Constructorul, iulie 1972 (Anul 24, nr. 27-30)

1972-07-08 / nr. 27

Gazetă editată de Ministerul Construcțiilor Industriale si de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construct­ii e Cimeotiștii din Turda în­­cheie primul semestru cu însem­nate depășiri ale sarcinilor de plan­t cu 4,447 milioane de lei la producția marfă, 6500 tone de ci­ment, 52 tone de cărămizi refrac­tare, 2000 tone de var, iar la export cu 697 mii lei valută. A­­ceste realizări de seamă repre­zintă un pas important spre înde­plinirea angajamentului anual su­plimentar. (loan BARNA, cores­pondent) • Corelarea capacităților de producție la dezvoltarea fabricii de cărămizi „Arieșul” din Cîmpia Tu­rzii a impus construirea a încă ,16 camere de uscare. Lucrarea a fost contractata, cu șantierul din toca 11 ta­te al T.C.J. — Cluj, cu, termenul 15 septembrie ! Insă, da­ Vești din industria materialelor de construcții Vict«- unei­­ munci stăruitoare în 2 si 3 schimburi, constructorii au reușit să dea in folosință cele 18 camere de uscare la 1 Iulie, fc.3 rîndul lor ceramîștîî, posibilitățile nou create, analizînd și-au spiorit angajamentul, propunîndu­­și­­­ ca la sfîrșitul anului să înscrie următoarele depășiri ale sarcini­lor planificate : 600 mii de lei la producția marfă, 700­ mii de că­rămizi, 500 mii de blocuri cerami­ce, 500 000 de lei beneficii supli­mentare. (Vasile DAVID, cores­pondent) . La 30 iunie a intrat in func­țiune a șasea linie de ciment la C.M.C. — Aleșd Evenimentul ur­mează la 13 zile după punerea în funcțiune a celei de-a cincea li­nie. Incununînd strădaniile șan­tierelor din Oradea ale T.C.Í. — Cluj, T.M.­ C. — București, T.I.L.I. — București și T.I.M. — Brașov. Astfel, a început să pro­ducă ultima capacitate de ciment prevăzută în etapa a doua d­e dezvoltare a combinatului din Aleșd, contribuind la mai buna aprovizionare a șantierelor de construcții. (Dumitru POHUȘ, co­respondent) If) r J\ CIMENT DE CÎMPULUNG După zile lungi de pregătiri și încercări, după punerea la punct a nenumărate probleme de detaliu, moara de ciment de 10x4,6 m, cu­­ capacitatea de 100 tone, pe oră, a intrat în exploatare, marcînd func­ționarea pe întregul flux a primei linii de ciment­­a Combinatul de materiale de construcții din Cîmpu­­lung Muscel. Alături de șeful de echipă Ion Columbeanu, de mais­trul Ion Flore­a­, de șeful de secție ing. Ovidiu Minciulescu au urmă­rit, cu emoție evenimentul, con­ducerea combinatului reprezen­tanți ai organelor locale, ai De­partamentului Industriei Materia­lelor de Construcții. întârzierea considerabilă a pu­nerii în funcțiune (despre ale­ că­rei cauze vorbește sugestiv faptul că nici la ora actuală beneficiarul, constructorul — T.C.I.-Pitești și mon­torul — T.I.M.-București nu au reușit să se situeze pe poziția unei colaborări sincere, active) a privat pînă acum economia națio­nală de zeci de mii de tone de ciment, a căror lipsă o resimt din greu numeroase șantiere de con­strucții. Este, de aceea, de datoria tuturor celor ce lucrează pe aceas­tă platformă să depună toate efor­turile pentru ca producția primei linii sa evolueze la parametri su­periori celor din graficul de atin­gere a indicatorilor tehnico-econo­­mici din proiect, astfel ca pînă la finele anului să se recupereze în cea mai mare parte, sau chiar în întregime, producția nerealizată, iar celelalte linii tehnologice (a 2-a este deja intîrziată) fie puse in funcțiune cît mai grabnic