Clopotul, aprilie-iunie 1972 (Anul 28, nr. 3406-3482)

1972-06-23 / nr. 3476

> I­I De ce se neglijează apicultura in județul nostru ? Este paradoxal aproape că în timp ce albinele își duc viața după instincte ce prin rigoare respectă cele mai per­fecte sisteme de gospodărie, acei care răspund de ele în cooperativele agricole, înzes­trați cu rațiune, nu le aplică și în cazul lor. M-am gîndit la acest lucru vizitînd recent stupina de la C.A.P. Călărași. Unitatea are 117 colonii de al­bine. Adică le mai are, pen­tru că multe au pierit, dato­rită neglijenței conducerii co­operativei agricole (inginer șef L. Vrajotis și președinte Gh. Tucaliuc), care au dat să confecționeze faguri artifi­ciali la o presă particulară, nesterilă, ceea ce a condus printre altele, și la mortali­tăți excesiv de mari­ In locul unui interes constant pentru a asigura, sub raport tehnic și organizatoric, tot ceea ce trebuie stupinet, se manifes­tă un dezinteres îngrijorător, lipsă de răspundere față de avutul obștesc. Se motivează adesea că de vină ar fi ne­­rentabilitatea unei asemenea activități , dar cum poate să fie rentabilă cînd nu benefi­ciază de ceea ce îi este nece­sar ? La C.A.P. Cordăreni ședințe D. Iftodi, inginer (pre­f. Livanu), unitate ce se află în­­tr-o zonă cu o bogată bază me­­liferă pentru toate sezoanele, rezultatele sânt, de asemenea, necorespunzătoare. Și iată de ce. In iarna trecută din 70 colonii albine, au murit 31 colonii, din vina lui și a consiliului apicultorii­de condu­cere. Cu siguranță că cei ce le vor plăti vor deveni duș­manii albinelor, fără a ține seamă de faptul că pretențiile acestei specii sînt destul de modeste dar nu chiar pînă într-atît încît să suporte și indolența. La C.A.P. Hilișeu, deși api­cultorul este priceput și cu dragoste față de această ra­mură, din cauză că nu este ajutat de consiliul de condu­cere, a avut o mortalitate de 14 colonii de albine din 28 e­­xistente,­­mortalitatea fiind UN PARADOX PE CARE ALBINELE NU-L SUPORTĂ provocată de loca europeană și americană, netratată din lipsă de medicamente , la CA.P. Drăgușeni, unitate ca­­re­ de ani de zile deține un pu­ternic sector apicol, produc­ția nu este pe măsura posi­bilităților, deoarece 151 colo­nii se află în 81 stupi (1), fapt ce împiedică executarea în bune condițiuni a lucrărilor în stupină și diminuează pro­ducția : la C.A.P. Viișoara re­zultatele de producție sunt bu­ne, apicultorul este destoinic și se vede că a învățat multe de la harnica albină, dar con­siliul de conducere nu l-a sprijinit în amplasarea stupi­nei într-un loc mai corespun­zător. E drept că în ușa gră­diniței de copii, stupina re­prezintă un vin și stringent material didactic, dar pînă ce copiii vor căpăta imunitate la acul albinei s-ar putea ca în­vățătura să fie cu riscuri. In ultimii ani și în special în cursul anului 1971, s-au constatat numeroase mortali­tăți la albine , fie colonii în­tregi, fie o mare parte din populația­­ unor colonii, provo­cate de neglijență în aplica­­rea măsurilor de protecția al­binelor în perioada de trata­­re a culturilor agricole cu in­­secte fungicide. Deși există le­ge în această privință, deși în fiecare unitate agricolă există cel puțin un cadru tehnic de specialitate cu studii superioa­re, care are datoria profesio­nală­­ și morală de a apara al­binele, totuși există unele ca­zuri izolate, cînd se constată contrariul. E cazul de la C.A.P. Arborea tinde inginerul agro­nom, fiind avertizat de faptul că