Clopotul, aprilie-iunie 1973 (Anul 29, nr. 3715-3792)
1973-05-29 / nr. 3764
É Cronica de BOTOȘANI Tipărituri Consemnăm apariția de sub tipar a două broșuri : „Organizația de partid, în miezul producției", editată de comitetul de partid al F.C. Dorohoi și „Folosirea intensivă a capacităților de producție“, editată de comitetul de partid al Fabricii de zahăr din Bucecea. Ambele broșuri vor fi difuzate în unități economice din județ, la sate, precum și în fabrici de același profil din țară. Noutăți din comerț Tovarășul Valerian Hariga, director adjunct al Direcției comerciale ne-a comunicat : „Zilele acestea, după lucrări de repavare și modernizare, reintră în folosință bufetul și grădina de vară „Trandafirul“. Tot în municipiu, intr-un viitor apropiat, în piața „1907“, va fi dat în funcțiune încă un magazin de încălțăminte pentru copii". Concurs pe teme de circulație La că, la Dîngeni, duminidesfășurat un concurs pe teme de circulație cu participarea mai multor pionieri și școlari din comună. Cîștigători pe lîngă cei trei elevi premiați, pot fi considerați deopotrivă toți participanții, în număr de peste 250 de școlari și cetățeni de diferite vîrste. Excursie pentru meciul R.D.G. — România Filiala A.C.R. Botoșani organizează o excursie de 10 zile în R. D. G. Printre obiectivele excursiei se înscrie și vizionarea meciului R.D.G. — România, care se va desfășura la 26 septembrie a.c. înscrierile se fac la C. J.T. Botoșani, pînă la 5 iunie a.c. Telefon inutil ? Am sunat cu intermitențe, pe parcursul uneia din nopțile trecute, mai bine de o oră la numerele de telefon 12364 și 11197 pentru a solicita un taxi. Deplasîndu-ne la stație, șoferul uneia dintre mașinile de serviciu ne-a spus : „Pe durata nopții telefonul este inutil, deoarece ușa cabinei este închisă“. — Conducerea I. J.G.C.L. cunoaște acest lucru ? — l-am întrebat. — întrebați-i dv. Ceea ce și facem. Inspectoratul de interne comunică : • Se fac cercetări în cazul lui Valentin I. Coteață din comuna Curtești care în ziua de 18 mai a.c., a sustras 100 kg ciment de pe șantierul Lotului de construcții ce lucrează la rețeaua de joasă tensiune din comuna Roma. • Nerespectînd instrucțiunile Asociației județene a vînătorilor și pescarilor sportivi Botoșani și instructajul făcut la începutul vînătorii, Dumitru T. Lupașcu din Bălușeni a accidentat pe Ioan Luca cu un alice în ochiul drept. Deși spitalizat 70 de zile, I. L. și-a pierdut vederea. Urmează trimiterea lui T. L. în judecată. • La 27 mai, Valentina Huțu din Unțeni, aflîndu-se în stare de ebrietate, a încercat să traverseze ulița, fără a se asigura in prealabil. Fiind surprinsă de autobuzul nr. 31 — BT — 504 condus de Alexandru Cantemir a fost accidentată. Starea victimei nu este gravă. • în temeiul Decretului nr. 153 / 1970 a fost amendat cu 500 de lei, Costache V. Bulgaru, din Botoșani str. Sima nr. 12, salariat la fabrica de pîine, pentru provocare de scandal la bufetul „Victoria“ din municipiu. CLOPOTUL • PAGINA 2 Debutul - o frumoasă afirmare Doi foarte tineri pictori amatori (unul absolvent al Liceului de arte plastice din Iași, iar celălalt absolvent al Liceului de cultură generală din Dorohoi) sînt de cîțiva ani membri ai cercului de pictură care funcționează pe lîngă casa de cultură din Dorohoi. Vernisajul expoziției care a avut loc duminică dimineață, în holul casei de cultură din Dorohoi, ne-a prilejuit o plăcută surpriză. Este poate pentru prima dată cînd în județul nostru doi tineri sînt foarte aproape de a-și învinge condiția de amatori. Vrem să spunem de fapt că Valentin Șchiopu și Dan Zaharia dovedesc în expoziția lor, care le marchează și debutul, talent, seriozitate și pasiune. Sigur, ei