Clopotul, aprilie-iunie 1973 (Anul 29, nr. 3715-3792)

1973-05-29 / nr. 3764

J ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIX nr. 3764 j marți 29 mai 1973 | 4 pagini 30 bani PfíSM-PLIS. Studiul ideologic al cadrelor didactice Anul acesta, se înche­ie primul ciclu, de doi ani, al studiului ideolo­gic la care au participat cadrele didactice. în­cheierea primului ciclu va fi marcată de susți­nerea unui examen fi­nal, organizat sub for­ma unor dezbateri de sinteză, dezbateri care vor aborda probleme de importanță majoră cu­prinse în programa ce­lor doi ani de studiu. Au fost recomandate cursanților următoarele două teme de sinteză: 1) Programul stabilit de Congresul al X-lea și Conferința Națională a Partidului Comunist Român privind făurirea societății socialiste mul­tilateral dezvoltate în țara noastră. Coordona­tele principale stabilite de Conferința Națională din iulie 1972 privind depășirea stadiului de țară în curs de dezvol­tare. Rolul școlii și al cadrelor didactice in o­­pera de edificare a so­cietății socialiste multi­lateral dezvoltate; 2) Perfecționarea continuă a conducerii vieții eco­nomice și sociale — preocupare constantă a partidului și statului nostru. Dezbaterile se organi­zează pe grupe de stu­diu sub conducerea unei comisii formate din propagandistul de par­tid, un reprezentant al organului local de par­tid și un lector al co­mitetului județean de partid, în cadrul dezba­terilor se va urmări an­trenarea tuturor cadre­lor didactice la discuții și îndeosebi a celor ca­re, in decursul doi ani de studiu, celor au dovedit o slabă activi­tate. Pină la 15 iunie se preconizează încheierea tuturor dezbaterilor. Pî­­nă in prezent, lectori ai comitetului județean de partid au dat consulta­ții, au răspuns la între­bările cursanților pen­­­tru clarificarea și adîn­­cirea problemelor esen­țiale studiate, în atenția tuturor au fost și trebuie să fie în continuare cu­­vîntările rostite de to­varășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu la adunările populare de la Iași și Blaj, prilejuite de ani­ D. BACIU (Continuare în pag. IV) tOENIr I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! rv In întîmpinarea celei de-a 29-a aniversări a eliberării patriei SUCCESE DE SEAMA ÎN ÎNTRECERE In aceste zile, premergătoare aniversării a 29 de ani de la in­surecția națională antifascistă armată, întrecerea socialistă în industria și agricultura județului nostru crește în intensitate și este îndreptată spre realizarea cincinalului înainte de termen. Spre a oglindi eforturile ce se depun în muncă, începînd de astăzi, ziarul nostru deschide o rubrică specială, destinată întîmpinării marii sărbători. * " r 1973 an hotăritor al cincinalului La U.M.A.I.A. Botoșani înnoirea și modernizarea producției - mină in mină Principala direcție ce călă­uzește activitatea la U.A.A.I.A. Botoșani — a acestui harnic colectiv muncitoresc — este creșterea eficienței economice a unității, eficiență ce rezultă printr-o permanentă căutare, cercetare pentru introducerea noului in producție, pentru a oferi beneficiarilor, din agri­cultura țării noi tipuri de ma­șini, noi dispozitive care să contribuie la mecanizarea lu­crărilor agricole, la creșterea producțiilor In acest important sector al economiei naționale. Urmărind zi de zi realiza­rea programului adoptat in adunarea oamenilor muncii de­ la începutul­ acestui an, a propunerilor făcute de către muncitori,­­ ingineri și tehni­cieni, s-a făurit ca în întreaga structură de producție a uzi­nei să survină schimbări ra­dicale datorită introducerii in fabricație a unor noi utilaje, mașini și instalații cu para­metri tehnici superiori, din care unele realizate pentru prima dată în țară. Despre combina de recoltat sfeclă, proiectată și realizată de colectivul acestei uzine, s-a mai scris. în prezent, se lucrează la realizarea unor instalații care vor efectua operația de bilo­­nare în cultura cartofului, precum și la mașinile specia­le de distribuit nutrețuri în iesle la grajdurile de bovine. A intrat în experiment, la Stațiunea agricolă Podul­ Iloaie din județul Iași — gru­pa cu colți oscilanți cuplată cu semănătoarea S.P.C.