aplică insect­e fungicide fă­ră să anunțe apicultorii și că s-ar putea să plătească fami­liile de albine moarte, a răs­puns : „De acum înainte din 3 în 3 zile voi anunța apicul­torii că fac tratamente la cul­turi și atunci vor sta tot timpul închise, murind asfi­xiate“ Astfel de atitudini cu totul incompatibile cu calitatea de apărători ai bunului obștesc, nu produc decit pagube mate­riale și dezorganizează pro­ducția acestui sector. Nu tre­buie să trecem cu vederea nici faptul că în cuprinsul județu­lui nostru, cu vechi tradiții a­­picole, există și numeroase stupine demne de laudă, cu apicultori vrednici de profe­sia lor, cu rezultate frumoase ca la C.A P. Viișoara, Coțuș­­ca, Roma, Costești, Darabani, ferma apicolă Albești etc. Ne aflăm în prezent, în plină campanie de pregătire pentru plecarea în pastoral la salcîm, sezon hotărîtor în realizarea planului de producție apicolă. Filiala A.C.A. a județului Bo­toșani a repartizat echitabil masivul de salcîmi din județ, urmînd ca peste cîteva zile stupinele să fie deplasate la masivul repartizat, pe baza autorizației și a certificatelor de sănătate. Respectarea cu strictețe a repartiției precum și aplicarea întregului com­plex de măsuri recomandate pentru stupăritul pastoral, vor asigura redresarea în bu­nă parte a familiilor de albi­ne, contribuind astfel la rea­lizarea și depășirea planului de valoroase și utile produse apicole. Ing. S. LABUȘCA președinție filialei A.C.A. Botoșani Precizări privind admiterea in invățămîntul superior • Ultimele amănunte în legătură cu organi­zarea și desfășurarea concursului • Cîteva co­recturi aduse în ceea ce privește programele și disciplinele • Admiterea la facultățile de medi­cină veterinară • Care dintre absolvenți trebuie să aibă îndeplinit stagiul de producție. Ministerul Educației și În­­vățămîntului a făcut unele precizări în legătură cu con­cursul de admitere în învăță­­mîntul superior, aducînd une­le lămuriri privind prevederi­le ce stau la baza organizării și desfășurării acestui con­curs. Prima precizare ce se face, ca răspuns dat unor întrebări venite din partea celor inte­resați, este aceea că admiterea se va desfășura în mod strict în conformitate cu prevederile înscrise în broșura „Admite­rea în învățămîntul superior — 1972“. Ca atare, programe­le și disciplinele de concurs nu sânt altele decit acele ce sînt indicate în broșură, cu următoarele corectări ale u­­nor erori de tipărire : 1) la în­­vățămnîntul superior tehnic se menține prevederea că la geo­metrie plană și în spațiu nu se cere demonstrația formu­lelor și teoremelor ; 2) la în­vățămîntul superior economic se menține prevederea că la capitolul elemente de analiză matematică se cere numai ma­teria din clasa a XI-a ; 3) la toate facultățile de fizică din învățămîntul universitar și la facultățile de medicină gene­rală (toate secțiile), pediatrie și stomatologie din învățămîn­tul medical vor fi cerute subcapitolele „învelișul elec­și­tronic“ și „Nucleul atomic“ din capitolul „Noțiuni de fi­zică atomică“. Privitor la desfășurarea concursului, acesta se va or­ganiza pe secții. Disciplinele de concurs la alegere se vor repartiza pe secții de specia­lizare, avînd în vedere atît specificul secției cît și conți­nutul programei de concurs. în legătură cu admiterea la facultățile de medicină veteri­nară, ca și la cele de medici­nă umană, pot fi înscriși la concurs absolvenții liceelor de specialitate, absolvenții secți­ilor umaniste, ai