Clopotul, iulie-septembrie 1971 (Anul 27, nr. 3172-3250)

1971-09-26 / nr. 3247

J PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI­VA­L ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 3247 duminică 26 septembrie 1971 | 4 pagini 30 bani Conferința Județeană a Organizației pionierilor Ieri, în aula Liceului „A. T. Laurian“ din Botoșani, a avut loc deschiderea Conferinței județene a Organizației pionierilor. Lucrările acestei prime zile a conferinței s-au desfășurat în cadrul secțiunii copii, la ele participînd re­prezentanții unităților de pionieri din întregul județ. O gardă de pionieri cu buchete de flori în mină, înși­ruită pe două rînduri, de la intrarea principală pînă în sală, primește oaspeții de onoare care participă la această conferință : tovarășii Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Co­mitetului județean de partid, Mihail Burlac, secretar al Comitetului județean de partid, Iuliu Furo, vicepreședinte al Consiliului Național al Organizației pionierilor. Sala împodobită festiv cu drapele care poartă eșarfe de unități și detașamente fruntașe, are pe fundalul azuriu al scenei drapelele de partid și de stat și marea insignă a or­ganizației, care încadrează cuvintele „Mulțumim din inimă partidului pentru copilăria noastră fericită !". După desfășurarea ceremonialului, deschizînd lucrările conferinței, profesorul Teodor Clocotici, președintele Con­siliului județean al Organizației pionierilor a prezentat o amplă informare asupra activității pionierești. Asistența primește apoi cu emoție cuvîntul de salut al colegilor mai mari, uteciștii, pe care îl rostește Costel Hîncu, unul din membrii delegației Comitetului județean U.T.C. In atmosfera entuziastă și constructivă — pe deplin asemănătoare dezbaterilor care au loc în organizațiile de partid — declanșată de ideile puternic regeneratoare ale recentelor documente privind îmbunătățirea muncii politi­co - ideologice și cultural - educative au luat cuvîntul nu­meroși pionieri. Mai întîi, pioniera Bărăgan Mirela de la Școala nr. 7 din Botoșani a prezentat rezumativ cele mai importante propuneri și opinii care s-au reliefat în prece­denta conferință pionierească organizată la nivelul muni­cipiului. Dovedind seriozitate și exigență față de sine, față de viața de organizație, Rohozneanu Constantin de la Școala generală din Trușești, Pintilie Mariana de la Școala din Petricani, Burlacu Ovidiu și Matelică Cristina de la Școala generală nr. II Botoșani etc., au discutat pe marginea nou­lui proiect de statut al Orga­nizației pionierilor și au fă­cut propuneri concrete, menite să ridice mai sus ștacheta în activitatea pion­erească din județ. Pionierii au ales apoi, pe cei 5 membri ai delegației care îi vor reprezenta la cea de-a doua Conferință Națio­nală a Organizației pionier­ilor din România. A luat­ apoi cuvîntul tovarășul Gheorghe Ghinea. A­­ducind un călduros salut din partea biroului Comitetului județean de partid, vorbitorul a felicitat organizația pio­nierească, pe toți pionierii din județ pentru succesele de seamă, obținute în preajma conferinței. Evocînd eforturile și sacrificiile depuse de partidul nostru, de-a lungul anilor, pentru creșterea tinerei generații, pentru viitorul ei luminos, tovarășul Gheorghe Ghinea a insistat asupra sarcinilor de răspundere care stau, în aceste zile, în fața organizației pionierești în educarea comunistă a fiecărui pionier. In încheiere, dînd o vie expresie recunoștinței pentru condițiile minunate de viață și activitate care le sunt create, participanții au adresat o emoționantă telegramă