Contemporanul, ianuarie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 1-26)

1971-01-01 / nr. 1

Primii 10 • „SPORTUL“ de duminică 27 decembrie publică rezultatul anchetei desemnînd pe cei mai buni 10 sportivi români ai anului 1970. Iată-i : Hie NASTA­­SE (tenis); Gheorghe GRUIA (handbal); Gheorghe BERCEANU (lupte); Valeria BUFANU (atletism); Cornel DINU (fotbal); Calistrat Cutov (box); Ivan PATZAICHIN — Serghei COVALIOV (canoe) ; Ma­ria ALEXANDRU (tenis de masă); Cornelia PI­­TRUŞCA (popice); Cristian GATU (handbal). „Cortina s-a ridicat la New York“ • M­­iu«» aintr-o că­lătorie de informare de cinci luni, pe care a in­­treprins-o în S.U.A. ca invitat al Fundaţiei Ford, Alf Adania va preda in curînd editurii „Dacia“ din Cluj jurna­lul său de bord, intitu­lat Cortina s-a ridicat la New York, în care şi-a consemnat impre­siile asupra celor 55 de piese şi 40 de filme vă­zute în acest interval, convorbirile avute cu u­­nele dintre cele mai pro­eminente personalităţi ale vieţii artistice şi li­terare americane, ca şi comentariile despre cele mai recente cărţi ale lui Marshall McLuhan, Saul Bellow, Norman Mailer, John Updike, Susan Sontag, Art Buchwald, Gore Vidal, James Baldwin, Philip Roth, Joan Didion. 2 S P 0 R T Gindiţi-vă la cei de pe ultimele locuri... /­­ŞTEPTAREA sărbătorilor naşte o bună dispoziţie generală... 1 * Oamenii işi schimbă parcă rolurile, întîlneşti filozofi care se laudă că şi-au tăiat porcul şi fotbalişti puşi pe meditaţie. In unele instituţii există obiceiul ca în aceste zile părinţii să vină la slujbă însoţiţi de odrasle, şi astfel copiii admiră cu un ceas mai devreme biroul unde tăticul semnează indescifrabil. Ca să fiu sincer, îmi place această atmosferă de bună-dispoziţie, totuşi mă întreb de ce trebuie să aşteptăm sfir­­şitul anului ca să fim mai bine dispuşi. Insă nu sîntem doar mai bine dispuşi, ci şi mai toleranţi. Acum să piardă Steaua şi cu 7-0 în faţa unei echipe engleze, ar fi înţelege-o imediat, nu i-am critica pe jucătorii români, ci pe cei englezi... Nici o infringere nu ne mai clatină, căci, odată ce-a trecut un an, începem sâ înţelegem că totul este — vai ! — trecător, inclusiv eliminarea din „Cupa cupelor“... Se vor uita şi trofeele, dar mai ales ezitările lui Mocanu . Cine-şi va aminti peste o sută de ani că Mocanu a lovit în pămint, in loc să lovească în minge . Nimeni... Oricine se gîndeşte la trecerea timpului are şansa să devină filozof.^ Şi cum, de Anul Nou, toţi oamenii se vor gindi, vrînd-nevrînd, la trecerea timpului, iatâ-ne cu toţii, de la mic la mare, in braţele aride ale filozofiei. Aş fi fost tentat să dau şi cîteva exem­ple concrete, dar mi-e teamă că aceste rînduri se vor citi de cei în cauză după Anul Nou, cind toleranţa va dispare. După 3 ianuarie, oamenii devin iarăşi susceptibili... N-am nici o îndoială că vom fi cu toţii bine dispuşi. E o stare de spirit obligatorie... A fi mahmur şi acrit de Anul Nou echivalează cu o trădare a colectivităţii... Tocmai în numele acestei sacre şi inevitabile bune dispoziţii, gîndiţi-vă şi la cei de pe ultimele locuri ! Gindiţi-vă cu duioşie şi înţelegere la cei de la C.F.R. Timişoara. E foarte neplă­cut să simţi încă de pe acum că ai să părăseşti divizia A. Oricit aţi fi­ de ocupaţi şi de fericiţi, lăsaţi să cadă o lacrimă pe obraz, cei de la Progresul o merită... Teodor Mazilu