secțiilor reale și ai claselor speciale de la liceele de cultură generală, atît din seria 1972 cît și din seriile precedente, fără stagiu de producție. Stagiul de pro­ducție trebuie efectuat numai de absolvenții secțiilor umane care vor să candideze la învă­țămîntul superior tehnic și a­­gr­onomic (nu și la medicina veterinară). Nu sînt obligați la stagiul de producție absolven­ții mai vechi sau mai noi ai secției reale a liceului de cul­tură generală, foștii studenți, care din diverse motive nu mai urmează în învățămîntul superior, dar sînt absolvenți ai secției reale, absolvenții li­ceului seral, indiferent dacă au întrerupt sau nu, după ab­solvirea liceului, activitatea în cîmpul muncii. îndeplinirea planului semestrial (Urmare din pagina I) ei industriale de către jude­țul Botoșani confirmă că în marea bătălie cu timpul au învins comuniștii, colective­le de muncă, angrenate cu forțe proaspete în întrece­rea pentru a cinsti cum se cuvine cele două evenimen­te remarcabile ale anului — Conferința Națională a par­tidului și a XXV-a aniver­sare a Republicii. Este în acest prestigios succes un răspuns pătruns de o înaltă responsabilitate muncito­rească față de înflăcărată chemare a secretarului gene­ral al partidului nostru, to­varășul Nicolae adresată tuturor Ceau'escu, oamenilor muncii de a îndeplini cinci­nalul înainte de termen. Din analizele efectuate, avînd în vedere ritmul pro­cesului de producție în pri­mele două decade din aces­­tă lună, rezultă că pînă la finele semestrului I a.c. se va realiza o producție supli­mentară de cel puțin 58 mili­oane lei, adică cu 4 mili­oane lei mai mult decît an­gajamentul anual luat ini­țial în întrecere. Este impor­tant și plin de semnificație faptul că în luna iunie se realizează cel mai mare pro­cent în depășirea planului producției marfă (circa 18 la sută) obținut pînă acum în industria județului, lucru care subliniază de la sine amploarea muncii depuse în activitatea industrială. Plusul de producție ce se va da peste plan se concre­tizează în 51 tone fire tip bumbac, confecții în valoa­re de 9 milioane lei, mobilă de 1,2 milioane, 100 tone unt, 8 500 tone zahăr rafinat, pie­se de schimb în valoare de 2,5 milioane lei, 707 tone ni­sip înnobilat, 256.000 cără­mizi ș.a. încă o cifră în măsură să dimensioneze succesul reali­zat : în semestrul I a.c. se va obține o producție indus­trială cu 52 la sută mai mare față de cea înregistra­tă în perioada corespunză­toare a anului trecut. CLOPOTUL ® PAGINA 3 CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI — B­O­T­O­Ș­A­N­I — COMITETUL EXECUTIV LISTA DE PREȚURI NR. 28 anexă la decizia nr. 290 din 21 iunie 1972 Preț cu amănuntul­ lei Dată intrării în vigoare c­a­l­i­t­a­t­e­a ora 0 _______________________________________|­N­______________________ Climp. Vin?. Roșii kg. ti,00 5,00 3,75 8,10 7.00 5,10 21.VI-23.VI. Cartofi vară kg­ — 1,20 0,90 — 2,40 1­95 21.VI-23.VI. Dovlecei kg. — — — — 3,85 2,40 23.VI. 1972 Conopidă kg. — — — — 4,40 — 23.VI. 1972 Produsele se vor comercializa conform stassurilor și normelor legale în vigoare. Denumirea produsului U/M. Preț cumpărare loi­a­l­i­t­a­t­e SPORT SPORT SPORT SPORT • fPO Fotbal Campionatul judafean După cum am mai anunțat, a luat sftrșit campionatul ju­dețean de fotbal, ediția 1971 — 1972. In urma omologării re-Federația română de fotbal a hotărît ca toate echipele campioane de județ, pentru intrarea în divizia C, să sus­țină jocuri de baraj. .Campioa­nul tatelor, comisia de fotbal, a întocmit județeană clasa­mentul final , aa județului nostru, Unirea Săveni, va întâlni tur - retur campioana județului Suceava, Străduința Ițcani. Primul joc va avea loc, duminică, la Ițcani. 