Contemporanul, iulie-decembrie 1985 (nr. 27-52)
1985-07-05 / nr. 27
Un conducător, un popor, un gînd suprem: PACEA! SPUNEM un adevăr prea bine ştiut cu privire la vocaţia pentru pace şi armonie a naţiunii române. Istoria noastră este plină de fapte doveditoare în acest sens. Pacă ar fi să amintim doar de acel cuvînt de omenie al marelui voievod Mircea : „...cu suntem încă pe pace, eu îţi spun bine-ai venit“, adresat lui Baiazid-Fulgerul, am înţelege, o dată în plus, temeinicia acestei trăsături de caracter a poporului nostru, verificată de-a lungul secolelor. Dar, oare, acele temporare ligi pe care voievozii noştri în frunte cu Ştefan cel Mare şi apoi cu Mihai Viteazul le propuneau statelor europene împotriva expansiunii Imperiului otoman nu erau în fapt nişte pacte în vederea apărării vieţii şi civilizaţiei umane ? Şi, de asemeni, făcînd un salt pînă în veacul nostru, oare un Iorga şi un Titulescu nu au fost cei care, cu puterea cuvîntului, avertizau Europa şi întreaga lume asupra pericolului hitlerist ? Aşezaţi aici, la răspîntia marilor drumuri între Orient şi Occident, bîntuiţi de vitregiile năvălirilor, de poftele de cucerire ale unora şi ale altora, traşi la sorţi nu o dată, asemenea cămăşii răstignitului, noi românii am învins toate acestea în virtutea dreptului la viaţă al fiinţei noastre naţionale, demonstrind că a trăi t Radu CÂRNECI UNUL cel mai de preţ al omenirii, în aceste momente cînd raţiunea umană încă primează (şi avem convingerea că va prima totdeauna.) este pacea. Pacea planetei Pămînt ! Căci pacea echivalează cu însăşi viaţa pe Terra ! Echivalează, aşadar, cu însăşi viaţa noastră, a tuturor locuitorilor acestui astru, minuscul, dar mirific, din constelaţia Soarelui ! Alternativa păcii poate fi astăzi o conflagraţie nucleară şi totală , deci, moartea planetei, transformarea ei intr-o stafie a universului. Pentru a nu se ajunge aici, România, prin cutezanţa clarvăzătoare a preşedintelui ei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prin dorinţa cea mai stringentă a tuturor locuitorilor acestei ţări, a devenit in ultimele două decenii un portdrapel al luptei pentru pace, pentru dezarmare pe întreaga planetă. Poporul român, care, prin tradiţie, prin istorie şi prin însăşi structura sa morală, are pronunţată vocaţia păcii, nu poate rămine in expectativă, cind pacea şi liniştea lumii se află in pericol, cind chiar viaţa noastră, a pămîntenilor, este pe punctul de-a fi pulverizată in neant. Aceasta este, dealtfel, şi raţiunea, e sensul major din importantul Apel pentru pace şi dezarmareadresat de Frontul Democraţiei şi ■ Unităţii Socialiste din România Dimitrie RACINCIRIN secolele multe, aici la cumpănă de muri, pină la confluenţa cu marea, în vecinătatea munţilor boltiţi in granit, românii şi-au alcătuit existenţa şi gîndul potrivit unui înţeles de linişte, de blindă comuniune cu natura din preajmă. Semenilor noştri nu le-a fost nicicind apropiată pornirea, trufaşă de a căuta altunde rouă şi cer, ci în ţinuturile care, dinspre străbuni le-au fost date, au săpat ogorul, l-au semănat cu floarea soarelui, cu grîu şi simţăminte de bine, cu dor de adevăr şi direptate. Au plantat pomi, au cioplit în lemn de stejar porţi, au ridicat case, au suit poduri peste ape mişcătoare, au întemeiat familii. Copiii — în şirul îndelung de generaţii — au deprins de la părinţi acel cult al muncii, acea vrere de frăţietate, acel ideal de echilibru. S-au scris cărţi despre omenia românească, despre ospitalitatea noastră, totdeauna in consens cu visele cele mirabile, cu lucrările in care ne modelăm necontenit în alt cuget şi suflet. Am fost şi am rămas — cum zice poetul — „visători de visuri tenace, cuminţi“, a se tălmăci doar vise care ne privesc, se raportează la traiul şi evenimentele istoriei noastre, la cosmosul de care aparţinem. Precum bine se ştie, s-au purtat de-a lungul vremurilor nenumărate George CIIRILA R P (Continuare in pag. 2) (Continuare în pag. 2) EFICIENŢA-înalt comandament economic ÎNTREGUL popor întîmpină cu entuziasm, prin noi şi remarcabile fapte de muncă, împlinirea a două decenii de la istoricul Congres al IX-lea al Partidului Comunist Român — eveniment de însemnătate deosebită în viaţa partidului şi a ţării, a întregii naţiuni , care a marcat o "cotitură radicală în dezvoltarea economiei naţionale, a societăţii socialiste româneşti în ansamblul său. Lucrările recentei