Clopotul, aprilie-iunie 1973 (Anul 29, nr. 3715-3792)

1973-05-29 / nr. 3764

É Cronica de BOTOȘANI Tipărituri Consemnăm apariția de sub tipar a două bro­șuri : „Organizația de partid, în miezul pro­ducției", editată de co­mitetul de partid al F.C. Dorohoi și „Folosirea intensivă a capacităților de producție“, editată de comitetul de partid al Fabricii de zahăr din Bucecea. Ambele bro­șuri vor fi difuzate în unități economice din județ, la sate, precum și în fabrici de același profil din țară. Noutăți din comerț Tovarășul Valerian Hariga, director adjunct al Direcției comerciale ne-a comunicat : „Zile­le acestea, după lucrări de repavare și moderni­zare, reintră în folosință bufetul și grădina de vară „Trandafirul“. Tot în municipiu, intr-un viitor apropiat, în piața „1907“, va fi dat în funcțiune încă un ma­gazin de încălțăminte pentru copii". Concurs pe teme de circulație La că, l­a Dîngeni, dumini­desfășurat un concurs pe teme de cir­culație cu participarea mai multor pionieri și școlari din comună. Cîș­­tigători pe lîngă cei trei elevi premiați, pot fi considerați deopotri­vă toți participanții, în număr de peste 250 de școlari și cetățeni de diferite vîrste. Excursie pentru meciul R.D.G. — România Filiala A.C.R. Boto­șani organizează o ex­cursie de 10 zile în R. D. G. Printre obiec­tivele excursiei se în­scrie și vizionarea me­ciului R.D.G. — Româ­nia, care se va desfășu­ra la 26 septembrie a.c. înscrierile se fac la C. J.T. Botoșani, pînă la 5 iunie a.c. Telefon inutil ? Am sunat cu intermi­tențe, pe parcursul u­­neia din nopțile trecute, mai bine de o oră la nu­merele de telefon 12364 și 11197 pentru a soli­cita un taxi. Deplasîn­­du-ne la stație, șoferul uneia dintre mașinile de serviciu ne-a spus : „Pe durata nopții tele­fonul este inutil, deoa­rece ușa cabinei este în­chisă“. — Conducerea I. J.G.C.L. cunoaște acest lucru ? — l-am întrebat. — întrebați-i dv.­­ Ceea ce și facem. Inspectoratul de interne comunică : • Se fac cercetări în cazul lui Valentin I. Coteață din comuna Curtești care în ziua de 18 mai a.c., a sustras 100 kg ciment de pe șantierul Lotului de construcții ce lucrează la rețeaua de joasă ten­siune din comuna Ro­ma. • Nerespectînd in­strucțiunile Asociației județene a vînătorilor și pescarilor sportivi Botoșani și instructa­jul făcut la începutul vînătorii, Dumitru T. Lupașcu din Bălușeni a accidentat pe Ioan Luca cu un alice în o­­chiul drept. Deși spi­talizat 70 de zile, I. L. și-a pierdut vederea. Urmează trimiterea lui T. L. în judecată. • La 27 mai, Valentina Huțu din Unțeni, aflîndu-se în stare de ebrietate, a încercat să traverseze ulița, fără a se asigura in prealabil. Fiind sur­prinsă de autobuzul nr. 31 — BT — 504 condus de Alexandru Cante­­mir a fost accidentată. Starea victimei nu este gravă. • în temeiul De­cretului nr. 153 / 1970 a fost amendat cu 500 de lei, Costache V­. Bulga­­ru, din Botoșani str. Sim­a nr. 12, salariat la fabrica de pîine, pen­tru provocare de scan­dal la bufetul „Victo­ria“ din municipiu. CLOPOTUL • PAGINA 2 Debutul - o frumoasă afirmare Doi foarte tineri pictori amatori (unul absolvent al Liceului de arte plastice din Iași, iar celălalt absolvent al Liceului de cultură generală din Dorohoi) sînt de cîțiva ani membri ai cercului de pictură care