Clopotul, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 3172-3250)
1971-09-26 / nr. 3247
J PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚIVAL ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 3247 duminică 26 septembrie 1971 | 4 pagini 30 bani Conferința Județeană a Organizației pionierilor Ieri, în aula Liceului „A. T. Laurian“ din Botoșani, a avut loc deschiderea Conferinței județene a Organizației pionierilor. Lucrările acestei prime zile a conferinței s-au desfășurat în cadrul secțiunii copii, la ele participînd reprezentanții unităților de pionieri din întregul județ. O gardă de pionieri cu buchete de flori în mină, înșiruită pe două rînduri, de la intrarea principală pînă în sală, primește oaspeții de onoare care participă la această conferință : tovarășii Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean de partid, Mihail Burlac, secretar al Comitetului județean de partid, Iuliu Furo, vicepreședinte al Consiliului Național al Organizației pionierilor. Sala împodobită festiv cu drapele care poartă eșarfe de unități și detașamente fruntașe, are pe fundalul azuriu al scenei drapelele de partid și de stat și marea insignă a organizației, care încadrează cuvintele „Mulțumim din inimă partidului pentru copilăria noastră fericită !". După desfășurarea ceremonialului, deschizînd lucrările conferinței, profesorul Teodor Clocotici, președintele Consiliului județean al Organizației pionierilor a prezentat o amplă informare asupra activității pionierești. Asistența primește apoi cu emoție cuvîntul de salut al colegilor mai mari, uteciștii, pe care îl rostește Costel Hîncu, unul din membrii delegației Comitetului județean U.T.C. In atmosfera entuziastă și constructivă — pe deplin asemănătoare dezbaterilor care au loc în organizațiile de partid — declanșată de ideile puternic regeneratoare ale recentelor documente privind îmbunătățirea muncii politico - ideologice și cultural - educative au luat cuvîntul numeroși pionieri. Mai întîi, pioniera Bărăgan Mirela de la Școala nr. 7 din Botoșani a prezentat rezumativ cele mai importante propuneri și opinii care s-au reliefat în precedenta conferință pionierească organizată la nivelul municipiului. Dovedind seriozitate și exigență față de sine, față de viața de organizație, Rohozneanu Constantin de la Școala generală din Trușești, Pintilie Mariana de la Școala din Petricani, Burlacu Ovidiu și Matelică Cristina de la Școala generală nr. II Botoșani etc., au discutat pe marginea noului proiect de statut al Organizației pionierilor și au făcut propuneri concrete, menite să ridice mai sus ștacheta în activitatea pionerească din județ. Pionierii au ales apoi, pe cei 5 membri ai delegației care îi vor reprezenta la cea de-a doua Conferință Națională a Organizației pionierilor din România. A luat apoi cuvîntul tovarășul Gheorghe Ghinea. Aducind un călduros salut din partea biroului Comitetului județean de partid, vorbitorul a felicitat organizația pionierească, pe toți pionierii din județ pentru succesele de seamă, obținute în preajma conferinței. Evocînd eforturile și sacrificiile depuse de partidul nostru, de-a lungul anilor, pentru creșterea tinerei generații, pentru viitorul ei luminos, tovarășul Gheorghe Ghinea a insistat asupra sarcinilor de răspundere care stau, în aceste zile, în fața organizației pionierești în educarea comunistă a fiecărui pionier. In încheiere, dînd o vie expresie recunoștinței pentru condițiile minunate de viață și activitate care le sunt create, participanții au adresat o emoționantă telegramă Comitetului Central al P. C. R, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu. Astăzi, lucrările conferinței continuă cu dezbaterile din cadrul secțiunii cadre, la care participă activul pionieresc și comandanți ai unităților și detașamentelor de pionieri. Fabrica de piese schimb Botoșani Fotografia: I. NEGREA Scurt bilanț De la începutul anului și pînă în prezent în județul Botoșani s-a făcut un număr mare de electrificări de sate și extinderi de rețele electrice, numeroase obiective social-culturale au fost electrificate. In primele trei trimestre ale anului 1971 în 30 de sate a pătruns lumina electrică , în 58 de sate s-au făcut extinderi de rețele electrice . 