Constructorul, august-septembrie 1952 (Anul 4, nr. 135-139)
1952-08-09 / nr. 135
o ate törtté) ahiți-vă! ConSVuj^ßAid 'jmtöMM. Anul IV — Nr. 1354 PAGINI V. BANI Sâmbătă 9 August 1952 MUNCITORII CONSTRUCTORI CINSTESC PROIECTUL NOII CONSTITUȚII Proiectul noii Constituții e Republicii Popa- Aplicând pe scară largă experiența oamenilore Române, Constituția vieții noi care confor sovietici, constructorii de pe șantierele sfințește prin puterea legii cuceririle istorice ale ptesei muncitoare, cuceriri care au schimbat fundamental situația celor ce muncesc, a fost primită cu o deosebită bucurie de fiecare om al muncii. In fabrici și uzine, în instituții și pe șantiere , muncitorii, tehnicienii, inginerii și funcționarii și-au exprimat dorința lor fermă de a cinsti proiectul de Constituție cu noi și însemnate realizări în producție. Dovadarea acestui entuziast și înflăcărat patriotism sunt desbaterile largi, schimburile de onoare organizate în cinstea proiectului, precum și minunatele succese pe care oamenii muncii le obțin în lupta pentru sporirea producției și productivitâții muncii, contribuție de seamă la întărirea victoriilor istorice cucerite de clasa muncitoare sub conducerea înțeleaptă a paridului nostru. Muncitorii constructor, alături de toți oamenii muncii din țara noastră, conștient de faptul că orice realizare obținută în producție înseamnă o contribuție de seamă te desvoltarea economiei noastre, la întărirea independenței naționale și te întărirea frontului păcii, și-au sporit eforturile pentru a cinsti proiectul noii Constituții a R. P. R. S ziua de 23 August, cea de a 8-a aniversare a eliberării patriei noastre de către glorioasa Armată Sovietică, prin fapte vii, prin însemnate succese in lupta pentru realizarea planatei pe 1952 înainte de termen. Grăitoare sunt realizările obținute de, fabrica de ciment ,,Temelia”, fabrica de cărămizi „Timișoara”, întreprinderea de Instalații No. 18 și fost tutul de Proiectări în Construcții, cărora, datorită succeselor înregistrate, îi - a acordat Steagul Roșu de producție. Însuflețiți de aceste realizări colectivele de muncă ale întreprinderilor care au primit Steagul Roșu de producție și-au sporit angajamentele, arătându-și astfel dragostea fierbinte față de partid și patrie, hotărîrea lor fermă de a aduce o contribuție și mai însemnată reconstruirea socialismului. Fabrica de cărămizi „Timișoara“ și Institutul de Proiectări în Construcții, de pildă, s-au angajat să îndeplinească planul anual în 10 luni și 20 zile, iar întreprinderea de Instalații Nr. 18 în 11 luni. Colectivul de muncă al fabricii de ciment „Temelia", va da cu 8 la sută mai mult ciment peste plan, față de 5,5 te sută Cât prevedea angajamentul 'n'tțial. Cu câtă dragoste muncesc astăzi constructorii de pe șantierele cincinalului și socialismului! Muncă nouă într’o țară nouă. Munca dintr'o postură grea și rușinoasă, din robie, cum era pe vremea cruntei exploatări capitaliste, s'a transformat într’o chestiune de onoare și glorie, oamenii muncii bucurându-se de cele mai largi drepturi și libertăți democratice. Atitudinea nouă, socialistă față de muncă — rod al mărețelor transformări revoluționare din viața poporului nostru, transformări care sunt oglindite în proiectul de Constituție — își găsește expresia cea mai vie în întrecerea socialistă care cuprinde din ce în ce mai de tot mai largi de muncitori și tehnicieni. Proiectul noii Constituții a R.P.R. însuflețește pe fiecare muncitor constructor în lupta pentru a da tot mai multe locuințe, cluburi și clădiri de instituții celor ce muncesc. „Proiectul noii Constituții a R.P.R. — a spus arzătorul stahanovist Simon Faur, — îl voi cinsti prin muncă. Pentru întărirea cuceririlor obținute până acum, pentru a le lărgi din ce în ce mai mult, voi