­G, uti­laj care va spori ritmul la în­­sămînțări, și va elimina posi­bilitatea tasării terenului. Pe agenda de lucru a aces­tui colectiv mai figurează rea­lizarea, în acest an, a 4.000 suporți pentru cărucioare de tractoare, în colaborare cu catedra de „Mașini agricole“ de la Institutul politehnic din Iași. De asemenea, au intrat în fabricația de serie cultiva­torul purtat, dispozitivul de mărit capacitatea la remorci, din care au și fost contrac­tate 2.000 bucăți pe acest an de către întreprinderile agri­cole de stat. O realizare de mare interes economic va fi prima mașină românească de recoltat car­tofi pentru solurile mijlocii C. ROTARU (Continuare în pag. a IV-a) ­mm\ Poluarea sonoră Nu s-ar putea spune că Botoșanii e un oraș poluat. Avem destule parcuri, clădiri și spații verzi, întreprinde­rile noastre sînt destul de curate și nu infectează prea mult aerul, pămîntul, apele. Dar nu despre acest fel de poluare este vorba. Pe ho­lurile blocurilor sînt lipite la loc vizibil afișe pe care scrie negru pe alb că joaca copiilor este interzisă intre anumite ore, 13 - 17, după-amiaza. Și, unde nu sînt, ar trebui să fie. Unii părinți uită însă să le citească și să le înțeleagă. Dumnealor avînd locuințele la etaj sau mai izolate, și fi­ind pe deasupra dornici de liniște, și de un somn bun du­pă-amiază își expediază progenitura in­ curte și tot corte­giul de țipete și vociferări care pot sta intr-un copil ne­­astîmpărat. Și vai de capul celor de la parter, mai ales dacă sînt muncitori in schim­bul de noapte sau pensionari Dacă cineva îndrăznește să-i admonesteze pe neasu­mpă­­rați, părintele sare imediat luînd apărarea odraslei: „Ce n-are voie copilul să se joace ?“. Să numim vreo cîțiva dintre aceștia ? Poate n-ar fi locul și­ (încă) nici cazul. Spe­răm totuși că aceste vorbe să fie auzite. C. RADU Prășitul mecanic al flo­rii - soarelui pe tarlale­le cooperativei agricole din Sulița ; se recoltea­ză masa verde la I.A.S. Săveni ; se prășește var­za timpurie la ferma Victoria Fotografia: T­ AFETUL» a c5ITAR. IAȘI . H 3 zile avans în realizarea planului întrecerea socialistă se dovedește un puter­nic și permanent sti­mulent în vederea reali­zării sarcinilor înainte de termen, de valorifi­care superioară a tutu­ror resurselor. La Fa­brica de confecții Boto­șani, colectivul de mun­citori, dornic să intim­­pine ziua de 23 August cu noi succese, se stră­duiește să cîștige un a­­vans cit mai substan­țial in realizarea sarci­nilor de plan. Astfel, produl B 3, condus de ajutorul de maistru Pa­raschiva Mătrescu a confecționat peste pla­nul zilei 1319 pantaloni, produl A 3, condus de ajutorul de maistru Ioan Bunduc, — 1 316 panta­loni iar produs A 1 din sectorul lenjerie condus de Elena Ursu a confec­ționat 992 cămăși peste pian. Aceste formații de lucru au câștigat un avans de trei zile în aproximativ realizarea sarcinilor aferente lu­nii mai. N însemnate producții suplimentare Antrenat plenar in întrecerea socialistă, co­lectivul de muncă al Fabricii mixte de in­dustrie locală Doroh n nu precupețește nici un efort, pentru realizarea unor însemnate pro­ducții suplimentare. Du­pă cum ne informeaz­ă tovarășul Aurel Frunză, directorul unității, pină ieri, planul de producție la zi fusese depășit cu­ 1,2 milioane lei, iar la sarcinile de export se prelimină, pină la sfir­­șitul lunii, o depășire de 50 mii lei valutat In producție fizică, aceste realizări se nominali­zează în 35 tone săpun, peste 200 mii bucăți că­rămidă și confecții in valoare de peste 150 mii lei. In prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu a avut loc solemnitatea decorării ministrului afacerilor externe al României Tovarășul Nicolae Ceaușescu secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de­ Stat, a decorat, luni după-amiază, cu ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I, pe tovară­șul George Macovescu, mem­bru­­ al­­ Comitetului Central al P.C.R., ministrul afacerilor externe, pentru