și în condiții care să permită o exploa­tare normală din prima zi. După cum ne-au relatat șeful secției cuptoare, ing. Ion Răuțoiu și șeful producției din combinat, ing. Gheorghe Ștefan, rezultatele obținute pînă acum în funcționa­rea cuptorului CR 800 sunt îmbu­curătoare. S-au atins pe perioade scu­te producții ce reprezintă medie orară de­­ 35 de tone, la ni­o­delul capacității proiectate : în pri­ma lună de la pornire s-au depă­șit cele 6 000 de tone prevăzute în grafic. Potrivit analizelor de labo­rator făcute de C-I.S.A., clincherul obținut este apt chiar pentru fabri­carea de RIM 250 —­ însă se pro­duce ciment P. 300. Electrofiltrul de la cuptor își face datoria. Moara de ciment se înscrie deja pe curba unui randament care, probabil, îl va depăși pe cel din proiect. O mare parte din cadrele com­binatului — inclusiv din rîn­d­urile inginerilor și tehnicienilor — sînt noi în meseria de cimentist. Ră­­mîne deci de importanță esenția­lă, pentru o perioadă, continuarea asistenței pe care o dau la fața locului specialiști din centrala­­ in­dustrială și de la alte fabrici. Primele șarje de ciment de­­ Câmpulung iau, în aceste zile, dru­mul spre șantiere. Așteptăm, ală­turi de cei ce le-au produs, reac­ția consumatorilor. Știm însă care va fi prima pretenție a acestora : „livrați-ne mai mult, eofrajele aș­teaptă !“ Adrian RUSU Pe platforma primului cuptor, agitația începe să se calmeze. Șeful de secție Ion Răuțoiu, cucătorul Ion Cuciureanu și maistrul Ion Kessler, venit in ajutor de la Medgidia, iți găsesc timp să respire... o țigară. Delegați la Conferința Naționala a P. C. R. CONSTRUCTOR AL URBEI NATALE Mihály Rapolti nu-și mai amin­tește dacă pe vremea cînd era co­pil și se juca pe maidanele din marginea orașului Sfintu Gheor­ghe, a făcut vreodată case din cu­buri. Știe doar că intr-o zi a făcut un coteț și că era tare mindru de prima lui „construcție“. Ceva il atrăgea spre meseriile de șantier. In 1956, la virsta de 15 ani, s-a înscris la școala profesională , iar in 1958 era angajat ca zidar la șantierul din oraș — șantier care a constituit nucleul actualei în­treprinderi de construcții-montaj a județului Covasna. Anii au trecut repede. Mihály Rapolti a terminat liceul, la seral, a­ absolvit școala de maiștri, dar nu toți acești 14 ani a construit mereu. Mai întîi cu­ mistria, apoi macaraua, acum cu eofrajele glisante Zi de zi pe șantier, par­ticipant activ la reclădirea urbei natale. — Mai țineți minte cite con­struc­ții ați înălțat la Sfintu Gheorghe ? — Cine mai poate ști ? Nici n- apucă să se usuce tencuiala da pe o clădire — și deja ești pe alt șantier. De vreo doi ani sunt maistru. De atunci știu că am făcut trei blocuri de locuințe și școala din cartierul Ciuc, secția Vinalcool, un laborator — lu­crări în valoare de aproape opt milioane de lei. — Dar aici, in cartierul Sime­­ria, unde ne aflăm acum, la ce lucrați ? — Priviți acest bloc cu 11 eta­je. Noi ii spunem simplu s blocul 14, în orașe mai mari, se văd multe clădiri așa de înalte; la noi e, însă, prima. Dar nu înăl­țimea ne-a creat probleme, metoda de construcție i prin gli­ci­dare. Am vrut să facem ceva bun, deși nu aveam experiență. Credem că am reușit. Avem­ me­seriași buni, ambițioși, care-și iubesc profesia. Ne-a ajutat și li­teratura de specialitate. Stan VLAD (Continua­ in pag. a 2-a) PStOLETASI cm TOATBȚABTLE, UNIȚI-VA 5 La semestru - 53,3 % din planul anual Harnicii muncitori, ingineri si tehnicieni ai T.C.L.