munci cu avânt, cu toată puterea mea de muncă, știind că dând patriei cât mai multe tone de ciment peste plan contribui la făurirea unei vieți mai bune și mai fericite pentru cei ce muncesc din patria noastră". Cuvintele acestea, sunt cuvintele fiecărui , muncitor constructor dornic să cinstească Constituția vieții noi, să arate dragostea nețărmurită față de partid și patrie. Arzătorul stahanovist, Iacob Văcaru, de la fabrica de ciment „Turda”, în cnstea proiectului de Constituție a pornit întrecerea pe profesie cu arzătorul fruntaș în producție Alexandru Ghere, de la fabrica Dej, luându-și angajamente concrete. Minunate sunt realizările constructoilor obținute în cinstea proiectului de Constituție. Zidarul stahanovist Petru Hladek, de la Trustul de Construcții Nr. 4 Hunedoara, care lucrează după metoda Orlov, cinstește Constituția marilor cuceriri, dând zilnic mai mult de 4 norme peste plan. Aplicând pe scară largă metodele de lucru sovietice brigăzile utemiștilor: Stan Ion, Grigore Sârbu, Grigore Drăghici și Tudor Frâncu, de pe șantierul „Sovromconstrucție" Nr. 7 realizează cu regularitate 3 norme peste plan. Biruitorul avânt al constructorilor sovietici constitue un exemplu viu pentru muncitorii noștri constructori, care însușindu-și tot mai mult tehnica înaintată reușesc să dea viață construcțiilor cincinalului. Pilda de eroism a muncitorilor constructori sovietici care au înfăptuit Canalul navigabil Volga — Don, însuflețește pe fiecare constructor din țara noastră, termocentralelor „Gheorghe Gheorghie-Dej" de la Doicești și „Ovidiu II“, au obținut zilele acestea tn cadrul planului de electrifcare a țării o strălucită victorie: darea în folosință a două construcții mărețe ale patriei noastre. Cele două termocentrale chemate să dea un nou avânt economiei noastre, au început de pe acum să furnizeze energie electrică. Muncitorii și tehnicienii constructori care au lucrat pe aceste șantiere pot fi mândri de contribuția pe care au adus-o reînflorirea patriei. Ei știu că mulțumită strădaniei lor, industria petroliferă și șantierele Canalului Dunăre—Marea Neagră vor cunoaște acum o și mai puternică desvoultare. Mai mult ca oricând, muncitorii și tehnicienii constructori își dau astăzi seama de importanța sarcinilor care le revin în bătălia construirii socialismului. Ei văd că de munca lor se leagă strâns îndeplinirea planului cincinal, ridicarea fabricilor și uzinelor, a construcțiilor care fac din patria noastră o țară mereu mai înfloritoare, mai puternică, mai fericită. Ei înțeleg mai bine necesitatea nu numai de a îndeplini la timp sarcinile ce le revin, dar și datoria de a obține o cât mai bună calitate, o producție cât mai eftină. Comunicatul asupra îndeplinirii planului pe smestrul al doilea al anului acesta, oglindește și contribuția noastră a muncitorilor constructori. Ministerul nostru și-a îndeplinit planul de producție în proporție de 102,5 la sută. Comunicatul arată că fabricile de ciment au obținut în această perioadă o producție de 129 la sută, termele de cărămizi de 16»/o. Față de perioada corespunzătoare a anului trecut, volumul lucrărilor de construcții executat de Ministerul Construcțiilor și Industriei Materialelor de Construcții reprezintă 108,4%. Este limpede că noi construim astăzi cât n’a construit burghezia în zeci de ani. Construcții ca: hidrocentrala „V. I. Lenin” de la Bicaz, Canalul Dunăre-Marea Neagră, „Casa Scânteii“ și altele, umplu de mândrie ’n'me tuturor oamenilor muncii din țara noastră, ele fac ca patria noastră să devină din ce în ce mai frumoasă, mai bogată și mai puternică în frontul de neînfrânt al păcii, în fruntea căruia se află Marea Uniune Sovietică, condusă de stegarul păcii, tovarășul I. V. Stalin. Patria noastră a devenit un imens șantier al