Prof. Amza Săceanu: BUCUREŞTIUL CULTURAL—ARTISTIC CUM se profilează viaţa cultural-artistică a Bucu­reşti­ului în 1971­! Ne răspunde preşedintele Comi­tetului pentru Cultură şi Artă al Municipiului Bucureşti­­ — Obiectiv central : ridicarea pe o treaptă superioară a întregii ac­tivităţi a instituţiilor cultural-artistice. O a­­tenţie deosebită va fi acordată universităţilor populare : tehnică, li­teratură şi muzică ; ac­tivitatea lor va fi ex­tinsă şi în alte domenii, ca urmare a unui son­daj ce va fi întreprins printre cursanţi. Teatrele bucureştene vor participa cu cele mai bune realizări ale lor la manifestările de­dicate aniversării P.C.R. Spectacolele cele mai izbutite se vor prezenta cadrul „Săptămînii dramaturgiei originale“. Coordonatele stagiunii estivale au şi fost tra­sate, ea urmînd să fie cît mai variată și mai completă. Se va acorda o atenţie deosebită cercurilor „Prietenii tea­trului“, se va organiza „Festivalul pentru copii şi tineret“, spectacolele de ora 21 şi matinee de dimineaţă. Toate acestea vor fi însoţite de son­daje şi anchete în rîn­­dul publicului. In domeniul artelor plastice se va valorifica pe o scară ma­i largă mu­zeele, caseie­ memo­riale şi colecţiile exis­tente. Dorim să înzes­trăm Capitala cu 4 săli noi de expoziţii, în parcuri, fiecare de cite 200 mp.­­De asemeni, vom începe ornamenta­rea cu lucrări de artă a noilor cartiere, Dru­mul Taberei şi Balta Albă. Se va da în fo­losinţă ansamblul arhi­tectonic „Curtea Veche“ şi va reintra în circui­tul de vizitare muzeul „Medrea“. In preocupă­rile noastre se află des­chiderea colecţiei de artă orientală, a unui muzeu de pictură şi sculptură contemporană românească, a muzeului ,,Gh. Anghel“, a unei case memoriale „Ştefan Luchian“. Vom organiza expoziţia jubiliară „50 de ani de activitate a Muzeului de istorie a municipiului Bucureşti“. O­ acţiune deosebit de interesantă, şi care spe­răm să fie şi de răsu­net, este organizarea u­­nei mari expoziţii de sculptură ,în aer liber în parcul Herăzltău. Va avea loc concursul pen­tru cea mai bună lu­crare de pictură şi sculptură închinată ce­lei de a 50-a aniversări a P.C.R. Continuăm diversifi­carea activităţii biblio­tecilor bucureştene ; în anul 1971 vor fi date în folosinţă două biblioteci pentru copii, o secţie de poezie, o alta de istorie­­geografie. In domeniul filmului vom lua măsuri pentru o mai judicioasă gra­dare a cinematografe­lor, pentru sporirea confortului şi crearea unor condiţii cît mai bune de vizionare. In anul 1971, Centrul de librării va iniţia un număr sporit de acţiuni cum ar fi : „Zilele cărţii social-politice“, „Decada cărţii tehnice şi ştiinţi­fice“ etc. In activitatea artistică de amatori vor fi între­prinse noi acţiuni care să ducă la îmbogăţirea conţinutului şi a forme­lor de exprimare artis­tică. Intensificăm activi­tatea de specializare a caselor de cultură, aju­­tînc­u-le să-şi definească fiecare un profil­­pro­priu. In anul 1971, for­maţiile bucureştene vor participa şi la al VI-lea Festival de teatru „I. L. Caragiale“, la între­cerea brigăzilor artis­tice de agitaţie. Tot în acest an va avea loc concursul de poezie al cercurilor şi cenacluri­lor literare pe tema „Partid, inima ţării“, Al. P. Dina Cocea: Casa Urtel • CU Dina Cocea la Asociaţia oa­menilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale, despre