Constructorul, ianuarie 1955 (Anul 7, nr. 260-263)

1955-01-08 / nr. 260

Pag. 2 BETON. Cea mai mare parte a construcțiilor ce se ridică azi în țara noastră au elementele de rezistență din beton armat. Betonul — ca și piatra naturală — rezistă foarte bine la comprimare, însă prezintă rezistențe mult mai slabe cînd este supus la întindere. Din această cauză betonul simplu este folosit adeseori la realizarea de stîlpi masivi și foarte rar la grinzi, care au zona inferioară supusă la întindere. Aceste deficiențe sunt însă în mare parte remediate prin între­buințarea betonului armat, la care betonul simplu preia numai compresiunile, tensiunile fiind preluate de armătură Construcțiile de beton armat sînt monolite, rezistente la foc și la intemperii, se pot executa cu mină de lucru puțin calificată, întrebuințîndu-se în mare măsură materialele locale (nisip­, pietriș), iar cantitățile de materiale fabri­cate necesare (ciment, oțel) sunt destul de reduse în raport cu mărimea construcției realizate. In afara acestor avantaje care au făcut ca betonul armat să fie folosit la lucrări din cele mai variate, el mai are și o serie de dezavantaje, dintre care cele mai periculoase sunt fisurile foarte fine din betonul ce în­conjoară armăturile. Datorită acestor fisuri, deseori invizibile cu ochiul liber, și care sînt provocate de faptul că betonul — din cauza adeziunii­­— trebuie să urmărească «lungirile armăturii, bazele armăturii sunt atacate de umezeala și gazde care pătrund pînă la ele. Fisurarea betonului împiedică folosirea pentru­­ armare a oțelurilor superi­oare, care — deși de 2—3 ori mai scumpe — au­­­ avantaj­ul că pot prelua întinderi de 4—8 ori mai mari decit ceia a oțelului­­beton obișnuit, ducînd­­ astfel la ieftinirea construcției. Pentru înlăturarea acestor deficiențe s-au încercat diferite metode, printre care și fo­losirea oțelurilor cu profil periodic. Soluția care a înlăturat însă total pericolul apari­ției fisurilor a fost utilizarea betonului pre­­comprimat. Betonul precomprimat se realizează prin crearea — înainte de punerea in exploatare — a unor eforturi de compresiune în zona în care, sub acțiunea încărcărilor­ exterioare, vor apare eforturi de întindere. In acest fel se va evita apariția în timpul exploatării a eforturilor de întindere, încărcarea elemen­tului cu sarcini avînd drept rezultat numai micșorarea compresiunilor inițiale. Alegînd o anum­­ită valoare a compresiunii inițiale din beton, se pot realiza construcții la­ care eforturile de întindere să fie complet înlăturate, evitîn­d în felul acesta pericolul apariției fisurilor. Comprimarea inițială a betonului (pre­­cum­prim­area) se obține prin intermediul ar­măturilor. Una din metodele întrebuințate este întinderea în cofraje a unor fire sub­țiri (2—5 mm diametru) de armături de mare rezistență; firele se mențin întinse în timp ce se­­ toarnă betonu­l în jurru­l­­ lor; după întărirea betonului, armăturile se deblo­chează. Oțelul, care se alungise la întin­derea inițială, tind­e­­ acum să se scurteze. Din cauza adeziunii ce există între beton și oțel, betonul este și el obligat să-și reducă dimensiunile, fiind supus astfel unor efor­turi de compresiune. Sarcinile de exploatare vor trebui deci, mai tari­, să anuleze scur­tarea inițială a betonului, ca e seralege su­ficient de mare, provocând în felul acesta numai alungirea betonului, fără însă a-l fisura. O altă metodă de­­ a realiza elemente din beton precomprimat este aceea de a turla betonul te­xuul unor armături izolate față de beton, pentru a împiedica­­ aderența — armături care sunt întinse cu ajutorul unor aparate de întindere rezemate direct pe be­tonul întărit. După ce sunt blocate pe acea­stă poziție, armăturile sunt împiedicate de a se scurta, prin transmiterea — la scoa­terea aparatelor ,— a eforturilor din armă­turi betonului, care capătă astfel compresiu­nile inițiale caracteristice betonului precom­primat.­­ Cînd armăturile ce se preîratîrad sunt al­cătuite din fire (20—50 bucăți de 4—7 mm diametru), ele se izolează învelind întreg fascicolul, tartr­ura tub din tablă d­e­b­ardi­­toare. In acest caz capetele armăturilor, în­doite în formă de cioc, sunt betonate separat înt­r-un pahar metalic. Bilocarea armăturilor preîntinse se obține introducând niște pene metalice între paharul ce s-a depărtat — ca urmare a lungirii armăturii — și capătul elementului de beton precomprimat. Cînd elementul este­­ armat cu una sau mai multe bare groase, izolarea se face umglod ba­rele, înainte de turnarea betonului, cu bi­tum. In acest caz armăturile se fixează în poziția alungită prin intermediul unor piu­lițe prevăzute la capetele filetate ,ale armă­turii. Pe lîngă că înlătură pericolul fisurării, betonul precomprimat mai prezintă și alte numeroase avantaje. Astfel, el permite folo­sirea materialelor superioare, d­eși mai scumpe, ele sunt însă necesare în cantități totale reduse, ceea ce duce la o