Clopotul, ianuarie-martie 1971 (Anul 27, nr. 3019-3093)

1971-01-22 / nr. 3035

BOTOȘANI 1 ETAPA FECUNDĂ 1966-197 ° ... PE TRAIECTORIA DEZVOLTĂRII INDUSTRIALE Sîntem de-acum în posesia cifrelor sintetice de bilanț. Cu ajutorul lor ne putem forma o imagine de ansamblu asupra marilor înfăptuiri cu care ju­dețul nostru a încheiat o eta­pă fecundă din istoria sa eco­nomică pe traiectoria dezvol­tării industriale, "luni de den­sitate, anii cincinalului au în­semnat tot atîtea trepte pe ur­cușul spre piscuri îndrăzneț dimensionate, înfăptuirea mă­surilor­tabilite de către Con­ferința Națională și de cel de-al X-lea Congres al parti­dului pe linia î­nbunătățirii planificării, organizării și con­ducerii activității economice, generalizarea experimentării noului sistem de salarizare, e­­laborarea legilor de însemnă­tate deosebită privind investi­țiile, calitatea producției, con­tractele economice, disciplina în muncă au creat un cadru fertil stimulării inițiativei, creșterii­­­interesării materia­le a răspunderii fiecărui com­ponent la producția materială, în realizarea sarcinilor econo­mice. Cifrele vorbesc de la sine despre ritmurile noi ale jude­țului. Sporul producției indus­triale, față de prevederile cin­cinalului, reprezintă o valoare de 630 de milioane lei, ritmul mediu de creștere al acesteia fiind de 11,0 la sută. Produc­ția anului 1970 a fost cu 73,4 la sută mai mare decît cea rea­lizată în 1965, județul sporin­­du-și participarea la circuitul de valori materiale al Româ­niei socialiste. In anii celui mai rodnic cincinal economia națională a primit din uzinele și fabricile botoșănene un plus de 15,8 milioane m.p. de țe­sături, 3 089 tone fire de bum­bac, peste 37 mii tone de za­hăr, confecții în valoare de 215 milioane lei, 1 568 tone de unt, 24 milioane cărămizi, 78.700 tone nisip cuarțos, alte mari cantități de produse, în­deosebi dintre acele care au la bază valorifi­rea, la un ni­vel mai superior, a bogatelor resurse materiale de care dis­punem. Creșterea potențialului eco­nomic al județului, substanția­la dezvoltare a producției ma­teriale în perioada 1966 - 1970 este consecința firească a e­­forturilor materiale făcute de stat prin alocarea unor fon­duri de investiții de aproape 1,5 miliarde lei. Pe seama lor, noi capacități de producție s-au racordat la pulsul tot mai puternic al industrializării so­cialiste. n acești ani au fost date în folosință peste 200 o­­biective industriale și social - economice. La uzinele textile a fost pusă­­ sub tensiune — chiar în ultim­­ an al cincina­lului — o nouă capacitate de producție cu 144 războaie de țesut și au fost montate mo­derne utilaje care permit creș­terea gradului de finisare a țesăturilor. Fabrica de con­fecții din Botoșani a fost re­construită și dotată cu mașini și utilaje de înaltă productivi­tate, pe seama cărora (ca și datorită noilor formule găsite­ pentru reorganizarea sistemu­lui de lucru) a fost realizată, în ultimii 5 ani, o producție suplimentară de confecții în valoare de 145 milioane lei. Și lista continuă : fabrica de brînzeturi din Porohoi, cupto­rul Hoffman pentru arderea cărămizilor, unt, atelierul congelatorul de de bunuri de consum metalice și turnătoria de fontă, centrul de vinifica­­ție de la Hlipiceni, complexe și ateliere meșteșugărești, sta­ția de uscare a cerealelor, fa­brica de pîine și alte obiective ce poartă pe certificatul de naștere inscripția acestor ani ai căror parametri sunt fără precedent în istoria economică de pînă acum a patriei. Dacă astăzi industria zahărului din județul nostru produce anual circa jumătate din întreaga producție de zahăr a României anului '938, dacă ne situăm — după volumul țesăturilor fa­bricate — pe locul 4 între ju­dețele țării și pe locul 7 la producția de fire din bumbac și tip bumbac, dacă o parte — și nu chiar mică — dintre mărfurile produse, aici, în în­treprinderile noastre, pot fi în­­tîlnite pe multe meridiane ale (Continuate in oagino a lll-a) DINAMICA PRODUCȚIEI GLOBALE INDUSTRIALE A JUDE­ȚULUI BOTOȘANI IN CINCINALUL 1966 — 1970 \ — _ REPER------­INVAZIA INODORULUI Am colindat și alteori, iarna, felurite ma­gazine în diferite orașe, dar nu-mi amintesc să fi întîlnit pe undeva atîtea grămezi de flori moarte năpădind rafturile cu