au beneficiat de sprijinul și încurajarea Centrului Cunoștințele elevului poartă amprenta dascălului său Că încheierea cu succes anului școlar e o aspirație a a tuturor cadrelor didactice, nu o pune nimeni la îndoială. Că în acest moment în orice unitate școlară, problema nr. 1 e socotită a fi realizarea unor cît mai bune rezultate la învățătură, nu se îndoiește, de asemenea, nimeni. De altfel, în treacăt fie zis, această problemă nu devine abia acum cea mai importantă, ea existînd de fapt ca sarcină perenă, la care concură toate acțiunile desfășurate în școală. Cităm, mai întîi, din situațiile școlare încheiate la sfîrșitul trimestrului doi, situații care, oricum se vor repercuta în situația finală. Pe total, la clasele a V-a, în școlile din comuna N. Bălcescu, numai 65 la sută din elevi au fost promovați. Oare, tovarășe Gh. Guraliuc coordonator), diriginții (director acestor clase și profesorii care instruiesc acești copii, nu au fost îngrijorați de această performanță ? In dreptul altei comune — Tudora, și apai faimoasă la acest capitol, procentul de promovați pe care și l-au alăturat sută. La fel de e de ... 52 la nedumeriți, cu aceeași întrebare venim și la dvs., tovarășe director Ion Nemțoiu ! Iar colectivul de cadre didactice de la Corni a „reușit“ să promoveze vreo 47 la sută din elevii clasei a IX-a, contribuția cea mai de seamă la acest procentaj aducîndu-și-o școala din Sarafinești (cl. IX-a , 43 la sută promovați). Cine poate fi tras la răspundere pentru o asemenea situație gravă dacă nu înșiși cei pe mîna cărora au fost dați copiii ? Și pe bună dreptate, deoarece cunoștințele elevului poartă amprenta dascălului care le transmite cu pricepere sau... fără. Iată ce ne spune tovarășul Mircea Albulesei, directorul din satul M. Kogălniceanu : „O situație mai dificilă o avem la clasa a Vl-a. Aici facem față unei serii de elevi slab pregătiți anterior. Acest nivel deficitar de instrucție are antecedentele în perioada din clasele I — IV, cînd i-a avut doi ani la rînd pe o mare parte din ei, (pe cei din Sarata — Drăgușeni), învățătorul Neculai Bîțlc, care nu și-a făcut datoria cum trebuie“. Mentalitatea acestora întîlnit-o mai exacerbată am la cîțiva profesori de la liceul economic din Botoșani. De pildă, la disciplina de economie politică, elevii IIIC au fost împărțiți anului pe trimestrul II într-o balanță aproape echilibrată de... di n tot atîția corijenți cu tot atîția promovați. In timp, balanța înclină ultimul brusc în favoarea promovaților. Care a fi acel catalizator care a accelerat exploziv asimilarea economiei politice la anul III ? Dacă poate să existe un „catalizator de luna mai“ atît de puternic, de ce n-ar fi putut să se găsească și unul pentru martie sau pentru întreg trimestrul precedent ? Ilustrări ale aceluiași gen de fenomene le găsim și la alte obiecte, dar tot la aceiași ghinioniști elevi din anul III. Pe data de 7 mai a.c., elevii anului III C „au încasat“, la matematică, nu mai puțin de 10... note de trei, anul III B fiind și el încondeiat aproximativ la fel. Altă docimologie veleitară am întîlnit-o aplicată în următorul chip la obiectul finanțe-credit. Un elev e notat pe trimestrul II cu 3, 1, 1 și pe trimestrul III cu un 2 (pînă acuma). Alt elev are cam așa : 5, 1, 1, 1 pe trimestrul II și 3, 1 pe actualul trimestru. Fundamentarea explicației acestui fel de a fost că „n-au știut notare la lecție“. De apoi bine, nimic dacă un elev îmi iese la ascultare cu cunoștințe „tabula rasa“, o dată, de două ori, eu, profesorul, nu intru la asupra reușitei lecțiilor gîrdluri date ? Eșecul e numai al preelevului, nu e comun ? urmă, dacă elevul devine Pe imun la înțepătura notei (pe care ei