funcționează pe lîngă casa de cultură din Dorohoi. Vernisajul expoziției care a avut loc duminică dimi­neață, în holul casei de cultură din Dorohoi, ne-a prilejuit o plăcută surpriză. Este poate pentru prima dată cînd în județul nostru doi tineri sînt foarte aproape de a-și învin­ge condiția de amatori. Vrem să spunem de fapt că Valen­tin Șchiopu și Dan Zaharia dovedesc în expoziția lor, care le marchează și debutul, talent, seriozitate și pasiune. Si­gur, ei au beneficiat de sprijinul și încurajarea Centrului Cunoștințele elevului poartă amprenta dascălului său Că încheierea cu succes anului școlar e o aspirație a a tuturor cadrelor didactice, nu o pune nimeni la îndoială. Că în acest moment în orice u­­nitate școlară, problema nr. 1 e socotită a fi realizarea u­­nor cît mai bune rezultate la învățătură, nu se îndoiește, de asemenea, nimeni. De alt­fel, în treacăt fie zis, această problemă nu devine abia a­­cum cea mai importantă, ea existînd de fapt ca sarcină pe­renă, la care concură toate acțiunile desfășurate în școa­lă. Cităm, mai întîi, din situa­țiile școlare încheiate la sfîr­­șitul trimestrului doi, situații care, oricum se vor repercuta în situația finală. Pe to­tal, la clasele a V-a, în șco­lile din comuna N. Bălcescu, numai 65 la sută din elevi au fost promovați. Oare, tova­rășe Gh. Guraliuc coordonator), diriginții (director aces­tor clase și profesorii care instruiesc acești copii, nu au fost îngrijorați de această performanță ? In dreptul al­tei comune — Tudora, și apai faimoasă la acest capitol, pro­centul de promovați pe care și l-au alăturat sută. La fel de e de ... 52 la nedumeriți, cu aceeași întrebare venim și la dvs., tovarășe director Ion Nemțoiu ! Iar colectivul de cadre didactice de la Corni a „reușit“ să promoveze vreo­­ 47 la sută din elevii clasei a IX-a, contribuția cea mai de seamă la acest procentaj aducîndu-și-o școala din Sa­­rafinești (cl. IX-a , 43 la sută promovați). Cine poate fi tras la răspundere pentru o asemenea situație gravă dacă nu înșiși cei pe mîna că­rora au fost dați copiii ? Și pe bună dreptate, deoarece cunoștințele elevului poar­tă amprenta dascălului care le transmite cu pricepere sau... fără. Iată ce ne spune tovarășul Mircea Alb­ule­­sei, directorul din satul M. Kogălniceanu : „O situație mai dificilă o avem la clasa a Vl-a. Aici facem față unei serii de elevi slab pregătiți anterior. Acest nivel deficitar de instrucție are antecedente­le în perioada din clasele I — IV, cînd i-a avut doi ani la rînd pe o mare parte din ei, (pe cei din Sarata — Drăgușeni), învățătorul Ne­­culai Bîțlc, care nu și-a fă­cut datoria cum trebuie“. Mentalitatea acestora întîlnit-o mai exacerbată am la cîțiva profesori de la liceul economic din Botoșani. De pildă, la disciplina de eco­nomie politică, elevii III­C au fost împărțiți anului pe trimestrul II într-o balanță aproape echilibrată de... di­ n tot atîția corijenți cu tot a­­tîția promovați. In timp, balanța înclină ultimul brusc în­ favoarea promovaților. Care a fi acel catalizator care a accelerat exploziv a­­similarea economiei politice la anul III ? Dacă poate să existe un „catalizator de luna mai“ atît de puternic, de ce n-ar fi putut să se găsească și unul pentru martie sau pentru întreg trimestrul pre­cedent ? Ilustrări ale aceluiași gen de fenomene le găsim și la alte obiecte, dar tot la aceiași ghinioniști elevi din anul III. Pe data de 7 mai a.c., elevii anului III C „au înca­sat“, la matematică, nu mai puțin de 10... note de trei, a­­nul III B fiind și el încon­deiat aproximativ la fel. Altă docimologie veleitară am în­­tîlnit-o aplicată în următorul chip la obiectul finanțe-cre­­dit. Un elev e notat pe tri­mestrul II cu 3, 1, 1 și pe trimestrul III cu un 2 (pînă acuma). Alt elev are cam așa : 5, 1, 1, 1 pe trimestrul II și 3, 1 pe actualul trimes­tru. Fundamentarea expli­cației acestui fel de a fost că „n-au știut notare la lecție“. De apoi bine, nimic dacă un elev îmi iese la ascultare cu cunoștințe „tabula rasa“, o dată, de două ori, eu, pro­fesorul, nu intru la asupra reușitei lecțiilor gîrdluri date ? Eșecul e numai al pre­e­­levului, nu e comun ? urmă, dacă elevul devine Pe i­­mun la înțepătura notei (pe care ei nici n-o înregistrea­ză în perspectiva unei­tenții și a unei rămîneri repe­în afara calificării profesionale, dată fiind vîrsta sa­, ce fac, s-o administrez în con­tinuare, la, nesfîrșit ? Alte mijloace de intervenție nu se mai cunosc ? Sau nu vrem să știm de ele ? Oricum, a-1 tot atinge pe un elev mereu cu cea mai scăzută notă, nu-1 stimulează de loc, dimpotri­vă. Toate acestea grevează a­­supra procentului de elevi cu suficientă pregătire, care ar putea fi mult mai bun la li­ceul economic. O dovedesc măsurile de organizare în scopul îmbunătățirii luate pro­cesului instructiv, în care se încadrează eforturile profe­sorilor de la această precum și însuși faptui școală că s-a realizat o linie ascenden­tă de promovare față de pe­rioadele corespunzătoare ale anului trecut. Astea fiind spuse, pentru a nu lăsa nici un echivoc, considerăm necesar să facem o precizare : nu pledăm nici­decum pentru exigenței celui de diminuarea la cate­dră, ci pentru a se influența pe mai multe căi, prin mai multe mijloace asupra inte­resului elevului pentru învă­țătură. mă — Trei elemente — rezu­teoretic tovarășul V. Pricopie, directorul Liceului „M. Eminescu“ Botoșani— le considerăm hotărîtoare în acest moment : profesorii, e­­levii și părinții. De am acționat pentru ca aceea ele să fie mobilizate la maximum, în, aceeași direcție, a încheie­rii cu succes a anului șco­lar“. Mai în amănunt, asta înseamnă : toți părinții elevi­lor cu situație slabă la învă­țătură, sînt prezenți la școa­lă, săptămînal, pentru a a­­vea astfel asupra elevului un control mai strict, din două părți : al școlii și al părinte­lui. Efectul se resimte, după constatările noastre. Ano­timpul în care ne aflăm fiind „al florilor și al plimbărilor", după caracterizarea inter­locutorului, problema învă­țăturii e discutată tot mai frecvent la nivel de școală, de clasă, la nivelul organiza­ției U.T.C. (în cadrul reia se ia atitudinea față că­tre cei rămași în urmă). De a­­semenea, o măsură foarte im­portantă s au loc mai multe meditații și consultații, după un plan cuprinzînd chestiuni­le mai dificile sau cele con­statate a fi neînțelese din ve­rificări. Toate aceste ore de meditații sînt trecute în re­gistrul de prezență, cel care le-a îndeplinit semnînd în dreptul lor. Ni se pare a fi tocmai ce trebuie, neavînd nimeni ni­mic împotrivă că în orice