1. Unirea Săveni 18 16 2­0 63—10 34 2. Siretul Bucecea 18 15 1­2 62—20 31 3. Constructorul Bt. 18 11 2­5 43—21 24 4. Rapid Ungureni 18 9 1 8 40—41 19 5. C.loria Frumușica 18 7 4 7 34—32 18 6. Flamura roșie Bt. 18 7 3 8 34—37 17 7. Energia Bt. l’l 6 4 8 32—36 16 8. Progresul Ștefănești 18 4 3 11 26—55 11 9. Textila II Bt. 18 1­3 14 20—62 5 10. Confecția Dorohoi 18 2 1 15 15—61 5 Irigații la C.A.P. Bubulerii Fotografia : I. HELICI Cupa României Duminică, și în județul nos­tru se dă startul în prima eta­pă a ediției 1973—1974 a Cu­pei României, lată progama­­rea jocurilor : Sănătatea Da­rabani — Constructorul Boto­șani ; Sănătatea Botoșani — Siretul Bucecea ; Gloria Fru­mușica — Energia Botoșani ; Comerțul Botoșani — Victoria P.T.TR. II Botoșani ; Progre­sul Ștefănești — Flamura ro­șie Botoșani. In caz de egalitate, jocurile se vor prelungi cu două re­prize a cîte 15 minute, iar dacă egalitatea persistă, cîș­­tif­ă echipa care joacă în de­plasare. Atletism Campionatul republican al juniorilor Etapa județeană a campio­natului republican s-a desfă­șurat în zilele de 16, 17 iunie a­ct cu participarea tuturor e­­levilor liceelor din județ, a 6 școli generale și un concurent de la Grupul școlar agricol Botoșani. REZULTATE TEHNICE ! 100 m. Juniori I : B : Melinte Florin, Textila, 11”7 ; F : Co­­truță Virginia, Textila, 13”4; juniori II : B : Pavel Constan­tin (T) 11”9 ; F­i Olaru Geta, S.S.E. Botoșani, 14” ; juniori III , 80 m . B : Caliciuc Titi, Școala nr. 5 Dorohoi, 10”5 ; F. Băiceanu Rodica (T) 11”3 — record județean , 100 m. garduri, juniori I : F : Gheor­­ghiu Marcela (T) 16”8 — re­cord județean , junioare II : F : Olaru Geta, 18”2 . 110 m. garduri, juniori I . B : Buturu Alexandru (T) 18"6; juniori II : Senciuc Victor, 19” ; 80 m. garduri, junioare III : Băicea­nu Ridică 16”3. 200 m­;* *ju­niori II : Senciuc Victor, 26”5: junioare I : Cotruță Virginia (T) 28”3 : junioare II : Olaru Geta, 30" ; 300 m­­ plat, juniori III : Cicoi Stelian (Dorohoi), 47"9 : junioare III : Băiceanu Rodica, 47”6 — record jude­țean , 400 m plat, juniori I : Melinte Florin, 53”2 . F : Gheorghiu Marcela, 62"8 ; 500 m­ plat, juniori III : Băi­ceanu Rodica, 1’31”5 ; 600 m. plat: juniori III : Donose- Con­stantin (Zlătunoaia) 1’â6­ ; 800 m­. plat : juniori I : Melinte Florin, 200” ; F . Păduraru Violeta (Avrămeni) 2’33"1 ; 1000 m. plat: junioare III : Pricopciuc Magda, 3’32"1 . ju­niori II : Dumitriu Gheorghe (Textila) 3’02"5 ; 1500 m. ju­niori I : Dutcă Adrian (T) 4’41”2 ; 2­000 m juniori II: Dascălu Ioan (Liceul pedago­gic) 7’01” ; 4X100 m. junioare I : Textila junioată.vA... 54*3";’4X400 m. junioare II : S.S.E. 4*59 4 ; Co­­­pii I : 60 m. : Constantinică Coculeanu (Șc. gen. 6 Boto­șani) 9”1 ; Fuză Dan (Șc. gen. 5 Dorohoi) 9" : Copii II : 50 m­- Simion Angela (Șc. gen. 7 Bo­toșani) 8"6 . Pînzaru Didina (Șc. gen. Zlătunoaia) 8”6 . Bo­tez Mircea (Sc. gen. 1 Boto­­­șani) 7"9 . Copii î. 300 m : Constantinică Coculeana, 52”5. 