Contemporanul, ianuarie-iunie 1971 (Anul 25, nr. 1-26)
1971-01-01 / nr. 1
Primii 10 • „SPORTUL“ de duminică 27 decembrie publică rezultatul anchetei desemnînd pe cei mai buni 10 sportivi români ai anului 1970. Iată-i : Hie NASTASE (tenis); Gheorghe GRUIA (handbal); Gheorghe BERCEANU (lupte); Valeria BUFANU (atletism); Cornel DINU (fotbal); Calistrat Cutov (box); Ivan PATZAICHIN — Serghei COVALIOV (canoe) ; Maria ALEXANDRU (tenis de masă); Cornelia PITRUŞCA (popice); Cristian GATU (handbal). „Cortina s-a ridicat la New York“ • Miu«» aintr-o călătorie de informare de cinci luni, pe care a intreprins-o în S.U.A. ca invitat al Fundaţiei Ford, Alf Adania va preda in curînd editurii „Dacia“ din Cluj jurnalul său de bord, intitulat Cortina s-a ridicat la New York, în care şi-a consemnat impresiile asupra celor 55 de piese şi 40 de filme văzute în acest interval, convorbirile avute cu unele dintre cele mai proeminente personalităţi ale vieţii artistice şi literare americane, ca şi comentariile despre cele mai recente cărţi ale lui Marshall McLuhan, Saul Bellow, Norman Mailer, John Updike, Susan Sontag, Art Buchwald, Gore Vidal, James Baldwin, Philip Roth, Joan Didion. 2 S P 0 R T Gindiţi-vă la cei de pe ultimele locuri... /ŞTEPTAREA sărbătorilor naşte o bună dispoziţie generală... 1 * Oamenii işi schimbă parcă rolurile, întîlneşti filozofi care se laudă că şi-au tăiat porcul şi fotbalişti puşi pe meditaţie. In unele instituţii există obiceiul ca în aceste zile părinţii să vină la slujbă însoţiţi de odrasle, şi astfel copiii admiră cu un ceas mai devreme biroul unde tăticul semnează indescifrabil. Ca să fiu sincer, îmi place această atmosferă de bună-dispoziţie, totuşi mă întreb de ce trebuie să aşteptăm sfirşitul anului ca să fim mai bine dispuşi. Insă nu sîntem doar mai bine dispuşi, ci şi mai toleranţi. Acum să piardă Steaua şi cu 7-0 în faţa unei echipe engleze, ar fi înţelege-o imediat, nu i-am critica pe jucătorii români, ci pe cei englezi... Nici o infringere nu ne mai clatină, căci, odată ce-a trecut un an, începem sâ înţelegem că totul este — vai ! — trecător, inclusiv eliminarea din „Cupa cupelor“... Se vor uita şi trofeele, dar mai ales ezitările lui Mocanu . Cine-şi va aminti peste o sută de ani că Mocanu a lovit în pămint, in loc să lovească în minge . Nimeni... Oricine se gîndeşte la trecerea timpului are şansa să devină filozof.^ Şi cum, de Anul Nou, toţi oamenii se vor gindi, vrînd-nevrînd, la trecerea timpului, iatâ-ne cu toţii, de la mic la mare, in braţele aride ale filozofiei. Aş fi fost tentat să dau şi cîteva exemple concrete, dar mi-e teamă că aceste rînduri se vor citi de cei în cauză după Anul Nou, cind toleranţa va dispare. După 3 ianuarie, oamenii devin iarăşi susceptibili... N-am nici o îndoială că vom fi cu toţii bine dispuşi. E o stare de spirit obligatorie... A fi mahmur şi acrit de Anul Nou echivalează cu o trădare a colectivităţii... Tocmai în numele acestei sacre şi inevitabile bune dispoziţii, gîndiţi-vă şi la cei de pe ultimele locuri ! Gindiţi-vă cu duioşie şi înţelegere la cei de la C.F.R. Timişoara. E foarte neplăcut să simţi încă de pe acum că ai să părăseşti divizia A. Oricit aţi fi de ocupaţi şi de fericiţi, lăsaţi să cadă o lacrimă pe obraz, cei de la Progresul o merită... Teodor Mazilu Prof. Amza