nici n-o înregistrează în perspectiva uneitenții și a unei rămîneri repeîn afara calificării profesionale, dată fiind vîrsta sa, ce fac, s-o administrez în continuare, la, nesfîrșit ? Alte mijloace de intervenție nu se mai cunosc ? Sau nu vrem să știm de ele ? Oricum, a-1 tot atinge pe un elev mereu cu cea mai scăzută notă, nu-1 stimulează de loc, dimpotrivă. Toate acestea grevează asupra procentului de elevi cu suficientă pregătire, care ar putea fi mult mai bun la liceul economic. O dovedesc măsurile de organizare în scopul îmbunătățirii luate procesului instructiv, în care se încadrează eforturile profesorilor de la această precum și însuși faptui școală că s-a realizat o linie ascendentă de promovare față de perioadele corespunzătoare ale anului trecut. Astea fiind spuse, pentru a nu lăsa nici un echivoc, considerăm necesar să facem o precizare : nu pledăm nicidecum pentru exigenței celui de diminuarea la catedră, ci pentru a se influența pe mai multe căi, prin mai multe mijloace asupra interesului elevului pentru învățătură. mă — Trei elemente — rezuteoretic tovarășul V. Pricopie, directorul Liceului „M. Eminescu“ Botoșani— le considerăm hotărîtoare în acest moment : profesorii, elevii și părinții. De am acționat pentru ca aceea ele să fie mobilizate la maximum, în, aceeași direcție, a încheierii cu succes a anului școlar“. Mai în amănunt, asta înseamnă : toți părinții elevilor cu situație slabă la învățătură, sînt prezenți la școală, săptămînal, pentru a avea astfel asupra elevului un control mai strict, din două părți : al școlii și al părintelui. Efectul se resimte, după constatările noastre. Anotimpul în care ne aflăm fiind „al florilor și al plimbărilor", după caracterizarea interlocutorului, problema învățăturii e discutată tot mai frecvent la nivel de școală, de clasă, la nivelul organizației U.T.C. (în cadrul reia se ia atitudinea față către cei rămași în urmă). De asemenea, o măsură foarte importantă s au loc mai multe meditații și consultații, după un plan cuprinzînd chestiunile mai dificile sau cele constatate a fi neînțelese din verificări. Toate aceste ore de meditații sînt trecute în registrul de prezență, cel care le-a îndeplinit semnînd în dreptul lor. Ni se pare a fi tocmai ce trebuie, neavînd nimeni nimic împotrivă că în orice unitate școlară e posibil să se acționeze mult mai mult, cantitativ și cu, o densitate mai mare și mai frecventă de mijloace. EUGEN HRUȘCA In preajma încheierii anului școlar CARNET PLASTIC județean de îndrumare a creației populare, a metodistului de la casa orășenească de cultură din Dorohoi, dar nu sînt singurii care au aceste condiții, sînt în schimb printre puținii care știu să folosească sprijinul acordat. Trădîndu-și, în lucrări, iubirea și prețuirea pentru opera maestrului Corneliu Baba, Valentin Șchiopu și Dan Zaharia se deosebesc între ei : primul printr-o sensibilitate aparte pentru culoare, iar celălalt printr-o accentuată vigoare în construcție. Este de remarcat că acești tineri sunt preocupați în mod deosebit de portret și compoziție, peisajul și natura statică îi pasionează mai puțin și atunci cînd se întîmplă se dovedesc stîngaci. Incercînd nite stările interioare ale oamenilor, în portrete, să comuși momente din activitatea, din munca oamenilor, precum compoziții, Valentin Șchiopu și Dan Zaharia au realizat cîteva lucrări frumoase. Sensibil pentru culoare, cum spuneam cu cîteva rînduri mai înainte, Valentin Șchiopu a realizat cîteva nobile portrete de fată (Portret și Bubulina) în care armonia în gamă obținută prin tonuri frămîntate, căutate îndelung pe paletă îl anunță ca pe un posibil portretist de calitate, dacă va ști să adauge aptitudinilor