Constructorul, noiembrie 1957 (Anul 9, nr. 407-409)

1957-11-02 / nr. 407

însemnări despre țara noastră intr-o carte sovietică In acest an a apărut la Moscova), in Editura de Stat pentru arhitectura și construcții volumul III — „Tăriile de democrație populară" din culege­rea „EXPERIENȚA CONSTRUCȚI­ILOR DE PESTE HOTARE“, care prinde relatări ale delegațiilor sovie­tice de specialiști și alt material do­cumentar. In tot cuprinsul cărții se fac dese referiri la realizările proiectanților și constructorilor­­ din țara noastră, re­­levindu-se progresele în ce privește volumul lucrărilor de construcții, in­dustrializarea și raționalizarea lor. Iată citeva din problemele tratate in volumul amintit: Proiectarea tip. Autorii amintesc evoluția de la tipurile de clădiri de locuit din 1950 la seriile din 1951, apoi la cele Îmbunătățite din 1955 și mai tîrziu. „La elaborarea noilor sectiuni-tip de locuințe, arhitecții ro­­mîni tind la îmbunătățirea distribu­ției încăperilor auxiliare, la mărirea confortului apartamentelor și, totoda­tă, la o mai mare variație a tipurilor de locuințe,­­inind seam­a de unifica­­rea dimensiunilor și de standardiza­rea elementelor de construcție. Aceas­ta contribuie la dezvoltarea proiectării tip și a metodelor industriale de exe­cuție. Astfel ,noile proiecte-tip se deosebesc de cele elaborate în anii precedenți printr-o sistematizare per­fecționată, precum și printr-un grad mai înalt de prefabricare a elemente­lor“. In domeniul clădirilor social­­culturale sunt menționate proiectele­­tip de școli și cluburi, la care se adoptă de obicei forma în plan a unui dreptunghi alungit. Sunt descrise și prezentate prin fo­tografii sau schițe construcții ca: orășelul muncitoresc Năvodari, cvar­­talul Bd. Muncii din Capitală, spita­lul ,,Dr. C. I. Parhon“ din Iași, ba­zinul acoperit de înot din Turda ș.­a. Arhitectură industrială. Se mențio­­­nează cele două soluții frecvente de arhitectură a clădirilor administrative (birouri-grupuri sociale) care sunt alăturate atelierelor de producție ; in prima variantă fațada reflectă clar destinația clădirii și împărțirea ei pe etaje, iar în a doua variantă fațada reproduce­­­ soluția de la atelierul prin­cipal. Se tinde să se renunțe la lu­minatoarele din deschiderile margi­nale ale clădirilor industriale­, aces­tea sunt luminate prin ferestrele zi­durilor frontale — ceea ce dăunează însă ventilației. Finisarea acestor clă­diri se face economic, predominînd cărămida aparentă; elementele arhi­tecturale sunt prefabricate din beton armat. Gabaritele atelierelor au fost unificate, iar podurile rulante și di­mensiunile elementelor de construcție au fost precizate în funcție de aceste gabarite. Ca exemple de tratare arhi­tecturală a clădirilor industriale se dau proiectele unor ateliere de sculă­­rie, forje și prelucrare la rece a me­talului. Clădiri din blocuri și panouri mari. Intrucît volumul a fost redactat în anul 1956, nu sunt redate ultimele noastre realizări în acest domeniu. Se dau, totuși, date tehnice in legătură cu primele clădiri din blocuri mari: Vatra Luminoasă-București și Petro­șani, lucrări care, după părerea au­torilor, „a­rată că arhitecții și con­structorii romîni pășesc pe calea in­troducerii și extinderii metodelor in­dustriale de execuție a construcțiilor de locuințe“. In legătură cu proiec­tele primelor clădiri din panouri mari se dau detalii asupra sistemelor de îmbinare și rigidizare, avînd în ve­dere că aceste construcții se execută fără schelet monolit și că aproape în­treg teritoriul Romîniei se află în zona seismică-Construcții agrozootehnice. In agri­cultura R.P.R., majoritatea construc­țiilor se execută după proiecte-tip. Pentru exemplificare se dau proiecte de ateliere mecanice, remize de utilaj agricol, pătule prefabricate pentru po­rumb, grajduri etc. De asemenea es­te prezentată soluția construcțiilor cu mai multe etaje, din prefabricate, pentru uscătoriile de