Săceanu: BUCUREŞTIUL CULTURAL—ARTISTIC CUM se profilează viaţa cultural-artistică a Bucureştiului în 1971! Ne răspunde preşedintele Comitetului pentru Cultură şi Artă al Municipiului Bucureşti — Obiectiv central : ridicarea pe o treaptă superioară a întregii activităţi a instituţiilor cultural-artistice. O atenţie deosebită va fi acordată universităţilor populare : tehnică, literatură şi muzică ; activitatea lor va fi extinsă şi în alte domenii, ca urmare a unui sondaj ce va fi întreprins printre cursanţi. Teatrele bucureştene vor participa cu cele mai bune realizări ale lor la manifestările dedicate aniversării P.C.R. Spectacolele cele mai izbutite se vor prezenta cadrul „Săptămînii dramaturgiei originale“. Coordonatele stagiunii estivale au şi fost trasate, ea urmînd să fie cît mai variată și mai completă. Se va acorda o atenţie deosebită cercurilor „Prietenii teatrului“, se va organiza „Festivalul pentru copii şi tineret“, spectacolele de ora 21 şi matinee de dimineaţă. Toate acestea vor fi însoţite de sondaje şi anchete în rîndul publicului. In domeniul artelor plastice se va valorifica pe o scară mai largă muzeele, caseie memoriale şi colecţiile existente. Dorim să înzestrăm Capitala cu 4 săli noi de expoziţii, în parcuri, fiecare de cite 200 mp.De asemeni, vom începe ornamentarea cu lucrări de artă a noilor cartiere, Drumul Taberei şi Balta Albă. Se va da în folosinţă ansamblul arhitectonic „Curtea Veche“ şi va reintra în circuitul de vizitare muzeul „Medrea“. In preocupările noastre se află deschiderea colecţiei de artă orientală, a unui muzeu de pictură şi sculptură contemporană românească, a muzeului ,,Gh. Anghel“, a unei case memoriale „Ştefan Luchian“. Vom organiza expoziţia jubiliară „50 de ani de activitate a Muzeului de istorie a municipiului Bucureşti“. O acţiune deosebit de interesantă, şi care sperăm să fie şi de răsunet, este organizarea unei mari expoziţii de sculptură ,în aer liber în parcul Herăzltău. Va avea loc concursul pentru cea mai bună lucrare de pictură şi sculptură închinată celei de a 50-a aniversări a P.C.R. Continuăm diversificarea activităţii bibliotecilor bucureştene ; în anul 1971 vor fi date în folosinţă două biblioteci pentru copii, o secţie de poezie, o alta de istoriegeografie. In domeniul filmului vom lua măsuri pentru o mai judicioasă gradare a cinematografelor, pentru sporirea confortului şi crearea unor condiţii cît mai bune de vizionare. In anul 1971, Centrul de librării va iniţia un număr sporit de acţiuni cum ar fi : „Zilele cărţii social-politice“, „Decada cărţii tehnice şi ştiinţifice“ etc. In activitatea artistică de amatori vor fi întreprinse noi acţiuni care să ducă la îmbogăţirea conţinutului şi a formelor de exprimare artistică. Intensificăm activitatea de specializare a caselor de cultură, ajutîncu-le să-şi definească fiecare un profilpropriu. In anul 1971, formaţiile bucureştene vor participa şi la al VI-lea Festival de teatru „I. L. Caragiale“, la întrecerea brigăzilor artistice de agitaţie. Tot în acest an va avea loc concursul de poezie al cercurilor şi cenaclurilor literare pe tema „Partid, inima ţării“, Al. P. Dina Cocea: Casa Urtel • CU Dina Cocea la Asociaţia oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale, despre activitatea instituţiei în 1971 : — In