Comitetu­lui Central al P. C. R, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu. Astăzi, lucrările conferinței continuă cu dezbaterile din cadrul secțiunii cadre, la care participă activul pionieresc și comandanți ai unităților și detașamentelor de pionieri. Fabrica de piese schimb Botoșani Fotografia: I. NEGREA Scurt bilanț De la începutul anului și pînă în prezent în ju­dețul Botoșani s-a făcut un număr mare de elec­trificări de sate și extin­deri de rețele electrice, numeroase obiective so­­cial-culturale au fost elec­trificate. In primele trei trimestre ale anului 1971 în 30 de sate a pătruns lumina electrică , în 58 de sate s-au făcut extin­­deri de rețele electrice . 84 de școli, 16 dispensa­re, case de nașteri, 23 de așezăminte culturale și 11 obiective aparținînd ad­ministrației locale de stat au primit lumina elec­trică. Un harnic electrician , Vasile Hanganu, șef de tură la stația de 110 Săveni \ r î\ \ In pagina a ll-a \ } Mag.azin Pentru ca oa­­­­menii să știe. Congresul Apimondiei \ © George Enescu \ la Botoșani \ © Cronică rimată | s \ \ \ î Al ll-lea Simpozion internațional pentru creșterea oilor Caracul Ieri, la Stațiunea experi­mentală zootehnică Popăuți a Academiei de Științe Agricole și Silvice, s-a încheiat cel de­al II-lea Simpozion internațio­nal pentru creșterea oilor din rasa Caracul, care și-a desfă­șurat lucrările la Piatra Neamț. La sosire, oaspeții au fost întîmpinați de tovarășii Gheorghe Ghinea, membru al C.C. al P.C.R., prim - secretar al Comitetului județean de­ partid, președintele Consiliului popular județean, Constantin Iurea, prim - secretar al Co­mitetului municipal de partid, primarul municipiului Boto­șani, Alexandru Covor, direc­tor general la Academia de Științe Agricole și Silvice și Marin Lucian, directorul S.E.Z. Popăuți, de cercetători, spe­cialiști și crescători de oi Cara­cal din județele Botoșani și Suceava. Programul ultimei zile a cu­prins, la Popăuți, vizitarea mu­­­zeului, a turmei de Caracul ro­­mânesc, precum și a altor o­­biective de interes de la aceas­tă stațiune, a cărei tematică științifică este orientată prio­ritar pe creșterea oilor pentru pietcele. Această reuniune științifică, a cărei primă ediție a fost inau­gurată în anul 1967 la Viena (Austria), a cunoscut o bogată participare. Au luat parte oa­­meni de știință, cercetători și cadre didactice, reprezentanți ai industriei prelucrătoare și crescători de oi Caracul din peste 20 de țări ale lumii. Program­ul de măsuri adop­tat, cu privire la îmbunătăți­rea activității politico - ideolo­gice și de educare marxist­­leninistă a membrilor de par­tid și a tuturor oamenilor muncii, ne cere să acționăm cu fermitate pentru traduce­rea lor în viață. Manifestînd consecvență, spirit militant în activitatea educativă, înțele­­gînd că promovarea pozițiilor principiale ale partidului vor face și mai rodnice eforturile depuse pentru făurirea unui om nou, vom reuși să creștem un tineret cu o armonioasă dezvoltare a personalității sale spirituale. Pornind de la faptul că pro­cesul de educație începe în familie, continuă în școală, în­­tregindu-se și desăvîrșindu-se în colectivele de muncă, fe­meilor le revine sarcina de a munci astfel nicit să acționeze convergent cu hotărîre pen­tru modelarea spirituală sănă­toasă a tineretului și a copi­ilor. Copiii de astăzi s-au năs­cut într-o societate care le-a oferit totul. Ei nu au cunoscut lipsurile, viața grea , chipul exploatatorului, al asupritoru­lui a fost cunoscut doar din lecturi. Studiind istoria ei au luat cunoștință de luptele cla­sei