hamei. C­omandăm, cititorilor noștri volu­mul „Țările de democrație populară", ca și celelalte două volume ale cule­gerii „Experiența construcțiilor de peste hotare", care oferă o informare amplă, calificată și obiectivă asupra stadiului actual al tehnicii construc­țiilor. Credem, de altfel, că Editura tehnică ar trebui să traducă această lucrare, pentru ca ea să fie accesibilă maselor largi de constructori. A. R. Participant la Marea Revoluție (Urmare din pag. 1)' H<>șit, am cerut permisiunea coman­dantului detașamentului de partizani la R3 prezentăm acolo, (în detașa­mentul de partizani eram acum 160 de romini­și ,7 unguri). In grupuri, grupuri de cite 20—30, primind în­voirea comandantului, am plecat că­tre Krasnoiarsk. Aici însă stăpînea re­gimul lui Kolceag așa că am plecat la Gorodok. Alb-gardiștii se retrăgeau. Intr-o noapte a venit la mal un tovarăș care ne-a anunțat că se formează u­­nităț­ile Internaționale, in 3 zile se al­cătuise un întreg regiment care a pri­mit misiunea să taie retragerea arma­telor lui Kolceag. Era un ger nă­prasnic și unitatea noastră timp de 2 luni a curățat întreaga regiune de resturile armatei lui Kolceag. Apoi am primit ordin ca regimentul nostru să meargă la Acinsk (la circa 250 km vest de Krasnoiarsk). Aici am avut mi­siunea să dezarmăm niște bande de contrarevoluționari care își făceau de cap, terorizînd regiunea. După lichidarea bandiților a avut loc o adunare în care comisarul regimen­tului ne-a arătat scopul luptei noa­stre spunîndu-ne că cei care s-au În­rolat în Armata Roșie cu gindul că vor merge în luptă numai către casă s-au înșelat și sunt liberi si predea arma și să plece căci regimentul poa­te să fie trimis nu numai către vest ci acolo unde puterea sovietică are nevoie, acolo unde se ordonă. Au fost și din cei care ne-au părăsit, dar pu­țini. Marea majoritate însă am ră­mas în regiment. Apoi ni s-a comuni­cat noua misiune : însoțirea unui transport important la Moscova. Duș­manii revoluției mu fuseseră încă de­finitiv zdrobiți din­ care cauză trans­portul a fost oprit la Kazan. Atunci am aflat cât de important fusese el. Erau 33 de vagoane pline cu aur, în­treg tezaurul țării noastre care fusese capturat de la armata lui Kolceag și pe care no­ l-am depus în siguranță, la banca din Kazan. Faptele acestea se 1920,petreceau prin primăvara anului oprită la Kazan unitatea din care făceam parte a avut misiunea să ve­gheze la menținerea ordinei atit în oraș cit și in regiune. Sub influența atacului mîrșav al pa­upei polonezi se răsculaseră multe comune de culaci. Noi ceruserăm să fim trimiși pe front Împotriva inter­­ventioniștilor polonezi dar nu ni s-a­u probat. Tin primăvara lui­ 1330 am fost prim­iul candidat de partid și mai tîrziu am fost confirmat și ca membru al I.C.U.S., Ivind parte la diferite actu­­i­tăți de partid care de obicei se ți­neau în clădirea universității din Ka­zan, unde m se spunea că a studiat și marele benin. In 1921 am fost demobilizat și am plecat la Moscova. Aici am avut oca­zia să-l ascult vorbind pe Béla Kun. La câteva zile am ajuns în patrie an­­ga­jindu-mă ca muncitor la fabrica de cherestea din Beda-Bistra. După înapoierea din U.R.S.S. în mai multe rînduri am fost arestat de că­­tre poliția burghezo-mo­inrească din Romînia iar apoi, după 1840, cînd fas­ciștii lui Horthy au ocupat Ardealul ain soare fost condamnat la S ani închi­După 4 ani de temniță, zorii lui 23 August care s-au născut din lumina orbitoare a Marii Revoluții So­cialiste din octombrie, mi-au adus li­bertatea, o libertate adevărată. AJUTOR DE FRATE Nu mai este pentru niciun om din țară noastră un fapt necunoscut pre­­­tinsul ajutor primit sub cele mai variate forme din partea Uniunii Sovietice.