primul rînd, năzuim să intensificăm prezenţa A.T.M. în viaţa artistică. Astfel, vom continua şi vom îmbogăţi activitatea de informare, de documentare a artiştilor asupra fenomenologiei spectacolului. Centrul de documentare al A.T.M. va elabora un număr sporit de publicaţii ce vor cuprinde date la zi în legătură cu toate aspectele problemelor referitoare la activitatea teatrală din ţară şi de peste hotare. Apoi, în anul viitor, dorim să angajăm mai mult pe membrii noştri în activitatea asociaţiei, pe care o vedem ca pe o veritabilă Casă a Artei. In 1971 vom răspunde şi solicitării artiştilor din provincie care doresc să devină membrii ai A.T.M. în sfîrşit, sîntem în tratative foarte avansate pentru obţinerea unei săli în care dorim să prezentăm o seamă de activităţi a căror justificare şi marcă de calitate să poarte emblema asociaţiei noastre. Acolo vor fi prezentate recitaluri teatrale şi muzicale ale unor artişti prodigioşi, pe scena respectivă vor fi puse în valoare texte dramatice inedite, vor fi montate dramatizări după celebre opere literare, cu alte cuvinte sala va fi un laborator al muncii artistice. In ceea ce priveşte legăturile noastre cu asociaţiile similare de peste hotare, ne preocupă intensificarea traducerii în limbi de o largă circulaţie a unor piese româneşti, dintre care se vor multiplica pe rînd Danton de Camil Petrescu, Jocul de-a vacanţa de Mihail Sebastian, Opinia publici de Aurel Baranga, Primarul lunii şi iubita sa de Al. Mirodan, Arca bunei speranţe de I. D. Sîrbu, Hanul de la răscruce de Horia Lovinescu, Camera de alături de Paul Everac ş.a. Trimestrial, în mai multe limbi, vor apărea buletine de informare asupra activităţii teatrelor din România. — Proiecte personale ? — Ceea ce v-am spus exprimă şi o parte din proiectele personale. Proiecte artistice : un rol extrem de interesant intr-un spectacol TV regizat de Sorana Coroamă, cu piesa lui Pirandello Viaţa ce ţi-am dat, şi premiera pe ţară a rolului titular din noua piesă a lui Al. Popescu Myrabel, pe scena Teatrului din Ploieşti, în regia lui Harry Eliad. Dumitru Negreanu Şerban Cioculescu: La Universitatea Populară Bucureşti • — CE se anunţă mai deosebit, pentru 1971, în programul Universităţii al cărei prorector sînteţi ? — Mai întîi, ne continuăm programul anunţat, program de conferinţe urmate de spectacole artistice. Conferinţele fac parte, fie din cursuri la care avem înscrieri numeroase, fie din cicluri cu caracter mai liber şi mai larg. Astfel, in primele două săptămîni ale anului viitor, continuă cursul de matematică modernă, de drept şi relaţii internaţionale, de fizică contemporană, de econometrie, de istoria artelor plastice, de biologie, de muzică uşoară, de literatură universală, de civilizaţie şi cultură europeană, de economie mondială ş.a.m.d. — Alte acţiuni ? — In întîmpinarea marii aniversări a 20 de ani de la întemeierea P.C.R. vor fi evocate momente din istoricul mişcării muncitoreşti din România şi din acţiunile întreprinse sub flamura partidului. O primă manifestare, la 6 ianuarie, în sala din şoseaua Kiseleff , prof. univ. dr. Augustin Deac va prezenta pagini de eroism ale comuniştilor în lupta dusă în anii ilegalităţii pentru apărarea intereselor vitale ale maselor muncitoare. Aceasta este o parte numai din variata activitate