activitatea institu­ţiei în 1971 : — In primul rînd, năzuim să inten­sificăm prezenţa A.T.M. în viaţa ar­tistică. Astfel, vom continua şi vom îmbogăţi activitatea de informare, de documentare a artiştilor asupra feno­menologiei spectacolului. Centrul de documentare al A.T.M. va elabora un număr sporit de publicaţii ce vor cu­prinde date la zi în legătură cu toate aspectele problemelor referitoare la activitatea teatrală din ţară şi de peste hotare. Apoi, în anul viitor, dorim să angajăm mai mult pe mem­brii noştri în activitatea asociaţiei, pe care o vedem ca pe o veritabilă Casă a Artei. In 1971 vom răspunde şi so­licitării artiştilor din provincie care doresc să devină membrii ai A.T.M. în sfîrşit, sîntem în tratative foarte avansate pentru obţinerea unei săli în care dorim să prezentăm o seamă de activităţi a căror justificare şi marcă de calitate să poarte emblema asociaţiei noastre. Acolo vor fi pre­zentate recitaluri teatrale şi muzicale ale unor artişti prodigioşi, pe scena respectivă vor fi puse în valoare texte dramatice inedite, vor fi montate dra­matizări după celebre opere literare, cu alte cuvinte sala va fi un labora­tor al muncii artistice. In ceea ce priveşte legăturile noas­tre cu asociaţiile similare de peste ho­tare, ne preocupă intensificarea tra­ducerii în limbi de o largă circula­ţie a unor piese româneşti, dintre care se vor multiplica pe rînd Danton de Camil Petrescu, Jocul de-a vacanţa de Mihail­­ Sebastian, Opinia publici de Aurel Baranga, Primarul lunii şi iu­bita sa de Al. Mirodan, Arca bunei speranţe de I. D. Sîrbu, Hanul de la răscruce de Horia Lovinescu, Camera de alături de Paul Everac ş.a. Tri­mestrial, în mai multe limbi, vor a­­părea buletine de informare asupra activităţii teatrelor din România. — Proiecte personale ? — Ceea ce v-am spus exprimă şi o parte din proiectele personale. Pro­iecte artistice : un rol extrem de in­teresant intr-un spectacol TV regizat de Sorana Coroamă, cu piesa lui Pi­randello Viaţa ce ţi-am dat, şi pre­miera pe ţară a rolului titular din noua piesă a lui Al. Popescu Myrabel, pe scena Teatrului din Ploieşti, în re­gia lui Harry Eliad. Dumitru Negreanu Şerban Cioculescu: La Universi­tatea Popu­lară Bucu­reşti • — CE se anunţă mai deosebit,­­ pentru 1971, în programul Universi­tăţii al cărei prorector sînteţi ? — Mai întîi, ne continuăm progra­mul anunţat, program de conferinţe urmate de spectacole artistice. Confe­rinţele fac parte, fie din cursuri la care avem înscrieri numeroase, fie din cicluri cu caracter mai liber şi mai larg. Astfel, in primele două săptămîni ale anului viitor, continuă cursul de matematică modernă, de drept şi re­laţii internaţionale, de fizică contem­porană, de econometrie, de istoria ar­telor plastice, de biologie, de muzică uşoară, de literatură universală, de civilizaţie şi cultură europeană, de e­­conomie mondială ş.a.m.d. — Alte acţiuni ? — In întîmpinarea marii aniversări a 20 de ani de la întem­eierea P.C.R. vor fi evocate momente din istoricul mişcării muncitoreşti din România şi din acţiunile întreprinse sub flamura partidului. O primă manifestare, la 6 ianuarie, în sala din şoseaua Kiseleff , prof. univ. dr. Augustin Deac va pre­zenta pagini de eroism ale comunişti­lor în lupta dusă în anii ilegalităţii pentru apărarea intereselor vitale ale maselor muncitoare. Aceasta este o parte