84 de școli, 16 dispensare, case de nașteri, 23 de așezăminte culturale și 11 obiective aparținînd administrației locale de stat au primit lumina electrică. Un harnic electrician , Vasile Hanganu, șef de tură la stația de 110 Săveni \ r î\ \ In pagina a ll-a \ } Mag.azin Pentru ca oamenii să știe. Congresul Apimondiei \ © George Enescu \ la Botoșani \ © Cronică rimată | s \ \ \ î Al ll-lea Simpozion internațional pentru creșterea oilor Caracul Ieri, la Stațiunea experimentală zootehnică Popăuți a Academiei de Științe Agricole și Silvice, s-a încheiat cel deal II-lea Simpozion internațional pentru creșterea oilor din rasa Caracul, care și-a desfășurat lucrările la Piatra Neamț. La sosire, oaspeții au fost întîmpinați de tovarășii Gheorghe Ghinea, membru al C.C. al P.C.R., prim - secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, Constantin Iurea, prim - secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Botoșani, Alexandru Covor, director general la Academia de Științe Agricole și Silvice și Marin Lucian, directorul S.E.Z. Popăuți, de cercetători, specialiști și crescători de oi Caracal din județele Botoșani și Suceava. Programul ultimei zile a cuprins, la Popăuți, vizitarea muzeului, a turmei de Caracul românesc, precum și a altor obiective de interes de la această stațiune, a cărei tematică științifică este orientată prioritar pe creșterea oilor pentru pietcele. Această reuniune științifică, a cărei primă ediție a fost inaugurată în anul 1967 la Viena (Austria), a cunoscut o bogată participare. Au luat parte oameni de știință, cercetători și cadre didactice, reprezentanți ai industriei prelucrătoare și crescători de oi Caracul din peste 20 de țări ale lumii. Programul de măsuri adoptat, cu privire la îmbunătățirea activității politico - ideologice și de educare marxistleninistă a membrilor de partid și a tuturor oamenilor muncii, ne cere să acționăm cu fermitate pentru traducerea lor în viață. Manifestînd consecvență, spirit militant în activitatea educativă, înțelegînd că promovarea pozițiilor principiale ale partidului vor face și mai rodnice eforturile depuse pentru făurirea unui om nou, vom reuși să creștem un tineret cu o armonioasă dezvoltare a personalității sale spirituale. Pornind de la faptul că procesul de educație începe în familie, continuă în școală, întregindu-se și desăvîrșindu-se în colectivele de muncă, femeilor le revine sarcina de a munci astfel nicit să acționeze convergent cu hotărîre pentru modelarea spirituală sănătoasă a tineretului și a copiilor. Copiii de astăzi s-au născut într-o societate care le-a oferit totul. Ei nu au cunoscut lipsurile, viața grea , chipul exploatatorului, al asupritorului a fost cunoscut doar din lecturi. Studiind istoria ei au luat cunoștință de luptele clasei muncitoare care a făcut numeroase sacrificii pentru a făuri orînduirea nouă, lipsită de exploatare. Orașul nostru oferă numeroase exemple,pe care le putem folosi să argumentăm copiilor ceea ce s-a făcut pentru ei, să aibă o copilărie fericită: a crescut numărul creșelor, căminelor, școlilor generale și profesionale, liceelor și instituțiilor de cultură. Gratuitatea învățămîntului și a manualelor, cadrele didactice bine pregătite sînt în același timp condiții care ne obligă să nu dăm rebuturi umane din rîndul tinerei generații. Răspunderea noastră, fie ca părinți, fie ca educatori, ne angajează în fața conducerii de partid și ne impune să procedăm cu mult tact în educarea copiilor , să nu le oferim totul de-a gata. Trebuie să-i deprindem să iubească munca, acest factor ce constituie un bun mijloc de educație pentru viitorii cetățeni. Exemplul personal consider, primează în realizarea sarcinilor ce se referă la profilul moral al tinerei generații. Ce exemplu poate constitui pentru un copil o mamă care se sustrage de la muncă, nu este receptivă la ceea ce e nou sau are idei retrograde ? Și nu o dată ne este dat să întîlnim asemenea aspecte. Considerând că în cadrul municipiului femeile își pot aduce o contribuție sporită, comitetul municipal al femeilor și-a propus să depună toate eforturile pentru a dezvolta o opinie de masă împotriva fenomenelor negative, a mentalităților înapoiate, împotriva încălcării normelor de conviețuire și a principiilor noastre etice. Vorbind despre aceste aspecte nu pot fi trecute cu vederea unele atitudini ca cele ale unor părinți care țin cu tot dinadinsul să-și plaseze fiii, absolvenți a 8 sau 10 clase, în posturi călduțe, de funcționari ELISABETA MIHAI președinta Comitetului municipal al femeilor Botoșani (Continuare în pagina a IlI-a) .XXXWXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX EXEMPLUL EDUCATORULUI -XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVvXXXXXWXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX Conștiința comunistăparticipant activ la campania agricolă Pretutindeni, la,, țară, oamenii ne-au spus că anul acesta a fost prielnic unor recolte bogate. Un mod de lucru modern, asociat condițiilor climatice favorabile, au permis obținerea unor rezultate excepționale în agricultură. Acum, toamna, se fac ultimele eforturi, hotărâtoare, pentru finalizarea acestor rezultate. Acum, oamenii muncii din agricultură, evaluînd cantitatea și calitatea recoltelor, au datoria nobilă de a face totul pentru a nu se pierde nici un gram din aceste recolte. Am colindat, în ultima săptămînă, sate din județ, stațiuni ale I.M.A., am străbătut cîmpiile împreună cu țăranii cooperatori și mecanizatorii agricoli. Am simțit, alături de oameni, un sentiment esențial de răspundere comunistă față de averea de aur de pe ogoare. Nicolae Scrisoarea tovarășului Ceaușescu a trezit ecouri adinei în conștiința majorității covîrșitoare a lucrătorilor din agricultură. La sediul cooperativei agricole din Drislea, comuna Trușești, am văzut această scrisoare expusă la vedere, citită și comentată de cooperatori. Alături, la secția de mecanizare a agriculturii, am stat de vorbă cu Dumitru Ivan, șeful secției. — Noi, comuniștii, și ceilalți lucrători din secție am prelucrat într-o adunare scrisoarea tovarășului Nicolae Ceaușescu și ne-am angajat să facem lucrări la timp și de calitate superioară. Dovada cea mai concretă a hotărârii mecanizatorilor de a face lucrări de calitate și de a devansa terminarea lor faptul că toți mecanizatorii se aflau în cîmp, din zorii zilei. Acolo, pe tarlalele cooperativei se verifica, la temperatura înaltă a muncii, capacitatea comuniștilor de a răspunde cu cinste sarcinilor din campania agricolă. Am reținut cîteva nume de mecanizatori de la Drislea: Adam Ungureanu, Gheorghe Cozma, Nicolae Grosu. Pe ogoarele cooperativei agricole din Movila Ruptă am cunoscut, de asemenea, numeroși mecanizatori agricoli, despre care cooperatorii au numai cuvinte de laudă. La pregătirea terenului pentru semănat s-au remarcat mecanizatorii Fănică Vîntu, Gh. Gardoș, D. Vieru, Mihai Tumbuliuc. La semănat lucrau Jan Dănilă, Gheorghe Țurcanu, Ioan Crap. Desigur, un merit deosebit în buna organizare și desfășurare a muncii acestor mecanizatori revine și brigadierului de cîmp, Vasile Agiroaie, comunist de nădejde. Nu încape nici o îndoială că numai în iureșul de foc al muncii oamenii își descoperă adevăratul lor conținut sufletesc, conștiința lor, la acest lucru l M-am gîndit Durnești, unde am găsit un om ce m-a impresionat. Ion Vieru, membru cooperator, are 62 de ani și e prezent cu consecvență admirabilă la muncile agricole. E comunist din anul 1947. Am admirat voința sa de muncă, dictată de o înaltă conștiință comunistă și nu mă îndoiesc că exemplul său este mobilizator pentru consăteni. La Bobulești, comuna Ștefănești, tînăra Ana Fangu, la o treaptă «pusă de vîrstă, dovedește aceeași voință și energie de muncă. Ea este secretara organizației de bază de la brigada a IlI-a și în această calitate promovează intransigență față de cei ce se sustrag îndatoririlor muncii. Această organizație de partid condusă de Ana Fangu cultivă o atmosferă de respect față de muncă și față de omul muncitor, ceea ce se răfpinge direct asupra rezultatelor obținute. Iată cîțiva oameni și cîteva fapte ale lor care demonstrează clar că fără o conștiință comunistă nu se poate victorii în nici un sector obține de activitate. Conștiința comunistă a fost și este cel mai activ participant la opera de construire a societății socialiste. DORIN BACIU PLANUL PRODUCȚIEI INDUSTRIALE A ANULUI 1972 PREZINTĂ O CREȘTERE DE CIRCA 17 LA SUTĂ PREGĂTIRILE NU URMEAZĂ INSĂ ACELAȘI RITM! Pe baza rezultatelor de pînă acum, putem afirma cu toată certitudinea că legea contractelor economice a determinat un evident progres, comparativ cu perioadele anterioare, in activitatea de aprovizionare și desfacere, îmbunătățind circulația bunurilor materiale în economie, contribuind la ridicarea eficienței economice și mai ales la creșterea răspunderii tuturor lucrătorilor ce activează în procesul de aprovizionare și desfacere. S-a confirmat pe deplin, de asemenea, că