Clopotul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 25, nr. 2633-2711)
1969-10-10 / nr. 2641
Anul XXVI nr. 2641 vineri 10 octombrie 1969 4 pagini 30 bani fZs, ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN SA FIE GRABNIC TERMINATE LUCRĂRILE AGRICOLE DE TOAMNĂ! ak. • in toate fermele agricole de stat și în 29 de cooperative agricole, însămînțările s-au încheiat • Epoca optimă de semănar e pe sfîrșite. Ce se mai așteaptă la Sulița, Blîndești, Ștefănești, Flămînzi, Corni și în alte locuri ? # Respectarea contractelor — o obligație majoră pentru toți lucrătorii din agricultură Urgența semănatului pe ultimele suprafețe In aceste zile, în multe uniăti agricole din județul nosru mecanizatorii și țăranii cooperatori lucrează zi și noaptea eliberarea și pregătirea trenului, la însămînțatul grîuși pe ultimele suprafețe. Printr-o bună organizare a muncii și folosirea deplină mijloacelor mecanice lucrătoarii din toate fermele agricole, de stat au reușit să termine semănatul griului pe întreaga suprafață planificată de aproape 4 000 ha executînd, în același timp, lucrări la un înalt nivel agrotehnic. Pe aceleași coordonate se înscriu realizările a 29 cooperative agricole pe care le amintim în continuare : Albești, Oneaga, Durnești, Socrujeni, Hlipiceni, Băbiceni, Lunca, Zlătunoaia, Răuseni, Santa Mare, Botoșani, Dorohoi, Costești, Tudora, Unțeni, Vîrfu Câmpului, Vlăsinești, Sîrbi, Vorona, Brăești, Teioasa, Mlenăuți, Zoițani, Dîngeni, Hulub, Dobîrceni, Manoleasa, Bold, Mihălășeni și Ripiceni care în seara zilei de 9 octombrie au încheiat campania însămînțărilor de toamnă. Cu toate că epoca optimă pentru semănat, indicată de către organele agricole județene se încheie, în multe cooperative agricole mai sunt de însămînțat suprafețe însemnate cu grîu. Aceasta dovedește că specialiștii și consiliile de conducere n-au înțeles că este absolut necesar să ia toate măsurile de organizare a muncii pentru a elibera mai întîi terenul de culturi de toamnă de pe acele suprafețe ce trebuie să se însămînțeze, să dea posibilitatea tractoriștilor să execute arături, lucrări de pregătirea terenului și semănat. Asemenea situații sînt în cooperativele agricole Nicolae Bălcescu, Flămînzi, Corlăteni, Dimăcheni, Fundu Herții, Dersca, Dumeni, Vatra-Hudești, Mihăileni, Păltiniș, Drăgușeni, Ungureni și altele unde au mai rămas de însămînțat suprafețe apreciabile cu ~gmri-~ ....................... Iată de ce, pînă la 9 octombrie, așa cum rezultă din situația centralizată la Direcția agricolă județeană, din cele 66.100 ha planificate a se însămânța cu grîu s-au realizat numai 56.331 ha. Cele aproape 10.000 ha. care au mai rămas de însămînțat, cu forțele existente în județ pot fi terminate în cel mult două zile. Dar se cer eforturi sporite din partea cooperatorilor și a mecanizatorilor pentru a folosi la maximum capacitatea de lucru a tractoarelor și mașinilor agricole. Nu se stă prea bine nici cu recoltatul culturilor tîrzii de toamnă. Pînă la această dată, porumbul a fost recoltat de pe 52.685 ha din cele 75.235 ha existente. Cu toate că în multe cooperative agricole această lucrare este avansată nu s-a trecut din plin la desfăcatul și depozitarea în magazii a porumbului. Cîmpul plin de glugi cu porumb, este la cooperativele agricole din Văculești, Brăești, Broscăuți, Bălușeni, Blîndești și altele. Nu s-a reușit încă să se termine treierișul florii-soarelui, și acest lucru se remarcă în mod deosebit la cooperativele agricole din Cristești, Orășeni, Cucorăni etc. Se motivează că aceste lucrări au întîrziat datorită stadiului de vegetație a plantelor în loc să se găsească cauzele reale : neorganizarea muncii. In zilele următoare consiliile de conducere și specialiștii din cooperativele agricole au datoria de a luat toate măsurile pentru a termina semănatul griului la un nivel calitativ corespunzător. In același timp, toate forțele existente în unitățile agricole să fie antrenate la strîngerea în cel mai scurt timp a recoltei de porumb, floarea-soarelui, cartofi și sfeclă de zahăr pentru ca nimic să nu să piardă din actuala recoltă. Strîngerea recoltei la timp și păstrarea ei în condiții