vieții noi. Se construesc noi fabrici și uzine, locuințe muncitorești, cluburi și instituții Volumul lucrărilor de construcții ce se înfăptuesc îm patria noastră crește necontent. Valoarea totală a lucrărilor de construcții prevăzute in cadrul planului cincinal depășește suma a 25 bugete ale României burghezo-moșierești. Dacă în țara noastră, ca și în celeilalte țări de democrație populară oamenii muncii își au asigurat dreptul la muncă, el fiind consfințit și garantat de proiectul noii Constituții, în statele capitaliste muncitorilor li se acordă „dreptul” de a muri de foame, de a șoma. Coloane nesfârșite de muncitori cer pâine, libertate, cer salvarea copiilor care mor de toame. Acestea sunt „drepturile" și „libertățile” pe care statele capitaliste, în frunte cu S.U.A., le acordă milioanelor de muncitori. Aceasta a fost atâta amar de ani și viața oamenilor muncii din țara noastră. Pe vremurile cruntei asupriri burghezo-moșiare și mii și mii de muncitori constructori erau siliți să pribegească din oraș în oraș, căutând de lucru. Condițiunile de viață și de muncă din acele vremuri, nu erau decât puțin deosebite de cele ale robilor. Victoria istorică a Uniunii Sovietice, lupta dârză și eroică a gloriosului nostru partid, ne-au deschis drumul spre libertate, spre viața fericită pe care o trăim zi de zi. In țara noastră ca și în toate țările unde puterea se află in mâinile clasei muncitoare, a dispărut pentru totdeauna șomajul, crește necontenit bunăstarea celor ce muncesc, massele muncitoare — fără deosebire de naționalitate și rasă — se bucură de cele mai depline drepturi și Lbertăți. Proiectul noii Constituții a R.P.R. este oglinda acestor minunate drepturi și libertăți cucerite de oamenii muncii din țara noastră. In cinstea proiectului noii Constituții, oamenii muncV au sporit avântul întrecerii socialiste. Ei muncesc cu dragoste, cu entuziasm pentru a dobândi noi și însemnate succese în cinstea proiectului de Constituție, știind că prin aceasta contribuie la întărirea patriei, la bunăstarea poporului muncitor. In focul întrecerii socialiste, muncitorii și tehnicienii constructori sunt hotărîți să obțină rezultate demne de încrederea și cinstea de care se bucură în ochii tuturor oamenilor muncii. Conștienți că de munca lor avântată se leagă îndeplinirea atâtor mărețe sarcini, muncitorii și tehnicienii din ramura construcțiilor vor ști să întâmpine cu cinste marea sărbătoare a eliberării patriei noastre, să traducă în fapte chemările la luptă ale partidului. Sub imboldul proiectului noii Constituții, vom da cu încredere și avânt bătălia îndeplinirii înainte de termen a planului pe anul 1952, vom face din acest an, un pas hotărîtor pe drumul fericitei orânduiri socialate. Succesele raț'onali?atori!or dela fabrica de ciment Comarnic In lupta pentru lichidarea rămânerii în urmă la producția de kinker, arzătorii și tehnicienii fabricii de ciment Comarnic au obținut o serie de succese. Muncitorii de la cuptoare și inginerii fabricii au luat măsuri concrete pentru înlăturarea cauzelor neîndeplinirii planului. A fel, lipsind aparatele de control, s-a construit un manometru „coloană de apă”, cu ajutorul căruia se poate stabili un control eficace asupra consumului de gaze și asupra cantității de aer necesar în raport cu debitul de gaze Ca urmare, consumul de gaze a scăzut cu aproape 20%. De asemenea, datorită unei raționalizări — prin Introducerea unui șnec în plus la silozurile de materie primă — s-a obținut un amestec de omogenizare mult mai bun, ceea ce ușurează mult arderea in cuptoare a producției de blinker In cinstea proiectului noii Constituții și a zilei de 23 August, arzătorii fabricii obțin acum însemnate succese, intr’una din zilele trecute, la cuptoarele fabricii s’a obținut cea mai mare