noul cadru legal asigură o mai bună fundamentare a planurilor de producție, aceasta rezultînd din adîncirea caracterului de instrument de planificare a contractului economic. Prevederile legii contractelor sînt deosebit de clare și avantajele sînt multiple, atît pentru producătorii care-și asigură din vreme și în condiții optime desfacerea producției, cit și pentru beneficiarii de produse care au certitudinea primirii la timp a mărfurilor, materiilor prime, materialelor, utilajelor. Normal este deci ca prevederile acestei legi să se aplice în practică, fără nici o abatere, de către toate conducerile unităților economice. Este binecunoscut că în baza prevederilor legii contractelor economice, scadența pînă la care trebuiau încheiate contractele pentru activitatea de producție a anului 1972 a expirat la 30 iunie pentru materii prime de bază, mașini, instalații și utilaje și la 31 august a.c. pentru restul produselor. Deși sarcinile de plan pentru anul 1972 sunt cu 17 la sută mai mari față de 1971, faptul că ele au fost cunoscute în timp util de unitățile economice, a creat condiții optime necesare desfășurării acțiunii de contractare. Și, fără îndoială, față de anii anteriori, progresele înregistrate sunt evidente. Dar o analiză efectuată recent pe tema pregătirii producției anului viitor la o serie de întreprinderi a scos la iveală că în multe cazuri, situația din acest punct de vedere nu ne poate mulțumi tocmai datorită faptului că sarcinile de producție ale anului viitor sînt mult mai mari. Dar mai întîi cîteva probleme în legătură cu activitatea trimestrului IV a.c., de care ne mai despart doar cîteva zile și pentru care situația asigurării cu contracte pentru aprovizionarea cu materii prime și materiale sau produse finite nu este deloc de natură să ne scutească de griji și preocupări, și încă nu puține. Numai la Uzinele textile „Moldova“, I.I.L. Dorohoi, cooperativele meșteșugărești „înfrățirea" și „Confecția“ nu sunt încheiate contracte pentru trimestrul IV a.c., la o serie de materiale în valoare de peste 20 milioane lei. Nu este asigurată încă la această dată desfacerea unei producții ce urmează a se fabrica în ultimul trimestru al anului la Fabrica de confecții Botoșani, I.I.L. „Flamura roșie", I.IX. Dorohoi, cooperativele meșteșugărești „Progresul" și „Confecția“ a cărei valoare depășește 25 milioane lei. In parte această situație se datorește (Continuare in pagina a III-a) IONAȘ VLAICEANU Lucrări de întreținere la Stația de înnobilare a nisipului de la Dorohoi I Din inițiativa Inspectoratului județean pentru controlul calității produselor a fost organizată recent o „expoziție” (în localul O.C.L. produse alimentare) în care au fost prezentate exemplare din produsele alimentare necorespunzătoare (purtînd marca fabricilor din județ), depistate pe rețeaua de desfacere a unităților de deservire a populației. Recolta de „mostre“ a fost deosebit de bogată: roșii, mici și cotlete alterate de la restaurantul „Flora" și braserie ; brînzoaice și comulețe arse de la laboratorul de produse proprii al T.A.P.L., pîini arse sau crude, rupte și cu lipsă EXPOZIȚII INEDITĂ la gramaj de la secția de panificație a întreprinderii de industrie locală de morărit și panificație, sticle cu băuturi alcoolice în care erau „conservate" muște și furnici (îmbuteliere făcută de către Vinalcool), produse lactate care se cereau proaspete (în stare fermentată și depreciate) de la industria laptelui, salam și parizer insuficient afumate de la industria cărnii etc. Găsim lăudabilă o asemenea inițiativă mai ales că la „expoziție“ au participat șefii compartimentelor C.T.C. din întreprinderile vizate, cărora, interesant (!) nu se venea a crede că asemenea produse pot ieși pe poarta fabricilor unde ei lucrează. Au fost invitați la „inaugurare“ — după cum ne informa D. Marin, șeful Inspectoratului județean pentru controlul calității produselor — și directorii unităților respective (industria laptelui, a cărnii, morărit și panificație, vin alcool etc). N-am văzut însă pe niciunul. Am aflat apoi că unii au plecat pe teren, în județ, unde i-au chemat treburi urgente. Se poate ! Precum se poate că le-a fost rușine să-și vadă marfa. Măcar dacă ar fi ultima variantă ! Poate se învrednicesc așa să se ocupe și de calitatea producției care — judecată după ce am văzut cu toții în „expoziție" nu-i onorează pe directorii acestor unități.