corespunzătoare — iată direcțiile principale spre care trebuie să-și îndrepte atenția conducerile unităților agricole din județul nostru. I. GAVRIL La baza de recepție Dîngeni Fotografia : I. NEGREA r r11 l l l lii IJTI Pînă ieri, în cadrul comunei Răchiți s-au realizat prin muncă patriotică lucrări în valoare de peste 427.000 lei, depășidu-se cu aproape 20.000 lei cifra angajamentului anual. Cifra realizărilor înglobează și contravaloarea lucrărilor efectuate prin muncă patriotică la noul cămin cultural din comună, aflat în faza de finisaj, economii al căror cuantum reprezintă aproape jumătate din valoarea întreagă a lucrării. Artistul poporului Ștefan Ciubotărașu va fi prezent duminică la Botoșani, în rolul lui Mogîrdici, în două spectacole extraordinare cu piesa LUCEAFĂRUL, de Barbu Ștefănescu Delavrancea, în interpretarea colectivului artistic al Teatrului „Mihai Eminescu" din Botoșani. Orele de începere a spectacolelor: 16 și 19,30. Necesitatea efectuării ciplului Botoșani a impus, unor lucrări pe rețeaua electrică a numidupă cum ne informează Uzina electrică Botoșani, sistarea furnizării energiei electrice către consumatorii particulari în ziua de duminică, 12 octombrie a.c., între orele 7 și 15. Prognoza Pentru zilele de 11, 12 și 13 octombrie a.c. vremea se anunță frumoasă, dar rece noaptea și dimineața. Cerul va fi variabil, mai mult senin. Sine slab pînă la potrivit, la început din nord-vest, apoi din sud-vest. Minimele vor fi cuprinse între 0 și 5 grade, iar maximele între 13 și 18 grade. Realizarea ritmică, integrală a sarcinilor contractuale In fiecare an, cooperativele agricole din județul nostru obțin pe seama valorificării cu statul a produselor vegetale și de origine animală venituri de aproape o jumătate de miliard de lei. Prețurile ferme pe care le asigură statul, avansurile bănești ce se acordă pentru producția contractată dau posibilitatea cooperativelor agricole să dispună de mijloacele necesare dezvoltării producției, repartizării unor însemnate sume de bani la ziua muncă pentru membrii cooperatori. Cele mai multe cooperative agricole înțeleg că contractul încheiat cu statul nu este o oarecare hîrtie, că în fond reprezintă un angajament scris al cooperatorilor față de stat și trebuie respectat întocmai. Multe cooperative agricole, cum sunt cele din Bucecea, Zlătunoaia, Todireni, Iurești, Cucorăni, Mihălășeni, Miorcani și altele, consideră o datorie de onoare să-și îndeplinească integral și la termen contractele. De altfel, unitățile enumerate mai sus se află printre cele care au realizat și chiar depășit volumul producției contractate cu statui la grîu-secară. Dar, totodată, există și o seamă de cooperative agricole care nu-și onorează la timp contractele. Printre acestea enumerăm pe cele din Roma, Ringhilești, Buimăceni, Trușești, Stăuceni, unități ce nu au achitat nici pînă acum în întregime cantitățile de grîu pe care și le-au I. MAXIMIUC (Continuare în pag. a III-a) O« TOATE TABILE. ONITI-VA) La Uzinele textile „Moldova" Pregătiri pentru producția sezonului rece în baza planului de pregătire a condițiilor pentru desfășurarea normală a procesului de producție industrială pe timp de iarnă, la Uzinele textile „Moldova" se fac intense pregătiri. La centrala termică, specialiștii de înaltă calificare din uzină și de la alte întreprinderi din țară, efectuează lucrările de schimbare a supraîncălzitorului la cazanul de mare capacitate nr. 1, ceea ce va duce la realizarea de indici termici superiori prin obținerea de abur tehnologic cu o temperatură și o presiune mai ridicată. Lucrările respective— care cer o înaltă calificare — sunt conduse de maistrul mecanic Vlad Georgescu, lucrează de aproape 20 care de ani în această uzină. Redacția și administrația i Botoșani Calea Națională nr 261 Telefoane . Redactor șef — 1328 Redactor șef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică și culturală — 1487 Secțiile viața de partid și construcții de stat — 1106 Secțiile Informații și scrisori — 1217 Administrația — 1372 Cronica municipală UN MONUMENT Au trecut mai mulți ani (doisprezece ?!) de cînd o inscripție pe piatră așezată intr-un mic triunghi