încăpățînarea pro­prie buruienilor. Strident colorate­­ și mă-ntreb : să nu existe un leac pentru cecitatea celor ce a­­probă, undeva „sus“, lansarea în producție a su­rogatelor ?!), florile din material plastic înăbușă respirația cristalului autentic în care se înfing vînzătoarele de pahare, blochează accesul la raft, deformează perspectiva întregului spațiu comer­cial. Dacă î­n chiar în fiecare, cel puțin într-una din două unități botoșănene invazia inodoră a plasticului s-a statornicit, aricios, în numele falsei frumuseți și a agreabilului căutat cu lu­minarea. Orice ai vrea să cumperi, te izbești de aceste insignifiante podoabe, cadoul pe care îl ții sub braț, ieșind din magazin, căpătînd fără voie și strălucirea atît gustată de prea celebrii Costel și Tanța... Poate grădinarii din prăvălii nu privesc buruienile din cea mai bună intenție, po­sibil și asta, deseori trebuie să judecăm oame­nii prin unghiul intențiilor lor. Dacă însă do­rința rămîne ca atare, refuz să trag nevinovat ponoasele nereușitei! ALEXEI RUDEANU Blocuri de locuințe la But­e­cea -------------------- După o „recunoaștere“ fă­cută la cele trei nivele ale­­ hotelului recent renovat și­­ denumit „Rareș“, am avut o convorbire cu directorul T.A.P.L. Botoșani, tovară­șul Constantin Rotaru. — Am putea spune că be­­­­neficiem în momentul de­­ față de o nouă și modernă 1 unitate ce poate satisface­­ numeroase cerințe formula­­­­te de publicul pe care-l vom­­ deservi. Am cheltuit din­­ fonduri centralizate acor­­­­date de Ministerul Comer­­ț­­ului suma de 1.200.000 lei­­ pentru reorganizarea hote­­­­lului. Acum dispunem de 32­1 camere, cu o capacitate de­­ 62 locuri cu grad de confort­­ diferit (de la 1 la 3). Numai mobilierul nou pe care l-am achiziționat — paturi, du­lapuri, noptiere, mese etc. — valorează 150.000 lei. — V-am ruga să faceți cu­noscut cititorilor noștri serviciile ce le veți pune la dispoziția celor ce vor po­posi aici. — Fiecare cameră, pe lângă sistemul de încălzire centra­lă și instalația de apă rece și apă caldă de care dispune, este asigurată cu un sistem special de alimentare cu aer condiționat. La orice oră din zi pasagerii vor beneficia de serviciile de spălătorie și căl­ătorie ce vor funcționa în cadrul hotelului. Hidrofoa­­rele instalate la rețeaua de apă caldă și apă rece vor asi­gura presiunea optimă, astfel încît la cele 3 nivele să se poată beneficia de dușurile instalate în cele 12 încăperi destinate instalațiilor igieni­co - sanitare. — Ce alți factori de con­fort vor face plăcut popasul la hotelul „Rareș“ ? — Ne-am străduit ca înce­­pînd cu holul de primire al oaspeților, unitatea noastră să răspundă unor cît mai pretențioase cerințe. Arhi­tectura interioară va fi între­gită prin plasarea unui mobi­lier de ținută modernă și plante ornamentale. Interio­rul hotelului va fi dotat cu televizor, precum și aparate de radio. O dată cu reluarea activității hotelului, își va inaugura activitatea un bar, cu o capacitate de 30 de lo­curi, unde pasagerii vor avea puse la dispoziție băuturi, coctail-uri, cafea, li se vor prepara, la cerere, minuturi. In general considerăm prin punerea în funcțiune că a acestui hotel vom ridica — din punct de vedere calitativ —, considerabil activitatea economică a unității noastre, extinzînd în același timp și gama de servicii pe care le oferim publicului. DUMITRU IVAN POFAS LA HOTEL „RARES“ Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în întreprinderi bucureștene Ieri, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, a fost din nou oaspetele colecti­velor de muncitori, tehnicieni și ingineri, cu prilejul vizitei de lucru făcute în mari întreprinderi bucureștene, unități repre­zentative pentru industria constructoare de mașini, pentru subramuri importante ale acesteia : Uzina de motoare și com­­presoare „Timpuri noi", Uzina de mașini grele, Secția de pe­reți membrană și țevi pentru cazane de aburi a uzinei „Vul­can", uzinele „Autobuzul", „Steaua roșie" și „Semănătoarea". Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Paul Niculescu - Mizil, Ilie Verdeț, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, precum și de ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram Ca și cu atîtea alte prilejuri, cînd a avut loc un con­tact nemijlocit al conducerii partidului și statului cu oame­nii muncii din fabrici și uzine, de pe șantiere, din unitățile agriculturii socialiste, cu reprezentanți ai culturii și științei țării noastre, într-un cuvlnt cu cetățeni de toate vîrstele și profesiile, români, maghiari, germani și de alte națio­nalități, la început de an, de nou cincinal, și de data aceasta discuțiile de lucru, cunoașterea concretă la fața lo­cului a problemelor de viață și de muncă ale oamenilor, ana­lizarea sarcinilor actuale și de perspectivă pentru ridicarea eficienței întregii activități, marchează pregnant o revelatorie realitate a societății noastre , indisolubila legătură dintre partid și popor temelie de granit a orînduirii socialiste a României. Din realizările prezente la locurile de muncă vizitate, din cuvîntul oamenilor se desprind nu numai succesele dar și idei apte să se concretizeze în noi realizări, în noi fapte de viață menite să ridice patria noastră pe noi trepte ale progresului și civilizației.Programul de lucru al zilei începe cu uzina de motoare și compresoare „Timpuri noi", în întîmpinarea secretarului gene­ral al partidului, a celorlalți conducători de partid și de stat, vin cu bucurie și entuziasm și salută din inimă sute de sala­riați. Cei prezenți aclamă înde­lung, ovaționează pentru partid și Comitetul său Central, pen­tru secretarul general al parti­dului, pentru indisolubila uni­tate dintre partid și popor. Este nota obișnuită, de căldură, de dragoste și respect în­­ care se desfășoară intîlimie conducă­torilor partidului, ai țării, cu masele de oameni ai muncii de la orașe și sate. Vechile ateliere „Lemaître" — astăzi „Timpuri noi" — au devenit, în anii construcției so­cialiste o unitate modernă pro­ducătoare de motoare Diesel cu puteri cuprinse între 12 și 110 C.P., motoare cu benzină de 9—18 C.P, compresoare de aer cu debite cuprinse între 0,01 și 10 m.c. pe minut, agregate care echipează o gamă largă de in­stalații fabricate de întreprin­derile constructoare de mașini, toate tipurile de locomotive moderne produse în țară. La „Timpuri noi" nu a fost asimi­lată nici o licență, totul este produs original. In actualul plan cincinal va­loarea producției uzinei va crește de la 215 milioane lei în acest an, la 420 milioane lei în 1975. In secția de prelucrări meca­nice, se prezintă oaspeților o serie de piese și subansamble din componența motoarelor și compresoarelor care în urma reproiectării lor sunt fabricate astăzi cu gabarite mult mai mici. In secția montaj motoare, se dau alte explicații în legă­tură cu parametrii îmbunătă­țiți ai motorului D 120, intro­dus recent în fabricație. Intre oaspeți și factorii de răspundere ai uzinei are loc un schimb de opinii în legă­tură cu dezvoltarea în conti­nuare a acestei întreprinderi și cu profilarea ei mai precisă. Pentru realizarea acestor o­­biective se dau indicații în ve­derea extinderii unor suprafe­țe de producție, dotarea între­prinderii cu noi instalații și utilaje, folosirea la întreaga capacitate a mașinilor din do­tarea întreprinderii. Se ajun­ge la concluzia că uzinele „Timpuri noi" își pot spori e­­ficiența printr-o mai bună profilare, printr-un grad mai înalt de tipizare a produselor. Se recomandă conducerii Mi­nisterului Industriei Construc­țiilor de Mașini, specialiștilor uzinei, găsirea unor modalități de cooperare cu întreprinderi din apropiere pentru construi­rea și exploatarea în comun a turnătoriei și forjei preconi­zate. — întreprindeți cît mai cu­­rînd studiile necesare și dați-se curs, spune tovarășul Nicolae Ceaușescu. De asemenea, restu­­diați toate posibilitățile de care dispun uzinele pentru dezvolta­rea activității. Se cere să rea­lizați un volum al producției mai mare și produse de și mai bună calitate. Se vizitează Uzina de mașini grele — București. La intrarea în blocul - turn care adăpos­tește birourile centralei indus­triale de utilaj termoenergetic și Institutul de cercetări și proiectări energetice și termo­­energetice de pe lîngă această uzină, conducătorii de partid și de stat sînt întîmpinați de ing. Nicolae Constantin, direc­tor general al Centralei indus­triale, și de ing. Ti­beri­u Gre­­cu, director general al uzinei, care prezintă cîteva din reali­zările și perspectivele