­­ Pentru muncitorii din industria lemnului acest adevăr este concretizat La­ fiecare pas fie prin utilajele și mașinile cu marcă sovietică, fie prin meto­­­­dele avansate sovietice extinse în fabricile de cherestea ca pLin cele produse finite.Fotografiile de mai jos fixează doar citeva obiective din de a­cest ajutor frățesc Anul acesta s-au insta­lat două gatere BD-75 de mare productivita­te, cu alimentare pe vagonet mecanizată, fapt care contribuie la reducerea efortului fizic al munci­torilor la această operație. La fabricile de la Putna, Tazlău și din alte localități funcționează­­ mașini de forță sovietice — semi­­- stabi­e CTK — al căror cazan are­­ o productivitate cu 28% mai mare­­ decit celelalte cazane de aburi. In aproape toate depozitele de bușteni retezatul se face acum me­canic. Noul tip de fierăstrău elec­tric Vacoop este condus numai de un singur om și atinge o produc­tivitate record de 100—120 mc/cm/8 ore. In clișeu și medalion, la reteza­tul buștenilor cu ajutorul ferăstrău­­lui electric omul nu trebuie decit să supravegheze și să dirijeze tăierea.­­ Metoda inginerului­­ sovietic F. L. Kovaliov­­ privind studierea și­­ generalizarea științei­i­că a experienței m­a­­t­­entate și-a găsit un­­ rodnic teren­ de aplicare și ln fa­­­­bricile de produse finite din lemn . Prima care a preluat metoda Ko­­­valiov este fabrica ,,Simo Geza" j din Tg. Mureș. Rezultatul a fost că o serie de muncitori mai slab calificați au reușit să reducă tim­pul de lucru la operații de montare de la 2,95 ore la 2,25 ore. O In clișeu : timplarul Teof­i Ber­­cea lucrind la montarea garnituri­lor de toaletă; el iși depășește cu 20—25 ° le angajamentul luat In cin­stea lui 7 Noiembrie ,­ Draga mea: ’Aveam de mut dorința să scriu une­­­ muncitoare sovietice, s-o rog să-mi împărtășească din experiența ei, să-mi povestească despre fabrica în care lucrează, despre viața sa. Nu știam insă cum să încep, cum să realizez acest lucru. Dar iată că tovarășii din comitetul nostru <­e întreprindere m-au îndrumat să trimit scrisowc­i de față la comitetul sindical al fabricii de cherestea Solomens, Trustul Kareldiev- Petrozavodsk cu rugămintea de a fi tnmbrxtă unei fruntașe în muncă. "Așa s-au născut rândurile de față. Și pen­tru că nu ne cunoaștem încă, soco­­tesc ca-t de datoria mea să-ți spun citeva lucruri despre mine. Mă nu­mesc Viorica Prince și am 20 de ani. La­­ părinți suntem­ ■ 5 copii, eu fiind cea m­ai mică. Mama este acum pen­sionară și locuiesc împreună cu ea. Fratele meu mai mare este ofițer în armata R.P.R. și face serviciul la Timișoara. Eu lucrez de cîțiva ani ca circularistă la U.I.L. Toplița. Fabrica noastră este situată intr-o regiune pitorească. De jur împrejur sînt munți împăduriți și nu departe curge Mureșul. Toplița este un centru raion­al in Regiunea Autonomă Ma­ghiară. Meseria am învățat-o aici, In fa­brică, unde m-am ’calificat ‘cu spri­jinul circularistului Bela Baratfas și pot spune că nu l-am făcut niciodată de ris. Deși munca la circular nu-i așa ușoară căci la noi nu avem încă — fișa cum am auzit că sunt in fa­bricile din U.R.S.S. — circulare cu role, totuși eu cit și alte circulariste, ca Iulia Horvath sau Viorica Lopa, nu ne dăm bătute în întrecerea cu bărbații. Mult aș dori să aflu cum se lu­crează la voi, ce fel de utilaje aveți. M-ar interesa aceste lucruri nu numai din curiozitate dar cred, draga mea, că ași avea destule de învățat din ex­perien­ța sa. Așa cum ți-am spus la începutul scrisorii, fabrica noastră este in Re­giunea Autonomă Maghiară și aici lucrează maghiari și romîni. Toți ne străduim să îndeplinim cit mai bine planul, să contribuim la construirea socialismului in scumpa noastră patrie. Prietenia care leagă din ce in ce mai strins pe muncitorii romîni de cei ma­ghiari s-a putut dezvolta numai dato­rită drumului nou pe c­are l-a deschis și țării noastre Marele Octombrie. De aceea noi ne pregătim să Intimpi­­năm cu dragoste și recunoștință cea de-a 40-a aniversare a sa. Mi-am luat Angajamentul ca la în­trecerea socialistă închinată acestui important eveniment să dau material de cea mai bună calitate, să nu se piardă nici o sărimă din materialul lemnos