Constructorul, noiembrie 1957 (Anul 9, nr. 407-409)
1957-11-02 / nr. 407
7 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE UNIȚI-VĂ ORGAN AL MINISTERULUI CONSTRUC T HOR ȘI MATERII ALE 1OR DE CONSTRUCȚII AI MUNCITORLOR CONSTRUCTORI, DIN INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI INDUSTRIA. IEMNÍ/cÍJIT Sărbătoare măreață a popoarelor sovietice, cea de-a 40-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, este totodată o sărbătoare a intregii omeniri progresiste. Marcînd începerea unei ere noi în istorie, era sfărîmării sistemului burghez și al stabilirii socialismului, Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, a căpătat an de an o mai uriașă importanță. An de an, a devenit mai limpede tuturor celor care vor să vadacă nimeni și nimic nu poate sta in calea împlinirii legilor istoriei. Nimeni și nimic nu poate zăgăzui mersul de nestăvilit al omeniri spre socialism, după cum nu poate exista salvare pentru sistemul exploatării omului de către om și al odioaselor sale consecințe, asuprirea popoarelor, jaful și războaiele de agresiune. Intr-adevăr oamenii sovietici, gloriosul lor partid comunist, se pot mîndri azi ca acum 40 de ani au început construirea Statului Sovietic, că au deschis calea spre izbîndă a unei noi clase altădată asuprită de capitalism, că înfrîngind burghezia și instaurind dictatura proletariatului, au pus bazele salvării omenirii de sub jugul capitalului și împilarea imperialismului. In 1917, doar 7,8 la sută din populația globului și numai 16 la suta din teritoriul globului trăia în afara jugului capitalist. Astăzi, țările socialiste, cuprind in hotarele lor 34,9 la sută din populația mondială și 25,9 la sută din teritoriul globului. Dar nu numai prin aceste cifre se vădește înrîurirea hotărîtoare a Revoluției din Octombrie, progresul ei victorios. Fapte intrate în istorie, fapte recunoscute chiar și de adversarii socialismului mărturisesc superioritatea noii lumi care s-a născut acum 40 de ani. S-au prăbușit în nimicnicie și rușine toate ,,profețiile’’ sinistre pe care apologeții capitalismului le împrăștiau in primii ani ai puterii sovietice. Să dăm un singur exemplu din 1919. Scria atunci un oarecare Robert Wilton în ziarul „New York Times” sub titlul: „Agonia Rusiei”: „Bolșevismul este o forță destructivă și nu una constructivă. Din punct de vedere economic continuarea acestui regim este o imposibilitate. Din punct de vedere politic aceasta este egal de absurd...“ Astfel de citate care se voiau profetice se pot găsi cu miile in presa burgheză, în scrierile unor faimoși politicieni și „specialiști“ ai lumii capitaliste. N-au lipsit astfel de nerozii nici în vechea Romînie burghezomoșierească. Și toate, toate, s-au prăbușit infirmate de fapte. Socialismul a învins pe toate fronturile. A învins inflăcăratul program leninist al construirii socialismului, al lichidării înapoierii tehnice și economice de pe timpul țarismului, al transformării Rusiei într-un puternic stat industrial, într-o țară ai cărei muncitori și țărani cunosc un tot mai înalt nivel de viață, material și cultural. Asta, în pofida dușmăniei violente a întregii lumi capitaliste, a unui pustiitor război civil și al vremelnicii cotropiri fasciste. Cifrele sunt grăitoare. Politica de industrializare socialistă promovată cu consecvență și energie de către P.C.U.S. a avut ca rezultat o creștere de peste 30 de ori a producției industriale față de perioada de dinaintea revoluției. Socotind volumul producției industriale pe cap de locuitor, este clar că industria socialistă sovietică progresează infinit mai rapid, decât cea a Statelor Unite. Acest lucru îl recunosc astăzi cu amărăciune, chiar și cei mai înverșunați denigratori ai socialismului. încă de anul trecut, cunoscutul politician american John J. McCloy se vedea obligat să admită că în viitorul apropiat „Rusia poate disputa poziția Statelor Unite ca prima putere industrială a lumii“. Aceasta se spunea anul trecut ! Atunci cînd încă nu se rotea în jurul globului nostru pămîntesc primul satelit artificial, vestind lumii superioritatea științei sovietice. Astăzi, cînd tot mai dese sînt victoriile științei și tehnicii sovietice, cînd omenirea recunoaște cu admirație că toate acestea se datoresc unui sistem