a Universităţii Populare. Se înscriu în programul ei numeroase mese rotunde, pe teme extrem de variate. Pot să afirm că mesele rotunde sunt urmărite în genere cu un interes foarte viu, problemele contemporane de tot felul interesînd un public foarte larg şi de toate vîrstele. Dacă vă interesează şi oarecari cifre statistice, vă voi spune că avem în anul acesta un număr de 9 357 cursanţi. — Ce-aţi dori publicului Universităţii pentru noul an ? — Le urez cursanţilor sănătate şi fericire, iar noi ne luăm faţă de dînşii obligaţia de a le spori mereu agrementul şi utilitatea acestor cursuri, pentru realizarea tuturor obiectivelor culturii noastre socialiste. Adriana Stoica Arh. Tiberiu Ricci: Perspective urbanistice • SCHIŢA de sistematizare conturează modernizarea Bucureştiului în perspectiva unor viitoare cincinale. In procesul evolutiv al prefacerilor urbane ne interesează momentul actual. Adică anul 1971. Ce construcţii social-culturale vor începe sau vor fi gata în anul 1971 ? — Cred că e bine Să începem cu dotările de policlinici și spitale. Socot că starea de sănătate sau non-sănătate este primordială în orice activitate a omului. Deci, vor ficontinuate lucrările la spitalul (528* ipaturi) și policlinica Dr. Marinescu. Ambele vor fi terminate în 1973. In acelaşi an vor fi date în folosinţă şi pavilioanele cu 500 de paturi pentru convalescenţi şi bătrîni. (Se ştie că, după spitalizare, pacienţii au încă nevoie de asistenţă specializată). — E o inovaţie . — Este o perfecţionare în modul de supraveghere al foştilor pacienţi. — Altceva ? — In cartierul Titan vom construi o policlinică de 10 000 mp. ; vor fi începute lucrările Centrului stomatologic al Capitalei (va fi terminat în 1972). La Facultatea de medicină umană începe construirea spitalului clinic universitar de 1 400 de locuri. — Alte categorii de clădiri ? — Două mari hoteluri, unul în Piaţa Unirii şi altul în Piaţa Victoriei; două magazine universale — unul în cartierul Titan şi altul în Piaţa Unirii, vor fi cu mult mai mari decît cele cunoscute la noi. — Ce veţi face pentru odihna şi recreerea cetăţenilor ? — Vor fi continuate şi terminate lucrările de amenajare a încă două lacuri din salba Colentinei , Griviţa şi Străuleşti, împreună cu cele ce vor fi terminate în 1975, se va ajunge la un luciu de apă de 18 000 ha. — Ce calităţi de agrement vor căpăta cele două noi lacuri ? — Parcuri, baze sportive, ştranduri şi în special multă vegetaţie densă pentru îmbunătăţirea şi menţinerea unei atmosfere cît mai curate. In ceea ce priveşte sistematizarea circulaţiei, vor începe lucrări pentru pasaje denivelate — în subteran, în Piaţa Victoriei şi Piaţa Unirii — şi suprateran, la Podul Basarab. — Altceva ? — 146 de săli de clasă şi 360 de locuri în grădiniţele ce se vor construi în noile cartiere. — Mulţumim. Vă dorim un an nou bun. — Mulţumesc, asemeni. Neagu Graur Octav Enigărescu: La Opera Română • STIMATE maestre Octav Enigărescu, ce titluri noi ne va oferi în 1971 Opera, pe care o slujiţi şi în calitate de director ? — In martie va avea loc premieră operei Turandot de Puccini. Va urma, în mai, pregătită cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a Partidului, premiera operei Ecaterina Teodoroiu de Emil Lerescu. Apoi, ne vom închide porţile pentru perioada în care