Constructorul, mai 1965 (Anul 17, nr. 800-803)

1965-05-08 / nr. 800

IWTEMPIMIIREA CONGRESULD 1 «^.­Serg.vrggzmnr-­PARTIDULUI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA! GAZETA EDITATA DE MINISTERUL INDUSTRIEI CONSTRUCȚIILOR, COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCȚII, ARHITECTURA ȘI SISTEMATIZARE SI COMITETUL UNIUNII SINDICATELOR DIN ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIEI MATE­RIALELOR DE CONSTRUCȚII ȘI DIN ÎNTREPRINDERILE DE CONSTRUCȚII j Anul XVII —Nr. 800­4 pagini 25 bani Simbătă 8 mai 1965 PRIMA ȘARJĂ . * s\\\\­­\\\\m DE Pili IA NOUA UNITATE DE PANIFICAȚIE DE MARE CAPACITATE DIN CAPITALĂ Pe priza metalică a cuptorului se ivesc, frumos uncluite, primele plini rumene. Sínt clipe emoționante pentru constructori, pentru beneficiar. Plinea caldă emană un miros plăcut. Cineva ia o pline și o rupe în bucăți; altele sunt la fel sacrificate. Lumea gustă cu plăcere, dar și cu bucurie, din plinea proaspătă. — E bună, e gustoasă, se aud apre­cieri... Ne aflăm în hala principală de pro­ducție a noii fabrici de pline de pe bd. Muncii din Capitală. Prima șarjă de pline — proba de casă — a reușit. Plini de satisfacție, constructorii și montării de utilaje se felicită reciproc ; sunt felicitați de beneficiar. Apoi, fie­care, însuflețit de acest succes, se în­dreaptă spre locul său de muncă. Acest eveniment, deosebit în viața zilnică de pe șantier, s-a petrecut re­­cent, în ziua de 30 aprilie. Construc­torii Trustului nr. 1 și montării Trus­tului de instalații nr. 21 — București și-au respectat astfel cuvântul: linia tehnologică de fabricație nr. 3 a trecut cu bine încercarea la proba de casă, angajament luat în cinstea zilei de 1 Mai și a Congresului al IV-lea al P.M.R. Stadiul fizic al noii unități de pa­nificație din Capitală, de mare capa­citate (peste 166 t de produse în 24 ore), este foarte avansat. Ritmul rapid în execuție se datorește în bună parte folosirii tehnicii înaintate la princi­palele faze de lucru. Structura de re­zistență a silozului de făină (înălțime 23 m) a fost realizată cu ajutorul co­frajelor glisante, ceea ce a dus la scurtarea termenului de execuție (față de graficul intern) cu cca. 20 de zile. In prezent, la acest obiectiv princi­pal, finisajul interior a fost terminat (cel exterior este executat deja în pro­porție de 80%) și se efectuează rodajul în gol la întreaga instalație. Construcția silozului este opera har­nicilor brigăzi, conduse de fruntașii în întrecerea socialistă Petre Becheru, Ha­­ralambie Lăc­aru, Ion Truță — beto­­niști, Ion Marton — dulgher, Ștefan Argintaru — fierar-betonist, Gheorghe Gheorghe — zidar. La această lucrare, s-au evidențiat în mod deosebit și maiștrii Ion Bucur, Gheorghe Onea, care și-au dovedit competența în buna organizare a procesului de producție, d­e asemenea, s-a relevat aici și ing. Emil Hossu, sub îndrumarea căruia s-au realizat lucrările de finisaj de bună calitate. La corpul principal de fabricație s-au utilizat pe întreaga suprafață cofraje din panouri de inventar (tego), iar pentru susținerea cofrajelor acoperișu­lui (executat din plăci cutate precom­­primate) grinzi extensibile. Un colec­tiv de ingineri și tehnicieni (printre care și șeful șantierului — ing. T. Iliescu) din cadrul trustului a con­ceput o susținere metalică specială, care se monta și se demonta cu ușu­rință. Utilizarea betonului cu o com­poziție granulometrică optimă și trata­rea­ cofrajului special cu materiale plastice au dus la realizarea unei su­prafețe netede la plăci, economisindu­­se astfel material și manoperă pentru tencuirea acoperișului de cca. 4000 mp. Finisajele interioare sunt realizate la acest obiectiv în proporție de 80%. Printr-o hărnicie