ce-ar putea fi folosit, pianul o voi depăși cu 3>k față de sarcina ce­ o­­ am și pot spune că realizările de pină acum îmi dau siguranța că-mi­ voi îndeplini angajamentul luat. Mie îmi place mult să fac sport; in afară de aceasta, in timpul meu liber, activez și în echipa artistică a­ fabricii. De citeva ori Am jucat împreună cu alți tineri, romîni și ma­ghiari, în piesele pregătite de către echipa noastră de artiști amatori. Tot in timpul liber citesc diferite cărți de literatură. Printre cărțile sovietice care mi-au plăcut m­ai mult se nu­mără: „Zoia și Șura", Tinera Gardă", „Mama". In anul trecut am avut o­­ mare bucurie: am fost primită candid­ată de partid. E o mare cinste­­ pentru mine. Acum mă pregatesc pentru cel de-al V-la Congres al Sindicatului nostru care va aveț­ tot un curifid la București și la care voi participa și eu ca delegată. Draga mea imi pare rău că n-am la îndemină o fotografie mai recentă și mai reușită. Ți-aș fi trimis­ o cji d­ragă inimă, rugindu-te să-mi trimft și la fotografia ta. O vom face pe viitor. Poate în curând voi reuși să-mi în­deplinesc visul de a vizita Uniunea Sovietică, să văd și eu Moscova, să cunosc oamenii sovietici și bine-înțeles să ne cunoaștem personal. Plută atunci ași­ dori însă să ne scriem mereu, cit m­ai des. Aștept plină de nerăbdare prima sa scrisoare. VIORICA PRI­ nCZ U.I.L.-Toplița, raionul Toplița, Regiunea Autonomă Maghiară % Cu ajutorul instalațiilor sovietice TL 3 cheltuielile de pro­tt '­' »ll­ducție ale fabricilor de cherestea, alimentate prin plutărit, sínt^ <' |||| Up substanțial reduse. La Fabrica de cherestea din Bacău, unde­­ A i ’S IV troliul TL 3 a fost instalat in ultimele luni, se economisește << zilnic, In zile cu scos continuu, cca 1000 de lei numai datorită» »mecanizării totale a scosului buștenilor din apă, operație ce se executa ina­­­­inte cu mijloace, de tracțiune animală. La U.I.L. Mânăștur, instalația TL 3 << aduce economii de 2000 lei pe lună numai din manevrarea vagaoanelor » >> C.F.R. pe liniile de garaj ale fabricii. /) · In clișeu: buștenii sunt scoși din apă cu ajutorul TL 3 Colaborarea tehnico - științifică romîno - sovietică Colaborarea tehnico-științifică re­prezintă o formă importanta a spriji­nului pe care Luniunea Sovietică îl acordă țării noastre pentru promova­rea progresului tehnic în toate ra­murile economiei noastre naționale, inclusiv in construcții. In cadrul aces­tei colaborări, născută din inițiativa Uniunii Sovietice, țara noastră bene­ficiază de folosirea în condiții deose­bit de avantajoase a celor mai valo­roase realizări ale tehnicii sovietice. La rîndul său, țara noastră oferă Uniunii Sovietice posibilitatea folosirii celor mai importante realizări tehnice și științifice din diferite sectoare ale economiei naționale. Din anul 1951 — cînd s-a ținut pri­ma sesiune de colaborare tehnico-șt­­­ințifică româno-sovietică — și pină în prezent, am primit din Uniunea Sovietică peste 500 de documentații tehnice, printre care documentația tehnică pentru fabricarea excavatoa­relor cu cupa de 0,3 mc, proiectul unui funicular cu o singură linie, do­cumentația tehnică pentru o moară cu o producție de 130 tone pe zi, fișe tehnologice etc. Potrivit prevederilor convențiilor tehnico-științifice încheiate între R.P. Romînă și U.R.S.S. țara noastră a predat Uniunii Sovietice 263 de docu­mentații tehnice. Printre documenta­­țiile romînești predate recent Uniunii Sovietice se află și proiectele unor clădiri demontabile destinate șantie­relor petrolifere (la construcția că­rora se folosesc elemente de beton armat, carcase metalice și plăci pre­fabricate din beton armat)­, materiale despre construcția și folosirea instala­ției pentru desalinarea electrică a ți­țeiului, desenele funicularului de că­lători, ale mobilierului universal pen­tru o cameră de copil, rețete și des­crieri ale preparatului chimic GS-4 (care permite ca betonul să facă priză în medii cu infiltrații