500 m­: Sadagurschi Mihai (Lic. de muzică) 1’29" ; Greu­tate, Juniori I : Buium Ale­xandru (T) 11,58 m ; Juniori II : Apreutesei Viorel (Șc. gen. 5 Dorohoi) 10,10 m ; Juniori III : Calinciuc Titi, 10,42 m ; Junioare I : Guraliuc George­­ta (Nicolae Bălcescu) 8,45 m ; Junioare II : Pricopciuc Mag­da 8,24 m ; Junioare III : Puș­cașii Elena (T) 7,10 m . înăl­țime, Juniori I : Melinte Flo­­rin, 1,65 m : Juniori TI : Pavel Constantin­ (T) 1,60 m : Juni­oare II : Olaru Geta 1,20 m : Junioare TIT : Ignătescu Marta (Șc. gen. 11 Botoșani), 1,45 m record județean : Lungime, Juniori I : Melinte Florin 6,35 m : Juniori II : Pavel Con­stantin 5,94 m. record jude­țean : Juniori III : Cucu­ Ovi­­diu (Sc.­gen- 4 Botoșani) 4.98­­ m : Junioare II : Olaru Geta 4.26 m. : Junioare III : Băi­ceanu Rodica 4.24 m : Disc. Junioare I : Guraliuc George­­ti, 22,80 m : Junioare II : Pricopciuc Magda 22,10 m : Junioare III : Pușcașu Fiona, 22.40 m : Juniori I : Buium Alexandru 26,20 m . Juniori II Pavel Constantin 25,10 m; Ju­niori III : Calinciuc Titi 35,50 m. A. D. IRIMIA XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXVSV „MIȘCAREA 4000" (Urinare din pagina I) 500 hl. Succesul acesta va fi consolidat, înainte de toate, prin accentul care se pune pe asigurarea bazei furajere. Au fost însilozate 700 tone lucer­­nă și borceag. se mai însilo­­zează 100 tone de rogozuri și alte resurse ocazionale iar în depozitele furajere au fost transportate peste 150 tone fînuri. Sistemul de irigații ționează în permanență func­pen­tru cele 320 ha ale fermei. Masă verde se asigură din a­­bundență pentru consum în stare proaspătă dar și pentru conservare pe timpul iernii. Așa că sunt temeiuri serioase să considerăm ca absolut fi­resc ca lui Luca să i se ală­ture toți mulgătorii fermei în întrecerea pentru producții cît mai mari. nai (Urmare din pagina U­­ nirea și depășirea sarcinilor de plan, un mare număr de inițiative, apărute în aproape toate unitățile economice din județ, au ridicat la noi cote angajamentele în întrecerea socialistă, dovadă concretă și cu înalte semnificații că în­treaga organizație județeană de partid Botoșani, toți oa­menii muncii sînt hotărîți să dovedească partidului și țării că în transpunerea în viață a politicii înțelepte a partidu­lui nostru nici un efort nu va fi precupețit, că actualul cin­cinal — moment hotărîtor al etapei făuririi societății so­­cialiste multilateral dezvolta­te — se va realiza sub cele mai favorabile auspicii. In această unică voință, de a produce mai mult, mai ieftin și mai bine, se adună, ca au­tentici afluenți, hărnicia oa­menilor, spiritul lor de auto­­depășire, încrederea că muncesc pentru ei, toate a­­cestea fiind rezultatele rod­­nice, neobosite, pline de elan și pasiune revoluționară a or­ganizațiilor de partid din în­tregul județ, care au acționat ca un adevărat catalizator de energii, exemplu și primii fiind, în toate, comuniștii. E demnă de subliniat, de­altfel, hotărîrea manifestată în toate unitățile economice din județ de a realiza sarci­nile actualului cincinal cu mult înainte de termen. Ast­fel, salariații de la I.A.S­­t.eorda își vor îndeplini aces­te sarcini în numai 4 ani, cei de la Fabrica de zahăr din Bucecea s-au angajat să și le îndeplinească în doar 4 ani și 4 luni, cei de la U.F.R.M.A . în 4 ani și 6 luni etc. Via­ța a dovedit că există aceste posibilități. Dealtfel, anali­zele temeinice, profunde rea­lizate de comuniștii din toa­te unitățile economice au con­dus la majorarea substanția­lă a angajamentului asumat inițial de județul nostru în întrecerea socialistă județe, de la 54 milioane dintre lei producție marfă suplimenta­ră, la 93 milioane lei, para­lel cu obținerea unor impor­tante beneficii suplimentare, economii la prețul de