verde, la intersecția Căii Naționale cu str. Karl Marx, anunță că, acolo, se va ridica un monument închinat memoriei țăranilor căzuți în răscoala din 1907. Cit de repede trece timpul și gesturile noastre pioase rămîn la jumătatea drumului... Poate nu s-a găsit încă sculptorul demn de o asemenea comandă, poate proiectele n-au satisfăcut, poate... Dar... Știm că a avut loc un concurs de artă plastică pe tema 1907, la nivel republican. La sculptură, laureat e Naum Corcescu — artist legat de ținutul nostru — iar operei sale cutremurătoare în frumusețea și adevărul său, nu i s-a găsit încă locul. Sugerăm primăriei municipiului și comitetului județean pentru cultură și artă să încerce aducerea acestui monument la Botoșani. Dacă Naum Corcescu ne-ar vedea suferind pentru acest monument cred că ar înțelege gestul nostru pios. REP. Așadar, după trei trimestre, planul de investiții este realizat în proporție de 71,5 la sută. Lucrările de construcții-montaj — 76,7 la sută. Dacă deducem, însă, realizările șantierelor de drumuri, care și-au depășit planul pe 9 luni, cifra scade substanțial, ajungînd la 70,6 la sută. Chiar dacă avem în vedere că sosirea utilajelor contractate (cu termene de livrare în acest trimestru) poate adăuga, într-un timp relativ scurt, sau cel mult pînă la sfîrșitul anului, sume importante realizărilor actuale, situația nu poate fi considerată satisfăcătoare. Lucrările de construcții-montaj, represa ritm necorespunzător — avînd în vedere timpul care a mai rămas pînă la darea în folosință (sau pînă la sfîrșitul anului) și valoarea lucrărilor ce mai trebuie executate — s-a lucrat în lunamentând 56 la sută din totalul investițiilor — care depind nemijlocit de timp, asigurarea cu forțe de muncă și utilaje, aprovizionarea cu materiale, nu sunt valoric și nici fizic la nivelul dorit. Principalul executant din județ, întreprinderea de construcții -montaj, n-a reușit, cu toate depășirile valorice din trimestrele II și III, să recupereze ci numai a diminuat de la aproape 4 la 2 milioane, restanta înregistrată în primul trimestru. Există un mare număr de obiective — cele mai importante leprezentăm în tabelul de mai jos — la care realizările valorice și fizice sunt mult rămase în urmă trecută, deși timpul a fost optim, la Fabrica de brînzeturi Dorohoi, stația de înnobilare a nisipului, atelierul de bunuri de consum, linia tehnologică a I.I.S. Dorohoi, creșă, canalizare sector zootehnic la I.A.S. Leorda, în timp ce la complexul comercial și internatul cantină se înregistrează stagnări. Și consecința ritmurilor scăzute, la cea mai mare parte a obiectivelor — un ritm nesatisfăcător pe județ, 9,5 la sută la total investiții și 10,9 la sută la construcții-montaj. In afara acestor obiective, trebuie să arătăm că o serie de beneficiari cu un volum destul de mare de investiții din care majoritatea sunt lucrări de construcții-montaj, dețin rezultate nesatisfăcătoare, sub media județului. Printre aceștia: întreprinderea forestieră — 55,2 la sută ; industria cărnii — 67,8 ; I.I.L. Piscicola 61; I.A.S. Săveni — 70,2 și întreprinderea legumefructe — 49,6 la sută. Și dacă restanțele valorice au descrescut, și neliniștesc îndeosebi prin aceea că trimestrul în care am intrat nu va oferi pe toată durata lui timp optim lucrărilor, la planul de punere în funcțiune, acestea sunt mult mai mari. Planul anual al celui mai mare beneficiar, consiliul popular județean, este realizat în proporție de 50 la sută, iar din cele trei trimestre abia 62 la sută. Această situație complică și mai mult lucrurile. Spunem că se complică mai mult, pentru că, pe șansiliere, s-a resimțit și se resimte lipsa unor materiale importante ca : produse de balastieră, carton asfaltat, țevi pentru instalații etc., timpul I.HOGAȘ (Continuare în pagina a III-a) investiții 1969 DEȘI DIMINUATE, RESTANȚELE NU AU FOST RECUPERATE Beneficiar Realizat din planul Obiectivul anual Total C+M ____________________________________V__________. Fabrica de brînzeturi Dorohoi Ind. laptelui 58 4 71,3 Stația de Înnobilare a nisipului I.M. Miorcani 48,8 50,3 Complex comercial C.C.L. Industrial 54,8 73,8 Atelier bunuri de consum 1.1.1. „Flamura