deosebită s-au evi­dențiat echipele zidarului Paul Tecșan, ipsosarii lui Nicolae Danciu, vopsitorii lui Ilie Stanciu, îndrumați de maiștrii Gheorghe Tănase (organizatorul gru­pei de partid) și Iosif Moldiș. Asistența tehnică, acordată de ing. V. Anghe­lescu (șef de lot), a contribuit la re­zolvarea multor probleme legate de detaliile de execuție. S-a făcut simțită, la ambele obiective, buna funcționare a utilajelor, de care răspunde maistrul Lazăr Dincă — președintele comitetu­lui sindical de secție. Lucrări de bună calitate au fost rea­lizate, încă de la începutul­ montării instalațiilor, de către brigăzile conduse de Ion Gușan, Mircea Niculescu și Ion Mustețea, precum și de electri­cienii lui Constantin Ilie. Ei au pre­gătit pentru rodajul în gol alte trei linii tehnologice de fabricație a pîinii, con­tribuind astfel la darea lor în exploa­tare cu multe zile mai devreme față de graf­iad de execuție. Constructorii ca și montorii desfă­șoară acum o însuflețită întrecere so­cialistă pentru realizarea angajamente­lor luate în IV-lea al P.M.R. cinstea Congresului al Ei și-au pregătit toate condițiile pentru ca fabrica de prine să intre în exploatare cu o lună de zile înainte de termenul planificat. Astfel, până la sfirșitul acestei luni, ce­tățenii din Capitală vor putea con­suma produsele noii unități de pani­ficație. Tot în cinstea Congresului partidului, harnicii constructori de pe acest șantier s-au mai angajat să ter­mine finisajul exterior la corpul prin­cipal de producție și la silozul de făină cu 165 de zile mai devreme, iar închiderea șantierului să se efectueze cu două luni înainte de termen. Intrarea în funcțiune cu o lună de zile mai devreme a noii fabrici de­pline va constitui un real succes al constructorilor și mentorilor bucureș­­tenii. De pe acum se poate trage con­cluzia că folosirea cu chibzuință a teh­nicii înaintate, aplicarea creatoare a ini­țiativelor nu pot duce decit la obți­nerea unor asemenea frumoase reali­ M. NEGREANU Cîțiva dintre realizatorii noii unități de panificație din Capitală (de la dreapta la stingă) : ing. V. Anghelescu, maistru L. Dincă, vopsitorul I. Stanciu, zidarul Gheorghe Gheorghe, maistrul Gh. Tănase, ing. T. Iliescu (șeful șantierului), ing. E. Hossu și betonistul P. Becheru De cur­ând, la Skoplje — R. S. F. Iugoslavia a avut loc festivitatea dă­rii in folosință a blocurilor de locu­ințe cu 102 aparta­mente și a unei po­liclinici complet u­­tilate, dar al­­ po­porului și guvernu­lui R. P. Române pentru populația localității. In fotografie : Policlinica „Bucu­rești“ din cartierul Taltalidje - Jugosla- Prin folosirea tehnicii inaintate Printr-o activitate susținută, colec­tivul grupului de șantiere nr. 3 al T.R.C.­Brașov a reușit să realizeze gli­sarea integrală a blocului 1 (P + 8)­­din zona noii gări din oraș, numă­­rînd cu acesta al 5-lea bloc executat cu ajutorul cofrajelor glisante în anii 1964—1965. Harnicul nostru colectiv și-a înde­plinit toate angajamentele luate în cinstea zilei de 1 Mai, predînd îna­inte de termen : blocul 2 (glisat) 76 apartamente, laboratorul Institutu­lu­lui politehnic și noul sediu al D.S.A.P.C.-Brașov, precum și punctul turistic cu 40 de paturi din Rîșnov. In primul trimestru, colectivele șan­tierelor de instalații nr. 1 și de lo­cuințe nr. 2 și-au depășit cu mult sarcinile la principalii indicatori de plan, realizînd totodată și însemnate economii In întrecerea socialistă s-au evidențiat în această perioadă comu­niștii : D. Popescu, D. Drăcea, S. Mi­kes, I. Miulescu, L. Bencze, precum și maiștrii Gh. Csűrös, Sz. Szász și T. Rusu. Iulian IONAȘCU corespondent Roadele bunei organizări Roadele bunei organizări a întrecerii socialiste la întreprinderea de