u­­nitate școlară e posibil să se­ acționeze mult mai mult, can­titativ și cu, o densitate mai mare și mai frecventă de­ mij­loace. EUGEN HRUȘCA In preajma încheierii anului școlar CARNET PLASTIC județean de îndrumare a creației populare, a metodistului de la casa orășenească de cultură din Dorohoi, dar nu sînt singurii care au aceste condiții, sînt în schimb printre pu­ținii care știu să folosească sprijinul acordat. Trădîndu-și, în lucrări, iubirea și prețuirea pentru opera maestrului Corneliu Baba, Valentin Șchiopu și Dan Zaharia se deosebesc între ei : primul printr-o sensibilitate aparte pentru culoare, iar celălalt printr-o accentuată vi­goare în construcție. Este de remarcat că acești tineri sunt preocupați în mod deosebit de portret și compoziție, pei­sajul și natura statică îi pasionează mai puțin și atunci cînd se întîmplă se dovedesc stîngaci. Incercînd nite stările interioare ale oamenilor, în portrete, să comu­și momente din activitatea, din munca oamenilor, precum com­poziții, Valentin Șchiopu și Dan Zaharia au realizat cîteva lucrări frumoase. Sensibil pentru culoare, cum spuneam cu cîteva rîn­­duri mai înainte, Valentin Șc­hiopu a realizat cîteva nobile portrete de fată (Portret și Bubulina) în care armonia în gamă obținută prin tonuri frămîntate, căutate îndelung pe paletă îl anunță ca pe un posibil portretist de calitate, dacă va ști să adauge aptitudinilor sale native, talentului său, o mai riguroasă punere în pagină. Dan Zaharia în­cearcă compoziția cu multe personaje, pe dimensiuni mari (Pescari, Băiat cu chitară) și, apreciem că purificîndu-și dezinvoltura prin muncă și studiu ar putea să adauge lu­crărilor sale un plus de valoare. A. M. AGRIPA Mesajul umanist peste veacuri In fiecare primăvară, anotimp în care s-a stins din viață unul din patriarhii muzicii universale — Beethoven — toate orchestrele simfonice din țara noastră și de pretu­tindeni obișnuiesc să programeze concerte omagiale cate memoriei marelui compozitor. Care este rațiunea decii­a­­cestei tradiții ? Compozitorul Beethoven, contemporan al revoluției franceze din 1789, a fost martorul unor evenimen­te ce au zguduit, în acea perioadă, întreaga viață socială a Europei. Umanist înflăcărat, el a adoptat cu ardoare ideile revoluției — libertate, egalitate, fraternitate și demnitate umană —, transpunînd în limbajul sunetelor idealurile spre care tindea programul revoluției. De aceea, prin con­secvența și fermitatea sa, se spune, nu lipsit de temei, că Beethoven a depășit limitele gîndirii epocii sale, umanis­ CRONICĂ MUZICALA mul său integrîndu-se idealurilor eterne ale întregii ome­niri. Iată de ce mesajul operei beethoveniene este și va ră­­mîne mereu actual, va dăinui peste veacuri. Concertul simfonic al filarmonicii locale, prezentat duminică dimineață, în sala teatrului din localitate, și de­dicat, așa cum spuneam, în întregime creației marelui compozitor, a fost­­ realizat în colaborare cu corul liceului pedagogic din Botoșani și cu tînăra pianistă Wanda Brauner, din Iași, studentă a Conservatorului „P.I. Ceaikovski“ din Moscova. In prima parte s-au interpretat Fantezia pentru pian, cor și orchestră și Concertul nr. 5, avînd ca solist a­­celași instrument. Secțiunea a doua a programului a fost dedicată Simfoniei a