muncitoare care a făcut numeroase sacrificii pentru a făuri orînduirea nouă, lipsită de exploatare. Orașul nostru oferă nume­roase exemple,pe care le­­ pu­tem folosi să argumentăm co­piilor ceea ce s-a făcut pentru ei, să aibă o copilărie fericită: a crescut numărul creșelor, căminelor, școlilor generale și profesionale, liceelor și insti­tuțiilor de cultură. Gratuita­tea învățămîntului și a ma­nualelor, cadrele didactice bine pregătite sînt în același timp condiții care ne obligă să nu dăm rebuturi umane din rîn­­dul tinerei generații. Răspunderea noastră, fie ca părinți, fie ca educatori, ne an­gajează în fața conducerii de partid și ne impune să proce­dăm cu mult tact în educarea copiilor , să nu le oferim totul de-a gata. Trebuie să-i deprin­dem să iubească munca, acest factor ce constituie un bun mijloc de educație pentru vi­­itorii cetățeni. Exemplul per­sonal consider, primează în realizarea sarcinilor ce se re­feră la profilul moral­­ al tine­rei generații. Ce exemplu poa­te constitui pentru un copil o mamă care se sustrage de la muncă, nu este receptivă la ceea ce e nou sau are idei re­trograde ? Și nu o dată ne este dat să întîlnim asemenea as­pecte. Considerând că în cadrul municipiului femeile își pot a­­duce o contribuție sporită, comitetul municipal al femei­lor și-a propus să depună toa­te eforturile pentru a dezvolta o opinie de masă împotriva fenomenelor negative, a men­talităților înapoiate, împotri­va încălcării normelor de con­viețuire și a principiilor noas­tre etice. Vorbind despre aceste aspec­te nu pot fi trecute cu vede­rea unele atitudini ca cele ale unor părinți care țin cu tot dinadinsul să-și plaseze fiii, absolvenți a 8 sau 10 clase, în posturi călduțe, de funcționari ELISABETA MIHAI președinta Comitetului mu­nicipal al femeilor Botoșani (Continuare în pagina a IlI-a) .XXXWXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX EXEMPLUL EDUCATORULUI -XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVvXXXXXWXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX Conștiința comunistă­­participant activ la campania agricolă Pretutindeni, la,, țară, oame­nii ne-au spus că anul acesta a fost prielnic unor recolte bogate. Un mod de lucru mo­dern, asociat condițiilor cli­matice favorabile, au permis obținerea unor rezultate ex­cepționale în agricultură. Acum, toamna, se fac ultime­le eforturi, hotărâtoare, pen­tru finalizarea acestor rezul­tate. Acum, oamenii muncii din agricultură, evaluînd can­titatea și calitatea recoltelor, au datoria nobilă de a face totul pentru a nu se pierde nici un gram din aceste recolte. Am colindat, în ultima săp­­tămînă, sate din județ, stați­uni ale I.M.A., am străbătut cîmpiile împreună cu țăranii cooperatori și mecanizatorii agricoli. Am simțit, alături de oameni, un sentiment esențial de răspundere comunistă față de averea de aur de pe o­­goare. Nicolae Scrisoarea tovarășului Ceaușescu a trezit ecouri adinei în conștiința ma­jorității covîrșitoare a lucrăto­rilor din agricultură. La sediul cooperativei agri­cole din Drislea, comuna Tru­șești, am văzut această scri­soare expusă la vedere, citită și comentată de cooperatori. Alături, la secția de mecani­zare a agriculturii, am stat de vorbă cu Dumitru Ivan, șe­ful secției. — Noi, comuniștii, și ceilalți lucrători din secție am pre­lucrat într-o adunare scrisoa­rea tovarășului Nicolae Ceaușescu și ne-am angajat să facem lucrări la timp și de calitate superioară. Dovada cea mai concretă a hotărârii mecanizatorilor de a face lucrări de calitate și de a devansa terminarea lor faptul că toți