producție de klinker atinsă codată, depășindu-se norma cu 27%, depindu-se indicii de utilizare a cuptoarelor cu 2—10%, reducându-se consumul de energie electrică cu 14,9% și de gaze cu aproape 20%. Fruntașă în întrecere este echipa arzătorului Gheorghe Moraru, care a depășit norma cu 31% și indicele de utilizare cu 9,7%. De asemenea echipa arzătorului Ioan Piiorea a înregistrat o depășire de normă de 28<g&. Această echipă a realizat cel mai înalt indice obținut vreodată la cuptor, depășind indicele planificat cu 14,7%. I. GHEORGHE corespondent fortațiunea socialistă, căreia îi aparține total cohdacatofiri economia națională a Republicii Populare Române, constitue baza desvoltării țării pe calea socialismului. Statul de democrație populară, proclamând ca principală sarcină a sa construirea socialismului, întărește și lărgește neîncetat formațiunea socialistă, asigură creșterea neîntreruptă a bunei stări materiale și a nivelului cultural al oamenilor muncii. [Din proiectul de Constituție a Republicii Populare Române] =rj=s In cinstea proiectului de și a zilei de 23 August Un strălucit succes Luptând pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea proiectului noii Constituții și în întâmpinarea zilei de 23 August, muncitorii șantierului St.U.C. al Trustului de Construcții Nr. 2 din București au depășit cu 95% planul de producție ce le revenea până la 23 August. Ei au redus prețul de cost cu 1 °/h față de cel planificat și au mărit productivitatea munci cu 11 °/o. S’au evidențiat prin realizările lor stahanovistul Nicolae Cristescu, care a depășit planul la montarea prefabricatelor cu 80 °/o, fruntașul în producție Marin Ștefănescu, care și-a îndeplinit planul de producție cu 25 zile înainte de termen. De asemenea, echipa condusă de tov. Mihai Scripcaru, montator, și-a îndeplinit cu 21 zile mai devreme planul de producție. In afară de realizările obținute în producție, echipele fruntașe au făcut și însemnate economii de materiale. Rcadele graficului orar La fabrica de cărămizi „Solidaritatea“ a fost introdusă metoda de lucru după graficul orar a stahanovistei sovietice Valentina Hrisanova. Brigăzile de la prese conduse de Elena Outeanu și Ioana Matei, au pornit în întrecere pe baza graficului orar. Metoda de urmărire orară a producției a dat avânt nu numai muncii presarelor ci și muncii vagonetarilor și a celor două brigăzi de banchetare conduse de Elena Dinicuță și Natalia Ducneanu. Graficul orar este în așa fel așezat încât becurile lui pot fi văzute și de muncitoarele de la banchetare. încă din prima zi de aplicare a noii metode, presele Nr. 1 și 2 au obținut succese însemnate. Brigst' Elena Olteanu și-a depășit planul cu 128 ln sută, iar brigada Ioana Matei cu 120 la sută, cinstind astfel prin fapte vii proiectul noii Constituții și ziua de 23 August GH. GHEORGHE corespondent O echipă fruntașă Bune rezultate în producție obține unitatea Nr. 1 a fabricii de cărămizi și țigle „Mondial“-Lugoj. Cu deosebite roade a lucrat în ultimima vreme echipa de la presa de cărămizi compusă din: Alexandru Molnár, Ion Balog, Iosif Racz, Emeric Borka, Mihai Wibiral, Ioan Miclea, Elena Mateas, Ana Berhardt, Ana Maru, Ana Lodi, Ana Pustai, Ana Balint, Agneta Reimuller, Maria Schmadl, Iuliana Simonka. Echipa aceasta a depășit cu mult norma de producție. ILEANA DIACONOVICI corespondentă Muncitorii și tehnicienii fabricii de ciment București și-au ales zilele trecute biroul Frontului Democrației Populare. Biroul în care au fost aleși tovarășii Țipeanu Gheorghe, secretarul organizației de bază, Lipeanu Paraschiv, președintele comitetului de întreprindere, Chiulamilea Mircea șeful producției, Zamola Francisc secretarul organizației U.T.M., Stancu Stan, va coordona munca de popularizare a proiectului de