VII-a. Salutăm continuitatea colaborării orchestrei noastre simfonice cu ansamblul coral al liceului pedagogic, instruit (acesta e cuvîntul cel mai potrivit) de profesorul Gheorghe Cojocaru. Acest ansamblu întrunește valențe artistice de nivel profesionist. * F­antezia pentru pian, co­r și orchestră, un strălucit imn al păcii și bucuriei, a cunoscut o bună redare în inter­pretarea pianistei Wanda Brauner, a ansamblului coral și a orchestrei simfonice. Ca argument pentru această afirma­ție, notăm și faptul că secțiunea vocal - simfonică a lucră­rii s-a repetat la insistențele publicului. In Concertul nr. 5 pentru pian și orchestră, tînăra studentă Wanda Brauner a reușit să se înscrie în avînturile eroice ale lucrării, să se prezinte spectatorilor ca un talent de certă valoare, ca una dintre speranțele pianistice ale țării noastre. Simfonia a VIII-a, caracterizată de către Wagner ca „apoteoză a dansului“, transm­ite auditorilor invincibilul optimism beethovenian, transpus într-o revărsare entu­ziastă. In execuția ei, orchestra a dovedit un bun echilibru sonor, muzicalitate și forță de expresie, dirijorul Modest Cichirdan confirmînd înțelege­rea deplină a creației marelui compozitor. Prof. ION PRELIPCEANU Cadru din filmul : „In umbra violenței“ cinema cinema MARȚI 29 MAI 1973 BOTOȘANI — Luceafărul, orele : 9 , 14 ; 16,10 : Anul carbonarilor, iar la orele : 11 , 18,20 ; 20,30 : Ce se întîmplă, doctore ? DOROHOI — Cultural, orele : 15 , 17 , 19 : Moartea regelui negru. Tineretului, orele : 15,30 ; 17,30 ; 19,30 : Ora elefanților albaștri. BUCECEA — Bucecea orele­ 17 . 19 : Aventuri la Marea Neagră, clia, orele 18 : Născut liber. SAVENI DARABANI — Fă­— Patria, 17 . 19 : Nicolot­tina Brusac. ȘTEFANEȘTI — Prutul, orele o­­rele 18 : Cercurile dragostei. TRUȘEȘTI — Victoria, o­­rele 18 : Duelul straniu. Redacția nu răspunde de eventualele modificări din program. Prima promoție de plasticieni din învățămîntul botoșănean Cea de-a treia promoție a Liceului de muzică și arte plastice din Botoșani, ce a ter­minat cursurile zilele trecute, se compune, în mai bine de jumătate din totalul ei, din elevi ce­ au urmat cursurile secției de artă plastică. Aceș­tia reprezintă prima promoție de plasticieni a liceului boto­­șănean.­­ Toți cei 11 absolvenți ai secției de arte plastice, ne-a spus prof. George Hol­a, di­rectorul liceului, vor candida la examenul de admitere pen­tru învățămîntul superior de specialitate. Talentul ceva mai viguros afirmat pînă acum al unora dintre ei (D. Agavri­­loaie, de exemplu, a fost pre­miat cu ocazia festivalului e­­levilor din liceele și școlile de artă), cred că le va asigura intrarea în învățămîntul ar­tistic cu durata de 5 ani. Ab­solvenții secției de muzică vor candida și ei la­ admiterea în învățămîntul superior, cu du­rata de trei ori de patru ani. Pentru că ne aflăm în preajma examenului de admi­tere în învățămîntul liceal, doresc să fac cunoscute citi­torilor ziarului cîteva preci­zări. Liceul nostru are profil de liceu de cultură generală, cu cele două secții specifice , umană și reală, cu excepția că, orele destinate,, cursurilor practice,­,îri alte licee, sunt de­dicate la noi pregătirii de spe­cialitate.