prefabricate­ Roman s-au reflectat în îndeplinirea angajamentelor luate; pe trimestrul I, principalii indicatori de plan au fost depășiți. Muncind cu elan, nenumărate formații au obținut realizări im­portante, în această perioadă , brigăzile de la liniile de panouri mari și fîșii cu goluri, din cadrul secției I, cea de fierar-betoniști de la secția a 111-a de semifabricate. Ambele secții au obținut un deose­bit succes, îndeplinindu-și angajamentul anual la 24 martie, execu­ted în plus :panouri mari pentru 21 de apartamente și 825 mc dife­rite elemente prefabricate. Numele muncitorilor Neculai Pîslaru, loan și Gheorghe Aldea, loan Ciobanu, Mihai Petrilă, loan Ursu, Petru Avădani ș.a. sunt o mîndrie a întregului colectiv. C. NICA corespondent In proporție de 100,1 La Fabrica de produse refractare din beton celular autoclavizat din Doicești planul pe primele patru luni a fost îndeplinit, la 26 aprilie, în proporție de 100,1% la producția globală. Trebuie menționată contribuția brigăzii condusă de maistrul Valeriu Vișoiu, a muncitorilor Nicolae Stan­ciu, Nicolae Clain, Ion Vasile ș.a.­­ I. STANESCU corespondent Ä1 5000-lea apartament Constructorii din Baia Mare de la Trustul regional de construcții­ Mara­­mureș au sărbătorit recent un eveni­ment important în activitatea lor din acest oraș , au dat în folosință pe cel de-al 5000-lea apartament. Cu acest prilej, constructorii băi­­măreni au primit călduroase felicitări din partea comitetului executiv al sfatului popular orășenesc, care le-a urat noi succese în muncă. Felicită­rile constituie pentru constructori un imbold în activitatea lor de ridicare a nivelului urbanistic și edilitar al orașului Baia Mare. Mircea CEAUȘ corespondent Echipa a fost felicitată Cînd maistrul Nicolae Marin l-a solicitat pe șeful de echipă Ion Trașcă, să se ocupe de reparația concasorului nr. 5, era convins că ea va fi făcută și repede și bine. Hărnicia lăcătușilor din această formație este bine cunos­cută la Fabrica de ciment­ Medgidia Nu și-au dezmințit-o nici de astă dată. Avînd piesele și sculele nece­sare pregătite, organizîndu-și bine lo­cul de muncă și neprecupețindu-și timpul, lăcătușii lui Ion Trașcă au reu­șit să termine lucrarea cu 3 zile mai devreme. Ion ILIE cocător V" Douăzeci de ani de la victoria asupra Germaniei naziste Lia 9 Mai anul acesta se îm­plinesc două decenii de la Vic­toria asupra Germaniei naziste. Dezlănțuit de hitleriști, al doi­lea război mondial — cel mai sîngeros război din istorie, produs omenirii suferințe nemai­a­întâlnite, a secerat aproape 50 000 000 de vieți omenești și a provod­a­t uriașe pagube mate­riale. Memorabila victorie de la 9 Mai 1945 a fost rezultatul luptelor eroice duse de popoarele iubitoare de libertate, de coaliția antiihitleristă a cărei forță hotă­­rîto­are era Uniunea Sovietică. Greul războiului împotriva agre­sorilor hitleriști a fost purtat, pe umerii săi, de poporul sovie­tic care a dat uriașe jertfe de singe pentru libertatea patriei, sale și salvarea omenirii de pri­mejdia robiei fasciste. Teroarea fascistă­, samavolni­ciile trupelor germane, crime­le lor monstruoase, jaful hitle­rist în toate țările au determinat formarea ocupate unei puternice și eroice mișcări de rezistență antifascistă, sub con­ducerea partidelor comuniste, și muncitorești, însuflețit de chemările patrio­tice­­ ale partidului comunist, de idealurile de libertate și progres social, poporul român a contri­buit cu toate forțele și resursele sale la înfrîngerea Germaniei naziste, o dată cu insurecția ar­mată din august 1944 — organi­zată și condusă de partidul co­munist — întreaga armată ro­mână, însuflețită de dragostea de patrie, de cauza nobilă a răz­boiului antihitlerist, sa