se vor face o serie de lucrări la scenă, printre care, esenţială, montarea unei noi orgi de lumini. Ne reluăm activitatea în, decembrie. Dacă itu se va întîmpla aşa, nu va fi vina claastră. In orice caz, noi lucrăm pentru a redeschide sala cu premiera Cneazul Igor de Borodin. — Dar baletul ? — Se pregăteşte premiera Nuntă în Carpaţi care, cuplată cu o noapte furtunoasă, va constitui o „Seară Paul Constantinescu“. Alte titluri nu pot da momentan, întrucît așteptăm perfectarea colaborării cu un coregraf american, invitat să monteze la noi cîteva balete de mai mică întindere. Dacă acesta nu va putea sosi, vom prezenta Fîntina din Baccisarai de Asafiev. Radu Rupea Turnee In România • A.R.I.A. (Agenţia română de impresariat artistic, sau, pînă mai ieri, O.S.T.A.) are în programul său pentru 1971 o serie de manifestări interesante . Debutăm cu un ciclu de concerte de muzică uşoară susţinut în Bucureşti şi provincie de către cîntăreaţa Zaliho, din Turcia. Sunt in curs tratative cu Paul Anka şi surorile Kessler, iar în ceea ce priveşte jazz-ul, cu Ray Charles, Duckellington, cu a cărui formaţie o vom reîntîlni probabil pe Aura Urziceanu, şi cu Lionel Hampton. In ceea ce priveşte teatrul, este certă deocamdată sosirea ansamblului de la „Kammerspiele“ din München, care va prezenta Play Striendberg de Dürrenmatt. In domeniul vieţii de concert, lista de nume este lungă. Iată cîteva: pianiştii Sebastian Benda, Fausto Zadra, Christoph Eschenbach, André Gorog, Dmitri Alekseev , după concerte în care va apărea ca solist, violonistul Igor Bezrodnîi va susţine partitura viorii într-un trio din care mai fac parte violoncelistul S. Homiter şi marele pianist D. Başkirov. Notaţi şi numele cîtorva mari violoncelişti: Daniil Şafran, Paul Tortelier şi André Navarra. Carlo Zecchi va apărea în calitate de dirijor, ca şi compozitorul francez Jean Martinon. Şt. Draghia Şeful serviciului de presă A.R.I.A. Cântăreaţa Zaliha (Turcia) Evenimente sportive • ANUL 1971 marchează inaugurarea a noi construcţii sportive , patinoarul artificial din Miercurea Ciuc, modernul bazin de înot din Brăila, săli moderne de sport la Poieşti, Galaţi, Iaşi şi Piteşti, în care noi contingente de tineri talentaţi îşi vor desăvîrşi măiestria sportivă pentru a ridica tot mai sus ştacheta prestigiului sportiv al ţării noastre. Pentru sportul de performanţă, 1971 va fi anul pregătirilor intense a sportivilor români în vederea participării la Jocurile Olimpice de la München, din 1972. In 1971 sportivii români se vor întîlni cu sportivi din 44 de ţări reprezentînd toate continentele globului. Din cele peste 1 500 de întreceri cate figurează în calendarul sportiv internaţional al mişcării sportive, 12 sunt campionate mondiale, 32 europene şi 29 balcanice. Aşadar, vom avea prilejul să vedem din nou pe marile arene ale lumii elita sportului românesc la caiac-canoe, canotaj, bob, box, lupte, tir, scrimă, atletism, volei, popice, polo etc. In sfîrşit, 1971 — primul an a viitorului plan cincinal — este anul în care producţia de carte sportivă va fi dominată de principalul obiectiv al Editurii Stadion ; publicarea unei literaturi în care tematica de specialitate să fie tratată la un înalt nivel ştiinţific, fundamentînd astfel, teoretic, mişcarea de educaţie fizică. Vor fi editate peste 80 de