de apă)­ etc. Urmărind dezvoltarea și adîncirea relațiilor de colaborare dintre cele două țări, în utimele sesiuni ale co­misiei de colaborare tehnico-științifică au fost adoptate hotărîri care prevăd colaborarea directă între institutele d­e cercetări științifice din R.P. Ro­mînă și U.R.S.S. atit privind schim­bul de tematici, de materiale docu­mentare, cit și în ceea ce privește schimbul de cercetători. Asemenea colaborare s-a creeat, de pildă, între Institutul complex de cercetări știin­țifice al M.C.M.C. și institutele Aca­demiei de Arhitectură și Construcții din U.R.S.S. . C.A.E.R - Recenta ședință a comisiei perma­nente de colaborare economică și teh­­nico-științifică în domeniul materialelor lemnoase și a industriei de hîrtie și celuloză, ce s-a ținut la Budapesta, a însemnat un fructuos schimb de ex­periență între țările membre ale Con­siliului de ajutor economic reciproc (G.A.E.R.). Ședința a analizat, pentru fiecare țară în parte, gradul de tehni­citate, cifrele valorice și de plan ale producției industriale cât și pe cap de locuitor atinse în aceste ramuri indu­striale. S-au făcut constatări prețioase pentru dezvoltarea viitoare a industriei de hîrtie­ celuloză și de prelucrarea lemnului în țările participante. Luîn­­du-se în considerație informațiile de­legaților țărilor reprezentate in comi­sie, s-a constatat că în anul ce s-a încheiat a continuat in toate țările membre procesul de creștere și perfec­ționare a mecanizării, s-a mărit ex­portul de lemn, s-au obținut indici mai mari de ameliorare calitativă a lu­crului în întreprinderi. Iată doar citeva cifre interesante asupra stadiului la care au ajuns țările socialiste, membre ale C­ A.E.R., in dezvoltarea acestor ramuri indu­striale ; producția de hîrtie a R. D. Germane a ajuns la 70 kg pe cap de locuitor iar a Uniunii Sovietice la cca 95 kg; mecanizarea lucrărilor de ex­ploatări forestiere a atins în U.R.S.S. 90% înregistrind creșteri însemnate și in celelalte țări. Pentru sporirea aces­tor succese este necesar, s-a arătat în ședință, să se stabilească o cola­­­borare și mai strînsă în legătură cu lucrările efectuate de țările partici­pante. Pe această linie am avut plă­cutul prilej de a oferi prietenilor bul­gari ajutorul cerut în ceea ce privește indicarea metodelor de utilizare ra­țională și conservare a lemnului de fag. Deosebit de prețioase au fost dis­cuțiile purtate în cadrul secției indu­strializării și prelucrării lemnului, în legătură cu stadiul atins in fabricarea semifabricatelor superioare din lemn, a plăcilor din așchii și a celor de fibra Acest capitol capătă importanță și mai mare în legătură cu scăderea continuă a volumului exploatărilor de rășinoase, scăderi care vor putea fi compensate prin dezvoltarea industriei de placaje, PAL și PFL. Pentru a înțelege ritmul de dezvoltare pe care trebuie să-l ia fabricarea acestor pro­duse voi menționa că, numai in R. P.­­Polonă se prevede ca pînă în 1960 producția de­ placaj să crească cu 43% față de 1955, prin sporirea construc­țiilor de fabrici noi. Pe baza rezultatelor cercetărilor tuturor țărilor participante și a ex­periențelor practice a unora dintre ele s-au purtat discuții în legătură cu cele mai indicate specii pentru pro­ducția de PAL și PFL, cu capacitățile de producție pentru fiecare fabrică în parte. S-a conturat planul de cerce­tări menite să rezolve o serie de pro­bleme tehnice, cum ar fi aceea pri­vind utilizarea procedeului uscat de fabricare a plăcilor de fibre în locul celui umed folosit In prezent. Rezol­varea cu succes a acestei teme va aduce însemnate economii prin elimi­narea marilor cantități de apă ne­cesare in prezent la producția plă­cilor de fibră. In felul acesta, fabricile de plăci de fibră nu vor mai trebui expresie a colaborării frățești Intre țările socialiste amplasate neapărat în apropierea sur­selor naturale de apă și atunci con­strucția lor se va putea face­ in preaj­ma fabricilor de