întors ar­mele împotriva Germaniei fas­ciste: în decurs de 8 zile, formațiu­nile de luptă patriotice, împreună cu unități militare au zdrobit trupele hittleriste din Bucureștii și împrejurimi, din Valea Pra­hovei, Brașov, Constanța, Turnu Severin și alte localități, captu­­rînd zeci de mii de prizonieri. Totodată mari unități și unități române au ocupat poziții de luptă în Podișul Transilvaniei și pe granița de vest și sud-vest a țării zădărnicind acțiunile ofen­sive inamice din exterior care încercau să pună străpîniire pe trecătorile Carpaților Meridionali. Dîrzenia și eroismul ostașilor și ofițerilor români, de a menține cu orice preț trecătorile au creat condiții favorabile afiruirii ra­pide a trupelor sovietice pe noul front din centrul Transilvaniei, din Crișania și Banat. In operațiile desfășurate pen­tru eliberarea părții de nord­­vest a țării, trupele române, în­suflețite de o fierbinte dragoste față de patrie, luptând umăr la umăr cu cele sovietice, au înfrînt apărarea îndîrji­tă a hitleriștilor și horthyșt­ilor­­ pe Mureș și, pe General locotenent LAURENȚIU CUPȘA Arieș, în defileurile Crișurilor, la Sf. Gheorghe, Tg. Mureș, Cluj Oradea. La 25 octombrie 1944, prin zdrobirea ultimelor rezisten­țe din orașele Carei și Satu Mare, a fost desăvîrșită eliberarea în­tregului teritoriu al României de sub jugul fascist, punîndu-se ca­păt pentru totdeauna odiosului dictat de la Viena. Ostașii români simțind din plin sprijinul poporului, au con­tinuat cu vitejie lupta, alături de ostașii sovietici pe teritoriul Ungariei și apoi pe cel al Ce­hoslovaciei pînă la victoria fi­nală asupra Germaniei fasciste. Pagini glorioase au înscris os­tașii români la Debrețin și Bu­dapesta, pe Tisa și pe Hernad, în munții Hegyalja, Bükk Tatra. In luptele pentru elibe­­r­rarea Ungariei, armata română­ a dat un greu tribut de sînge, pierderile sale fiind de peste 42 000 oam­eni. Pe teritoriul ce­hoslovac, acționînd în condiții deosebit de grele de­ teren și anotimp, diviziile românești au săvîrșit fapte nepieritoare de vitejie în luptele lor de la Roz­­nava, Banska-Bistrica, Zvolen, Kremnica, pe Hron și Vah, a­­jungînd la 12 mai 1945, la 80 de km de Praga." Pămîntul ce­hoslovac a fost stropit cu sîngele a peste 66 000 de ostași români. Timp de peste 8 luni de zile de la Mureș pînă în Boemia, armata română cu un efectiv de peste 360 000 de oameni ia parcurs prin lupte peste 1 000 km în dispozi­tivul inamic, a străbătut 17 ma­sivi­i muntoși, a forțat 12 cursuri mari de apă, și a eliberat 3831 localități printre care 53 orașe. Pentru faptele lor de vitejie și eroism, 300 000 de soldați, sub­ofițeri și ofițeri români au fost distinși cu decorații române, so­vietice, cehoslovace și maghiare. Jertfele de sînge ale armatei noastre s-au ridicat la aproape 170 000 de oameni. Alături de contribuția milita­ră la înfrîngerea fascismului poporul român și-a adus între­gul său aport economic. Răspun­zând chemării partidului comu­nist „Totul pentru front, totul pentru victorie !“, muncitorii, ță­ranii, intelectualii și-au mobili­zat toate puterile pentru a asi­gura resursele și mijloacele ne­cesare frontului. Efortul econo­mic al țării noastre pentru în­frîngerea Germaniei fasciste s-a cifrat la un­­ miliard de dolari, valută 1938, ceea ce echivalează cu aproximativ de pa­tru ori chel­tuielile bugetare ale statului ro­mân pe anul financiar 1937—1938. Aniversând Ziua Victoriei, poporul român sărbătorește tot­odată la 9 Mai, ziua independen­ței sale naționale. Cucerirea, a­­cum 88 de ani, în războiul ruso­­româno-turc, a independenței de stat, a constituit un eveniment de mare importanță în dezvolta­rea României moderne, a luptei sale pentru unitatea națională și