mecanizatorii se­­ aflau în cîmp, din zorii zilei. Acolo, pe tarlalele cooperati­vei se verifica, la temperatura înaltă a muncii, capacitatea comuniștilor de a răspunde cu cinste sarcinilor din campania agricolă. Am reținut cîteva nume de mecanizatori de la Drislea: Adam Ungureanu, Gheorghe Cozma, Nicolae Grosu. Pe ogoarele cooperativei agricole din Movila Ruptă am cunoscut, de asemenea, nu­­meroși mecanizatori agricoli, despre care cooperatorii au numai cuvinte de laudă. La pregătirea terenului pentru semănat s-au remarcat meca­nizatorii Fănică Vîntu, Gh. Gardoș, D. Vieru, Mihai Tum­­buliuc. La semănat lucrau Jan Dănilă, Gheorghe Țurcanu, Ioan Crap. Desigur, un merit deosebit în buna organizare și desfășurare a muncii acestor mecanizatori revine și briga­dierului de cîmp, Vasile Agi­­roaie, comunist de nădejde. Nu încape nici o îndoială că numai în iureșul de foc al muncii oamenii își descoperă ade­văratul lor conținut sufletesc, conștiința lor, la acest lucru l­ M-am gîndit Durnești, unde am găsit un om ce m-a impresionat. Ion Vieru, mem­bru cooperator, are 62 de ani și e prezent cu consecvență admirabilă la muncile agricole. E comunist din anul 1947. Am admirat voința sa de muncă, dictată de o înaltă conștiință comunistă și nu mă îndoiesc că exemplul său este mobiliza­tor pentru consăteni. La Bobu­­lești, comuna Ștefănești, tînăra Ana Fangu, la o treaptă «pusă de vîrstă, dovedește aceeași voință și energie de mun­că. Ea este secretara organiza­ției de bază de la brigada a IlI-a și în această calitate pro­movează intransigență față de cei ce se sustrag îndatoririlor muncii. Această organizație de partid condusă de Ana Fangu cultivă o atmosferă de res­pect față de muncă și față de omul muncitor, ceea ce se răfpinge direct asupra rezulta­telor obținute. Iată cîțiva oameni și cîteva fapte ale lor care demonstrea­ză clar că fără o conștiință co­munistă nu se poate victorii în nici un sector obține de activitate. Conștiința comunis­tă a fost și este cel mai activ participant la opera de con­struire a societății socialiste. DORIN BACIU PLANUL PRODUCȚIEI INDUSTRIALE A ANULUI 1972 PREZINTĂ O CREȘTERE DE CIRCA 17 LA SUTĂ PREGĂTIRILE NU URMEAZĂ INSĂ ACELAȘI RITM! Pe baza rezultatelor de pînă acum, putem afirma cu toată certitudinea că legea contracte­lor economice a determinat un evident progres, comparativ cu perioadele anterioare, in activitatea de aprovizionare și desfacere, îmbunătățind circu­lația bunurilor materiale în e­­conomie, contribuind la ridica­rea eficienței economice și mai ales la creșterea răspun­derii tuturor lucrătorilor ce activează în procesul de apro­vizionare și desfacere. S-a con­firmat pe deplin, de asemenea, că noul cadru legal asigură o mai bună fundamentare a pla­nurilor de producție, aceasta rezultînd din adîncirea carac­terului de instrument de plani­ficare a contractului economic. Prevederile legii contracte­lor sînt deosebit de clare și a­­vantajele sînt multiple, atît pentru producătorii care-și a­­sigură din vreme și în condiții optime desfacerea producției, cit și pentru beneficiarii de produse care au certitudinea primirii la timp a mărfurilor, materiilor prime, materialelor, utilajelor. Normal este deci ca prevederile acestei legi să se aplice în practică, fără nici o abatere, de către toate con­ducerile unităților economice. Este binecunoscut că în baza prevederilor legii contractelor economice, scadența pînă la care trebuiau încheiate con­tractele pentru activitatea de producție a anului 1972 a expi­rat la 30 iunie pentru materii prime de bază, mașini, instala­ții