cherestea ceea ce va crea posibilitatea utilizării cu ușurința a tuturor deșeurilor provenite din prelucrarea cherestelei. O contribuție deosebită la dezvol­tarea viitoare a fabricilor de plăci aglomerate și de fibră de lemn a adus-o hotărirea luată in cadrul șe­dinței privind fabricarea utilajelor pentru fabricile de PAL și PFL in țările prietene (R. P. Polonă și R. Ce­hoslovacă). Lucrările au fost astfel planificate incit din 1959 să înceapă producția de serie a utilajului. In vederea măririi utilizării deșeu­rilor de lemn comisia a considerat necesară rezolvarea în anul 19mg a citorva probleme de bază pentru pro­ducția plăcilor din așchii și a celor din fibră. S-a stabilit, printre altele, necesitatea modernizării utilajelor și perfecționării regimului tehnologic, în care scop se vor face cercetări privind scurtarea timpului de presare, accele­rarea uscării, utilizarea combinată a plăcilor prin metoda de contact și apli­carea curenților de înaltă frecvență. S-a apreciat că este necesar schimbul de experiență pe calea informării între­­ întreprinderile care produc plăci din așchii în diferitele țări membre ale C.A.E.R. precum și organizarea schim­bului de lucrări științifice și de cer­cetare. In cadrul acestui plan de lu­crări Republicii Populare Române i-a fost încredințată elaborarea tehnolo­giei producției plăcilor stratificate cu suprafața exterioară din foioase moi și a stratului interior din stuf. Tot țării noastre îi revine sarcina de a elabora, propuneri de unificare Stas-urilor pentru cheresteaua de tă­­u­șinoase și fag precum și pentru ma­teria primă necesară producției ei. De mare valoare tehnică și econo­mică sînt lucrările științifice și de cercetare pe care și le-au luat în sar­cină celelalte țări și din care vor aminti doar citeva. Uniunea Sovietică va studia folosirea în producția plă­cilor de fibră a esențelor foioase (me­steacăn, plop,) sub formă pură și un amestec cu rășinoase; va cerceta po­sibilitatea aplicării în producție a plă­cilor, a coajei și a deșeurilor necojite din industria celulozei și hîrtiei; va elabora metoda de fabricare a plăcilor și altor produse din deșeuri fără uscarea lor prealabilă. R. Cehoslovacă va studia, printre alte probleme, po­sibilitatea prelucrării pe cale uscată a fagului în plăci de fibră și folosirea rumegușului și a talajului ca materie prima suplimentară. In afară de alte teme, R. p. Polonă va cerceta și in­fluența coajei de rășinoase asupra calității plăcilor de fibră și­­ va de­termina procentul admisibil. întregul plan de lucrări este o ex­presie vie a spiritului de colaborare, bazată pe egalitate și dorința de aju­tor reciproc. Schimbul sincer de păreri ce a avut loc cu prilejul acestei șe­dințe precum și înfăptuirea planul­ui proiectat nu vor interzia să-și arate roadele în interesul comun al tuturor țărilor socialiste. ing. M. OCHIANA director general al Direcției generale a industrializării lemnului N­u mi-am închipuit că am să-l reîntîlnesc atît de curînd pe Victor Makarov și încă la noi în patrie. Nl cunoscusem c­u un an și jumătate înainte la Voskresensk (U.R.S.S.) ca maistru de fabricație la combinatul de ma­teriale de construcții. „Constructorul roșu“. Dîn­­sul ne-a deslușit tainele procesului tehnologic și ne-a descris mașinile automate pentru fabri­cația azbocimentului. Timp de 6 luni cît am studiat în U.R.S.S. producția de azbociment, Victor Makarov ne-a ajutat să­ ne specializăm în această meserie, nouă pentru noi, fiindu-ne și dascăl și prieten. N-am să-l uit niciodată, așa cum n-am să-i uit nici pe ceilalți specia­liști sovietici care ne-au împărtășit din expe­riența lor cu dragă inimă. Era deci firească bucuria pricinuită de întîl­­nirea noastră la Bicaz, pe șantierul noii fa­brici de azbociment. Victor Makarov nu se­­ dezmințise. Ne ajuta acum și la montarea ma­șinilor și utilajului, cu aceeași dragoste cu care ne-a inițiat și în tainele meseriei. Cum să nu iubești un ast­fel