eliberarea socială. Pășind în cel de al treilea de­ceniu al vieții sale libere, Ro­mânia socialistă înfățișează ta­bloul unei țări în plin progres, cu o economie și cultură înflori­toare, puse în slujba creșterii bunăstării poporului. Cea mai măreață cucerire a oamenilor muncii este victoria deplină a socialismului la orașe și sate. Au fost desființate clasele ex­ploatatoare — lichidate pentru totdeauna exploatarea și asupri­rea omului de către orb. In patria noastră socialistă se realizează în prezent o producție globală de 8 ori și jumătate mai mare decit în 1938. Republica Populară promovează, o politică Română, consec­ventă de dezvoltare a colaboră­rii internaționale, bazată pe ex­tinderea legăturilor de prietenie și alianță frățească cu toate ță­rile socialiste, pe întărirea conti­nuă a unității lagărului socialist, pe solidaritatea cu toate popoa­rele care luptă pentru pace, pen­tru progres social. România so­cialistă își întemeiază relațiile cu toate țările, pe baza princi­piilor de neclintit ale respectă­rii independenței și suveranită­ții, ale neamestecului în treburi­le interne ale popoarelor, întâmpinând evenimentul isto­ric — cel de al IV-lea Congres al P.M.R. — oamenii muncii, strîns uniți în jurul partidului, obțin noi și strălucite succese în lupta pentru ridicarea patriei pe trepte tot mai înalte ale civili­zației și progresului social. Poporul român, angajat într-o vastă operă constructivă, înfăp­tuind neclintit, sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, programul de desăvârșire a con­strucției socialiste, își aduce pro­pria sa contribuție la întărirea sistemului mondial socialist, la consolidarea forțelor păcii din lumea întreagă. De strajă muncii harnice a constructorilor socialismului în țara noastră stau Forțele Arma­te ale R.P.R., apărătoare de nă­dejde a pămîntului strămoșesc,­­a cuceririlor revoluționare ale oamenilor muncii, a independen­ței și suveranității patriei. Armata noastră, în strînsă uni­tate, cu armatele țărilor par­ticipante la Tratatul de la Varșovia, a armatelor tuturor ță­rilor socialiste apără, cauza so­cialismului și păcii. EVIDENȚIATE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ ORADEA — Colectivul șantie­rului Uzinei de alumină din Ora­dea al Întreprinderii de construc­­ții-montaj­ Cluj, împreună cu co­lectivele șantierelor (în subantre­­priză) ale Întreprinderilor de mon­taj și de instalații-București și I.E.R.U.C.M.T., a întîmpinat ziua de 1 Mai cu deosebite succese în producție. La recenta consfătuire de pro­ducție, în care a fost analizată ac­tivitatea pe trimestrul I, s-a con­statat că cele mai frumoase rezul­tate în producție pe întreprindere au fost obținute de harnicul co­lectiv al șantierului Uzinei de alu­mină din Oradea. Planul de pro­ducție pe această perioadă a fost realizat în proporție de 117,5%, iar productivitatea muncii a față de sarcina planificată, sporit, cu 7,6 la sută. Datorită acestor frumoase rezul­tate, colectivul de aici a cucerit Steagul roșu de șantier evidențiat în întrecerea socialistă pe tri­mestrul I. Colectivul șantierului evidențiat s-a angajat, cu acest prilej, să în­­tîmpine Congresul al IV-lea al partidului cu noi succese în muncă. Cristina FLAVIU corespondent TURDA. — Pentru bunele rea­lizări obținute în trimestrul I, sec­ția mori brute a fabricii de ciment „Victoria socialistă"-Turda i s-a acordat Steagul roșu de secție evi­dențiată in întrecerea socialistă. Iuliu MARKUS corespondent Jn fotografie, inmînarea distincției Ch­IVA SARCINI DI MARI ACTUALITATE PE MARGINEA CONSFĂTUIRII DE BR­EIENI Bilanțul trimestrului I, ca și ra­portările privind activitatea desfă­șurată în luna aprilie, dovedesc că cimentiștii au început cu bine