numai din va­riata activitate a Universităţii Popu­lare. Se înscriu în programul ei nu­meroase mese rotunde, pe teme ex­trem de variate. Pot să afirm că me­sele rotunde sunt urmărite în genere cu un interes foarte viu, problemele contemporane de tot felul interesînd un public foarte larg şi de toate vîr­­stele. Dacă vă interesează şi oarecari cifre statistice, vă voi spune că avem în anul acesta un număr de 9 357 cursanţi. — Ce-aţi dori publicului Universi­tăţii pentru noul an ? — Le urez cursanţilor sănătate şi fericire, iar noi ne luăm faţă de dînşii obligaţia de a le spori mereu agre­mentul şi utilitatea acestor cursuri, pentru realizarea tuturor obiectivelor culturii noastre socialiste. Adriana Stoica Arh. Tiberiu­ Ricci: Perspective urbanistice • SCHIŢA de sistematizare con­turează modernizarea Bucureştiului în perspectiva unor viitoare cincinale. In procesul evolutiv al prefacerilor urbane ne interesează momentul ac­tual. Adică anul 1971. Ce construcţii social-culturale vor începe sau vor fi gata în anul 1971 ? — Cred că e bine Să începem cu do­tările de policlinici și spitale. Socot că starea de sănătate sau non-sănătate este primordială în orice activitate a omului. Deci, vor fi­­continuate lucră­rile la spitalul (528* ipaturi) și policli­nica Dr. Marinescu. Ambele vor fi ter­minate în 1973. In acelaşi an vor fi date în folosinţă şi pavilioanele cu 500 de paturi pentru convalescenţi şi bă­­trîni. (Se ştie că, după spitalizare, pa­cienţii au încă nevoie de asistenţă spe­cializată). — E o inovaţie . — Este o perfecţionare în modul de supraveghere al foştilor pacienţi. — Altceva ? — In cartierul Titan vom construi o policlinică de 10 000 mp. ; vor fi în­cepute lucrările Centrului stomatolo­gic al Capitalei (va fi terminat în 1972). La Facultatea de medicină umană începe construirea spitalului clinic universitar de 1 400 de locuri. — Alte categorii de clădiri ? — Două mari hoteluri, unul în Pia­ţa Unirii şi altul în Piaţa Victoriei; două magazine universale — unul în cartierul Titan şi altul în Piaţa Unirii, vor fi cu mult mai mari decît cele cu­noscute la noi. — Ce veţi face pentru odihna şi recreerea cetăţenilor ? — Vor fi continuate şi terminate lucrările de amenajare a încă două lacuri din salba Colentinei , Griviţa şi Străuleşti, împreună cu cele ce vor fi terminate în 1975, se va ajunge la un luciu de apă de 18 000 ha. — Ce calităţi de agrement vor că­păta cele două noi lacuri ? — Parcuri, baze sportive, ştranduri şi în special multă vegetaţie densă pentru îmbunătăţirea şi menţinerea unei atmosfere cît mai curate. In ceea ce priveşte sistematizarea circulaţiei, vor începe lucrări pentru pasaje de­nivelate — în subteran, în Piaţa Vic­toriei şi Piaţa Unirii — şi suprateran, la Podul Basarab. — Altceva ? — 146 de săli de clasă şi 360 de locuri în grădiniţele ce se vor construi în noile cartiere. — Mulţumim. Vă dorim un an nou bun. — Mulţumesc, asemeni. Neagu Graur Octav Enigărescu: La Opera Română • STIMATE maestre Octav Enigă­­rescu, ce titluri noi ne va oferi în 1971 Opera, pe care o slujiţi şi în calitate de director ? — In martie va avea loc premieră operei Turandot de Puccini. Va urma, în mai, pregătită cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a Partidului, premiera operei Ecaterina Teodoroiu de Emil Lerescu. Apoi, ne vom închide por­ţile pentru