între­prinderii. Intrată în funcțiune în primul an al ultimului cin­cinal, uzina a înscris în pal­maresul industriei românești cîteva performanțe de înalt nivel tehnic, turnînd piese de mare gabarit și complexitate destinate hidroagregatelor ce se construiesc la Reșița pentru hidrocentrala de la Porțile de Fier. Oțelăria electrică produ­ce anual­ peste 122.000 tone de oțel. Au fost asimilate mai mult de 150 mărci de o­­țeluri aliate și speciale menite să acopere cerințele calitative tot mai înalte ale uzinei. — Ați pornit bine, apreciază tovarășul Nicolae Ceaușescu, dar nu s-ar putea ca în acest cincinal oțelăria să ajungă la o capacitate de 200.000 tone ? — Am putea, într-adevăr, să amplasăm un­ nou cuptor electric de volum mare, sau două de capacitate mai mică, răspunde ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram. — Și, totodată, — continuă secretarul general al partidului — să facem aici un laminor mic, proiectat și construit în țară. Din acest dialog direct, la obiect, se naște o inițiativă im­portantă: se conturează un nou obiectiv mobilizator pentru co­lectivul uzinei. Discuția de lu­cru continuă. De asemenea, exportul crește vertiginos : de la 6,1 milioane lei — valută în 1971, la 62,4 milioane lei — va­lută în 1975. Realizări remarcabile a în­registrat în ultimii ani și In­stitutul de cercetări și proiec­tări energetice și termoenerge­­tice. Directorul acestuia, ing. Teofil Popovici, prezintă acti­vitatea desfășurată de institut și centrală într-o frază conclu­dentă . — Sîntem în măsură să livrăm centrale electrice „la cheie", dezvoltînd în felul acesta capacitatea creatoare a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor. Afirmația se întemeiază pe rezultatele concrete obținute. In 1972 va fi probată prima turbină de 330 Mw, iar în 1974, turbina cu abur pentru termo­­ficare de 150 Mw, realizată după o concepție proprie. Se vizitează secția de turbo­­agregate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de par­tid și de stat se opresc în fața unei mașini complexe, o freză de copiat palete pentru turbi­ne. Apoi conducătorii de partid și de stat, trecînd prin noua hală aflată în construcție, des­tinată montajului și probelor viitoarelor turbine, se îndreap­tă spre secțiile „calde" : oțelă­ria, forja și turnătoria uzinei. In confruntările de păreri se subliniază ideea necesității mai bunei folosiri a cadrelor de muncitori de înaltă califi­care , de asemenea, a recrută­rii tehnicienilor, și mai ales a maiștrilor din rîndul celor mai pricepuți și experimentați muncitori. în Vizitarea uzinei se încheie secția mecano - sudură unde se construiesc marile an­­samble sudate pentru turbine­le de 330 Mw. Intrată parțial în funcțiune la jumătatea anu­lui trecut, secția realizează carcase, corpuri pentru con­densator , lucrări de mare tehnicitate al căror control se efectuează cu raze Roentgen și ultrasunete. Un alt obiectiv industrial de mare importanță pentru econo­mia noastră națională, care constituie obiectivul popasului următor, este secția de pereți membrană și țevi pentru caza­ne cu aburi aparținînd uzinei „Vulcan". Directorul general al uzine­lor „Vulcan", ing. Lache­rne, care întîmpină pe oaspeți, pre­zintă mai întîi cel mai impor­tant produs al întreprinderii, deocamdată aflat în stadiul machetă. Este vorba de caza­nul de 1.035 tone aburi pe oră. Este primul agregat de acest fel realizat de țara noastră și va avea impunătoarea înălți­me de 108 m. Gazdele infor­mează că gigantul acesta este destinat termocentralei de la Rogojelu. Fac o impresie deo­sebită liniile automate de fa­bricare a unor asemenea agre­gate. Se subliniază importanța pe care o are această secție pentru m­arc­a dezvoltarea în contr­uzinelor „Vulcan", permițînd, totodată, realizarea unor produse de un înalt nivel tehnic, corespunzător cerințe­lor economiei noastre națio­nale, exigențelor tehnicii mo­derne. Tot aici, în această secție, directorul tehnic al Institutului de proiectări pentru echipamen­te termo - energetice, Simion Suciu, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe ceilalți conducători de partid și de stat, asupra noilor produse a­­flate în bază de studiu sau pro­iectare la acest institut. — Să făceți totul pentru realiza utilaje la