noul an de muncă. Angajametele luate în întrecerea socialistă pe 1965, cu primă etapă la 1 Mai­, precum și cele menite să­ cinstească Congre­sul al IV-lea al partidului au spo­rit entuziasmul și însuflețirea oamenilor în muncă. Valorifiicînd condițiile tehnico-materiale create, majoritatea colectivelor din între­prinderile aparținând Direcției in­dustriei silicaților, din cadrul Ministerului Industriei Construcții­lor și-au depășit sarcinile încredin­țate. în această perioadă au fost produse peste plan însemnate can­tități de ciment (numai în trimes­trul I 26 417 t), clincher (26 280 t), ipsos, plăci de azbociment, produse refractare. La obținerea acestor frumoase succese, o contribuție deosebită au adus harnicele colective de muncă ale marilor fabrici de la Turda, Bicaz și Medgidia, unde producția a fost minuțios pregătită, unde tra­ducerea în viață a planurilor m.t.o. a fost privită cu­ toată seriozitatea. Merită a fi menționate, de aseme­nea, eforturile încununate de reali­zări meritorii depuse de Fabrica de ci­ment — Gura Văii, Fabrica de az­­boci­ment-Oradea, Fabrica de produ­se refractare-Dej, fabrica de ipsos ,­Rapid­-Aghireș. S-a muncit bine, s-a muncit cu spor. Dar dorința de a ridica activi­tatea întreprinderilor la un tot mai mnalt nivel tehnic și calitativ ne cere să fim neîngăduitori cu defi­ciențele — mai mari sau mai mici — ce s-au semnalat în unele com­partimente ale activității. Așa cum a reieșit la recenta consfătuire or­ganizată de D.G.I.L. la Fieni,în fa­bricile noastre există încă nenumă­rate rezerve pentru sporirea pro­ducției, pentru îmbunătățirea indicilor tehnico-economici de ex­ploatare a agregatelor. La ciment, de exemplu, depășirile sarcinilor de plan ar fi putut fi cu mult mai mari dacă la liniile noi de fabricație Mecanizarea și automatiza­rea parțială a unor procese de producție, darea în folosință a noilor linii tehnologice, per­mite Fabricii de ci­ment-Fieni să producă importante cantități de­ ciment, necesare șantierelor, în fotografie , rezervoarele de pastă de ciment 11111 mini lll­llllilicilor de la Turda, Bicaz, Medgidia și Fieni s-ar fi urmărit mai insistent atingerea indicilor intensivi proiec­tați, după înlocuirea reductoarelor. Fabricile de la Fieni și Bicaz au rămas datoare circa 13 000 t de var. Au existat, ce-i drept, unele greu­tăți obiective, dar ele­­ nu justifică pe deplin situația. La Fieni, lipsa, de exigență pentru alimentarea cuptorului cu un calcar curat, atent­ sorțat a provocat dese blocaje și opriri. In munca vărarilor de la Bicaz, alături de deficiențele pri­cinuite de calcarul necorespunzător, s-au manifestat lipsuri și în ceea ce privește exploatarea frontului de la cota +780 m și a parcului de mașini. Exemplele de acest gen ar putea fi continuate și din cadrul altor întreprinderi. Intensificarea ritmului de lucru pe șantierele de construcții, linia ascendentă pe care trebuie s-o urme­ze desfășurarea producției în vede­rea îndeplinirii în condiții optime a sarcinilor înscrise în planul de stat pe anul 1965, reclamă sporirea eforturilor. De aceea, conducerile întreprinderilor au datoria de a orienta preocupările cadrelor teh­nico-inginer­ești spre asigurarea unor condiții materiale și organi­zatorice capabile să înlesnească o activitate ritmică, economică, la care eforturile fizice ale oamenilor să fie reduse la minimum. în această privință, realizarea prevederilor din planurile m.t.o. urmărită cu atenție în majoritatea întreprinde­rilor, a contribuit la rezolvarea multor probleme. Din păcate, mai sunt încă colective care privesc cu superficialitate, tergiversează apli­carea măsurilor tehnico-organiza­to­rice sau introducerea unor dispozi­(Continuare în pag. a 3-a\

Next