perioada în care se vor face o serie de lucrări la scenă, prin­tre care, esenţială, montarea unei noi orgi de lumini. Ne reluăm activitatea în, decembrie. Dacă itu se va întîmpla aşa, nu va fi vina cla­astră. In orice caz, noi lucrăm pentru a redeschide sala cu premiera Cneazul Igor de Borodin. — Dar baletul ? — Se pregăteşte premiera Nuntă în Carpaţi care, cuplată cu o noapte­­ furtunoasă, va constitui o „Seară Paul Constantinescu“. Alte titluri nu pot da momentan, întrucît așteptăm perfec­tarea colaborării cu un coregraf ame­rican, invitat să monteze la noi cîteva balete de mai mică întindere. Dacă acesta nu va putea sosi, vom prezenta Fîntina din Baccisarai de Asafiev. Radu Rupea Turnee In România • A.R.I.A. (Agenţia română de im­presariat artistic, sau, pînă mai ieri, O.S.T.A.) are în programul său pentru 1971 o serie de manifestări interesante . Debutăm cu un ciclu de con­certe de muzică uşoară susţinut în Bucureşti şi provincie de către cîntă­­reaţa Zaliho, din Turcia. Sunt in curs tratative cu Paul Anka şi surorile Kessler, iar în ceea ce priveşte jazz-ul, cu Ray Charles, Ducke­llin­­gton, cu a cărui formaţie o vom reîn­tîlni probabil pe Aura Urziceanu, şi cu Lionel Hampton. In ceea ce priveşte teatrul, este certă deocamdată sosirea ansamblului de la „Kammerspiele“ din München, care va prezenta Play Striendberg de Dür­renmatt. In domeniul vieţii de concert, lista de nume este lungă. Iată cîteva: pianiştii Sebastian Benda, Fausto Zadra, Christoph Eschenbach, An­dré Gorog, Dmitri Alekseev , după concerte în care va apărea ca solist, violonistul Igor Bezrodnîi va susţine partitura viorii într-un trio din care mai fac parte violoncelistul S. Homi­­ter şi marele pianist D. Başkirov. Notaţi şi numele cîtorva mari vio­­loncelişti: Daniil Şafran, Paul Tor­telier şi André Navarra. Carlo Zecchi va apărea în calitate de dirijor, ca şi compozitorul francez Jean Martinon. Şt. Draghia Şeful serviciului de presă A.R.I.A. Cântăreaţa Zaliha (Turcia) Evenimente sportive • ANUL 1971 marchează inaugura­rea a noi construcţii sportive , pati­noarul artificial din Miercurea Ciuc, modernul bazin de înot din Brăila, săli moderne de sport la Poieşti, Galaţi, Iaşi şi Piteşti, în care noi contingente de tineri talentaţi îşi vor desăvîrşi măiestria sportivă pentru a ridica tot mai sus ştacheta prestigiului sportiv al ţării noastre. Pentru sportul de performanţă, 1971 va fi anul pregătirilor intense a spor­tivilor români în vederea participării la Jocurile Olimpice de la München, din 1972. In 1971 sportivii români se vor în­­tîlni cu sportivi din 44 de ţări repre­­zentînd toate continentele globului. Din cele peste 1 500 de întreceri cate figurează în calendarul sportiv inter­naţional al mişcării sportive, 12 sunt campionate mondiale, 32 europene şi 29 balcanice. Aşadar, vom avea prile­jul să vedem din nou pe marile arene ale lumii elita sportului românesc la caiac-canoe, canotaj, bob, box, lupte, tir, scrimă, atletism, volei, popice, polo etc. In sfîrşit, 1971 — primul an a viito­rului plan cincinal — este anul în care producţia de carte sportivă va fi dominată de principalul obiectiv al E­­diturii Stadion ; publicarea unei lite­raturi în care tematica de specialitate să fie tratată la un înalt nivel ştiinţi­fic, fundamentînd astfel, teoretic, miş­carea de educaţie fizică. Vor fi editate peste 