de om, un astfel de prieten? Astăzi prietenia noastră continuă prin scriso­rile pe care ni le scriem. Adesea îi cer și sfa­turi tehnice, iar el îmi răspunde cu bunătatea-i cunoscută. GHEORGHE 1ONIȚA șeful serviciului producție al Fabricii de azbociment Bicaz Aș vrea să comunic doar citeva observații pe care le-am făcut cu ocazia excursiei in Uniu­nea Sovietică privind vitrinele magazinelor so­vietice de mobilă. In afară de preocuparea pen­tru aranjarea cît mai atrăgătoare a vitrinelor, privind exponatele se desprinde o trăsătură de ordin general și anume intenția de a face mo­bilă care să ofere cit mai multă comoditate. In garniturile dormitor, studioul (de 1,25 m­ lăți­me) este înlocuit de paturi cu tăblii a căror lățime, ajunge la 1,45 m. Un alt exemplu al a­celeași preocupări este garnitura sufragerie din care am văzut trei tipuri diferite. In plus am­ploarea pieselor și a garniturii întregi vorbește despre spațiul locativ încăpător de care dispun cumpărătorii sovietici. ing. A1IHAI BUZA ,șeful serviciului tehnic IPROFIL București n 1949—1954 am urmat cursurile Facul­tății de construcții din Sverdlovsk și am făcut practica pe­ șantierul din localitate. Cu acest prilej am constatat tendința accen­tuată a tehnicienilor și muncitorilor construc­tori sovietici de a soluționa mai simplu și mai rapid problemele de execuție; această tendință e larg sprijinită de conducătorii întreprinderii și șantierelor, care sunt strâns legați sufletește de întregul colectiv și-l încurajează în muncă. Și încă ceva interesant — între multe alte lucruri care dovedesc organizarea superioară a industriei construcțiilor în U.R.S S., se reu­șește să se lucreze după proiecte d­e organi­zare bine studiate, organizarea șantierelor se face în toate cazurile înainte de a se ataca lucrările de bază. ing. TIBERIU DULL ing.-șef al I.P.I. nr. 409 Timișoara Printre cei care au avut bucuria să meargă vara aceasta în croazieră pe Marea Neagră, cu motonava „Transilvania", mă număr și eu. Fie­care turist se grăbește să povestească prieteni­lor, cunoscuților ce l-a impresionat mai mult în călătoria făcută. Același lucru l-am făcut și eu și-l repet aici. M-a mișcat pur și simplu, peste tot, la Odesa, la Ialta, Soci, Suhum­i, disciplina oamenilor sovietici, educația lor aleasă. Pe străzi, în magazine, e o curățenie admirabilă. Nu vezi un bilet de tramvai sau o hîrtie pe jos. Intr-un mare magazin de încălțăminte din O­­desa am avut prilejul să văd un lucru intere­sant. Un cetățean și-a aprins o țigară; de­ în­­dată s-au oprit lingă el trei persoane atrăgîndu-i atenția că în magazin nu se fumează — eu credeam că fac parte din personalul magazinu­lui; erau însă cetățeni veniți după cumpără­turi... ANGHEL PANAIT președintele comitetului de întreprindere de la A.R.U.G.C.-București I­n vizita ce am făcut-o în vara aceasta pe citeva șantiere de locuințe din Moscova m-a impresionat în deosebi folosirea ten­cuielilor uscate pentru interioare. Fixarea pe perete a unei plăci de ipsos gata finisate, cu suprafața de 2x1 m și grosimea de 2 cm, se face în decurs de 20 de minute (inclusiv pregă­tirea tampoanelor din ipsos, rumeguș și clei) de către o formație compusă din 3 muncitoare. Procedeul aduce însemnate economii de mate­riale și manoperă și reduce la jumătate durata lucrării. CONSTANTIN TUDORACHE zidar de la Trustul nr. 3-București in cartierul industrial al Leningradului, pe canalul Obvbdnîi, se găsesc clădirile, labora­toarele și fabrica experimentală a Institutului , de cercetări științifice pentru industria placaju­lui și a mobilei. La sosire, tovarășul Kondeaș­­kin, directorul Institutului ne-a întîmpinat cu bucurie prezentîndu-ne colaboratorii săi știin­țifici. Cîte strîngem­ de mînă atîtea nume cu­noscute. Deși ne vedeam pentru întîia data rea­: Uzările și lucrările acestora au purta­t de cîțiva ani mesajul lor prietenesc peste gr­anița Uniunii Sovietice făcîndu-i de mult cunoscuți lucrători­­lor ramurei industriei prelucrăto­are a lemnu­­lui din țara noastră. ing. T. ORADEAND, din I.G.E.I.S.