Plenare comune a Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii din industrie, construcţii, transporturi, circulaţia mărfurilor şi finanţe şi a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice şi Sociale, au relevat cu putere că trecerea României socialiste de la dezvoltarea extensivă la prioritatea factorilor intensivi în desfăşurarea reproducţiei lărgite impune fundamentarea unei viziuni noi cu privire la eficienţa tuturor factorilor de producţie, atit la nivelul economiei naţionale, cit şi la nivelul fiecărei verigi, economice şi administrativteritoriale ,în parte. Expresie nemijlocită a saltului revoluţionar de la extensiv la intensiv, eficienţa activităţii economicosociale apare într-o concepţie ştiinţifică unitară şi multifactorială, ce străbate orice proces de producţie unde se cheltuieşte muncă socială pentru a se obţine efecte utile, necesare satisfacerii trebuinţelor de consum productiv şi personal. Modul global de a judeca eficienţa — caracteristică esenţială a reproducţiei lărgite extensive — este înlocuit cu aprecierea directă a efectelor economicosociale utile şi de antrenare, obţinute în timp cu efortul integral depus nu numai pe ansamblul economiei naţionale, ci şi la nivelul fiecărei întreprinderi şi valori de întrebuinţare — produsul, lucrarea sau serviciul prestat. Secretarul general al partidului sublinia la recenta plenară că fiecare întreprindere trebuie „să devină o puternică forţă, o puternică unitate economico-socială, care, integrată în sistemul general al unităţilor noastre, să reprezinte forţa societăţii socialiste“. O asemenea viziune pune problema eficienţei economice, diferenţiat pe fiecare factor de producţie, unitate economico-socială şi administrativ-teritorială, pe fiecare produs şi loc de muncă. Corespunzător acestei concepţii, promovate stăruitor de conducătorul partidului nostru, eficienţa dezvoltării de ansamblu a economiei româneşti implică desfăşurarea unei activităţi de înaltă productivitate şi rentabilitate în toate sectoarele producţiei materiale şi nemateriale. Pentru ca mecanismul reproducţiei lărgite să funcţioneze optim este necesar ca aprecierea în timp a efectelor şi compararea lor cu cheltuielile de muncă socială să se realizeze la nivelul fiecărui subsistem al producţiei sociale în aşa fel încît să se excludă posibilitatea de compensare a efectelor cu sensuri contrare, să se înlăture orice încercare de acoperire a efectelor negative ale unor factori de producţie pe seama efectelor pozitive ale altor factori, din aceeaşi întreprindere sau alte verigi imediat superioare ale sistemului de organizare al economiei naţionale. Autogestiunea economico-financiară la fiecare unitate economică presupune concordanţa deplină a rezultatelor producţiei cu necesităţile reale ale societăţii, încadrarea cheltuielilor efectuate în limita normelor socialmente admisibile pentru condiţiile date ale producţiei, acoperirea cheltuielilor socialmente necesare efectuate pentru producerea fiecărei valori de întrebuinţare numai din veniturile proprii ale activităţii desfăşurate, obţinerea de venit net în măsură să asigure resursele necesare continuării, pe plan superior, a propriei activităţi productive, cit şi pentru satisfacerea nevoilor mereu in creştere ale dezvoltării de ansamblu a societăţii. „Se impune — subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu — ca toate conducerile ministerelor, organele centrale să ia măsurile necesare pentru buna gospodărire a mijloacelor materiale și financiare, deoarece numai astfel aceste mijloace pe care societatea le pune la indemîna colectivelor din toate unităţile Prof. univ. dr. Hie VĂDUVA (Continuare în pag. 10) CAROLINA IACOB : Pace pentru copiii lumii (Continuare in pag. 2) Ш Etapa republicană a Festivalului național етцтнЕА ШтШв Confirmări, noi orizonturi deschise, afirmarea permanentă de talente (8-9-10-11) • Naţiunea în etapa deplinei înfloriri sociale de Hie RADULESCU (3) • Confirmări internaţionale ale unei teorii româneşti din fizicia nucleară — interviu cu Marin IVAŞCU (6) • Informaţia şi materia de Mihai DRAGANESCU (7) • Atlas pentru istoria României - de Cristian POPIŞTEANU şi Gheorghe DAVID (12) • Viaţa spirituală a judeţelor şi localităţilor ţării (4—5) • Orizont medical (6—7) • Jurnalul artelor (10-11-12-13) • Realitatea ştiinţifică, literară, artistică ilustrată (14)* Puncte cardinale (14).