micșorare simțitoare a costului lucrărilor. Un alt avantaj important al betonului precompri­mat este posibilitatea prefabricării, adică a confecționării lui la ateliere centrale sau fa­brici, prin metode apropiate de cele indus­triale, intrebuințîndu-se o largă mecanizare a proceselor tehnologice. Elementele astfel Un succes deosebit în domeniul construc­țiilor din beton precomprimat a fost înre­gistrat prin proiectarea și executarea, de către unitățile Ministerului Construcțiilor, a unui pod de cale ferată normală, din beton precomprimat, cu o deschidere de 24,00 m. Podul este situat pe­ linia de garaj a unei fabrici și a fost calculat pentru locomo­tivele cele mai grele. Din cauza înălțimii de construcție foar­te reduse de care se dispunea, singurele soluții posibile erau: pod metalic sau pod de beton precomprimat. Prin adoptarea a­­cesteia din urmă, s-a realizat o economie de 50% față de un­ pod metalic de aceeași deschidere. Tablierul precomprimat, constituit, dintr-o grindă casetată din beton marca B400, a fost turnat pe loc și apoi pretensionat cu ajutorul a 31 cabluri din fire de oțel spe­cial, avînd o rezistență la rupere de 16.000 kg/cmip. Pretensionarea s-a făcut cu o pre­obținute simț de o calitate superioară timpul necesar pentru executarea lucrării pe­­ șan­tier este mult mai redus și se realizează, în același timp, și însemnate economii de ma­terial lemnos pentru cofraje. Iată de ce betonul precomprimat, deși ne­cesită manoperă suplimentară și utilaje spe­ciale pentru întindere, este totuși adesea mai economic decît betonul armat obișnuit. In cazul cînd construcția nu trebuie să aibă fisuri în timpul exploatării, folosirea betonului precomprimat este cea mai justă soluție. La noi la țară, primele lucrări din beton precomprimat s-au realizat în anii puterii populare, pe baza însușirii experienței so­vietice ln acest domeniu. D­n cursul anului 1953 s-au dat în exploatare un pod de șosea cu două deschideri, un pod de cale ferată, o pasarelă pentru pietoni și o hală indus­trială, realizate din elemente de beton pre­comprimat. In același an au fost efectuate o serie de încercări pentru punerea la punct a procesului tehnologic de realizare a tra­verselor d­e cale ferată din beton precom­­primiat, ur­mând ca din 1955 acest tip de traverse să fie folosit pe scară largă. In prezent continuă studiile pentru o mai bună cunoaștere a comportării materialelor produse la industria noastră și pentru sta­bilirea celor mai bune procedee tehnologice de realizare a betonului precomprimat. A­­ceste studii se bazează pe bogata expe­riență a tehnicii sovietice, care a reușit ri­dicarea unor importante construcții din ele­mente de beton precomprimat. Continuarea și dezvoltarea studiilor la domeniul precomprimării de către proiec­tanții și executanții constructori din țara noastră va contribui la lărgirea prefabricării la construcții, la întrebuințarea cu folos a unor materiale superioare, la realizarea ra­pidă a unor construcții trainice și ieftine, conf. univ. ing. A. FROIMESCU din Instituitul de mecanică aplicată al Academiei R.P.R. să de 50 tone, cablurile fiind ancorate cu pahare, după sistemul sovietic Korovkin. Proiectarea acestui pod — cea mai mare deschidere de pod de cale ferată din beton precomprimat realizată pînă acum , a fost făcută de către colectivul ing. M. Drăguli­­nescu din I.P.C.H. Lucrarea s-a executat în excelente condiții de către întreprinderea de construcții nr. 505, în colaborare cu în­treprinderea de prefabricate a Trustului nr. 5, sub directa conducere a ing. M. Halma­­giu, laureat al Premiului de Stat. La începutul lunii decembrie 1954 podul a fost încercat cu o locomotivă grea tip 150.000, lucrare­a camipart­indu-se la cele mai bune condiții și înregistrindu-se sub sarcină o săgeată de numai 7 mm. Beneficiarul lucrării, Ministerul Indus­triei Ușoare, prin delegații săi care au asis­tat­­la încercarea podului, au felicitat pe proiectanți și pe executanți pentru aceasta remarcabilă realizare. ing. ALFIO SENI șeful sectorului poduri din I.P.C.H. L PRECOMPRIMAT O realizare remarcabilă in domeniul betonului precomprimat Studiul individual al cadrelor tehnice In­ ultimul timp, la Trustul de construc­ții nr. 5 s-a îmbunătățit simțitor acțiunea de organizare a studiului individual inginerilor și tehnicienilor, în vederea ridi­ai­cării nivelului lor profesional. Participan­ților la această formă d­e învățămînt li s-a indicat o bibliografie obligatorie, cutpri­n­­zînd tratate și manuale ca „Bazele tehnolo­giei construcției de locuințe” de Samod­aev, „Executarea locuințelor prin metoda în­ lanț’’ de Ideskin, „Teoria betonului pe timp de îngheț“ de Mironov, „Organizarea și pla­nificarea construcțiilor“ de Bucisstein, „Me­canizarea transporturilor“, „Normarea teh­nică“ ș.a. Cunoștințele suplimentare însușite în acest mod­ au ajutat o mare parte din ca­drele tehnice să perfecționeze tehnologia executării