sale native, talentului său, o mai riguroasă punere în pagină. Dan Zaharia încearcă compoziția cu multe personaje, pe dimensiuni mari (Pescari, Băiat cu chitară) și, apreciem că purificîndu-și dezinvoltura prin muncă și studiu ar putea să adauge lucrărilor sale un plus de valoare. A. M. AGRIPA Mesajul umanist peste veacuri In fiecare primăvară, anotimp în care s-a stins din viață unul din patriarhii muzicii universale — Beethoven — toate orchestrele simfonice din țara noastră și de pretutindeni obișnuiesc să programeze concerte omagiale cate memoriei marelui compozitor. Care este rațiunea deciiacestei tradiții ? Compozitorul Beethoven, contemporan al revoluției franceze din 1789, a fost martorul unor evenimente ce au zguduit, în acea perioadă, întreaga viață socială a Europei. Umanist înflăcărat, el a adoptat cu ardoare ideile revoluției — libertate, egalitate, fraternitate și demnitate umană —, transpunînd în limbajul sunetelor idealurile spre care tindea programul revoluției. De aceea, prin consecvența și fermitatea sa, se spune, nu lipsit de temei, că Beethoven a depășit limitele gîndirii epocii sale, umanis CRONICĂ MUZICALA mul său integrîndu-se idealurilor eterne ale întregii omeniri. Iată de ce mesajul operei beethoveniene este și va rămîne mereu actual, va dăinui peste veacuri. Concertul simfonic al filarmonicii locale, prezentat duminică dimineață, în sala teatrului din localitate, și dedicat, așa cum spuneam, în întregime creației marelui compozitor, a fost realizat în colaborare cu corul liceului pedagogic din Botoșani și cu tînăra pianistă Wanda Brauner, din Iași, studentă a Conservatorului „P.I. Ceaikovski“ din Moscova. In prima parte s-au interpretat Fantezia pentru pian, cor și orchestră și Concertul nr. 5, avînd ca solist același instrument. Secțiunea a doua a programului a fost dedicată Simfoniei a VII-a. Salutăm continuitatea colaborării orchestrei noastre simfonice cu ansamblul coral al liceului pedagogic, instruit (acesta e cuvîntul cel mai potrivit) de profesorul Gheorghe Cojocaru. Acest ansamblu întrunește valențe artistice de nivel profesionist. * Fantezia pentru pian, cor și orchestră, un strălucit imn al păcii și bucuriei, a cunoscut o bună redare în interpretarea pianistei Wanda Brauner, a ansamblului coral și a orchestrei simfonice. Ca argument pentru această afirmație, notăm și faptul că secțiunea vocal - simfonică a lucrării s-a repetat la insistențele publicului. In Concertul nr. 5 pentru pian și orchestră, tînăra studentă Wanda Brauner a reușit să se înscrie în avînturile eroice ale lucrării, să se prezinte spectatorilor ca un talent de certă valoare, ca una dintre speranțele pianistice ale țării noastre. Simfonia a VIII-a, caracterizată de către Wagner ca „apoteoză a dansului“, transmite auditorilor invincibilul optimism beethovenian, transpus într-o revărsare entuziastă. In execuția ei, orchestra a dovedit un bun echilibru sonor, muzicalitate și forță de expresie, dirijorul Modest Cichirdan confirmînd înțelegerea deplină a creației marelui compozitor. Prof. ION PRELIPCEANU Cadru din filmul : „In umbra violenței“ cinema cinema MARȚI 29 MAI 1973 BOTOȘANI — Luceafărul, orele : 9 , 14 ; 16,10 : Anul carbonarilor, iar la orele : 11 , 18,20 ; 20,30 : Ce se întîmplă, doctore ? DOROHOI — Cultural, orele : 15 , 17 , 19 : Moartea regelui negru. Tineretului, orele : 15,30 ; 17,30 ; 19,30 : Ora elefanților albaștri. BUCECEA — Bucecea orele 17 . 19 : Aventuri la Marea Neagră, clia, orele 18 : Născut liber. SAVENI DARABANI — Fă— Patria, 17 . 19 : Nicolottina Brusac. ȘTEFANEȘTI — Prutul, orele orele 18 : Cercurile dragostei. TRUȘEȘTI — Victoria, orele 18 : Duelul straniu. Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. Prima promoție de plasticieni din învățămîntul botoșănean Cea de-a treia promoție a Liceului de muzică și arte plastice din Botoșani, ce a terminat cursurile zilele trecute, se compune, în mai bine de jumătate din totalul ei, din elevi ce au urmat cursurile secției de artă plastică. Aceștia reprezintă prima promoție de plasticieni a liceului botoșănean. Toți cei 11 absolvenți ai secției de arte plastice, ne-a spus prof. George Hola, directorul liceului, vor candida la examenul de admitere pentru învățămîntul superior de specialitate. Talentul ceva mai viguros afirmat pînă acum al unora dintre ei (D. Agavriloaie, de exemplu, a fost premiat cu ocazia festivalului elevilor din liceele și școlile de artă), cred că le va asigura intrarea în învățămîntul artistic cu durata de 5 ani. Absolvenții secției de muzică vor candida și ei la admiterea în învățămîntul superior, cu durata de trei ori de patru ani. Pentru că ne aflăm în preajma examenului de admitere în învățămîntul liceal, doresc să fac cunoscute cititorilor ziarului cîteva precizări. Liceul nostru are profil de liceu de cultură generală, cu cele două secții specifice , umană și reală, cu excepția că, orele destinate,, cursurilor practice,,îri alte licee, sunt dedicate la noi pregătirii de specialitate.Elevii de la arte plastice, urmează cursurile secției reale, iar cei de la muzică, secția umană. Fiind deci un liceu de cultură generală, se înțelege că absolvenții săi se bucură de aceleași drepturi ca și elevii liceelor teoretice, beneficiind în plus de pregătirea necesară în vederea candidării în învățămîntul artistic superior. Examenul de admitere la obiectele de specialitate se va ține, în acest an, cu cîteva zile înaintea celui pentru alte licee, acordîndu-le astfel elevilor (celor ce nu au reușit, bineînțeles) posibilitatea să candideze la oricare altă școală. In încheiere, aș vrea să subliniez condițiile foarte bune oferite desfășurării învățămîntului în liceul nostru, prin darea în folosință, începînd cu anul trecut, a noului local. S. AILENEI La Rădăuți - Prut 700 DE ELEVI. 6 ORE DE SPECTACOL Duminică dimineața, la Rădăuți - Prut, a avut loc faza comunală a concursului cultural - artistic al pionierilor și școlarilor la care au participat 700 de elevi de la cele trei școli generale din comună. Spectacolul a durat aproximativ 6 ore punînd la încercare juriul pentru a promova pe cei mai buni dintre cei buni. S-au remarcat corul școlii generale din Rădăuți-Prut format din 100 de elevi, dirijat de prof. Nicolae Popa, echipa de dansuri din Miorcani condusă de profesorii Dan Sîrbu și Doina Adăscîliței , montajul literar - muzical închinat revoluției de la 1848 alcătuit de învățătoarea Elena Iustin prezentat de Școala generală Rediu, precum și recitatorul Ovidiu Muraru, din clasa a II-a, Școala generală Rădăuți - Prut și solista Elena Hălăucă din clasa a VII-a de la aceeași școală. La Leorda »„CERCUL NAVETIȘTILOR” Leorda este o comună așezată în vecinătatea mai multor căi de circulație, fapt care face ca o buna parte din tinerii de aici să muncească în întreprinderi din localitățile învecinate (la Fabrica de zahăr din Bucecea, în unitățile industriale din Botoșani și Dorohoi). In aceeași situație se află și alte comune ale județului. La un moment dat s-a ivit problema : ce fel de activități desfășoară organizația U.T.C. cu tinerii navetiști, mai ales că numărul lor este în creștere , unde se țin acestea — la unitatea în care este angajat tînărul sau în comună ? Tinerii din Leorda au hotărît la noi în comună. Cu sprijinul Comitetului județean U.T.C. a fost înființat, deocamdată cu titlu de experiment, un cerc al