­­­Elevii de la arte plastice, urmează cursurile secției reale, iar cei de la mu­zică, secția umană. Fiind deci un liceu de cultură generală, se înțelege că absolvenții săi se bucură de aceleași drepturi ca și elevii liceelor teoretice, beneficiind în plus de pregă­tirea necesară în vederea can­­didării în învățămîntul artis­tic superior. Examenul de ad­mitere la obiectele de specia­litate se va ține, în acest an, cu cîteva zile înaintea celui pentru alte licee, acordîndu-le astfel elevilor (celor ce nu au reușit, bineînțeles) posibilita­tea să candideze la oricare altă școală. In încheiere, aș vrea să subliniez condițiile foarte bune oferite desfășurării în­­vățămîntului în liceul nostru, prin darea în folosință, înce­­pînd cu anul trecut, a noului local. S. AILENEI La Rădăuți - Prut 700 DE ELEVI. 6 ORE DE SPECTACOL Duminică dimineața, la Rădăuți - Prut, a avut loc faza comunală a concursului cultural - artistic al pionie­rilor și școlarilor la care au participat 700 de elevi de la cele trei școli generale din comună. Spectacolul a durat apro­ximativ 6 ore punînd la în­cercare juriul pentru a pro­mova pe cei mai buni din­tre cei buni. S-au remarcat corul școlii generale din Rădăuți-Prut format din 100 de elevi, di­rijat de prof. Nicolae Popa, echipa de dansuri din Mior­­cani condusă de profesorii Dan Sîrbu și Doina Adăscî­­liței , montajul literar - mu­zical închinat revoluției de la 1848 alcătuit de învăță­toarea Elena Iustin prezen­tat de Școala generală Re­diu, precum și recitatorul Ovidiu Muraru, din clasa a II-a, Școala generală Ră­dăuți - Prut și solista Elena Hălăucă din clasa a VII-a de la aceeași școală. La Leorda »„CERCUL NAVETIȘTILOR” Leorda este o comună a­­șezată în vecinătatea mai multor căi de circulație, fapt care face ca o buna parte din tinerii de aici să muncească în întreprinderi din localitățile învecinate (la Fabrica de zahăr din Bucecea, în unitățile indus­triale din Botoșani și Doro­hoi). In aceeași situație se află și alte comune ale ju­dețului. La un moment dat s-a ivit problema : ce fel de activități desfășoară or­ganizația U.T.C. cu tinerii navetiști, mai ales că numă­rul lor este în creștere , unde se țin acestea — la u­­nitatea în care este angajat tînărul sau în comună ? Ti­nerii din Leorda au hotărît­ la noi în comună. Cu spri­jinul Comitetului județean U.T.C. a fost înființat, deo­camdată cu titlu de experi­ment, un cerc al navetiști­lor. Sînt înscriși la acest cerc peste 80 de tineri. Pro­gramul de activități, eșalo­nat pînă la sfîrșitul anului, cuprinde acțiuni săptămîna­­le sau bilunare care au fost alese, potrivit opiniei celor tineri. Bineînțeles că acest program este încă perfecti­bil, în sensul că beneficia­rii lui pot veni oricînd ci idei noi. Dintr-o discuție la care au participat tovarășii Elena Burdujoc, activistă a Comi­tetului județean, care răs­punde de această comună, și Eugen Frâncu, președin­tele consiliului tineret să­tesc, am reținut că se va urmări îmbinarea între ac­tivitatea politico - educati­vă și cea distractivă. Ast­fel, expunerile, dezbaterile, discuțiile („Perspectivele de dezvoltare ale comunei“, „Sarcinile organizației U.T.C. în actuala etapă“, „Rolul uteciștilor în viața civică a comunei"), vor fi completate cu numeroase activități de muncă patrio­tică. Serbările cîmpenești (care se bucură de tradiție în localitate) precum