( U­na din problemele de care­, delegația in*­treprinderii de prefabricatei „Progresul", București s-a interesat in cursul vizitei pe care a făcut-o In U.R.S.S.- în vara trecută a fost sistemul de descărcare a vagoanelor de agregate Astfel, la fabrica de prefabricate ,sharicad" din Leningrad, tehnicienii sovietici ne-au arătat cum au rezolvat descărcarea ra­pidă a vagoanelor de agregate prin folosirea unei dragline. Conducerea întreprinderii noas­tre a hotărit ca la întoarcerea in țară să aplice aceeași metodă. Incepînd din luna august, in depozitul de agregate al fabricii, lingă linia ferată normală pe care vin vagoanele cu agre­gate s-a adus un graifer pe șenile, cu cupa de 0,5 mc, care descarcă vagoanele, încarcă buncărele-tampon și execută depozite masive, de balast, cu înălțimea maximă de 10 mm.Ca urmare, un depozit formația de lucru s-au­ re­­dus cu 10 oameni, s-au eliminat benzile trans­­portoare și au scăzut considerabil penalizările pentru locații. TUDOR MARIN președintele comitetului sindical al fabricii „Progresul“ cu sprijinul U.RS­.S. se conif^rc» o ii­­ile ch­i­smnlfi în lin Ca urm­are a tratativelor romîno­­sovietice de la Moscova, nu de mult a început în Moldova construirea pri­mei uzine de cauciuc sintetic din Ro­­mînia. Acest neprețuit ajutor în dezvolta­rea tinerei noastre industrii chimice ne este acordat de către U.R.S.S. in condiții foarte avantajoase. Plata cre­ditului industrial pentru echiparea acestei uzine este eșalonată pe o pe­rioadă de zece ani de la data intrării ei în funcțiune. Creditul constă în li­vrarea de proiecte (de către institu­tul „Ghidrocauciuc“), utilaj și apara­tură de măsură și control (de către uzinele de specialitate din Uniunea Sovietică). La definitivarea proiectelor, care vor livrate în anii 1958—1959, vor participa și proiectanți din țara noa­­stră, care vor da indicații asupra po­sibilităților noastre specifice în con­strucții. In acest scop a și plecat un grup de proiectanți de la IPROCHIM iar în curînd va pleca alt grup de la I­P­C. Proiectul urmărește, în gene­ral, aplicarea tehnicii înaintate in construcții prin folosirea prefibri­catelor, însă nu se va păstra o linie rigidă în această privință. Acolo unde se va considera că din punct de ve­dere tehnic și economic este mai bună soluția betonului monolit, se va lucra în acest mod. Prin construirea acestei uzine, care va ocupa un teren de cca. 100 ha, se creează pentru prima dată în țara noastră o bază a industriei de cau­ciuc sintetic care va folosi ca mate­rie primă (cea mai ieftină) gazele de rafinare rezultata de la cracare, pre­cum și gazele de sondă. Se va folosi automatizarea atit în controlul fabri­cației, cît și în producția propriu-zisă. Astfel se va realiza cauciucul rece — cel mai bun p­odus sintetic pentru anvelope, a cărui calitate o depășește cu mult pe cea a cauciucului natur­al .Cu anvelopele fabricate din cauciuc sintetic se pot parcurge 160.000 km pe cînd cele confecționate din c­au­ciuc natural — numai cca. 64.000 km. Uzina de cauciuc sintetic din Mol­dova se va­ număra prin­ capacitatea sa de producție (50.000 tone anual), printre cele mai moderne și mai mari din Europa. Iată o cifră care ne poate da o idee despre proporția acestei construcții; în perioada de vîrf, șan­tierul va primi zilnic 600 vagoane de materiale. De cîteva săptămîni, Trustul nr. 13,București,­f căruia i s-a încredințat această sarcină, a început lucrările de organizare a șantierului. Se constru­­iesc­ în prezent 100 de barăci pentru casarea muntătorilor, apoi se vor a­­tacă drumurile de acces, liniile de ra­cord c.f. și magaziile pentru mate­riale. In prima etapă, la 30 iunie 1960, uzina va intra în producție cu o ca­pacitate de 25­ 000 tone de cauciuc anual, după care lucrările vor conti­nua până la realizarea capacității fi­­­­­nale. -1 M. 5, 1

Next