titluri, într-un tiraj de circa 750 000 de exemplare. Marin Bîrjega Vicepreşedinte al Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport . ŞAH • SE poate afirma, de pe acum, că viitorul adversar al lui Boris Spasski în runda eliminatorie pentru campionatul mondial va fi Robert Fischer. Acesta a fost răspunsul dat la întrebarea unui redactor al agenţiei TASS, de preşedintele Federaţiei internaţionale de şah, suedezul Folke Rogard şi de malii maeştri Miguel Najdorf (Argentina), Milko Robozov (Bulgaria), Viktor Korcinoi şi Alexander Kotov (Uniunea Sovietică). Korcinoi a declarat că, după opinia lui, Fischer este cel mai bun jucător din Occident. Dacă exceptăm pe Spasski şi Petrosian — a adăugat Miguel Najdorf — „Boby" poate învinge pe orice jucător din lume, într-un meci (10 jocuri), chiar cu un handicap de 2-3 puncte ! • REVISTELE de specialitate apreciază apariţia tînărului vest-german Robert Hübner în primele rînduri ale marilor maeştri internaţionali ca unul din cele mai surprinzătoare evenimente din ultimul deceniu de competiţii şahiste. Intr-un comentariu pe marginea partidelor de la Palma de Mallorca, Alexander Kotov crede că meciul Petrosian-Hübner se va încheia cu victoria maestrului sovietic, dar jocul „extraordinar de dinamic“ al lui Hübner poate răsturna orice calcul de pe hîrtie. Campionatul mondial de şah a PROBLEMA Nr. 4 (I. Haring, Premiul I la concursul revistei „Magyar Sakkelet"). Albul joaca şi face mat în două mutări devenit, conchide Al. Kotov, o competiţie din cele mai interesante şi pasionante datorită apariţiei la mesele cu pătrate a unor forţe noi şi cu adevărat redutabile. Sportul-rege nu are decît de cîştigat din această conjunctură Anul 1971 va fi — în domeniul marilor competiţii — „anul şahului". M.-M. Grig Să vorbim despre... Animale laTANE în prag de an nou. Oarecum reflectind la repezeala cu care a trecut acest 1970, iată-ne in ultimele sale zile. Găsindu-ne in repaus, cu casa cu mult sau mai puţin îmbelşugată, in mijlocul familiei sau înconjuraţi de prieteni, intre cei apropiaţi şi dragi nouă, departe de tristeţile ce ne-au încercat in acest sfirşit de deceniu, de bună seamă, fiecare in parte şi toţi la un loc ne punem speranţe in ce va să vină, dorindu-ne un an mai tihnit şi mai doldora de bucurii. Aşa stind lucrurile, puneţi-vă şi dumneavoastră in situaţia subscrisului. Despre ce să vorbim de Anul Nou? Să ne oprim pentru a nu ştiu a cita oară la una din multele nimicnicii ale vieţii ? Să ne stricăm cheful unul altuia ? Tot perpelindu-mă, uite aşa din una în alta, m-am oprit... bine-rău... la istorisirea unei fabule . Zice-se că intr-o iarnă grea, spre a ajunge cit mai bine in primăvară, vulpea, lupul şi cu ursul s-au hotărit să hiberneze împreună, animalele ştiind şi ele că întrajutorindu-se mai uşor pot înfrunta greutăţile traiului. Numai că, neprevăzutul jucînd feste nu numai oamenilor ci şi animalelor, s-a aciuiat in vizuina lor şi un iepure cu o meteahnă, cintăreţ nevoie mare. Oricit de curios s-ar părea, tivind inimă bună, şi vulpea, şi lupul, şi ursul l-au primit pe speriosul epurilă care visă, fără de asumpăr, din zori şi pînă-n noapte zdrăngănea la scripcă. O zi, două, trei, pînă a scos-o din sărite pe sensibila vulpe. Şi s-a scornit o ceartă cum numai intre colocatari se mai