lucrărilor. Inginerul Ion Iosipes­­cu, șeful șantierului fabricii de faianță din Sighișoara, a introdus metoda încălzirii electrice a betoa­nelor pe tron de iarnă. De asemenea, tehnicianul Dumitru Verbu învățat cum să organizeze tencuirea meca­a­nizată pe un șantier al întreprinderii nr. 503. La examenul de sesiune ce a avut loc în noiembrie 1954, numeroși tehnicieni ce au participat la acțiunea de studiu individual au obținut calificativul „foarte bine”. Prin­tre aceștia s-au evidențiat inginerii Hel­muth Voina și Nicolae Delv­ig, de la trust, inginerul Constantin Mirică și tehnicianul Erich Czell de la întreprinderea nr. 502, inginerii Ioan Marinescu și Alexandru Caf­­tangioglu, normatorul Constantin Tolescu ș. a. Faptul că la acest examen, din­ cei 560 ingineri și tehnicieni care studiază indi­vidual, s-au prezentat numai 22% este o dovadă că nu pretutindeni este stimulat interesul pentru ridicarea calificării. De la întreprinderea de instalații nr. 506 nu a fost nimeni prezent la examen, deoarece Inginerul-șef Gheorghe Sufleri și ing. Emil Zaharia, șeful serviciului tehnic, nu s-au preocupat de mobilizarea tehnicienilor. Doar 15 din cei 70 de tehnicieni de la întreprin­derea nr. 503 au susținut examenul — ceea ce de asemenea este lipsa ingineruilui-șef Ștefănescu-Goangă și a serviciului tehnic, care au neglijat pregătirea tehnicienilor pentru examen. In cursul acestei lu­ni vor avea loc noi examene de sesiune. Pentru o participare cu­ mai largă și cu bune rezultate, tehnolo­gul-șef al trustului, tov. ing. Mihai Arado­­vaie, organele tehnice din întreprinderi, ca­binetele tehnice și cercurile A.S.I.T., vor trebui să-i ajute pe tehnicieni să se pregă­tească cit mai bine în cadrul studiului individual. S. MAXIMILIAN corespondentul „Constructorului” pentru regiunea Stalin Iarna pe șantier Iarna a îmbrăcat în mantia ei albă șan­tierul noului oraș muncitoresc din Hune­doara. Zilele trecute, cei 19 muncitori din bri­gada lui Toma Krauss au început lucrările la temelia unui nou bloc. In iarna aceasta vor fi ridicate de roșu 3 blocuri cu 81 de apartamente. Alți constructori lucrează acum la pregătirea condițiilor pentru des­fășurarea normală a lucrărilor de interior pentru cele 111 apartamente construite de roșu. Instalațiile speciale de încălzire vor permite muncitorilor constructori să exe­­cute nestingheriți în timpul iernii lucrările de tencuire, pardosi­re și de instalații. I­arna a prins pe constructorii care lu­crează la ridicarea noului spital din ora­șul muncitoresc în plină muncă. Măsurile luate din timp le vor permite să zidească în condiții normale cele 2 etaje care le-au mai rămas. Tot în timpul iernii vor fi ter­minate lucrările de finisare la un alt spH M. mpsarwig CONSTRUCTORUL Respectați regulile de tehnica securității la exploatarea utilajelor ! Creșterea necontenită a indicelui d­e me­canizare a lucrărilor pe șantiere — unul din aspectele cele mai caracteristice ale in­dustrializării construcțiilor — ridică o pro­blemă de cea mai mare însemnătate pentru buna desfășurare a muncii, respectarea re­gulilor de tehnica securității la exploatarea utilajelor. In cadrul Ministerului Construcțiilor a fost adoptat un sistem de măsuri menite să asi­gure îndrumarea și controlul eficace asupra activității în acest domeniu. Astfel, în ce privește exploatarea și întreținerea instala­țiilor mecanice sub presiune și de ridicat — care formează o parte considerabilă din parcul de­ utilaje al sectorului — s-au întoc­mit și difuzat trusturilor norme și instruc­țiuni care reglementează aplicarea măsuri­lor de tehnica securității, a luat ființă un corp de control în cadrul Direcției generale a mecanizării, iar serviciile mecanizării din trusturi au fost completate cu organe teh­nice competente, care să efectueze controlul permanent și să ajute operativ unitățile de execuție în rezolvarea problemelor specifice. Ca rezultat s-a obținut, la numeroase or­ganizații de construcții, o serioasă îmbună­tățire a exploatării instalațiilor mecanice sub presiune și de ridicat, sub aspectul tehnicii securității. Aceasta a dus la scăderea ac­centuată a frecvenței accidentelor de mun­că și deteriorării instalațiilor. Totuși, nu pretutindeni, conducătorii și or­ganele de mecanizare din cadrul trusturi­lor, întreprinderilor, șantierelor și unităților de producție secundară au înțeles întreaga însemnătate a problemei și în consecință, la exploatarea instalațiilor a dăinuit nepri­ceperea, îmbinată cu nepăsarea față de cele mai elementare reguli de tehnica securității. In­ interval de aproape o jumătate de an de la primirea documentației și instrucțiu­nilor de la minister, Trustul nr. 9­ Cluj încă nu le prelucra­se cu organele din întreprin­derile la subordine. Din această cauză, de pildă, conducerea Bazei de utilaje nu s-a putut descurca în problemele legate de pla­nul de control al instalațiilor, calificarea și instructajul mecanicilor de exploatare, su­dorilor