­Oradea s-au angajat să realizeze in acest an lucrări suplimentare in valoare de 12­3 milioane de lei și sa pună în funcțiune înainte de termen un important număr de obiective. Muncind cu însuflețire pentru îndeplinirea angajamentelor luate, constructorii bihoreni au realizat primele succese : planul valoric pe primul semestru al anului a fost îndeplinit cu 13 zile mai devreme, ceea ce a dat posibilitatea obținerii unei producții suplimentare de peste B milioane de lei. Fină la 10 iunie s-au realizat 53,3% din sarcina anuală. O serie de obiective au fost predate beneficiarului cu 18 zile înainte de termen. Printre acestea se află : Centrala automată telefonică din Oradea, 4 blocuri de locuințe, stațiunile de mecanizare, a agriculturii de la­ Ținea Și Batar. Până la Conferința Națională a­ P.C.R., constructorii de pe șantierele din Oradea vor preda 850 de apartamente, din cele 17T0 prevăzute a fi construite in­ acest ari. 27 (1173) A­nul «S'-?­. •' .. •. .̇', > vii *̇> simbată 8 iulie 1972 4 pagini 25 bani Redacție si administrație t București 62, *tr. Grădina ce cer nr. 7 sectorul 6, telefon 15.19.21-ISI 0.92 r JtTgH-Mnnej Pe marginea unei a realizării planului de punere in funcțiune TERMEN RĂSPUNDERE Cincinalul — In patru ani și jumătate 1 îndeplinirea acestui Înflăcărat angajament, care dinamizează energia oamenilor muncii din toate sec­toarele ecnomiei naționale în întrecerea socialistă închinată Conferinței Naționale a P.C.R. și celei de-a XXV-a aniversări a proclamării Repu­blicii, presupune, pe lângă mobilizarea rezervelor interne din fiecare ra­mură, din fiecare unitate, realizarea mai devreme a programului de investiții din perioada 1971—­1975 și, pe această bază, obținerea de pro­ducții splimentare, înregistrări in aceste zile nenumărate fapte de sred­­nicie și chiar de eroism ale constructorilor, care dovedesc practic că și­­au însușit pe deplin indicațiile date de conducerea de partid și de stat, personal de tovarășul Nicolae Ceaușescu, privind creșterea eficienței eco­nomice a investițiilor prin punerea în funcțiune la termen și înainte de termen a noilor capacități și obiective și scurtarea duratei de atingere a parametrilor proiectați. structul-montaj­­­i la cca. 23% din ele se montează încă utilaje, so­site cu întârzieri mari (unele chiar în ultimele zile) și, în mul­te cazuri, incomplete , cca. , 5% nu au asigurate utilitățile strict necesare (alimentarea cu gaze, cu energie etc.) ; la cca. 22% lucră­rile de construcții-montaj sunt terminate complet, însă lipsa unor utilaje sau rezultatele nesatisfă­­cătoare alle notelor tehnologice nu permit intrarea în producție a capacităților respective; la 10% lucrările au început tirziu sau au intîrziat pe parcurs, din cauza lipsei de finanțare, amplasamente sau documentații de execuție. la Nu se poate iisă să ne limităm aceste constatări de ultimă oră, fiindcă acum, cele arătate mai sus nu sunt cauze, ci conse­cințe ale­­ unei activități necores­punzătoare din perioadele anteri­oare.