nivelul tehni­­­cii actuale, recomandă tovară­șul Nicolae Ceaușescu condu­cerii institutului și celorlalți specialiști prezenți. De aseme­nea, a continuat secretarul ge­neral al partidului, trebuie să valorificați cît mai bine expe­riența muncitorilor și tehnicie­nilor mai vîrstnici să-i ajutați să transmită cunoștințele priceperea lor celor tineri pen­­i­tru ca și aceștia să devină in cel mai scurt timp muncitori de nădejde , să se asigure ast­fel o continuitate a muncii de înaltă calitate în uzină, in în­treaga noastră industrie socia­listă. In încheierea vizitei, aici, pe platforma industrială a Berce­­nilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu felicită călduros pe constructori, pe toți cei care, cu pasiune și măiestrie, dau viață acestor mari obiective ale industriei noastre grele. Secre­tarul general al partidului recomandă tuturor celor pre­zenți să se îngrijească ne­încetat de grăbirea lucră­rilor de construcții pentru ca întregul obiectiv industrial să fie terminat în termenul sta­bilit și să înceapă să producă la toți parametrii tehnico - eco­nomici proiectați . Este necesar, arată tova­rășul Nicolae Ceaușescu, ca mașinile să fie folosite la în­treaga lor capacitate, să treceți la perfecționarea programelor speciale, așa fel încît la finele cincinalului volumul producției să fie cu mult mai mare decît cel prevăzut acum în cifrele de plan. Adresîndu-se primarului mu­nicipiului, celorlalți edili ai Ca­pitalei, secretarul general al partidului recomandă să se în­grijească de asigurarea unor condiții de viață mereu mai bune muncitorilor, să se pre­vadă construcții de locuințe, proprietatea uzinei, să se ridi­ce edificii culturale, astfel ca muncitorii, cadrele de bază ale uzinei să aibă asigurate toate condițiile civilizate de viață. Se vizitează o altă mare în­treprindere bucureșteană — Fa­brica de autovehicule „Auto­buzul". Aici, vizita începe cu o dis­cuție avînd ca temă realizările de pînă acum și perspectivele întreprinderii. Directorul teh­nic, Gheorghe Pitulescu înfă­țișează succesele obținute în realizarea planului cincinal re­cent încheiat.. Se subliniază, printre altele, că autobuzele fa­bricate aici au fost neîn­cetat îmbunătățite, atît sub raport constructiv, cît­ și în ceea ce privește confortul. Rezultate bune au fost ob­ținute și în construcția auto­utilitarelor — microbuze, ca­mionete, autosanitare. Și pro­ducția de troleibuze a benefi­ciat de îmbunătățiri. In între­prindere se fabrică opt tipuri de autoutilitare, trei tipuri de autobuze, urbane și rurale, și un tip îmbunătățit de tro­leibuz. Zilnic, de pe benzile de montaj ale întreprinderii ies 28 de autoutilitare și 10 autobuze. Autoutilitarele pro­duse de „Autobuzul" sunt so­licitate pe piața e­xternă. In cincinalul actual sunt de re­zolvat sarcini și mai mari , întreprinderea se pregătește pentru însușirea fabricației a două tipuri de autobuze după licența MAN, urmînd ca spe­cialiștii uzinei să diversifice producția­­ acestor autobuze. Se prevede ca producția mar­fă să crească în perioada 1971 — 1975 de 2,13 ori, cu toate că suprafețele de pro­ducție nu vor spori în mare măsură, iar numărul salaria­ților cu 30 la sută. Se vizitează secțiile princi­pale ale întreprinderii. Munci­torii, cei mai mulți dintre ei tineri, întîmpină cu bucurie, cu aplauze tumultuoase pe se­cretarul general al partidului, pe ceilalți conducători de par­tid și de stat, oferă, în semn de prețuire și afecțiune, ga­roafe roșii. La sculărie, se ur­mărește aceeași problemă im­portantă luată în discuție și în celelalte întreprinderi vizi­tate — autoutilarea. Sînt apre­ciate pozitiv rezultatele obți­nute pînă acum și se recoman­dă intensificarea acestei ac­țiuni. In secția acoperiri metalice, se urmărește procesul de ni­­chelare și cromare a unor pie­se, iar gazdele informează că această secție a luat ființă cu utilaje și instalații fabricate în întregime în întreprindere. Vi­zita în secțiile de presaj, de construcții prilejuiește, șasiu și caroserie, de schimburi de păreri asemenea, rodnice pe tema modernizării produ­selor, a îmbunătățirii gradului lor de confort. La montaj fi­nal se urmărește procesul de montare a autoutilitarelor și autobuzelor. Se relevă, cu a­ (Continuare in pagina a lll-a) I

Next