economic și social politic superior, apologeții capitalismului trăiesc din plin rușinea minciunilor lor, iar conducătorii acestei lumi ce-și vede sfîrșitul tot mai aproape n-au altceva de făcut decit să se lase pradă unei furii oarbe și decepționate. Marea Revoluție Socialistă din Octombrie a dat omenirii exemple de o măreție umană inegalabilă. Din popoare subjugate și înapoiate, învrăjbite, puterea sovietică, politica înțeleaptă leninistă a P.C.U.S. a creat o mare familie de popoare frățești care împărtășesc o prosperitate comună, o egală înflorire culturală. O glorie nepieritoare, dreptul la dragostea și recunoștința întregii omeniri, a cîștigat Uniunea Sovietică prin cei 40 de ani pe care i-a închinat țelului comun al păcii și colaborării între popoare. Din prima sa zi de existență, puterea sovietică a proclamat voința sa de pace. Neîntrerupt, Uniunea Sovietică a promovat fidelitatea ei față de principiul leninist al coexistenței și colaborării pașnice între toate statele, indiferent de structura lor economică și sociala. Uniunea Sovietică, țara care a desființat exploatarea omului de către om, făcînd să dispară cauzele care împing spre război alte state, a rămas și va fi întotdeauna cea mai puternică și statornică barieră pusă în calea războaielor provocate de imperialism. Chiar și astăzi, cînd nu nuai poate exista nici o îndoială în ce privește forța mijloacelor militare sovietice, toată lumea știe că Uniunea Sovietică a rămas credincioasă politicii sale de pace și colaborare internațională că nu precupețește nici un efort pentru a asigura lumii întregi un viitor pus la adăpost de amenințarea unui nou război mondial. In lumea întreagă, cea de-a 40-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie găsește un puternic ecou în inimile tuturor oamenilor muncii, a tuturor prietenilor progresului și păcii. Oamenii muncii din țara noastră nu vor uita niciodată că în anii negri ai regimurilor burghezemoșierești, în vremurile crunte ale fascismului, Uniunea Sovietică a reprezentat izvorul tuturor nădejdilor. Izbânzile primelor cincinale, victoriile asupra fascismului, ne-au dat putința să sperăm în propriul nostru viitor de libertate, ne-au întărit încrederea noastră în ideile marxist-leniniste pe care Partidul Comunist Român le înscrie pe steagul său de luptă. Nădejdile noastre, s-au văzut pe deplin îndreptățite de fapte. Sub steagul partidului nostru marxist-leninist, clasa muncitoare din Romînia, in alianță cu țărănimea muncitoare, și-a deschis drumul său spre socialism. Prietenia și colaborarea frățească romînosovietică, alianța de neclintit cu toate țările lagărului socialist stau la baza tuturor succeselor regimului nostru popular, garantează viitorul fericit pe care ni-l făurim. Sentimentele de înflăcărată dragoste și sinceră recunoștință împărtășesc față de Uniunea Sovietică oamenii muncii de pretutindeni. In numele lor, Federația Sindicală Mondială, declară de la tribuna celui de al IV-lea Congres al Sindicatelor: „Muncitorii și muncitoarele din Uniunea Sovietică au dat lumii întregi pentru prima oară dovada strălucită că clasa muncitoare poate să se lipsească de capitaliști și să făurească prin propriile sale mijloace un viitor de fericire și pace, și totodată, au creat condițiile unui avînt de nestăvilit al mișcării muncitorești internaționale, al mișcării de eliberare a po- Expoziție de produse din lemn IFIL Craiova organizează în cinstea lui 7 Noiembrie o expoziție specială cu produse reprezentative ale unităților de industrializarea lemnului din regiunea Craiova. U.R.S. Filiași are la această expoziție o participare substanțială. Prezintă printre altele un panou de parchete de stejar și trei E. ISTODOR corespondent Sîmbătă 2 noiembrie 1957 CU PLANUL ANULUI . • In cinstea zilei de 7 Noiembrie, colectivul Stației nr. 4 Brăila a T.U.G. a repurtat o însemnată victorie: la 1 octombrie și-a îndeplinit planul producției globale pe anul în curs. O contribuție de seamă la această realizare au adus excavatoriștii Mihai Neguț, Costea Radu, Aurel Șandru, mecanicii Vasile tirduca și Ion Nistor, sudorul Andrei Manea, precum și Zamfir Danciu, Alexandru Popescu, Marin Gheleș ș.a. Pe trimestrul III, prețul de cost a fost redus cu 3,07 la sută. Două telegrame sosite la