­­ Care sunt, deci, adevăratele cau­ze? Trebuie să le scoatem în evi­dență in mod ci­ mai obiectiv, pentru a lua măsurile necesare de eliminare a deficiențelor lor. Principala cauză — și, de fapt, o înfășurătoare a tuturor celor­lalte — constă în multiplele con­cesii pe care și le fac reciproc cei ce concură la realizarea unei investiții — beneficiar, proiectant, antreprenor general, furnizor de materiale sau de utilaje etc. In primul semestru al anului, unitățile de execuție ale Minis­terului Construcțiilor Industriale au pus în funcțiune — potrivit datelor comunicate pînă in pre­zent — 151 de capacități și obiec­tive (unele din ele parțial) din cele cu termene pînă la 30 iunie sau reprogramate din perioadele anterioare, precum și­­ capacități în devans din trimestrele III—IV (printre care: 4000 Van subansam­­ble sudate și 4000 Van subansam­­ble de cazane la U.M.A.C.-Bucu­­rești, 26 000 Van confecții din carton ondulat la C.C.H.-Drobeta Turnu Severin, 36 ha de sere le­gumicole la Craiova). Cu toate acestea, planul de punere în funcțiune al M.C. Ind. pe prima jumătate a anului a fost îndeplinit­­ în proporție de num­ai 82%. Despre adevărata lor va­loare a procentelor restante vor­bește faptul că prin nerealizarea tuturor capacităților prevăzute, e­­conomia naționalei este privată zilnic, începînd de la 1 iulie, de o producție de circa 350 tone de plăci fibrolemnoase, 700 tone de acid sulfuric, 30 000 mp de gea­muri, 50 000 de țigle, 180 000 de becuri cu incandescență ș.a. Ast­fel de nerealizări sînt, desigur, consecința unor lipsuri care țin in primul rînd, de metoda de lu­cru, de modul de organizare și de urmărire a executării ritmice a lucrărilor. O analiză a stadiului în care se găseau capacitățile restante, la data la care trebuiau să producă, ne conduce la următoarele consta­tari: cca. 19% din capacitățile nerealizate nu produc încă, din cauza Interzierii lucrărilor de con­vng. Nicolae BÂICU director tehnic în­ Direcția ge­nerală de coordonare a lucrări­lor, din Ministerul Construcțiilor Industriale (Continuare In pag. a 2-a) Constructorii de pe șantierele T. C. I. - IAȘI CUVÎNTIL DE ORDINE: RIEUU­L DE EXECUȚIE Mai mult ca niciodată, in aceste zile de înflăcărată întrecere mun­citorească din preajma Conferinței Naționale a partidului, cuvîntul de ordine pe șantierele Trustului de construcții industriale-Iași este rit­mul de execuție. La examenul vi­tezei de lucru — ne spunea ing. Tudor Patelli, directorul general al trustului — oamenii sunt chemați nu numai să facă dovada hărnici­ei lor, ci să confirme capacitatea lor organizatorică, iscusința tehni­că, priceperea de a folosi cu înțe­lepciune mijloacele tehnice pe care le au la îndemînă. Și, animați de dorința fierbinte de a-și­ aduce con­tribuția la îndeplinirea cincinalului înainte d­e termen constructorii ie­șeni vădesc din plin aceste virtuți de buni meseriași. La lucrările de dezvoltare a Fa­bricii de rulmenți de la Bîrlad, montarea structurii din elemente prefabricate este pe cale de a fi încheiată. La Vaslui domnește „fier­berea" dinaintea intrării în func­țiune a primei capacități de pro­ducție la întreprinderea de mate­riale izolatoare, iar colectivul con­dus de maistrul Aurel Morariu pre­gătește predarea filaturii de bum­bac. ..Ne-au mai rămas unele com­pletări la pardoseli, vopsitorii li spoielile, pe care cred că le putem isprăvi în cîteva saptamini — chiar dacă, după cum se vede, este vor­ba de o hală de 15 000 mp. După socotelile noastre — apreciază șeful lotului — dacă beneficiarul ar grăbi montarea utilajelor și achiziționa­rea celor care încă mai lipsesc, noua investiție ar putea intra în funcțiune nu la 30 septembrie, cum este prevăzut, ci " înainte d­e ter­men". Volumul cel mai mare de lucrări ale trustului este concentrat însă la Iași. Printre noile obiective cand