Constituție. In acest scop biroul și-a întocmit un plan de muncă pe care a început să-l traducă in fapt. Angajamentul luat în fața muncitorilor pentru o vie agitație în fabrică pentru o cât mai largă popularizare a proiectului de Constituție a prins viață. La centrul de agitație al fabricii cu loc zilnic, cu muncitorii, tehnicienii și inginerii, discuții asupra proiectului de Constituție. Agitatorii printre care se află muncitorii: Mihaela Stoica, Osias Bart, Ilie Ionescu, Maria Bărbulescu, etc. au dus muncă de lămurire și in cartierul Balta Albă, unde au discutat Carnetul Maistrul de secție este una din verigile principale în ierarhia factorilor de conducere ai întreprinderilor. In afară de director mai există în întreprinderi o serie de conducători mici și mijlocii, despre care tovarășul Stalin spune că sunt oameni modești, pe care aproape că nici nu-i observi, și totuși a nu-i observa, înseamnă a fi orb, căci de acești oameni depinde soarta întreprinderilor industriale din toată economia națională. Maistrul este și el un astfel de conducător. Ca factor organizator al producției, el are autoritatea de a împărți și conduce munca în secția sa, el răspunde personal de felul în care se desfășoară munca în secție, de felul cum muncesc oamenii pe care îi conduce. Și astăzi încă, pe alocuri în fabricile noastre, se dă prea puțină atenție maistrului, adică celui ce asigură legătura operativă între organele de conducere ale intreprinderii și între muncitorul executant. Fabrica de ciment „Temelia" a făcut o cotitură serioasă în această privință. Ea a căutat permanent să ridice și să întărească autoritatea și răspunderea maiștrilor de secție, considerând că altfel, lipsiți de ajutorul maistrului, chiar muncitori buni, mânuind agregate bune, nu dau randamentul dorit în producție. Prima măsură luată la fabrica de ciment „Temelia”a fost aceea de a-1 scoate pe maistru din birou, de a-1 transforma dintr-un muncitor sau funcționar auxiliar — care aleargă toată ziua prin fabrică după piese, sau materiale — într’un organizator nemijlocit al producției ,într’un conducător cu depline drepturi al secției, doua măsură a fost luată de curând, când s’a introdus „carnetul maistrului". Fiecare maistru de secție a primit un carnet, în care pentru fiecare om din secție are rubrici cuprinzând metodele folosite proiectul de Constituție cu cetățenii cartierului. Pretutindeni în întreprindere au fost afișate textele prefectului de Constituție precum și placate care demască falsa „democrație“ burgheză, fotografii și caricaturi înfierând ticăloasa politică războinică imperialiștilor americani și a slugilor lor. Intensa muncă de agitație de la fabrica de ciment București a început să dea roade. Tov. Tudor Hromonic muncește cu râvnă pentru a duce la îndeplinire angajamentele pe care și le-a luat în cinstea proiectului de Constituție și anume de a da mai multe tone de material și de a ridica noi fruntași în producție, din rândul muncitorilor colectivului său. In afară de aceasta tovarășul Hromonic este un activ agitator, care se străduește să popularizeze în Întreaga întreprindere prevederile proiectului de Constituție și să lămurească tovarășilor săi de muncă importanța istorică a acestui document în care se oglindesc mărețele realizări ale regimului nostru de democrație maistrului inovațiile făcute, economiile realizate, respectarea disciplinei în muncă, depășirile de normă îngrijirea utilajului, frecvența la serviciu, școlile absolvite, etc. Toate aceste date se complectează lunar, maistrul având în felul acesta o oglindă vie a activității fiecărui om din secție. Datele acestea folosesc maistrului și pentru aprecierea oamenilor pe baze reale și nu „după ochi” cum se făcea înainte, „Carnetul maistrului" este cel mai bun îndreptar