roșie" 40,2 39,7 Noua linie tehnologică I.I.I. Dorohoi 39,3 61,6 Extindere sursă apă și rețele I.G.C.L. Botoșani 55,4 60,6 Creșă Botoșani Dir. sanitară 34,9 36 4 încălzire centrală Spital 1 „ „ 51,6 51,2 Liceul Botoșani Inspect. școlar 61,6 82,7 Internat și cantină „ „ 17,5 24,1 Construcții școli în mediul rural Consiliile populare 76,7 94,8 Laborator veterinar Direcția agricolă 4,1 — Atelier producție invalizi U.J.C.M. 71,2 85,5 Spălătorie Botoșani „ 6 fi ' 7,1i Atelier tâmplărie Dorohoi „ 73,1 76,6 Complex deservire Dorohoi „ 74,3 89,6 Canalizare sector zootehnic I.A.S. Leorda 52,4 52,4 Construcție pod Mășcăteni Direcția tehnică 59,2 59,5 El a delapidat, singur, 129 mii de lei, în mai puțin de un an de zile, întîi timid, apoi a prins curaj și a prins și gustul mierei pe care o gestiona. Un fapt cu totul ieșit din comun, un individ izolat, pe care l-am cunoscut în arestul miliției, cînd cercetările aproape că s-au încheiat. Va fi deferit justiției. Dar arta vinovăției este cu mult mai largă. De necrezut cîți oameni pot purta pulpa acestui furtișag din buzunarul statului, astăzi, cînd conștiința civică înaintată definește profilul întregii noastre societăți. Să ne gîndim mai bine, mai profund, la felul în care a furat el. PRIMA MIE Era în luna mai 1968, cînd Gheorghe NEAGU, gestionarul centrului avicol Dorohoi, pleca la Combinatul Avicol din București, în interes de serviciu. Luase 1000 de tei,, „bani de buzunar“, din sertarul magazinului, să aibă de cheltuială. A cheltuit jumătate. Restul nu l-a mai pus de unde l-a luat. Astăzi,, șoferul spune : — Să fie al dracului"ăla care mai pleacă la drum cu oameni despre "care nu poți să știi cine sînt ! Dacă știam de unde-avea banii, preferam să rămîn flămînd, n-aș fi stat la masă cu el. Parcă mă simt vinovat că am mîncat (Mihai Dumitru), în vocea tînărului răsună accente de indignare. E primul martor, un băiat cinstit, care a asistat la cheltuirea primilor bani furați, îl condamnă pe făptaș cu asprime, este sincer mirat de ceea ce-i spune anchetatorul. Intr-adevăr, el nu a putut să intervină în vreun fel. Dar sinceritatea este definitorie pentru mii de tineri ca el. Este, poate, singurul , element de lumină din tabloul întreg al anchetei. UN TAXI PENTRU „DOMNUL" ! După cîteva luni, vîrîse mina pînă la cot în gestiune. In drum spre serviciu, dimineața — un coniac, mai tîrziu — un grătar, după slujbă — o masă la restaurant. Gheorghe Neagu era din Broscăuți. Venea la Dorohoi cu autobuzul, iar seara, zilnic, de la locul de parcare, un taxi era rezervat pentru „domnul“, spre a-l duce, confortabil, acasă. Seară de seară, luni în șir, nimănui nu i-a părut suspectă această navetă „modernă“, nimeni nu s-a întrebat de unde poate avea un salariat cu leafă modestă bani pentru călătoriile de agrement! Orașul, e mic, cetățenii se cunosc întreolaltă, dar faptul nu a trezit — curios — contrarietatea, logică într-un asemenea caz. Nu s-a întrebat nici șoferul taximetrului, nici oamenii ordinii și nici de ce să n-o spunem — lucrătorii miliției dorohoiene ! Tuturora le-a scăpat acest bătător la ochi amănunt, care, sesizat din bună vreme, ar fi putut regretabilă a curma involuția unui concetățean. Un grăitor exemplu al efectelor indiferenței, împinsă pînă la limita de jos a lipsei de răspundere cetățenească ! PRESUPUSA RECUPERARE Avea în gestiune zahăr apistin, vin Hidromel, alte materiale pentru stupărit. Cînd a atins suma de 50.000 lei delapidați, a încercat să-și acopere lipsa cu acte fictive. A întocmit avize de expediție pentru cooperativele agricole de producție Mileanca, Mihăileni, Havîrna, Brăești și chiar Broscăuți, satul lui, și a falsificat pe aviz semnătura propriei sale soții — apicultoare cinstită, membră de partid, deputată în consiliul popular ! Unul din avize l-a introdus în bancă, dar confirmarea pentru plată, de primire lipsind, banca a refuzat plata. De aici au pornit cercetările organelor de miliție. Intre timp, G. Neagu încerca să-și acopere lipsa cu alte mijloace „sigure“ : zi de zi, omul A. RUDEANU (Continuare in pagina a III-a) ANCHETA SOCIALA Gustul mierei Șantierul „Parcul tineretului” Se montează o nouă macara Â