vor contribui la dezvoltarea uriașei platforme industriale a municipiului se numără și noua întreprindere de prefabricate din beton. Prima ca­pacitate de 73 000 mc de beton ar­mat, are ca termen trimestrul 1973. Și aici, același interes pentru­­ scurtarea duratei de execuție. După calculele pe care ni le-au făcut la fața locului maiștrii Nicolae Pe­trov și Vasile Modreanu, dezidera­tul colectivului are serioase per­spective de realizare. Pare-se­ră totul depinde de îndeplinirea an­gajamentului pe care și l-au asu­mat constructorii, de a preda la montaj cu 3 luni înainte de termen liniile tehnologice nr. 3 și 4, și cu o lună mai devreme estacada de benzi și secția de preparate. Cînd pe șantier lucrează oameni destoi­nici, ca cei din formațiile conduse de lăcătușul-montor Ion Panteli­­ffion, dulgherul Gheorghe Năstase fierar-betonistul Ion Grigoriu, be­­tonistul Vasile Bernevig, poți fi si­gur că angajamentul va deveni faptă. „Uitați-va — ne prezintă șantierul maistrul Modreanu — d­ă- Adrian CIMPEANU Șeful de brigadă Vasile Vlase, cu doi din membrii formației sale de fierar-betoniști, pe platforma insta­lației de glisare de la „filare“ După pilda brigăzii lui Gheorghe Șerpău, noi concurenți la titlul de „cei mai buni montori de case" CINE VA CÎȘTIGA ÎNTRECEREA? Ritmuri de virf ale echipei lui Ștefan KADAR, de la Petroșani, 2,8 apartamente pe zi De la Petroșani ne-a sosit ves­tea ea la Grupul de șantiere-Va­­lea Jiului al Trustului de con­strucții Hunedoara—Deva, echipa de montori condusă de­­ TEFAN RADAR s-a angajat să participe la întrecerea sub lozinca „2,5 a­­partamente montate zilnic cu o macara". Angajamentul său reprezintă o majorare a realizărilor medii ob­ținute pînă acum. Lucrînd la blocul E 33 din Petroșani (cu 90 de apartamente din panouri mari prefabricate, avînd balcoane mo­nolite), echipa lui Kadar a reali­zat un ritm mediu de un etaj (6 apartamente) în două zile și a jumătate. La acest bloc, montajul început la 2S aprilie, iar la 30 iunie clădirea a fost predată beneficiarului complet finisată , succes ce a fost posibil datorită faptului că în ultimele săptămîni, după însușirea chemării brigăzii lui Gheorghe Șerpău, din Bucu­rești, echipa lui Kadar și-a or­ganizat mai bine munca și a rea­lizat un ritm sporit, atingind în unele zile chiar pînă la 2,8 apar­tamente montate cu o macara. S-au evidențiat alături de șe­ful formației, montorii Petru Vie­zure și Zoltán Kisspall, dulgherii Francisk Bajo, Mitică Cornea și Marcu Giurgiu, fierar-betoniștii Constantin Țurcanu și Ludovic Horvath. Brigada lui Erhardt FINK, de la șantierul Steagul Roșu-Brașov, se angajează­ 60 de apartamente montate in 24 de zile cu o macara Pe șantierul de construcții ci­vile al T.C.I. — Brașov lucrează brigada , de montori de panouri mari condusa de ERHARDT FINK. Aici se vor mai construi, pînă la sfirșitul anului, încă 700 de apartamente, din care 550 din prefabricate. Desigur, pentru bri­gadă lui Fink, care execută blocuri izolate. La distanță unul de altul, condițiile de lucru sunt mai difi­cile ; după fiecare bloc trebuie să se demonteze și remonteze macaraua. Totuși, ,,Noi am realizat aici și peste trei apartamente montate zilnic cu o macara — capră­ Dar atunci aveam front de lucru continuu. Chiar în condițiile noastre de ani cum, participăm la întrecerea mon­­torilor de case, cu angajamentul de a realiza zilnic 2.5 aparta­mente cu o macara. Brigada noastră cuprinde 23 de munci­tori calificați. Lucrăm acum blocul nr. 146, cu 60 de aparta­ja­mente. După calculele noastre îl vom monta în 24 de zile. Or­­ganizîndu-ne mai bine­ munca, folosind la maximum timpul de lucru, reducînd timpul desti­nat montării și demontării ma­caralelor, înlăturind stagnările ce ne privesc pe noi vom realiza in acest trimestru 180 de apar­tamente ! ...