pentru repartizarea oamenilor după capacitățile și meritele lor. Pe baza datelor din carnetul său, maistrul mecanic Iuliu Olah, șeful secției carieră, a putut propune pe escavatoristul Iosif Ferenc pentru titlul de stahanovist iar pe bagheristul Mihai Klusch și pe Iuliu Dereșega pentru titlul de fruntaș în producție. Tot așa, maistrul electrician Iosif Szilagy, șeful secției forță a putut propune pentru un premiu de 200 lei pe electricianul fruntaș Petre Ruja, care a făcut economii prin scurtarea timpului de reparații. Când a propus procentajul de premiu care să i se dea lui Ruja, maistrul Szilagy a ținut seama și de celelalte date din carnetul său. Acolo a notat că Petre Ruja și-a depășit norma în ultima lună cu 45%, că nu are absențe nemotivate, că a inovat o apărătoare la tabloul electric, că folosește metoda Cuznețov, urmează inițiativa CreMan și este elevul ing. Hoffmann (după inițiativa ing. Vasile Dicu). Iată clar cum „carnetul maistrului" devine un ajutor de preț în munca maiștrilor Carnetul acesta de evidență, ținut la zi, ridică autoritatea maistrului în secție, pentru că fiecare muncitor are convingerea că va fi apreciat după merite. Inițiativa fabricii de ciment „Temelia” trebue urmată în fabricile de materiale de construcții. B. VLADESCU Schimb de onoare la fabrica „Stânca” La fabrica de ciment „Stânca”-Brăila început munca în primul schimb de onoare a în cinstea proiectului de Constituție. Muncitorii care au hotărît ținerea schimbului de onoare, au venit la fabrică înainte de începerea lucrului. Steaguri roșii și lozinci mobilizatoare împânzeau incinta fabricii. Agregatele lucrează , din plin. Oamenii sunt hotăriți să obțină rezultate deosebite în această zi. Succesul primului schimb s-a îmbinat cu al celui de al doilea și cu al celui de noapte. In câteva secții, unde se lucrează după metoda stahanovistei sovietice Valentina Hrisunovai, muncitorii urmăresc becul roșu al graficului orar. La secția cuptoare becul s’a aprins cu un sfert de oră mai devreme. Ziua schimbului de onoare în cinstea proiectului noii Constituții a fost deosebit de rodnici. Fabrica de ciment „Stânca” a produs in acea zi peste plan: 31 tone blinker, 48 tone făină și 12 tone ciment. Pe șantierele Trustului Nr. 4 „Sovromconstrucție“ La chemarea lansată de șantierul Nr. 5 — Iași, șantierele Trustului „Sovromconstrucție” Nr. 4 desfășoară întrecerea socialistă în întâmpinarea zilei de 23 August, cinstind cu noi succese în producție proiectul noii Constituții a R.P.R. Pe șantierul Nr. 5, echipele de dulgheri ale tov. Simion Petrov și Constantin Baiardi luptă pentru îndeplinirea angajamentului de a executa o cantitate de cofraterioară celei planificate, depășind norma supede producție cu 30o/0 și folosind în proporție de 250/C material recuperat (cherestea și cuie). Echipele de ziduri ale tov. Nicolae Barbu, Ion Iusterea și Gheorghe Barbu își depășesc norma cu 11—19 °. In fruntea echipei sale de fierari-betoniști, tânărul muncitor Gheorghe Spiru a executat o importantă lucrare cu 3’zile înainte de termen, depășind planul cu 18%. TEODOR VALINTE corespondent fii Muncitorii și tehnicienii șantierului Comănești al Trustului Nr. 4 „Sovromconstrucție", organizăndu-și munca din ce în ce mai temeinic și întărind disciplina de producție, obțin pe zi ce trece noi victorii in lupta pentru mărirea producției și productivității muncii, pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. Entuziasmul cu care muncitorii și tehnicienii acestui șantier s’au antrenat in întrecerea socialistă se oglindește în realizările ce se obțin zilnic. Astfel echipa de dulgheri condusă de Marin Mănescu, prin organizarea temeinică a muncii, prin menținerea unei discipline ferme față de sarcinile de plan și prin folosirea din plin a celor 