și du­minicile cultural - sportive constituie interesante punc­te ale acestui program de activități. Cercul navetiști­lor din Leorda a început să funcționeze de pe data de 27 mai. Se pare că sunt pre­mise ca debutul să fie de bun augur, ținînd cont de faptul că în munca cu na­vetiștii există o bună expe­riență în comună, argumen­tată și de competența unui secretar comunal cu o ve­chime de peste 10 ani. A­­ceastă experiență va fi îm­părtășită, nu ne îndoim, și în apropiata consfătuire cu secretari ai comitetelor co­munale U.T.C. și ai comite­telor din întreprinderi, con­sfătuire care va avea ca te­­­mă principală navetismul și modalitățile de antrenare a tinerilor. R. CAJVÄNEANU Doru I'arcaș, solist la «Rapsozii Botoșanilor“ Cuvinte din­­ public PESCUITUL SPORTIV, re­­preciind utilitatea articolului intitulat „Pescuitul sportiv“ publicat în ziarul Clopotul nr. 3­727, găsesc că ar fi fost foar­te bine venit să se fi precizat și uneltele ce sunt permise la practicarea pescuitului spor­tiv. Le-aș menționa eu, de la bun început, pentru a nu lăsa nici un fel de dubii, maxi­mum două undițe, avînd fie­care maximum două ci­lige. Fac această remarcă, deter­minat de o ciudată intimpla­­re care m-a indignat profund, cu atît mai mult cu cît „eroii“ ei au încercat să mă convingă că dreptatea era de partea lor. Cetățeanul Ioan Sumanaru din comuna Răchiți, pe care l-am amendat pentru motivul că pescuia, pe pîrîul Morișca, cu crîsnicul s-a arătat surprins de amenda ce i-o aplicasem. Cel aflat în neregulă (pe 12 aprilie a.c.) m-a asigurat că permisul de pescuit pe care-l posedă, îi dă dreptul să pes­cuiască și cu crîsnicul. Dealt­fel, susținea dînsul, tovarășii Achiței și Constantine­scu, de la filiala de vinătoare și pescuit sportiv (găsindu-l in aceeași postură) l-au invitat pentru a doua zi la A.J.V.P.S., unde i-au propus să aleagă, ori să se facă membru al A.J.V.P.S., ori primește a­­mendă și crîsnicul rămîne confiscat. — Eu am c­les : m-am făcut membru al A.J.V.P.S. și am primit crîsnicul înapoi, ne-a declarat Sumanaru. Acest stil de muncă — dacă poate fi considerat stil — de recrutare de noi membri ai A.J.V.P.S. din rîndul braco­nierilor, mi se pare foarte dăunător, pentru că, pe de o parte, induce in eroare diverși cetățeni, care se expun astfel la amenzi de la 500 la 2 000 lei, iar pe de altă parte, încu­rajează pescuitul nesportiv, in cazul de față cu crîsnicul. Aceasta înseamnă a lovi în fondul piscicol, care ne intere­sează pe toți. (Ing. MIHAIL BERDILA, șeful fermei pisci­cole Stânceni). r­­i MII­RC I ICI 3­1 M­AI MARȚI 29 MAI Program de dimineață 9.00 Teleșcoală. 6.00 Buletin de știri. 10.00 Telex. 6­05 Jocuri populare 10.05 Publicitate­ românești. 10.10 Avanpremieră. 6.30 Radiomatineu­r 10.15 Tele -­enciclopedia informații și mari­(reluare). că 10.55 Telecinemateca 7.00 Radiojurnal­ pentru tineret. Radiomatineu — „Strălucește steaua continuare. alea"- 7.45 Cîntare României 12.20 Pe-un picior de socialiste. 8.00 închiderea emi- 12.45 52 de inițiative in­siunii. 52 de săptămîni. 13.00 Telejurnal. Program de seară 18.00 Telex. 18.05 Publicitate. 17.00 Cotidian sonor. 18.10 Steaua polară. 18.00 Cutezătorii. 18.40 Universitatea TV. 18.15 Cîntece patriotice 19.20 1001 de seri. 18.22 Muzică ușoară. 19.30 Telejurnal. 