cost, ri­dicarea productivității mun­cii pe salariat. Și succesele se înregistrează zilnic. De pildă, planul semestrial pe întreg județul a fost realizat, după cum se știe, cu 9 zile mai de­vreme, aici sintetizîndu-se — la scară materială — efor­tul oamenilor, spiritul de e­­mulație existente pretutin­deni. Colectivul de muncitori, maiștri, tehnicieni și ingineri de la Fabrica de confecții Bo­toșani au lansat valoroasa i­­n­ițiativă „Nici un centimetru de țesătură irosită, totul valo­rificat“, preluată, în scurt timp, de salariații Fabricii de confecții din Dorohoi, de lu­crătorii din cooperația meș­teșugărească din Botoșani și Dorohoi , la U.F.R.M.A. s-a lansat o chemare la întrecere sub lozinca „O zi pe lună vom lucra cu metal economisit“, la care comuniștii de la I.I.L. „Flamura roșie“ au răspuns, preluînd chemarea, că vor lucra o zi și jumătate pe lună cu metal economisit , la Uzi­nele textile „Moldova“ Boto­șani un grup de țesătoare au hotărît să muncească în așa fel încît războaiele la care lu­crează să producă peste plan, zilnic, cîte trei metri de țesă­tură, ca imediat alt grup să ridice cota angajamentului ; se desfășoară cu succes în ju­deț „Mișcarea 4­000“ ca și alte inițiative, care au scopul ma­nifest de a ridica zootehnia la cotele unei productivități în concordanță cu cerințele care se pun în etapa actuală în fața acestei ramuri. La baza acestui entuziasm general, a nestrămutatei ho­­tărîri a celor din fabrici, șan­tiere și de pe ogoare de a da economiei naționale un im­portant spor de producție, este, de fapt, înalta conștiință a oamenilor, a comuniștilor și nimic nu le poate sta în față cînd înalta și profunda lor angajare se îngemănează, pe terenul fertil generat de istoricele hotărîri ale Confe­rinței Naționale din anul 1967 și ale Congresului al X-lea al partidului, cu principiile con­secvent promovate de parti­dul nostru de repartizare ju­dicioasă a forțelor de produc­ție pe întreg teritoriul țării, de ridicare pe noi trepte de civilizație si cultură a tuturor zonelor țării. Terenul de afirmare al oa­menilor îl reprezintă munca. Și pe acest teren rezultatele și succesele sunt și vor fi cu atît mai mari, cu cît fiecare organizație de partid va reuși să devină forța dinamică a colectivului, sufletul său viu, va reuși să declanșeze elanul și­­ inițiativa. Acestui scop îi sunt subordonate largi și pro­funde activități de formare și cimentare a conștiinței socia­liste, eforturile constante de transpunere în viață a progra­mului de educație comunistă elaborat de Plenara C. C. al P.C.R. din noiembrie 1971. Nu putem să nu remarcăm, de aceea, că oamenii muncii din județul nostru, toți comu­niștii, angajați cu toate for­țele în a cinsti, cu fapte de muncă­, deosebite, cele două evenimente politice majore din viața partidului și țării, Conferința Națională și XXV-a , aniversare­a Repu­­­blicii, fac plenar dovada, prin credința Și atașamentul lor la ideile partidului, prin ab­negația cu care muncesc pen­tru concretizarea acestor idei, că sînt — cu suflet, gînd și fapte — ancorați întrutotul în eforturile generale de ridi­care a României socialiste pe noi trepte de civilizație. ORGANIZAȚIILE DE PARTID AGENDA JURIDICA BREVIAR Hotărîri ale Consiliului de Miniștri In Buletinul Oficial al R.S. România nr. 38, din 18 aprilie a.c., au apărut : H.C.M. nr. 388/972 privind unele măsuri în legătură cu asigurarea fondului de stat, contractarea, achiziționarea și valorificarea produselor agricole, H.C.M