întimplă. Scandal peste scandal. Intr-un sfirşit, nemaiputîndu-se trăi, i-a spus iepurele cumetrei vulpe că dacă nu-i convine şi dacă se crede voinică să facă bunătate şi să poftească cu el pînă afară. Şi s-au dus, de acolo, triumfător, urechiatul întorcîndu-se cu blana vulpii pe băţ. Şi iar s-a apucat impeliţatul, mai departe, să zdrăngăne la scripcă pînă ce l-a înnebunit pe lup. Tot timpul, ca intre locatari, ducind-o intr-un infern, iepurilă l-a poftit pină afară. Mult prea încrezător in puterile lui, s-a dus jupînul lup, de acolo, cel pe care-l ştim mai mult decit temător, Intorcindu-se cu blana domniei-sale. Şi mai departe s-a pornit urechilă să-şi facă mendrele. Zdranga, zdranga fără de încetare pini ce şi moş Martin, cît este el de răbdător, şi-a ieşit din pepeni, de unde alte certuri şi scandaluri, iadul pe pămint, nu alta. Nemaiputindu-se convieţui, fi ursul, ca prostul, a ieşit afară, şi din el nemai răminînd altceva decit blana. Este, zice-se, ceea ce s-a intimplat într-un fund de pădure. Bucuros, rămas singur locatar, iepurilă şi-a văzut de ale sale, de indrăgita-i scripcă, din cind in cind, in vizuină, doar spre a pune o întrebare, băgind un cap leul: — Micule, te mai supără careva . Morala: mare lucru în viaţă protecţia. Mihai Popescu STOP CADRU ION DOGAR MARINESCU Turism 1971 VACANŢA. Cele 2 000 de locuri pe care le-a programat Agenţia O.N.T. Bucureşti pentru elevi în perioada 20-31 decembrie au fost, bineînţeles, suprasolicitate. Organizatorii au tras învăţămintele necesare. Intre 4 şi 10 ianuarie numărul locurilor rezervate elevilor este de două ori mai mare. 4 500 de şcolari bucureşteni — ne pare rău că nu avem ştiri şi din alte oraşe — îşi petrec vacanţa la cabanele din masivele Bucegi, Gîrbova, Piatra Mare, Postăvarul, în munţii Harghitei, în staţiunile climaterice de pe Valea Prahovei şi staţiunile balneare Sovata, Borsec, Olăneşti, Govora, Climăneşti, Slănicul Moldovei. Altă serie de tabere au fost organizate în complexul turistic Posada (fostele tabere internaţionale pentru pionieri) 1971, AN TURISTIC. Odată cu noua formă de organizare a O.N.T.-ului care, aşa cum aţi aflat din ziare, a devenit minister şi va fi condus de tovarăşul I. Cosma, sunt de aşteptat importante măsuri de intensificare a turismului, ca formă socială de utilizare a timpului liber şi de valorificare a frumuseţilor naturii. GALBENUL DE PATRAUŢI. In 1971, se vor integra în circuitele turistice cele mai frecventate noi obiective de mare frumuseţe şi valoare etnografică, din păcate neglijate pînă acum. Notăm, între acestea, deschiderea traseului pînă la mănăstirea Pătrăuţi din nordul Moldovei, ale cărei fresce cu dominanta de galben sunt comori de artă românească ,mai puţin cunoscute dar Intrutotul comparabile cu frescele Voroneţului. Vom îndrăgi, astfel, după albastrul de Voroneţ, galbenul de Pătrăuţi. Altă surpriză, dintre cele mai interesante la Brad, în inima Apusenilor, se vor organiza excursii In programul cărora intră şi „Muzeul aurului", o realizare muzeografică originală, foarte interesantă din punct de vedere istoric şi social. Programul 1971 nu se încheie aici. Vom reveni asupra lui, deoarece se prevede un an turistic foarte bogat. Urâm tuturor turiştilor noştri şi turiştilor oaspeţi, la mulţi ani şi petrecere bună. Prof. V. Georgescu