80 de titluri, într-un tiraj de cir­ca 750 000 de exemplare. Marin Bîrjega Vicepreşedinte al Consiliului Na­ţional pentru Educaţie Fizică şi Sport . Ş­AH • SE poate afirma, de pe acum, că vii­torul adversar al lui Boris Spasski în runda eliminatorie pentru campionatul mondial va fi Robert Fischer. Acesta a fost răspunsul dat la întrebarea unui re­dactor al agenţiei TASS, de preşedintele Federaţiei internaţionale de şah, suedezul Folke Rogard şi de m­alii maeştri Miguel Najdorf (Argentina), Milko Robozov (Bul­garia), Viktor Korcinoi şi Alexander Ko­tov (Uniunea Sovietică). Korcinoi a declarat că, după opinia lui, Fischer este cel mai bun jucător din Occi­dent. Dacă exceptăm pe Spasski şi Pe­trosian — a adăugat Miguel Najdorf — „Boby" poate învinge pe orice jucător din lume, într-un meci (10 jocuri), chiar cu un handicap de 2-3 puncte ! • REVISTELE de specialitate apreciază apariţia tînărului vest-german Robert Hübner în primele rînduri ale marilor maeştri internaţionali ca unul din cele mai surprinzătoare evenimente din ulti­mul deceniu de competiţii şahiste. Intr-un comentariu pe marginea partidelor de la Palma de Mallorca, Alexander Kotov crede că meciul Petrosian-Hübner se va încheia cu victoria maestrului sovietic, dar jocul „extraordinar de dinamic“ al lui Hübner poate răsturna orice calcul de pe hîrtie. Campionatul mondial de şah a PROBLEMA Nr. 4 (I. Haring, Premiul I la concursul revistei „Magyar Sakkelet"). Albul joaca şi face mat în două mutări devenit, conchide Al. Kotov, o competiţie din cele mai interesante şi pasionante da­torită apariţiei la mesele cu pătrate a u­­nor forţe noi şi cu adevărat redutabile. Sportul-rege nu are decît de cîştigat din această conjunctură Anul 1971 va fi — în domeniul marilor competiţii — „a­­nul şahului". M.-M. Grig Să vorbim despre... Animale laTA­NE în prag de an nou. Oarecum reflectind la repe­zeala cu care a trecut acest 1970, iată-ne in ultimele sale zile. Gă­­sindu-ne in repaus, cu casa cu mult sau mai puţin îmbelşugată, in mijlocul familiei sau înconju­raţi de prieteni, intre cei apropiaţi şi dragi nouă, departe de tristeţile ce ne-au încercat in acest sfirşit de deceniu, de bună seamă, fie­care in parte şi toţi la un loc ne punem speranţe in ce va să vină, dorindu-ne un an mai tihnit şi mai doldora de bucurii. Aşa stind lucrurile, puneţi-vă şi dumnea­voastră in situaţia subscrisului. Despre ce să vorbim de Anul Nou? Să ne oprim pentru a nu ştiu a cita oară la una din multele ni­micnicii ale vieţii ? Să ne stricăm cheful unul altuia ? Tot perpelin­­du-mă, uite aşa din una în alta, m-am oprit... bine-rău... la istori­sirea unei fabule . Zice-se că intr-o iarnă­­ grea, spre a ajunge cit mai bine in pri­măvară, vulpea, lupul şi cu ursul s-au hotărit să hiberneze împre­ună, animalele ştiind şi ele că în­­trajutorindu-se mai uşor pot în­frunta greutăţile traiului. Numai că, neprevăzutul jucînd feste nu numai oamenilor ci şi animalelor, s-a aciuiat in vizuina lor şi un ie­pure cu o meteahnă, cintăreţ ne­voie mare. Oricit de curios s-ar părea, ti­vind inimă bună, şi vulpea, şi lupul, şi ursul l-au primit pe spe­­riosul epurilă care visă, fără de asu­mpăr, din zori şi pînă-n noapte zdrăngănea la scripcă. O zi, două, trei, pînă a scos-o din sărite pe sensibila vulpe. Şi­ s-a scornit o ceartă cum numai intre colocatari se mai