nr. 415/1972 privind complectarea art. 12 și 14 din H.C.M. nr. 2494/969 pentru stabilirea și sancționarea contravențiilor în domeniul muncii și ocrotirii sociale. COMENTAM PENTRU CV. Carnetul de muncă Mai întîi, un exemplu pozitiv : la Fabrica de zahăr „Șiretul" din Bucecea, există peste 480 de angajați cu contract de muncă pe durată nedeterminată. In afară de aceștia, în campania 1971 — 1972, au lucrat în unitate pes­te 700 de muncitori sezonieri. Toți, dar absolut toți anga­jații, permanenți și nepermanenți, posedă, la comparti­mentul personal, documentul prin care se atestă vechimea în muncă, carnetul de muncă. Conducerea fabricii de zahăr, cei doi salariați de la serviciul personal - administrativ, respectînd Decretul nr. 90/1960 și Regulamentul de aplicare a acestuia, aprobat prin H.C.M. 224/1960, au reușit să im­prime disciplina și convingerea că, chiar sezonier fiind, nu te poți angaja în cîmpul muncii pînă nu prezinți carnetul de muncă sau actele necesa­re întocmirii acestuia. Dar să vedem, peste tot, în toate întreprinderile și u­­nitățile din județ sunt respectate cu strictețe dispozițiile legale privind evidența clară a personalului, completarea la zi a carnetelor de muncă ? Un control întreprins pe a­­ceastă temă ne oferă răspunsul că mai sunt încă multe conduceri care încalcă în mod flagrant prevederile Decre­tului nr. 90/1960. La întreprinderea de industrie locală din Dorohoi, de pildă, au fost găsiți 178 de salariați fără car­nete de muncă, unii dintre aceștia fiind angajați încă din anul 1969 ! (între timp, pînă la 27 martie a.c., situația s-a mai îmbunătățit într-un fel , s-au mai întocmit 54 carnete de muncă). La T.A.P.L. Botoșani s-au stabilit deficiențe de același fel. In plus, aici la trustul alimentației publice, res­ponsabilii de la personal nu eliberează carnetele de muncă unor angajați care pleacă din unitate, nu dau la semnal a­­ceste documente la conducerea unității etc. Lista întreprinderilor și unităților care încalcă dispo­zițiile legale cu privire la carnetul de muncă ar putea continua cu multe alte exemple : I.I.L. ..Flamura roșie" Botoșani, Uzinele textile „Moldova", Fabrica de confecții din Botoșani, I.G.C.L. Botoșani etc. La aceste unități, cît și la altele din județ s-au mai descoperit și alte curiozități. Au fost găsite carnete de muncă părăsite de titulari ! De­sigur, aceasta denotă, la prima vedere, că unii angajați nu respectă disciplina de muncă, părăsesc locul de muncă fără să facă preavizarea, conform art. 19 din Codul Muncii. Dar aceasta nu înseamnă oare, în același timp, că în cel puțin tot atîtea cazuri alte unități au încălcat dispozițiile legale și au făcut încadrări fără a pretinde celor în cauză carnetul de muncă ? Cităm doar două exemple mai semni­ficative : la S.M A. Săveni s-au găsit 80 carnete de muncă părăsite, titularii lor fiind mecanizatori, iar la I.A.S. Săveni, 77 angajați nu au carnete de muncă, mulți dintre aceștia fiind tot mecanizatori. Puse în fața faptului împlinit, a situațiilor neclare cu carnetele de muncă ale angajaților, conducerile acestor unități din Săveni, au motivat că sînt adeseori „obligate" să facă angajări fără a pretinde noilor veniți carnetul de muncă și fișa de lichidare, întrucît „producția nu așteaptă". Acestor grăbiți care, fără a sta prea mult pe gînduri, fac noi angajări în producție fără a respecta normele legale, e bine să le punem spre reflec­tare următorul argument : dacă sunt totu­ș­i angajați