navetiștilor. Sînt înscriși la acest cerc peste 80 de tineri. Programul de activități, eșalonat pînă la sfîrșitul anului, cuprinde acțiuni săptămînale sau bilunare care au fost alese, potrivit opiniei celor tineri. Bineînțeles că acest program este încă perfectibil, în sensul că beneficiarii lui pot veni oricînd ci idei noi. Dintr-o discuție la care au participat tovarășii Elena Burdujoc, activistă a Comitetului județean, care răspunde de această comună, și Eugen Frâncu, președintele consiliului tineret sătesc, am reținut că se va urmări îmbinarea între activitatea politico - educativă și cea distractivă. Astfel, expunerile, dezbaterile, discuțiile („Perspectivele de dezvoltare ale comunei“, „Sarcinile organizației U.T.C. în actuala etapă“, „Rolul uteciștilor în viața civică a comunei"), vor fi completate cu numeroase activități de muncă patriotică. Serbările cîmpenești (care se bucură de tradiție în localitate) precum și duminicile cultural - sportive constituie interesante puncte ale acestui program de activități. Cercul navetiștilor din Leorda a început să funcționeze de pe data de 27 mai. Se pare că sunt premise ca debutul să fie de bun augur, ținînd cont de faptul că în munca cu navetiștii există o bună experiență în comună, argumentată și de competența unui secretar comunal cu o vechime de peste 10 ani. Această experiență va fi împărtășită, nu ne îndoim, și în apropiata consfătuire cu secretari ai comitetelor comunale U.T.C. și ai comitetelor din întreprinderi, consfătuire care va avea ca temă principală navetismul și modalitățile de antrenare a tinerilor. R. CAJVÄNEANU Doru I'arcaș, solist la «Rapsozii Botoșanilor“ Cuvinte din public PESCUITUL SPORTIV, repreciind utilitatea articolului intitulat „Pescuitul sportiv“ publicat în ziarul Clopotul nr. 3727, găsesc că ar fi fost foarte bine venit să se fi precizat și uneltele ce sunt permise la practicarea pescuitului sportiv. Le-aș menționa eu, de la bun început, pentru a nu lăsa nici un fel de dubii, maximum două undițe, avînd fiecare maximum două cilige. Fac această remarcă, determinat de o ciudată intimplare care m-a indignat profund, cu atît mai mult cu cît „eroii“ ei au încercat să mă convingă că dreptatea era de partea lor. Cetățeanul Ioan Sumanaru din comuna Răchiți, pe care l-am amendat pentru motivul că pescuia, pe pîrîul Morișca, cu crîsnicul s-a arătat surprins de amenda ce i-o aplicasem. Cel aflat în neregulă (pe 12 aprilie a.c.) m-a asigurat că permisul de pescuit pe care-l posedă, îi dă dreptul să pescuiască și cu crîsnicul. Dealtfel, susținea dînsul, tovarășii Achiței și Constantinescu, de la filiala de vinătoare și pescuit sportiv (găsindu-l in aceeași postură) l-au invitat pentru a doua zi la A.J.V.P.S., unde i-au propus să aleagă, ori să se facă membru al A.J.V.P.S., ori primește amendă și crîsnicul rămîne confiscat. — Eu am cles : m-am făcut membru al A.J.V.P.S. și am primit crîsnicul înapoi, ne-a declarat Sumanaru. Acest stil de muncă — dacă poate fi considerat stil — de recrutare de noi membri ai A.J.V.P.S. din rîndul braconierilor, mi se pare foarte dăunător, pentru că, pe de o parte, induce in eroare diverși cetățeni, care se expun astfel la amenzi de la 500 la 2 000 lei, iar pe de altă parte, încurajează pescuitul nesportiv, in cazul de față cu crîsnicul. Aceasta înseamnă a lovi în fondul piscicol, care ne interesează pe toți. (Ing. MIHAIL BERDILA, șeful fermei piscicole Stânceni). ri MIIRC I ICI 31 MAI MARȚI 29 MAI Program de dimineață 9.00 Teleșcoală. 6.00 Buletin de știri. 10.00 Telex. 605 Jocuri populare 10.05 Publicitate românești. 10.10 Avanpremieră. 