Și opinia unui șef de șantier Cunoscutul cartier brașovean Stea­­gul roșu se află in faza finală de construcție , acum se execută aici așa-numitele „îndesiri“ — implantări de clădiri printre blocurile mai vechi sau printre micile locuințe particu­lare. Șantierul acestui cartier a fost, in decursul anilor, și un fel de poligon pentru experimentarea a diferite me­tode noi­ de construcție, un­ pionier in introducerea lor. Sistemul Indus­trializat care a cîștigat aici cel mai larg teren este acela al panourilor mari prefabricate, aplicat în ultimii ani cam la trei sferturi din numărul total al blocurilor (aproximativ 14 000 de apartamente). Panourile mari au fost­ introduse la scurt timp după timidul început de pe șantierul Va­tra Luminoasă, din București. Spe­cialistul care s-a ocupat încă de a­­tun­ci de încercarea și perfecționarea continuă a acestui sistem, inginerul Aurel Lascu, este azi șeful șantieru­lui de construcții civile al Trustului de construcții industriale­ Brașov. Acum, cînd montorii de case se află angajați în marea întrecere în cinstea Conferinței Naționale a par­tidului și a celei de a XXV-a aniver­sări a Republicii, luptînd sa bată zil­nic noi recorduri sub lozinca a 2,5 a­­partamente montate pe zi, cu o ma­cara“, am socotit că părerile unui om cu Îndelungată experiență în a­­ceastă problemă sunt binevenite. — Primul panou l-am­ montat la blocul G, la 15 noiembrie 1959 — își amintește ing. Aurel Lascu. — Des­pre ritmul din acea vreme — ce să spun ? Era la început, nu aveam practică... îmi amintesc că atunci cînd echipele mentorilor Gheorghe Șandru și Wilhelm Gusbeth (bine cunoscuți în lumea noastră, a con­structorilor, datorită gazetei dv.) au ajuns să monteze 1,5 apartamente pe zi, ni se părea că este un record (Continuare în pag. a 2-a) PAGINA A 3-A Us­e@te«în fruntaș,­­ întreprind»'® model — refer­ea­r de ciment-Bicaz — lansează © [ valoroasă inițiativă s PRODUCTIVITĂȚI ORARI MAXIME, CU CONSUMURI MINIMEI în fiecare secție, pe baza mă­surilor stabilite, cu contribuția ce­­­lor mai buni muncitori, ea a că­­pătat expresia in angajamente concrete. IN PAGINA A 4-A Un angajament ambițios al colectivului Trustului de construcții-Timișoare­i CINCINALUL — ÎN PATRU ANI Pentru înfăptuirea stabilit un complex de lui a fost tehnico-organizătorice bazat măsuri, pe creșterea gradului de industria­lizare a lucrărilor, pe mai bună a potențialului folosirea teluric și uman. De la I.C.M. nr. ] — București a pornit chemarea : „SA CONSTRUIM MAI SINI, MAI REPEDE, MAI IEFTIN !" Sub această formulare se în­scriu obiectivele ex­erete, care vizează fiecare element al­­ efi­cienței economice a activității constructorilor de locuințe și o­­biecti­ve social-cultural­e și edili­tare din Capitală. Două acțiuni organizate in Trustul de construcții­ Argeș cu același numitor comun CREȘTEREA EFICIENTEI ECONOMICE • Cadrele tehnice $e maiștrii, antrenați într-o amplă lizare a gîndirii creatoare materia­l in­­troducerea schimburilor ÎI si TV in sectorul industrial devine realitate cu efecte convingătoare.o

Next