etc. Urmări nu mai puțin grave s-au înregistrat la întreprinderile nr. 902, 903 și 905. U­n caz semnificativ s-a petrecut la Trus­tul nr. 10­ Con­stanța. In urma unor cercetări superficiale, organele tehnice ale trustului au tras concluzia că la atelierul de vulca­nizare, cazanul de aburi are defecte de construcție care-l pun în pericol de explo­zie, — pentru ca ulterior să se constate că de fapt, cazanul ar fi funcționat perfect nor­mal, dacă fochiștii care-l aveau în grijă ar fi cunoscut regulile de funcționare. Deficiențe serioase — care se datorează aproape exclusiv lipsei simțului de răspun­dere în aplicarea regulilor de tehnica secu­rității — pot fi întîlnite la exploatarea in­stalațiilor de ridicat. La șantierul nr. 43 al Trustului nr. 2-Ro­­mara, macaraua-turn BK.SM-3 a funcționat fără frână de translație, limitator d­e înăl­țime și de sarcină, cu cablul de tracțiune a sarcinii improvizat, cu releele de la ta­bloul de comandă înțepenite. La același trust, o macara BT-10, destinată ridicării greutăților, a fost în mod greșit folosită la smulgerea cofrajeilor, fiind totodată lipsită de limitator de cursă și de translație și de lanț de tracțiune. Pe șantierul Casei Scînteii, al Trustului nr. 3, macaraua-turn SBK-1 a lucrat cu un limitator de translație montat defectuos, fără limitator de sarcină, cu frîma de translație defectă și cu balustradele portalului montate numai în partea frontală. Fără grijă s-a făcut și controlul montării macaralei FSR-4, d­e pe un șantier al Trus­tului nr. 8­ Tg. Mureș, care a fost dată în exploatare cu tronsoanele greșit asamblate, cu reducotorul de viteză nereglat și nu pi­­nioanele de atac funcționând anormal, prin contacte parțiale. Lipsește preocuparea pentru prevenirea accidentelor și la Trustul nr. 14-Iași; pe u­­nele șantiere ale acestuia, instalațiile de ri­dicare stnt conduse de personal necalificat, au scripeți uzați și cu axele curbate peste limita­­ admisă, n­air ■ legăturile electrice la pămînt sunt executate defectuos. Instalațiile mecanice sub presiune necesită o exploatare și o îngrijire atentă, suprave­gherea continuă a funcționării, verificarea periodică regulată a părții lor constructive și a aparatajului, în scopul de a preîntîm­­pina accidentele de muncă, uzura și scoa­terea prematură din funcțiune a instalații­lor. De acest lucru nu țin seama Trusturile nr. 9 și 5, care îngăduie grave încălcări ale regulilor de tehnica securității la fabricile de prefabricate din cadrul lor. Astfel, la fa­brica de prefabricate din Turda cele 3 ca­zane cu aburi „Manotehniik­a“ sunt alimen­tate cu apă netratată încă din rezervoare cu sodă calcinată (în lipsa instalațiilor speciale de epurare), ceea ce dă naștere la depuneri în straturi groase care crează pericolul de explozie. Tot aici, instalația d­e pompe nu e prevăzută cu manometre, rezervorul de apă nu are contor, iar robinetele de control nu funcționează. La fabrica de prefabricate din Orașul Stalin apa de alimentare este de a­­semenea netratată, iar conductele pentru transportul ei sunt subdimensionate; insta­lația de ardere este prost întreținută, iar manomet­rele au stat marcate cu linia roșie. La instalațiile mecanice sub presiune și la cele de ridicat, o clt de mică defecțiune în exploatare și întreținere poate avea ur­mări grave. Sarcina conducătorilor unități­lor de construcții este, de aceea, de a ve­ghea la instruirea temeinică a muncitorilor care lucrează la aceste instalații, — la apli­carea strictă a regulilor de tehnica secu­rității. ing. ȘTEFAN ANCA din Direcția generală a mecanizării Scrisori către redacție De ce întîrzie lucrările de investiții? In anul trecut, Stațiunea nr. 6 — Ora­șul Stalin a Trustului de utilaj greu primit fonduri pentru importante investiții­­ de producție și social-culturale. Lucrările au fost contractate cu întreprinderea de construcții nr. 502, care s-a angajat să se execute la termen și în bune condiții. Șantierul s-a deschis cu­ întîrziere, iar lucrările au mers într-un ritm cu totul ne­­satisfăcător. Lipsa de balast — pentru adu­cerea căruia Trustul nr. 5 nu a repartizat autocamioanele necesare — a făcut ca munca să stagneze timp de câteva zile. Ne­­folosindu-se vremea favorabilă din septem­brie și octombrie, s-au creat greutăți in­­ desfășurarea lucrului în lunile următoare.’ Construcția mapare­ nu a fost atacată la timp, iar acum materialele suferă din cau­za proastei adăpostiri. S-a tărăgănat tur­narea­ betoanelor la casa cazanelor. Doar una din cele două locuințe pentru familiști a ajuns în stadiu de finisaj. Cît­ despre instalațiile de încălzire, a trebuit ca sta­țiunea să le execute prin forțe proprii, de­oarece antreprenorul general — întreprin­derea nr. 502 — s-a dezinteresat de efec­tuarea lor. Urmarea acestei neîngăduite nepăsări este că astăzi, în secțiile stațiunii munca e stînjenită de zidurile și sobele sparte, iar condițiile de cazare sunt nesatisfăcătoare. Și situația va dăinui, câtă vreme Trustul nr. 5 nu va lua măsuri energice pentru urgentarea și terminarea lucrărilor. MIHAI VACARU tehnician cu protecția muncii la T.U.G. | Actualități tehnice ------------------------------------------------------------------------------------------— Noi tipuri de planșee prefabricate La noile locuințe ce se construiesc în cartierele Grivița Roșie și Vatra Lumi­noasă din Capitală se folosesc, la execu­tarea planișeelo­r dintre etaje, elemente­­ prefabricate grele cu suprafața de circa 4,5 mp și o greutate­ de 1,5 t, ce se montează cu ajutorul unor macarale pu­ternice. Panourile mari de planișee sunt alcă­tuite din două șiruri de piese din beton prevăzute cu goluri (corpuri de umplu­tură) care sunt înglobate în nervuri și centuri de beton armat. Piesele se exe­cută după un­­ procedeu simplu, pe o par­doseală de beton selmáit. Pentru o în­tărire rapidă, ele sunt tratate termic la camere de aburire. La 3—4 zile de la turnare, piesele sunt ridicate cu maca­­­­raua de pe platforma de turnare și de­pozitare la stive. In urma cercetărilor și încercărilor e­­fectuate la I.C.L M.C. pentru stabilirea capacității portante și a comportării sub sarcină, s-a constatat că elementul este r­aid, cu o bună capacitate de rezistență atît la încărcările repartizate cît și la­­ cele locale. Piesele de umplutură di­n planșeu — deși executate dintr-un beton de marcă inferioară — sunt suficient de rezistente la șocurile provenite de la transport, montare și exploatare înainte­­ [ de așezarea pardoselii — capacitatea lor­­ de­­ rezistență la șoc fiind de altfel mări­­­­tă atunci cînd sînt gata montate la fîșii,­­ fapt ce­­ a permis să se reducă grosimea­­ pereților pieselor. Folosirea panourilor mari pentru pl­an­­șee contribuie la mărirea productivității muncii la montare de aproximativ 5 ori, deci la scurtarea termenului d­e dare în folosință a construcțiilor. La confecțio­nare, aceste piese nu cer condiții speciale de lucru și pot fi executate de muncitori , cu calificare redusă. Desigur că la producerea acestor piese mai există încă o serie de lipsuri, care s-­au constatat cînd piesele au început să fie folosite în construcții. Astfel, agre­gatele naefiind sortate separat pentru corpurile de umplutură și pentru ner­vuri ,a crescut consumul de ciment ori s-au obținut piese de calitate slabă. Nu s-a acordat suficientă­­ atenție calității bes­tonului din rosturi, care monolitizează piesele, s-au folosit in mod nerațional cofrajele de lemn etc. Prin tailocuirea co­­frajelor de lemn cu cofraje metalice (ramă din fier profilat), primtr-o mai bună organizare­­ a locului de depozitare, folosindu-se dispozitivul simplu de ridi­cat proiectat de I.C.S.C., se v­a reuși să se îmbunătățească calitatea noilor piese și, în același timp, să se reducă prețur­i lor de cost. ing. PAUL CALINESCU din I.C.SM.C. ★­I Studiind: experiența, con­structoiriilor din j R. D. Germană, un colectiv condus de­­­­ng. Adrian Lupescu, de la Institutul­­ „Proi­ect-București“, ,a adoptat o soluție­­ deosebit de economică pentru executarea­­ planșeelorr la locuințele muncitorești,­­ bolțile de zidărie prefabricate. De dimen­siuni și greutăți variate, ajungînd la 6­3,5 m și 2400 kg, bolțile acoperă la întregime suprafața unei încăperi, reze­­mtând­u-se pe zidurile portante și fiind le­gate între ele prin centuri și betoane de rigidi­zare. Bolțile se execută la condiții d­e ate­lier sau chiar la locul construcției, la raza macaralei-turn. La capetele unei matrițe boltite din beton se așează grin­­zile marginale, între care se zidește cu cărămizi cu 2 goluri, pe lat, în rînduri țesute. Plăcile astfel confecționate au o­­ grosime de 6 cm, sunt prevăzute cu pă­trunderi pentru coloanele de instalații și, uneori, sunt finisate pe fața inferioară cu un strat de tencuială. Ele se scot de pe tipar intr-a 3-a zi de la executare și se montează cu partea concavă în jos, ast­fel ca să formeze tavanul. Pe suprafața superioară a plan­șeului — convexă — se execută umplutura obișnuită, peste care se montează pardoseala. Folosirea noului ti­p de planșee la con­strucția blocurilor de locuințe din cadrul­­ Centrului de producție cinematografică < de la Buftea a dat rezultate remarc­abile.