480 minute de lucru, reușește să depășească zilnic sarcina de plan cu 65,75«10. Numai in cursul lunii Iulie, echipa a înregistrat o depășire media a normei de 131*>lo. Succese însemnate obținut echipa in folosirea metodei stalianoa vistei sovietice Cotlear, tov. Marin Mănescu califică la locul de muncă 13 elevi în meseria de dulgheri, dintre aceștia se evidențiază tov. Emeric Gârbea și Gh. Chirieș. însemnate succese in producție obțin și alte echipa de pe acest șantier. De pildă, echipa de fierari-betoniști al cărei responsabil este tov. Anton Uscatu și-a depășit norma, de la apariția proiectului de Constituție până în prezent, cu 1050 lo. Rezultate asemăntătoare obțin echipa de zugravi vopsitori a tov. Petre Ciobanu și cea de instalatori a tov. Gh. Luca, care și-au depășit normele cu 90 și 1IC«/„. C. DUMITRU corespondent La interval de numai câteva zile, au prins viață primele două mari construcții ale planului de electrificare a țării. Centralele termoelectrice ..Gh. Gheorghiu. Dej” de la Doicești și „Ovidiu II” de pe șantierul Canalului Dunăre-Marea Neagră au intrat în funcțiune. Ele reprezintă imaginea vie a succeselor obținute de statul democrat-popular în desvoltarea formațiunii socialiste, în construirea bazei economice a socialismului. Prin punerea lor în funcție, poporul nostru muncitor înscrie o însemnată victorie în lupta pentru înfăptuirea mărețului plan de electrificare a țării. Termocentralele Doicești și „Ovidiu I” reprezintă doar începutul drumului. Nu peste mult timp, alte lumini ne vor răspunde de la alte termocentrale și hidrocentrale ale patriei noastre, vestind noi victorii în lupta pentru făurirea vieții noi, fericite, pentru pace și socialism. ★ Ziua de 28 Iulie va rămâne de neuitat pentru sutele de muncitori și tehnicieni, constructorii termocentralei „Gh. Gheorghiu-Dej” de la Doicești. De pe malul Ialomiței s’a trimis pentru prima oară curent electric Capitalei. Acum constructorii se pregătesc pentru ziua inaugurării. Mândri de fapta lor, muncind fără preget până la victoria finală, ei nu uită toamna lui 1950, când in valea pustie a Dolanului au coborât din mașini primele echipe de oameni cu aparate de măsurat, cu diferite unelte de muncă. Au venit apoi alte mașini, tractoare, betoniere. Ziari, dulgheri, betoniști, montori, erau însuflețiți in muncă de însemnătatea măreței termocentrale. Clădirea și coșul centralei se înălțau cu repeziciune. Se terminau barajul și conducta de aducțiune. La stația de transportare se lucra de zor. Apoi, când clădirea centralei era pe terminate, au început să sosească pe șantier camioane cu piesele turbinelor și motoarelor. In sălile construcției a început după câteva zile montajul. Avântul muncitorilor și tehnicienilor în întrecere, voința lor de a învinge greutățile, sporeau cu gândul la minunatele zile când din acest loc se vor revărsa lumini spre orașe, spre fabrici și uzine. Și au fost greutăți destule. Să amintim doar fapta echipei de betoniști Adrian Bănescu, care, în luna Ianuarie, la temperatura de minus 15 grade, când înghiață apa în furtunul de nivel, a turnat betonul stând în apa de jumătate metru, câte 2 schimburi la rând. De neprețuit a fost în munca șantierului sprijinul glorioasei Uniuni Sovietice. In afara utilajului modern și a materialelor primite, planul de producție a putut fi încontinuu depășit datorită aplicării metodelor sovietice de zidire rapidă, de calificare la locul de muncă etc. Deosebit de fructuoasă a fost colaborarea frățească dintre constructorii români și cei cehoslovaci. Pe panoul de onoare al șantierului puteau fi văzute alături fotografiile maistrului strungar Ion Dincă și constructorului ceh Frantisek Hadrava. A sosit și ziua dării în folosință a primului grup producător de energie electrică. bucuroși