînă la limita de jos a lipsei de răspundere cetățenească ! PRESUPUSA RECUPERARE Avea în gestiune zahăr apis­­tin, vin Hidromel, alte mate­riale pentru stu­părit. Cînd a atins suma de 50.000 lei dela­pidați, a încercat să-și acope­re lipsa cu acte fictive. A în­tocmit avize de expediție pen­tru cooperativele agricole de producție Mileanca, Mihăi­leni, Havîrna, Brăești și chiar Broscăuți, satul lui, și a falsi­ficat pe aviz semnătura pro­priei sale soții — apicultoare cinstită, membră de partid, deputată în­­­­ consiliul popu­­­lar ! Unul din avize l-a intro­dus în bancă, dar confirmarea pentru plată, de primire lipsind, banca a refuzat pla­ta. De aici au pornit­ cercetă­rile organelor de miliție. In­tre timp, G. Neagu încerca să-și acopere lipsa cu alte mij­loace „sigure“ : zi de zi, omul A. RUDEANU (Continuare in pagina a III-a) ANCHETA SOCIALA Gustul mierei ­ Șantierul „Parcul tineretului” Se montează o nouă macara Â

Next