­­ Rezistența obținută este de 1100 kg Față de soluția anterioară — fîșii pre­fabricate cu corpuri de umplutură — se realizează, la un bloc cu 27 apartamente, economii de 9000 kg ciment, 18.000 kg , fier-beton și alte materiale în valoare totală de 26.000 lei. scoala mușii mam Ciclul IV: Tehnologia lucrului de iarnă Secția a 32 a Executarea lucrărilor de zidărie la temperaturi scăzute construcții) In ultimii ani, însușirea procedeelor teh­nologiei sovietice a construcțiilor a dat po­sibilitatea ca pe șantierele dim țara noas­tră lucrările de zidărie să conținute cu in­tensitate și în vreme de iarnă. Pe șantierul nostru, la înălțarea de roșu a blocurilor de locuințe se aplică două metode de executare a zidăriei, spe­cifice lucrului la temperaturi scăzute: me­toda termică și metodă prin îngheț. METODA TERMICA Zidăria se execută în mod normal, prin crearea unor condiții cît mai asemănătoa­re cu cele din anotimpurile nefriguroase, adică o temperatură superioară celei de 0 °, pentru ca apa ■— și deci mortarul — să nu înghețe. Aceste condiții se realizează prin aplicarea unor măsuri speciale atît la locul de muncă al zidarilor, cît și la pregătirea materialelor necesare. Astfel, în jurul blocului unde se execută zidăria se montează o schelă metalică căptușită cu panouri de stuf­it, care poate fi mutată de la un bloc la altul, după nevoile fiecărei etape, cu ajutorul macaralei-turn ce de­servește locul de muncă respectiv. In acest mod se obține un spațiu închis, ferit de acțiunea vîntului și a depunerilor de ză­padă. In interior se crează o sursă de căl­dură cu ajutorul unei locomobile, care distribuie abur cald î­ntr-o serie de radia­toare Stația centrală de mortar care aprovi­zionează șantierul este prevăzută pentru iarnă cu o locomobilă care încălzește apa— la 60—70 ° — și nisipul, astfel tacit mor­tarul preparat are o temperatură de mi­nimum 15—20 °. De la stație pînă la locul de punere în operă, mortarul este trans­portat cu vagonete-buncăr care, pentru a se limita pierderea de căldură la 5—6 °, sunt căptușite cu materil­ t termoizolator. In­­ momentul folosirii lui la zidărie, mor­tarul trebuie să aibă o temperatură mini­mă de 15 °. Pentru a-și păstra calitățile prescrise, că­rămizile trebuie stivuite, ca să nu fie ex­puse înghețului. Cărămizile acoperite cu un strat de polei sau zăpadă nu pot fi fo­losite, deoarece legătura între ele —­ deci și rezistența zidului — ar fi periclitată. Pe șantierul nostru s-a montat schela exterioară pentru acoperirea blocului E2, la care e prevăzut ca zidăria să se execute pe 3 nivele prin metoda termică. METODA EXECUTĂRII ZIDĂRIEI PRIN ÎNGHEȚ Executarea zidăriei după metoda „prin îngheț” se poate face la orice temperatură în limitele admise de tehnica securității muncii. Măsurile care trebuie luate privesc numai materialele necesare, locul de mun­că neavînd nevoie de nici un­ fel de­­ am­e­­najări speciale. Cărămidă trebuie s­ă fie perfect uscată, cu fețe drepte și de aceeași grosime, pentru a nu se crea umpluturi de mortar de diferite grosimi și care prin dezgheț ar­­­ provoca tasări neuniforme, deci fisuri în zidărie sau chiar alunecări. Spre deosebire de metoda termică, more­tarul se execută cu ciment, fără var. El trebuie adus cald la locul de punere în operă,­­pentru a fi cît mai plastic, astfel ca la așternerea pe zidărie să poată pă­trunde cu ușurință în rosturile verticale, iar stratul să aibă o grosime uniformă. Temperatura mortarului trebuie să fie des­­­tul de ridicată, pentru ca să­­ se mențină cald pînă la așternerea rîndului de cără­midă imediat superior. Grosimea stratului de mortar nu trebuie să depășească 1 cm, ceea ce se realizează cu ajutorul unor șipci, ca și la zidăria aparentă. In vederea perfecționării acestui sistem, pe șantierul nostru zidarii Arcadie Babiuc, Ion Doboș și alții fac zilnic in­structaje cu tinerii zidari, absolvenți ai șco­lilor S.F.U., din brigăzile lor. Pe mortarul proaspăt întins — deci ne­­înghețat — se așează perfect orizontal fun­­dul superior de cărămizi. Cărămida trebuie să fie de bună calitate, procentajul maxim admis de jumătăți de cărămidă fiind de 10—15% din cantitatea de cărămidă între­buințată. Pentru a se evita înghețul, că­rămida nu trebuie udată nici cu apă rece, nici cu a­pă fierbinte. Seara, la terminarea lucrului, zidurile se acoperă, pe suprafață, cu rogojinii sau cu scânduri așezate în lungul zidului, astfel ca dimineața, prin simpla descoperire, zi­dul să fie pregătit pentru lucru. De aseme­­­nea, trebuie avut în vedere ca ultimul rind de cărămizi să nu rămînă seara, la înce­tarea lucrului, acoperit cu un strat des mortar care, înghețat, ar face ca rîndul imediat superior să nu adere. Tărgile pentru mortar se curăță seara, deoarece mortarul înghețat pe targa nui mai poate fi folosit, întreruperile la zidărie se recomandă să se facă pe o înălțime maximă de 2 m, la scară. La colțuri nu se admit întreru­peri. Muncitorii și personalul tehnic trebuia să dea o deosebită importanță executării zidăriei pe timp de iarnă, din punct de vedere al calității. Rosturi egale, uniforme și bine umplute, pereți perfect verticali (orice înclinare provoacă în timpul dez­­ghețuiluii Încovoierea zidului sau chiar dărîmarea lui) sânt condiții absolut ne­­cesare pentru obținerea unei zidării de bună calitate. O supraveghere permanentă necesită zi­dăria executată după această metodă în momentul începerii dezighețului. Trebuie, astfel, luate măsuri pentru ca temperatura inter­ioară să fie egală cu cea exterioară, pereții ce sunt expuși mai­­ mult la soare —­ spre sud — fiind menținuți la o tempe­ratură apropiată de a celor