întimplă. Scandal peste scandal. Intr-un sfirşit, nemaipu­­tîndu-se trăi, i-a spus iepurele cumetrei vulpe că dacă nu-i con­vine şi dacă se crede voinică să facă bunătate şi să poftească cu el pînă afară. Şi s-au dus, de a­­colo, triumfător, urechiatul întor­­cîndu-se cu blana vulpii pe băţ. Şi iar s-a apucat impeliţatul, mai departe, să zdrăngăne la scrip­că pînă ce l-a înnebunit pe lup. Tot timpul, ca intre locatari, ducind-o intr-un infern, iepurilă l-a poftit pină afară. Mult prea încrezător in puterile lui, s-a dus jupînul lup, de acolo, cel pe care-l ştim mai mult decit temător, Intorcin­­du-se cu blana domniei-sale. Şi mai departe s-a pornit ure­­chilă să-şi facă mendrele. Zdran­­ga, zdranga fără de încetare pini ce şi moş Martin, cît este el de răbdător, şi-a ieşit din pepeni, de unde alte certuri şi scandaluri, iadul pe pămint, nu alta. Nemai­­putindu-se convieţui, fi ursul, ca prostul, a ieşit afară, şi din el ne­mai răminînd altceva decit blana. Este, zice-se, ceea ce s-a intim­­plat într-un fund de pădure. Bucuros, rămas singur locatar, ie­purilă şi-a văzut de ale sale, de indrăgita-i scripcă, din cind in cind, in vizuină, doar spre a pune o întrebare, băgind un cap leul: — Micule, te mai supără careva . Morala: mare lucru în viaţă protecţia. Mihai Popescu STOP CADRU ION DOGAR MARINESCU T­urism 1971 VACANŢA. Cele 2 000 de locuri pe care le-a programat Agenţia O.N.T. Bucureşti pentru elevi în perioada 20-31 decembrie au fost, bineînţeles, suprasolicitate. Organizatorii au tras învăţămintele necesare. Intre 4 şi 10 ianuarie numărul locurilor rezervate elevilor este de două ori mai mare. 4 500 de şcolari bucureşteni — ne pare rău că nu avem ştiri şi din alte oraşe — îşi petrec vacanţa la cabanele din masivele Bucegi, Gîrbova, Piatra Mare, Postăvarul, în munţii Harghitei, în staţiunile climaterice de pe Valea Prahovei şi staţiunile balneare Sovata, Borsec, Olăneşti, Govora, Climăneşti, Slănicul Moldovei. Altă serie de ta­bere au fost organizate în complexul turistic Posada (fostele tabere inter­naţionale pentru pionieri) 1971, AN TURISTIC. Odată cu noua formă de organizare a O.N.T.-ului ca­re, aşa cum aţi aflat din ziare, a deve­nit minister şi va fi condus de tovară­şul I. Cosma, sunt de aşteptat impor­tante măsuri de intensificare a turis­mului, ca formă socială de utilizare a timpului liber şi de valorificare a fru­museţilor naturii. GALBENUL DE PATRAUŢI. In 1971, se vor integra în circuitele turis­tice cele mai frecventate noi obiective de mare frumuseţe şi valoare etnogra­fică, din păcate neglijate pînă acum. Notăm, între acestea, deschiderea tra­seului pînă la mănăstirea Pătrăuţi din nordul Moldovei, ale cărei fresce cu dominanta de galben sunt comori de artă românească ,mai puţin cunoscute dar Intrutotul comparabile cu fresce­le Voroneţului. Vom îndrăgi, astfel, după albastrul de Voroneţ, galbenul de Pătrăuţi. Altă surpriză, dintre cele mai intere­sante­­ la Brad, în inima Apusenilor, se vor organiza excursii In programul cărora intră şi „Muzeul aurului", o realizare muzeografică originală, foar­te interesantă din punct de vedere is­toric şi social. Programul 1971 nu se încheie aici. Vom reveni asupra lui, deoarece se prevede un an turistic foarte bogat. Urâm tuturor turiştilor noştri şi tu­riştilor oaspeţi, la mulţi ani şi petre­cere bună. Prof. V. Georgescu

Next