18.40 Cântecul care mi e Cincinalul înainte drag, de termen. 1973 19.30 Pe portativul un­an hotărîtor, delor, melodia pre-20.05 Reflector­ serată. 20.20 Seară de teatru. 20.00 Scena. „Singurul martor“. 20.15 Melodii populare. 22.10 24 de ore. 21.00 O samă de cuvinte • Contraste în lu- 22.00 Radiojurnal: mea capitalului. 22.30 Muzică ușoară. 22.30 Gala maeștrilor. 23.00 închiderea emi-Nicolae Secăreanu. siunii. rOЙ HH>Й HЕЙ>-0-G-0›KHЕ 0-0<K>Й K>-G-0-Q ARCA LUI NOE La concurență ? Afirmam, într-o notă de a­­cum cîteva zile, că intr-un clasament al „gălăgiei“ — pe primul loc s-ar situa blocul B 18 din Parcul Tineretului. Suntem­ însă contraziși, cu ar­gumente , in concurență se a­­flă blocul B 5 ! Ne scriu loca­tari liniștiți, oameni cu copii, muncitori care lucrează m schimburi — și care sunt de­ranjați „sistematic“ de famili­ile Gafițescu și Șovan din acel bloc. Din palmaresul acestora cităm : „lasă copiii să se joace pe casa scărilor pină la ora 23, dau drumul la radio foar­te tare, dumnealor (nevestele) strigă pe casa scărilor, beau băuturi alcoolice și chiuie pe scări! Dacă le spune cineva că deranjează liniștea, răs­pund : „mutați-vă, dacă nu vă convine!“. Noi am sugera re­ciproca ! Recordul este, ori­cum, bătut și administrația blocurilor se cuvine să-l omo­logheze. .. Greierele și borcanele (încurcate) Cunoașteți fabula cu greie­rele și furnica... Noi o să vi povestim una despre greiere și borcane goale. Greierele și ai lui, din Ștefănești, au făcut rost de niște autorizații de a­­chizitori. Ei merg cu căruța prin sate și cumpără la pre­țuri derizorii sticle și borcane goale, cu care ocazie mai „a­­chiziționează“ pe ne­ve­­­cite ceva din gospodăriile oame­nilor. Și unde au ochii ceva „gras“ vin noaptea și îi ușu­rează pe săteni de păsări, o­­biecte casnice și alte bunuri. Căruța se completează — pe drum — cu ce mai găsesc pe tarlale. Greierii sunt mai mulți, de pildă loan Roman zis Macica, tizul lui, zis Brăi­­lă, loan Fieraru, zis Meșterul (la ce ?), loan Căldăraru zis Lache. Și acum o să vreți mo­rala, probabil... Păi, noi cre­dem că s-ar cuveni să li sa facă lor, nu dv ! Că dv.,­ vin­­deți borcanele, nu le... achi­ziționați. Amar — sărat — dulce ! Apropo de „Gara sărată“ (Dorohoi) in care arătam că mari cantități de sare de bu­cătărie stăteau neridicate de atîta amar de vreme, coopera­tiva de consum din Dorohoi ne răspunde că a luat măsuri și a transportat întreaga can­titate de sare de pe rampa ma­gaziei aflată lîngă linia de garaj a stației C.F.R. Au fost luate măsuri și in ce privește prevenirea unor astfel de si­tuații in viitor. Notăm cu sa­tisfacție acest dulce răspuns care ne sare drept la inimă. Lipciuc și Tapiuc zice-se că loan D. Lipciuc și Constantin N. Tapiuc, ti­neri și frumoși flăcăi din sa­tul Cordun, comuna Flaminzi, au ieșit la drumul mare și pe care le trecea, dumnealor ii a­­costau­­ iar pe cine era mai puțin iute de picior­ii și bă­­teau. Și a durat distracția lui Lipciuc și a lui Tapiuc cit a durat, pînă cînd a intrebat Lipciuc : „Cu­ ne costă, măi Tapiuc ?“. Iar Tapiuc a răs­puns : „Cite o mie lei!“. „Ei atunci eu plătesc și mă duc !“ a m­ai spus Lipciuc. Și așa a făcut și Tapiuc, pentru că rima e rimă și amenda e a­­mendă. Rubrică realizată de CONSTANTIN MIROIU \ V

Next