și utilaje și la 31 august a.c. pentru restul produselor. Deși sarcinile de plan pentru anul 1972 sunt cu 17 la sută mai mari față de 1971, faptul că ele au fost cunoscute în timp util de unitățile economice, a creat condiții optime necesare desfă­șurării acțiunii de contractare. Și, fără îndoială, față de anii anteriori, progresele înregis­trate sunt evidente. Dar o ana­liză efectuată recent pe tema pregătirii producției anului vi­itor la o serie de întreprinderi a scos la iveală că în multe cazuri, situația din acest punct de vedere nu ne poate mulțumi tocmai datorită faptului că sar­cinile de producție ale anului viitor sînt mult mai mari. Dar mai întîi cîteva proble­me în legătură cu activitatea trimestrului IV a.c., de care ne mai despart doar cîteva zile și pentru care situația asigurării cu contracte pentru aprovizio­narea cu materii prime și ma­teriale sau produse finite nu este deloc de natură să ne scu­tească de griji și preocupări, și încă nu puține. Numai la Uzi­nele textile „Moldova“, I.I.L. Dorohoi, cooperativele mește­șugărești „înfrățirea" și „Con­fecția“ nu sunt încheiate con­tracte pentru trimestrul IV a.c., la o serie de materiale în va­loare de peste 20 milioane lei. Nu este asigurată încă la a­­ceastă dată desfacerea unei producții ce urmează a se fa­brica în ultimul trimestru al a­­nului la Fabrica de confecții Botoșani, I.I.L. „Flamura roșie", I.IX. Dorohoi, cooperativele meșteșugărești „Progresul" și „Confecția“ a cărei valoare de­pășește 25 milioane lei. In par­te această situație se datorește (Continuare in pagina a III-a) IONAȘ VLAICEANU Lucrări de întreținere la Stația de înnobilare a nisipului de la Dorohoi I Din inițiativa Inspectora­tului județean pentru contro­lul calității produselor a fost organizată recent o „expozi­ție” (în localul O.C.L. pro­duse alimentare) în care au fost prezentate exemplare din produsele alimentare ne­corespunzătoare (purtînd marca fabricilor din județ), depistate pe rețeaua de des­facere a unităților de deser­vire a populației. Recolta de „mostre“ a fost deosebit de bogată: roșii, mici și cotlete alterate de la restaurantul „Flora" și braserie ; brîn­­zoaice și comulețe arse de la laboratorul de produse pro­prii al T.A.P.L., pîini arse sau crude, rupte și cu lipsă EXPOZIȚII INEDITĂ la gramaj de la secția de pa­­nificație a întreprinderii de industrie locală de morărit și panificație, sticle cu bău­turi alcoolice în care erau „conservate" muște și furnici (îmbuteliere făcută de către Vinalcool), produse lactate care se cereau proaspete (în stare fermentată și deprecia­te) de la industria laptelui, salam și parizer insuficient afumate de la industria căr­nii etc. Găsim lăudabilă o aseme­nea inițiativă mai ales că la „expoziție“ au participat șe­fii compartimentelor C.T.C. din întreprinderile vizate, că­­rora, interesant (!) nu se ve­nea a crede că asemenea produse pot ieși pe poarta fabricilor unde ei lucrează. Au fost invitați la „inaugura­­re“ — după cum ne informa D. Marin, șeful Inspectoratu­lui județean pentru controlul calității produselor — și direc­torii unităților respective (in­dustria laptelui, a cărnii, mo­rărit și panificație, vin alcool etc). N-am văzut însă pe nici­­unul. Am aflat apoi că unii au plecat pe teren, în județ, unde i-au chemat treburi ur­gente. Se poate ! Precum se poate că le-a fost rușine să-și vadă marfa. Măcar dacă ar fi ultima variantă ! Poate se învrednicesc așa să se ocupe și de calitatea producției ca­re — judecată după ce am văzut cu toții în „expoziție" nu-i onorează pe directorii acestor unități.

Next