6.30 Radiomatineur 10.15 Tele -enciclopedia informații și mari(reluare). că 10.55 Telecinemateca 7.00 Radiojurnal pentru tineret. Radiomatineu — „Strălucește steaua continuare. alea"- 7.45 Cîntare României 12.20 Pe-un picior de socialiste. 8.00 închiderea emi- 12.45 52 de inițiative insiunii. 52 de săptămîni. 13.00 Telejurnal. Program de seară 18.00 Telex. 18.05 Publicitate. 17.00 Cotidian sonor. 18.10 Steaua polară. 18.00 Cutezătorii. 18.40 Universitatea TV. 18.15 Cîntece patriotice 19.20 1001 de seri. 18.22 Muzică ușoară. 19.30 Telejurnal. 18.40 Cântecul care mi e Cincinalul înainte drag, de termen. 1973 19.30 Pe portativul unan hotărîtor, delor, melodia pre-20.05 Reflector serată. 20.20 Seară de teatru. 20.00 Scena. „Singurul martor“. 20.15 Melodii populare. 22.10 24 de ore. 21.00 O samă de cuvinte • Contraste în lu- 22.00 Radiojurnal: mea capitalului. 22.30 Muzică ușoară. 22.30 Gala maeștrilor. 23.00 închiderea emi-Nicolae Secăreanu. siunii. rOЙ HH>Й HЕЙ>-0-G-0›KHЕ 0-0<K>Й K>-G-0-Q ARCA LUI NOE La concurență ? Afirmam, într-o notă de acum cîteva zile, că intr-un clasament al „gălăgiei“ — pe primul loc s-ar situa blocul B 18 din Parcul Tineretului. Suntem însă contraziși, cu argumente , in concurență se află blocul B 5 ! Ne scriu locatari liniștiți, oameni cu copii, muncitori care lucrează m schimburi — și care sunt deranjați „sistematic“ de familiile Gafițescu și Șovan din acel bloc. Din palmaresul acestora cităm : „lasă copiii să se joace pe casa scărilor pină la ora 23, dau drumul la radio foarte tare, dumnealor (nevestele) strigă pe casa scărilor, beau băuturi alcoolice și chiuie pe scări! Dacă le spune cineva că deranjează liniștea, răspund : „mutați-vă, dacă nu vă convine!“. Noi am sugera reciproca ! Recordul este, oricum, bătut și administrația blocurilor se cuvine să-l omologheze. .. Greierele și borcanele (încurcate) Cunoașteți fabula cu greierele și furnica... Noi o să vi povestim una despre greiere și borcane goale. Greierele și ai lui, din Ștefănești, au făcut rost de niște autorizații de achizitori. Ei merg cu căruța prin sate și cumpără la prețuri derizorii sticle și borcane goale, cu care ocazie mai „achiziționează“ pe nevecite ceva din gospodăriile oamenilor. Și unde au ochii ceva „gras“ vin noaptea și îi ușurează pe săteni de păsări, obiecte casnice și alte bunuri. Căruța se completează — pe drum — cu ce mai găsesc pe tarlale. Greierii sunt mai mulți, de pildă loan Roman zis Macica, tizul lui, zis Brăilă, loan Fieraru, zis Meșterul (la ce ?), loan Căldăraru zis Lache. Și acum o să vreți morala, probabil... Păi, noi credem că s-ar cuveni să li sa facă lor, nu dv ! Că dv., vindeți borcanele, nu le... achiziționați. Amar — sărat — dulce ! Apropo de „Gara sărată“ (Dorohoi) in care arătam că mari cantități de sare de bucătărie stăteau neridicate de atîta amar de vreme, cooperativa de consum din Dorohoi ne răspunde că a luat măsuri și a transportat întreaga cantitate de sare de pe rampa magaziei aflată lîngă linia de garaj a stației C.F.R. Au fost luate măsuri și in ce privește prevenirea unor astfel de situații in viitor. Notăm cu satisfacție acest dulce răspuns care ne sare drept la inimă. Lipciuc și Tapiuc zice-se că loan D. Lipciuc și Constantin N. Tapiuc, tineri și frumoși flăcăi din satul Cordun, comuna Flaminzi, au ieșit la drumul mare și pe care le trecea, dumnealor ii acostau iar pe cine era mai puțin iute de piciorii și băteau. Și a durat distracția lui Lipciuc și a lui Tapiuc cit a durat, pînă cînd a intrebat Lipciuc : „Cu ne costă, măi Tapiuc ?“. Iar Tapiuc a răspuns : „Cite o mie lei!“. „Ei atunci eu plătesc și mă duc !“ a mai spus Lipciuc. Și așa a făcut și Tapiuc, pentru că rima e rimă și amenda e amendă. Rubrică realizată de CONSTANTIN MIROIU \ V