îndelungată ș­­i rodnică activitate­ îr­ mișcarea muncitoreasca și pentru con­tribuția adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de construire a socia­lismului, cu prilejul împlini­rii vîrstei de 60 de ani. " De La solemnitate au luat par­­tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Cornel Burtică, Ștefan An­drei, Constantin Stătescu, se­cretarul Consiliului de Stat, Nicolae Ghenea și Vasile Gliga, adjuncți ai ministrului afacerilor externe. rnmînind înalta distincție tovarășul CEAUȘESCU NICOLAE a felicitat căl­duros pe sărbătorit. Cuvintul tovarășului Nicolae Ceaușescu aș dori ca in numele con­ducerii de partid și de stat să felicit pe tovarășul Macovescu cu prilejul împlinirii vîrstei de 60 de ani și al înmînării acestui înalt ordin al Repu­blicii Socialiste România. Desigur, aceasta, este vîrstă încă tînără , dar ,în a­­­­cești ani tovarășul Macovescu a desfășurat o intensă activi­tate — și în ilegalitate, cîn­d a adus o contribuție însemna­tă la lupta revoluționară din România — și apoi în anii dr. construcție socialistă, mai cu seamă în domeniul politici­­internaționale. Deci, prin a­­cordarea acestei înalte dis­tincții se dă și o înaltă apre­­ciere activității pe care tova­rășul Macovescu a depus-o in acești ani. Dar, așa, cum este obiceiul să se spună întotdeauna, a­­cordarea acestei înalte apre­cieri înseamnă și punerea u­­­nor noi obligații, de viitor, în munca pe care o are tova­rășul Macovescu, ca ministru de externe. Desigur, ținînd seama de politica internațio­nală a țării noastre, de mul­tiplele probleme ce se pun pe plan internațional , se poate prevedea că și în viitor va fi necesară o activitate inten­să pentru a se înfăptui și in acest domeniu, în cît mai bu­ne condițiuni, politica Rom.î­ A luat apoi cuvintul minis­tru afacerilor externe, care, adresîndu-se secretarului ge­neral al Partidului Comunist Român, celorlalți tovarăși din conducerea de partid și de stat, a spus : „Vă mulțumesc, din adîncul ființei, al conști­­­inței mele pentru că astăzi mă aflu aici, în fața dumneavoas­tră. Prin dumneavoastră mul­țumesc partidului, Partidului Comunist Român, pentru că m-a adus pînă aici. In anii aceia din tinerețe, cînd am cunoscut partidul, am învățat, de atunci, tot timpul, să-mi iubesc poporul din care m-am­ născut, să-mi iubesc pămîn­­tul din care m-am născut. M-a învățat să iubesc clasa muncitoare, să-i înțeleg per­fect rolul ei revoluționar și s-o urmez. M-am străduit să fac acest lucru. Uneori ani­niei de dezvoltare a relațiilor internaționale, de întărire a colaborării cu țările socialis­te, cu țările în curs de dez­voltare, cu toate statele lu­mii, pentru realizarea politicii generale a țării noastre de co­laborare în Europa, de pace în întreaga lume. Doresc să exprim convinge­rea mea, a conducerii de par­tid și de stat că tovarășul Macovescu va desfășura și in viitor o activitate bună în a­­ceastă direcție, îi doresc încă o dată deplin succes în act­­­­vitatea sa, viață îndelungată, multă sănătate și fericire, reușit, alteori nu, dar nici­odată nu s-a stins, nu se va stinge credința în clasa mun­citoare, credința în partidul meu, credința in conducătorii lui. Partidul nostru are astăzi o politică externă cum nu a avut niciodată poporul acesta, țara aceasta a noastră. O fa­ceți dumneavoastră. Noi cei care lucrăm în Ministerul de Externe trebuie s-o aplicăm cu aceeași grijă, cu aceeași conștiinciozitate pentru ca ea într-adevăr să aducă poporu­lui român, clasei muncitoare din România, partidului nos­tru acea strălucire pe care o merită“. După solemnitate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat, s-au întreținut cordial cu sărbătoritul. ☆ Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, va face o vizită oficială în Republica Federală Germania La invitația președin­telui federal al Repu­blicii Federale Germa­nia, dr. Gustav Y­. Hei­­nem­ann, și a doamnei N­einemann, președin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialis­te România, Nicolae Ceaușescu, va face, îm­preună cu tovarășa Elena Ceaușescu, o vizi­tă oficială în Republica Federală Germania în­tre 26 și 29 iunie 1973. ♦ COMUNICAT COMUN CU PRIVIRE LA VIZITA IN REPUBLICA SAN MARINO A PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIA­LISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUȘESCU (IN PAGINA A IV-A) NU, HIRTIILOR ! ...