redacție ne-au vestit că ÎNTREPRINDEREA PENTRU EXTRAGEREA ȘI PRELUCRAREA MARMUREI „BUCUREȘTI" ȘI FABRICA DE VAR ,,SINAIA" și-au realizat planul anual in toți indicii pe ziua de 2> octombrie. De la aceasta dată colectivele acestor întreprinderi dau produse în contul anului 1958 . Corespondentul nostru voluntar Nicolae Brumară ne-a transmis știrea că întreprinderea „STICLOVAL“ din Vălenii de Munte și-a realizat planul anual la valoarea producției globale pe data de 16 octombrie. Muncitorii și tehnicienii s-au angajat ca pînă la 7 Noiembrie să depășească planul la zi cu 5% iar pina la finele anului să extragă, peste plan, cu 1Q% mai mult nisip cuarțos. • Primele vești despre îndeplinirea înainte de termen a planului anual în întreprinderile de produse finite din lemn ne-au sosit zilele acestea. Fabrica de la Balta Sărată, regiunea Timișoara, lucrează de la data de 20 octombrie în contul anului 1958, iar 1PROFIL „Placajul"-București și-a terminat planul producției globale pe anul 1957 la data de 17 octombrie. La 28 octombrie colectivul FABRICII DE MATERIALE DE CONSTRUCȚII PATIRLAGELE și-a îndeplinit sarcina anuală de plan, atît în ce privește valoarea producției globale cît și pe sortimente. IN CINSTEA GLORIOASEI ANIVERSARI In cinstea celei de a 40-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, constructorii de pe șantierul de locuințe Păcurari al Trustului nr. 14-Iași au dat In folosință 408 apartamente pentru salariații Fabricii de antibiotice. La finisarea fațadelor celor două blocuri date în folosință s-a evidențiat, prin calitatea și depășirea normei, echipa maistrului Ion State. O altă echipă fruntașă de zidari, condusă de Nicolae Marinică, a obținut succese deosebite la finisarea fațadei blocului 7. Nu de mult au început lucrările pentru deschiderea celei de a doua alei longitudinale a cuartalului. Excavatoristul Dumitru Vîlcu și buldoLa fabrica de mobilă curbată „Alexandru Tamaș“ din Sighet muncitorii au depășit planul nu numai la producția globală și cea de marfă ci și la sortimentele de bază. La mobila au dat cu 10% mai mult iar la scaune curbate cu 7% peste plan la producția de export și cu 20% mai mult zeristul Mircea Grigore muncesc cu la cea pentru consum intern. Dintre multă sîrguință la săparea și evacuasecțiile fabricii s-au evidențiat curbătoria, montajul și lustruitulrea pămîntului din spatele blocurilor. 5 și 6. Colectivul de aici își pregătește condiții pentru continuarea lucrărilor în timpul iernii. La centrala termică a cvartalului s-au terminat zidăria, turnarea betoanelor și s-a construit acoperișul, iar echipa de instalatori a meșterului Ștefan Craft dorește montarea cazanelor. Aproape terminate sunt și canalele termice prin care vor putea fi încălzite apartamentele blocurilor. Încă 108 apartamente în Iași LAZAR BENEȘ corespondent La întreprinderea „Progresul STASA" a intrat în funcțiune Anul acesta, întreprinderea de prefabricate „Progresul“-București a importat din R. D. Germană o instalație completă „S771S/1 ANLAGE“ pentru executarea fîșiilor de planșeu precomprimate, cu goluri. Toate operațiile care se includ ir procesul tehnologic (împletirea corzior, pretensionarea, turnarea betonuui etc.), se execută complet mecanizat. Cu ajutorul agregatului de turnare se toarnă o fîșie de beton lung, de 200 m, după ce în prealabil s-au intins corzile de oțel. După întărirea suficientă a betonului, cu ajutorul unui dispozitiv special fîșia se taie :1. lungimile pieselor comandate. Cele trei straturi de beton din care e alcătuită piesa (cel intermediar fiind din beton ușor de keramzit, în care se afli si golurile), se toarnă simultan. Cu autorul instalației „STASA“ se pot urna intr-un schimb de 8 ore, 200 mi de planșeu. Șantierul 9 al Trustului nr. 3, care a executat pistele de turnare și anexele necesare, se apropie cu lucrările de sfîrșit. Deși darea în folosință a instalației ,STASA“ era fixată la 31 decembrie 1957, datorită hărniciei constructorilor în colaborare cu montorii germani în cinstea zilei de 7 Noiembrie a început rodajul agregatului, turnîndu-se pînă în prezent 6 benzi. ing. CORNEL GOLDSTEIN corespondent Mai multă mobilă curbată G. MEDVET corespondent Participant la Marea Revoluție După ce am fost încorporat la regimentul 22 infanterie