care își părăsesc carnetul de muncă — document personal — și pleacă dintr-o unitate în alta fără notă de lichidare, sau cum se mai spune, fără încheierea socotelilor, nu înseamnă oare că „plimbăreții" nu au încă asimilat spiritul de dis­ciplină în muncă, dorința sinceră de a se stabili pe un timp mai îndelungat într-un colectiv de muncă ? Credem că e timpul să subliniem, încă o dată, impor­tanța practicii ce o prezintă, atît pentru fiecare angajat în parte, cît și pentru unitate, carnetele de muncă. Prin car­netul de muncă se dovedește vechimea în cîmpul muncii, iar principalele drepturi ce se acordă angajaților — con­cediul de odihnă, ajutoarele materiale în cadrul asigurări­lor sociale de stat, sporul pentru vechime neîntremptă în aceeași unitate, pensia etc. — se stabilesc numai în baza datelor înscrise în documentul de evidență personală. Tot­odată, așa cum am mai arătat la începutul acestor rînduri, o evidentă clară și corectă a personalului, a tuturor ca­drelor, duce întotdeauna la stabilizarea acestora în aceeași unitate de producție, facilitează perfecționarea pregătirii profesionale a angajaților în același loc de muncă, dă dreptul unităților de a acorda, în mod legal, salariaților ei anumite sporuri și avantaje materiale și în sfîrșit cre­ează baza obținerii unor succese însemnate în producție. ELENA METERCA șefă de serviciu la Direcția pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale a județului Botoșani CURIER JURIDIC Față în față C. Alexandru­­ Unțeni : Nu rezultă clar din scrisoare dacă activitatea de conducător auto a fost prestată în cali­tate de angajat sau membru cooperator. In prima ipoteză sunt aplicabile prevederile H.C.M. .880/1965 iar în a doua, normele specifice dreptului cooperatist. Și într-un caz ca și în celălalt, consiliul de conducere al C.A.P. este obligat să ia o hotărîre împotriva căreia vă puteți plînge comisiei de judecată. Ioan Cozma — Drăgușeni . Locuințele construite cu sprijinul statului în condițiile Legii nr. 9/1968 sînt scutite de impozitul pe clădiri, pe timp de 10 ani de la data do­­bîndirii lor. întrucît locuința se construiește în condițiile art. 23 din lege, taxa la care vă referiți este datorată. E. Suceveanu — Botoșani: Adresați-vă întreprinderii în care lucrează tatăl copilului. Conform instrucțiunilor nr. 1515/1966 ale Ministerului Finanțelor, unitatea respectivă este obligată să vă sprijine în obținerea sumelor cuvenite copilului cu titlu de alocație de stat. P. UNGUREANU jurist DURA LEX, SED LEX Din sala tribunalului Antoneta Rusu și Gheorghe I. Vlăsînescu, din comuna Ungureni, au fost judecați, de fapt, nu în sala tribunalului, ci într-o sală a căminului cultural din localitate, în fața unui număr de peste 200 de consăteni. Infracțiunile săvîr­­șite de cei doi inculpați ? Delapidare și furt calificat din avutul obștesc. Antoneta Rusu, în calitate de gestio­nară la magazinul sătesc din Plopenii Mici, a reușit (dacă asta o mai fi reușită) să delapideze, numai în perioada 10 iulie — 17 noiembrie 1971, suma de 5 578,99 lei. Pentru această infracțiune, făptașa a fost condamnată la un an și opt luni închisoare. La un an și șase luni închisoare a fost condamnat Gheorghe I. Vlăsînescu pentru că, și-a însu­șit, prin furt, 270 kg porum­b știuleți și 60 kg sfeclă de zahăr din Baza de recepție Ungureni. MICA PUBLICITATE Pierdut legitimație eliberată de Uzinele textile „Moldo­va” pe numele Cibotaru Ana, avînd nr. 2 105. O declar­anlă.

Next