de apariția proiectului noii Constituții, constructorii de la Doicești nu precupețesc niciun efort pentru a da țării cât mai multă energie electrică. De la puternica termocentrală „Gh Gheorghiu-Dej” dela Doicești pornesc prin liniile de înaltă tensiune mii de kilowați ore care vor permite o largă desvoltare a unor regiuni industriale de cea mai mare importanță pentru economia națională: București, regiunea Stalin, Valea Prahovei. Totodată va fi alimentată cu mai multă energie electrică regiunea petroliferă Târgoviște, iar zeci și sute de sate vor fi împânzite cu rețele de lumină. Aceasta este prima dintre marile lucrări ale planului de electrificare a țării, pe care poporul muncitor, la chemarea și sub conducerea partidului, s'a angajat să-l traducă în fapte. ★ Regiunea Dobrogei a fost ținută de regimurile burghezo-moșierești în înapoiere. Pe locurile aceste pustii, totală cu stâncă golașă, cu bălți și smârcuri de iarbă săracă, lucrările construcției Canalului Dunăre-Marea Neagră au adus suflu de viață nouă, perspectiva desvoltării și a unui viitor luminos. In ansamblul de lucrări ale Canalului, a fost prevăzută și construirea marii termocentrale Ovidiu II. La 3 August, în cinstea zilei eliberării și a proiectului noii Constituții muncitorii, tehnicienii și inginerii constructori și montorii termocentralei au făcut posibilă darea în funcțiune a primului grup producător de energie electrică Pe cablurile electrice pornit, în noapte, curentul de înaltă tenasiune, vestind măreața victorie a constuctorilor termocentralei Ovidiu II, o nouă și măreață înfăptuire a poporului muncitor. Tinetul, căruia i s-a încredințat construcția marii uzine, și-a făcut pe deplin datoria. La chemarea U.T.M.-ului au venit pe șantier sute de tineri din toate colțurile țării. Sub conducerea comuniștilor, massele de tineri au muncit cu dârzenie și abnegație, plin de elan tineresc, însuflețiți de înflăcărat patriotism, pentru înfăptuirea acestei mărețe construcții a socialismului în patria noastră. Dintre cei 1.500 tineri care s’au calificat pe șantier s’au evidențiat brigăzile dulgherului stahanovist Tudor Pârjol și a betonistului Victor Bălțățeanu. Realizarea termocentralei Ovidiu II nu putea fi concepută fără ajutorul larg, frățesc, pe care l-a primit poporul nostru din partea oamenilor sovietici. Proiectarea uzinei, executarea celor mai dificile lucrări de montare a agregatelor și pieselor complicate, — toate acestea sunt legate de numele specialiștilor sovietici Minunatele mașini și agregate, tot echipamentul uzinei, — produse ale celei mai înaintate tehnici din lume — ne-au sosit din marea Țară a Socialismului biruitor. Datorită ajutorului sovietic, termocentrala Ovidiu II este astăzi cea mai modernă uzină termoelectrică din țară. După 2 ani de muncă dârză s’a dat viață unei noi construcții de seamă planului de electrificare inițiat de Comitentul Central al Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însemnătatea acestei termocentrale este deosebită. Datorită curentului electric atât de așteptat pe șantierele Canalului, ritmul lucrărilor de construcție va spori considerabil. Astfel termocentrala Ovidiu II va face ca termenul de dare în exploatare a măreței construcții păcii și socialismului din tara noastră să a fie mult scurtat. Cu nerăbdare este așteptată energia electrică a termocentralei la noile industrii ridicate în regiunea Canalului, la fabricile de ciment și cărămizi, la atelierele mecanice și alte industrii, pe întinsul ogoarelor și în satele altădată năpăstuite. Termocenteala Ovidiu II dezășuiește belșugul și înflorirea crescândă, ridicarea economică a Dobrogei. Mărețele realizări ale regimului de democrație populară Termocentralele „Gh. Gheorghiu-Dej” și „Ovidiu IF” au intrat in funcțiune ?