din Tg. Mureș, în același an am fost trimis pe frontul din Galiția, la 11 septembrie fiind luat prizonier de către ruși. Împreună cu alți 200 de prizonieri am fost transportați în Siberia în lagărul de la Irbit. In primăvara lui 1916 am fost trimis la munci agricole în fosta gubernie Perm, toamna revenind la lagărul de la Irbit, de unde apoi am mers la tăiat de pădure în fosta gubernie Viatca. Grupul nostru număra circa 120 de prizonieri din fosta armată austro-ungară și printre noi se aflau mai mulți muncitori din Budapesta care aveau idei socialiste și care, atunci cînd proprietarul pădurii ne-a tăiat tainul de țigări și nu ne-a mai dat alimentele necesare pentru hrană, au organizat o grevă care a durat cîteva zile. Apoi am fost duși la muncă cu forța de către jandarmii pe care-i chemase în ajutor boierul. Pînă în cele din urmă însă am părăsit pădurea cu gîndul de a ne înapoia la lagăr. După 5 zile de mers am fost ajunși de un grup de jandarmi călări care ne-au arestat. Pe 12 dintre prizonieri, printre care eram și eu, ne-a băgat la beci, la postul de jandarmi. Intr-o zi a venit un bătrîn și ne-a scos de-acolo spunîndu-ne că jandarmii au fugit și că țarul a fost detronat. Era prin februarie 1917. Toți cei 12 care fuseserăm arestați, cu ajutorul oamenilor din comună, am plecat la pădure unde i-am găsit și pe ceilalți prizonier). De la pădure am plecat cu un vapor pe Viatca și apoi pe Kama ajungînd la Sarapul. Aici comandatura ne-a trimis la munci agricole în comuna Krasovo. In toamna lui 1917 am fost transportați din lagărul de la Sarapul în gubernia Smolensc la tăiat de pădure. In primăvara lui 1918 am fugit din pădure și am ajuns la Polese pe fluviul Dvina. In aprilie 1918, am ajuns la Kurgan unde am citit cîteva ziare (în limba maghiară) apărute la Omsk și care explicau care este situația. Acolo la Kurgan în rîndul gărzilor roșii erau și foștii prizonieri care se înrolaseră în armata proletariatului, îmi amintesc de unul Carol Nagy din Satul Mare care venise și pe la noi prin lagăr, împreună cu mai mulți prizonieri m-am prezentat și eu la garnizoană și neam înrolat, în gărzile roșii. în iunie 1918 garnizoana noastră de la Kurgan în care alături de ruși erau și vreo 30 de romîni și maghiari, a fost atacată de legiunea cehoslovacă. După 2 zile de luptă cehii au reușit să he înconjoare. Noi ne baricadasem în cazarmă Și apoi spărgînd încercuirea, cu toate pierderile grele pe care le-am suferit am reușit să ne retragem în niște comune din apropierea orașului. Kurganul fusese ocupat de cehi. După clteva săptămîni am fost prins de cehi și dus la Kurgan împreună cu încă alți cîțiva foști prizonieri, pentru a fi înrolați în armata lui Kolceag. Pe mine, nu știu de ce, m-a trimis la muncă în apropierea orașului Tulum. Acolo auzisem că prin împrejurimi sînt partizani și nu după mult timp împreună cu o tovarăși am fugit la ei. Partizanii ne-au primit cu dragoste. Era însă prost că n-aveau să ne dea arme. La cîteva zile după ce am fost primiți de către partizani, împreună cu ei, am atacat un tren din armata lui Kolceag și atunci ne-am făcut rost de arme. Mai mult încă, ALEXANDRU KOPPANDI directorul V.Î.L.-Gheorghie.r.i Continnua.r E Plenara C.C. al sindicatului muncitorilor din construcții, industria materialelor de construcții și industria lemnului La 30 octombrie a avut loc plenara Comitetului Central al Sindicatului muncitorilor din construcții, industria materialelor de construcții și industria lemnului. Tov. Andrei Horvath, președintele C.C. al Sindicatului nostru, a expus proiectul raportului C.C. al Sindicatului asupra activității desfășurate în perioada care a trecut de la ultimul congres pînă în prezent, raport care va fi prezentat celui de al V-lea Congres al Sindicatului. Membrii C.C. al Sindicatului au discutat pe larg și au aprobat raportul de activitate. Plenara a hotărît convocarea celui de al V-lea Congres al Sindicatului muncitorilor din construcții, industria materialelor de construcții și industria lemnului în zilele de 22—23 noiembrie 1957. La ordinea de zi a Congresului vor fi: dezbaterea raportului de activitate al C.C. al. Sindicatului și a raportului comisiei de revizie; alegerea noului Comitet Central al Sindicatului și a noii comisii de revizie. fl