dinspre nord, cu ajutorul unor „umbrele” sau prin s­tro­­­pire cu apă, —­­pentru ca dezghețul zidă­riei să se facă uniform și nu numai la su­prafață sau pe o singură parte. In cadrul brigăzilor, muncitorii trebuia instruiți de către tehnicieni și ingineri pen­tru stricta respectare a prescripțiilor teh­nice și metodelor de lucru, deoarece o cît de mică abatere de la regulile prevăzute poate periclita întreaga zidărie. ing. LAZAR CUCOȘ șeful șantierului de locuințe Vatra Luminoasă al Trustului nr. 3 Cum se pierde timpul de lucru In calitatea mea de maistru de șantier, am fost convins întotdeauna că unul din mij­loacele principale care contribuie la crește­rea productivității muncii și la reducerea prețului de cost al construcțiilor este folo­sirea din pissm a timpului de lucru. Acest fa­pt l-au înțeles și tovarășii mei de muncă. In urma Hotărârii partidului și guvernului cu privire la desființarea sistemului de a­­provizionare pe bază de cartele și rații, noi ne-am mobilizat să folosim și mai bine timpul nostru de lucru, primtr-o mai bună organizare a muncii, pentru a întări această hotărîre, pentru a contribui din plin la re­ducerea prețului de cost al produselor. Se pare taisă că tovarășii dlto conducerea întreprinderii de­ construcții nr. 201 și în­treprinderii de transporturi nr. 108 au stat d­e aceeași­­ părere cu noi: întreprinderea de construcții nr. 201 are un grup de șantiere agricole la centrul mecanic Otopenii­ș și Moa­ra Domnească. Muncitorii, tehnicienii și funcționarii ce lucrează pe aceste șantiere at duși și aduși in fiecare dimineață și sară cu mașinile întreprinderii. Sau mai ne zis așa ar trebui să fie deoarece, de­­le mai multe ori, mașinile nu vin și chiar unei cînd sosesc au o întîrziere de 2­3 chiar 4 ore. Im loc să începem lucrul la­­ a 7.30, cum e normal, îl începem uneori , la ora 12. * Se pune întrebarea: mai putem noi folosi n, prin timpul de lucru în aceste condiții f­ără îndoială că nu ! Dacă am adun­a orele perdute la fiecare zi, ar da ura total de unți metri cubi de zidărie, beton turnat, unți metri pătrați de dulgherie etdic exc­­itați spre folosul nostru, al tuturor. Sperăm că acum, în noul an conducerile dor două întreprinderi vor lichida lipsurile ne vor ajuta să folosim­ din fiu in timpul­­ lucru. AL. TRUICAN maistru de șantier la întreprinderea de construcții nr. 201. SĂ ORGANIZĂM MAI In ultimul am al cincinalului, organizațiile de construcții ale D.G.I.C.E. au de executat un volum de lucrări în valoare de aproxi­mativ 150 milioane d­e lei, pe zeci de șan­tiere din S.M.T.-uri și G.A.S.-uri. Cea mai mare parte dintre acestea sunt șantiere noi, pe care lucrul va trebui să înceapă din plin o d­ată cu sosirea timpului frumos. Experiența anului trecut, lipsurile și de­fecțiunile ale căror urmări le resimțim și acum, ne arată clar cum să îmbunătățim organizarea producției și condițiile de lu­cru pentru realizarea în termen a acestor lucrări care vor ajuta simțitor la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. De la­ început, este­­ nevoie ca toți factorii care contribuie la realizarea construcțiilor agricole să-și coordoneze activitatea pentru a asigura desfășurarea ritmică a lucrărilor și respectarea termenelor de execuție. Astfel, constructorul trebuie să primească de la be­neficiar și proiectant, în mod treptat, chiar de acum și cel mai tîrziu pînă la sfîrșitul lunii februarie, proiectele pentru toate șan­­­­tierele și obiectele, cu toate avizele legale. In aceeași perioadă, constructorul, proiectan­tul și beneficiarul trebuie să stabilească de comun acord prețurile­ unitare ale materia­lelor, ținând s­eama de condițiile și posibili­tățile locale de aprovizionare, ceea ce va d­uce la scăderea prețului de cost și va face ca devizele din proiecte să devină și de­­vize­ ofertă ale constructorului, evitîndu-se refacerea lor; de asemenea­, beneficiarul tre­buie să depună la B.C.I. lista definitivă de titluri și obiecte, deschizînd finanțarea com­pletă pentru toate șantierele și toate obiec­tele. Primele două luni ale anului trebuie fo­losite din plin pentru organizarea și apro­vizionarea șantierelor, utilizîndu-se întreaga capacitate de transporturi, astfel ca la în­ceputul lunii martie să se treacă la atacarea lucrărilor de bază cu toată intensitatea programată. Intrucît fiecare șantier are o durată scurtă (cel mu­lt un an) și dată fi­ind urgența începerii construcțiilor, este ne­cesar să se repartizeze fiecărui șantier cel puțin o baracă demontabilă destinată gru­pului social, ceea ce va grăbi deschiderea șantierelor, va reduce timpul și costul lu­crărilor de organizare. Pentru șantierele agricole trebuie să se acorde cote și repartiții de materiale, dis­tincte și la nivelul necesarului, tolăturîn­­du-se greutățile pe care le poate provoca aprovizionarea din cote și repartiții globale pe întregul minister. Termenele prevăzute la planul de aprovizionare vor putea fi respectate