Și altele care seamănă a cute pe care ni le batem singuri in talpă Reluînd în discuție același fenomen al birocrației, ni se pare potrivit să cităm, de la început, cîteva din opiniile­­aforisme, exprimate în le­gătură cu acest subiect. Zic unii că birocrația ar fi o ma­nifestare și un rezultat al u­­nei inerții. Alții, aderind la această părere, adaugă proliferarea „hîrtiilor“ se că a­­seamănă, datorită unor „con­tribuții“ necontrolate de la nivelul instituțiilor și între­prinderilor, cu un fel de fi­siune. Am auzit și afirmația, care ni se pare adevărată din capul locului,, că unele decizii devin birocratice prin peri­mare, prin menținerea lor dincolo de oportunitate. Tratînd aceeași problemă, să facem o nouă confruntare a acestor opinii cu realitatea, aducînd pe tapet unele si­tuații concrete. De pildă, un contabil șef, tovarășul Cornel Codreanu de la Fabrica de morărit și panificație Boto­șani, ne relata următoarele P­ RUNCU (Continuare in pag. a IV-a) CAMPANIA AGRICOLĂ NICI 0 PALMA DE PAMlNT ÍN AFARA CIRCUITULUI AGRICOL! Acțiunea ce se în județul nostru ca desfășoară fiecare palmă de pămînt să fie re­dată agriculturii, ca urmare a măsurilor stabilite­­ de Co­mitetul județean de partid, se apropie de sfîrșit. Cu simț de răspundere, comitetele co­munale de partid, consiliile populare, unitățile agricole. Un prim bilanț în cîteva comune cu sprijinul larg al cetățeni­lor s-au preocupat pentru i­­dentificarea și însămînțarea fiecărei porțiuni de pămînt n-a care, în anii precedenți, a dus nici un folos.­­ O cercetare minuțioasă a terenurilor de care dis­pune comuna noastră — STAUCENI — ne spunea to­varășa Natalia Ștefănescu, primar și secretar al com­i­te -(Confinuare in pag. a Hl­a) DIN ȚARĂ • La numai cîteva zi­le de la începutul pro­ducției basculantei de 27 tone, constructorii de autocamioane din Brașov anunță un nou succes : inaugurarea fa­bricației de serie a autobasculantei de 1­7 tone. • Specialiștii Institu­tului de cercetări și proiectări electrotehni­ce din Capitală au rea­lizat, după proiecte ori­ginale, prima instalație românească de forma­re electromagnetică. Ce reprezintă formarea e­­lectromagnetică? In ba­za acestui procedeu, piesele metalice sunt introduse intr-un cimp electromagnetic, sub in­fluența căruia sunt a­­samblate fără sudură sau lipire. întreținerea culturilor Ștefănești Au lucrat duminică Duminică, pe tarlalele co­operativei agricole din Ștefă­nești, pînă la amiază, cînd a început să cadă ploaia, 6 trac­toriști, printre care Constan­tin Lozinschi, Gheorghe Cadi­­noiu și Constantin Pungan, au executat prima prașilă meca­nică pe 75 ha cultivate cu porumb. Prezența mecaniza­torilor la întreținerea culturii lor este concretizată în rezul­tatele pe care le-au obținut. Pînă ieri au executat prima prașilă mecanică pe 420 ha cu floarea -­­soarelui și 255 ha cu porumb. Pe tarlalele unde a plouat mai puțin, ieri cooperatorii au ieșit la prășitul culturilor. La Stînca, de exemplu, pe tarlaua „Țarină" s-a lucrat din plin la prășitul porumbului, și la răritul sfeclei de zahăr, iar la Ștefănești, pe tarlaua „la șo­sea“, la floarea - soarelui și porumb. Inginerul Gheorghe Suhariuc, a ținut să precizeze că se depun toate eforturile de către­­ mecanizatori și­­ co­operatori să salveze culturile prășitoare din buruieni. Co­operatorii din brigăzile con­duse de Ioan Lupașcu și Mi­­hai Ciubotaru­ au terminat ră­nitul și prașila a II-a la sfe­cla de zahăr, iar cei din bri­gada lui Vasile Zăiceanu, pri­ma prașilă la floarea - soare­lui. Pînă ieri a fost executa­tă prașila a II-a manuală pe cele 50 ha cultivate cu mac și pe 98 ha cu sfeclă de zahăr, iar prima prașilă pe 260 ha floarea - soarelui și 140 ha la porumb. (Continuare în pag. a III-a) Și

Next