de către producătorii de materiale de­ construcții, d­acă aceștia vor livra cu precădere cantitățile destinate lucrărilor pentru agricultură. In conformitate cu pla­nul calendaristic de aprovizionare a șan­tierelor trebuie întocmit și realizat și pla­nul de transport pe C.F.R. și cu autoca­mioane I.R.T.A. Proiectarea și execuția trebuie s­ă dea dovadă de mai multă inițiativă in găsirea soluțiilor celor mai economice, în deosebi în ce privește înlocuirea materialelor deficitare. Economii importante se pot obține prin înlo­cuirea acoperișurilor din lemn ale obiecti­velor semiindustriale (ateliere și remize) cu prefabricate din beton armat, prin înlocui­rea țiglei cu plăci de azbociment, prin în­locuirea pardoselilor din lemn sau cărămidă cu pardoseli de asfalt, ciment, lut stabilizat, prin­ înlocuirea mortarului de var și ciment cu mortar cu adaos de argilă, prin folosirea lemnului rural , la acoperișurile grajdurilor și locuințelor, a planșeelor cu corpuri de umplutură la locuințele colective, a blocu­rilor de beton­­ simplu și a cărămizii de mină fabricate local etc. Comenzile de prefabricate trebuie făcute din timp, planificîndu-se și urmărindu-se transportul lor în conformitate cu planul de­­ lucru, iar la șantierele și grupurile de șan­tiere situate la distanță mai mare față de stațiile de cale ferată trebuie organizate mici ateliere pentru confecționarea prefabri­catelor. Tot astfel, o măsură foarte utilă este aceea de a înființa ateliere d­e dulghe­­rie concentrate pe grupuri de șantiere a­­propiate, unde să se execute cu maximum de productivitate și cu un consum redus de material lemnos fermele și planșeele de lemn, cofrajele etc. Organizațiile de construcții trebuie să în­tocmească programul d­e lucru în cicluri de execuție în lanț la obiectele din interiorul unui șantier și într-un lanț mai mare pe grupuri de șantiere, pentru a evita vîrfurile de producție simultane care să nu poată fi acoperite cu mijloacele existente. Rolul de antreprenor general impune constructorului să îmbine în mod planificat și organizat lu­crările de construcții cu cele de instalații sau d­e altă specialitate. Lucrările exterioare de drumuri, instalații și rețele electrice tre­buie efectuate la întregime la perioada mai-septembrie, adică la vremea cea mai favorabilă. O productivitate ridicată, care­­ să" asigure reducerea efectivelor necesare și a termene­lor de execuție, poate fi obținută numai prin mecanizarea lucrărilor, prin aplicarea pro­­­cedeelor tehnologice și metodelor înaintate. Forțele de muncă trebuie organizate în bri­găzi de specialitate și complexe, care să lucreze în acord global. Astfel de brigăzi, bine instruite, trebuie folosite la montajul pieselor prefabricate mai grele, punîndu-li-se la dispoziție automacaralele necesare. Ca­racterul simplu al lucrărilo­r pe șantierele agricole impune folosirea dispozitivelor de mică mecanizare și a sculelor de înaltă productivitate, care dau în aceste condiții maximum de randament. In loc să se imo­bilizeze betonierele la obiectele mici, trebuie ca fiecare șantier să-și amenajeze cite o centrală de beton de capacitate redusă. E nevoie, de asemenea, să se extindă in mare măsură executarea mecanizată a tencuieli­lor cu ajutorul pompelor de mortar în in­stalații mobile. Organizarea și programarea din timp a lucrărilorji folosirea micii meca­nizări și aprovizionarea ritmică a locurilor de muncă va permite ca la lucrările de zi­dărie să se folosească exclusiv metodele Îna­intate — Orlov și Koroliov. Toate aceste măsuri trebuie cuprinse, de­tailate și concretizate în proiectele de orga­nizare, din care unele părți trebuie­ difuzate pînă la echipe și om și a căror aplicare trebuie urmărită în fiecare etapă. Sarcini importante revin întreprinderilor de transporturi, care, pentru a mări capa­citatea de prestații, trebuie să organizeze exploatarea autocamioanelor în 2 și 3 schim­buri, iar paralel cu aceasta să alcătuiască brigăzi de întreținere și de depanare și să intensifice realizarea planului de reparații. Cea mai mare grijă trebuie acordată condițiilor de trai ale muncitorilor de pe șantiere, printr-o cazare satisfăcătoare, prin­­tr-o alimentație consistentă, prin amenajări pentru activitatea cultural-s­portivă. De la șantier pînă la direcția generală, eforturile trebuie concentrate asupra reali­zării planului de construcții nu numai din punct de vedere valoric, ci și sub aspectul fizic, respectându-se termenul de dare la exploatare­a construcțiilor, pentru ca a­­cestea să intre cît mai grabnic la circuitul economiei socialiste și să devină rentabile. Constructorii își vor îndeplini astfel cu cinste sarcinile sporite ce le revin la acele ani în lumina proiectului de Directive ale Congresului al IT-lea a­ partidului cu pri­­vire la dezvoltarea agriculturii. ing. ALEXANDRU BRADESCU laureat al Premiului de Stat disspecer-șef al D.G.I.C.E. BINE MUNCA PE NOILE ȘANTIERE AGRICOLE

Next