Contemporanul, ianuarie-iunie 1989 (nr. 1-27)

1989-01-01 / nr. 1

BILANŢ 1988 - PREFIGURĂRI 1989 ______________. SUB LUMINOASELE AUSPICII ALE GâNDIRII Şl ACŢIUNII REVOLUŢIONARE N­E AFLAM aproape de confluenţa anilor 1988—1939. Mai sunt pina la această schim­bare de cifre pe cadranele timpului pu­ţine ore. Momentul este solemn, sărbă­toresc, în România socialistă astfel de treceri de la un an la altul au însemnat mereu, cu o consecvenţă pe care con­ştiinţa noastră o ştie asemenea adevăru­rilor fundamentale ale istoriei pe care o edificăm, adincirea într-o omniprezentă certitudine. Pe plan politic, pe plan eco­nomic şi social, în toate domeniile de activitate, poporul român a obţinut, în toţi anii construcţiei socialiste, rezultate remarcabile, ce au configurat României un nou chip şi un nou statut în lumea de azi. Fiecare An Nou s-a adăugat la o vîrstă care îşi are rădăcinile în revoluţie : este vîrstă socialistă a ţării, o vîrstă ce o pre­lungeşte, în forme noi, pe aceea care vine din adîncul existenţei noastre. Pe coordonatele acestei vîrste noi, socialiste străluceşte anul 1965, anul în care a avut loc Congresul al IX-lea al partidului, ce a deschis o epocă nouă în viaţa României moderne , este epoca ce poartă efigia de gînd şi faptă a celui ce i-a conferit mă­reţie. Epoca Nicolae Ceauşescu. Anul ce se încheie, 1988, a fost cel de al 23-lea al acestei epoci de înălţătoare împliniri ale poporului nostru, an în care, prin munca entuziastă a întregii naţiuni, s-a configu­rat şi mai deplin chipul ţării în lumina obiectivelor Congresului al XIII-lea al partidului, a marilor programe de acţiune revoluţionară iniţiate şi conduse de ge­­nalul strateg al înaintării ferme a ţării astre spre socialism şi comunism. Fie­care zi a acestui an a înscris pagini vi­brante de eroism, de angajare comunistă, de dăruire revoluţionară din partea cla­sei muncitoare, a ţărănimii, a intelectua­lităţii, din partea tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, strîns uniţi în jurul partidului, al secre­tarului său general. Sunt paginile muncii şi zilelor noastre, ale entuziasmului nostru ale hotăririi noastre de a împlini întocmai obiectivele pe care le avem în faţă ; sunt paginile care depun mărturie asupra spiritului nostru revoluţionar în­­tr-o epocă ce ne cere o calitate nouă a muncii, ordine, disciplină, o gîndire vie, dinamică, neînchistată în şabloane, in ti­pare prestabilite. La sfîrşitul anului, în această perioadă, tot mai multe colective de oameni ai muncii raportează partidului, secretaru­lui său general, îndeplinirea sarcinilor economice şi pregătirea minuţioasă a suc­ceselor din anul 1989 , iată o realitate ce vorbeşte de la sine despre angajarea ple­nară a poporului nostru în activitatea de făurire a noii societăţi la înalţi para­metri calitativi. Anul 1988 a fost, de ase­menea, anul adincirii democraţiei munci­­toreşti-revoluţionare, an în care cuvîntul muncitorului, al ţăranului, al intelectua- T *, al tuturor celor ce muncesc din p­aia noastră s-a auzit şi mai deplin şi mai răspicat în forumurile democratice ale ţării, realitate ce dă relief adevărului că în România socialistă socialismul se clădeşte cu poporul şi pentru popor. Această legitate a societăţii noastre a pătruns şi mai adine in fibra fiecărei zile, a fiecărei acţiuni în tot cursul anului 1988. La promovarea ei consecventă a vegheat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în­­tîlnirile dintre secretarul general al par­tidului şi oamenii muncii dînd noi di­mensiuni dialogului permanent dintre partid şi popor. O serie de acţiuni menite să conducă la îmbunătăţirea tuturor­rm­e­­canismelor economice şi sociale au­ an­grenat spiritul de iniţiativă, creator al oamenilor în succesul găsirii unor căi şi modalităţi de ridicare a calităţii în toate sferele de activitate. Anul 1988, prin rea­lizările obţinute, a pus în lumină cu pregnanţă ca şi în ceilalţi ani, justeţea politicii partidului nostru, politică edifi­cată pe adevărurile fundamentale ale so­cialismului ştiinţific aplicate la condiţiile specifice ale ţării noastre. A crescut forţa naţiunii noastre de a fi ea însăşi, de a decide asupra propriului ei destin. Aceasta datorită grijii partidului, a secre­tarului său general, de a făuri un om nou, cu o largă perspectivă istorică, de­ţinător al unui impunător bagaj de cu­noştinţe politice, profesionale, al unei conştiinţe etice în concordanţă cu exi­genţele societăţii noastre. Locul central în viaţa politică a ţării noastre l-a ocu­pat, desigur, şedinţa comună a Plenarei Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român, organismelor democraţiei muncitoreşti-revoluţionare şi organizaţii­lor de masă şi obşteşti, în cadrul căreia tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat magistrala Expunere cu privire la stadiul actual al societăţii socialiste româneşti şi pe­rspectivele dezvoltării sale viitoare. Perfecţionarea conducerii economico-so­­ciale, dezvoltarea democraţiei muncito­reşti-revoluţionare . Rolul statului şi al organismelor democratice. Creşterea ro­lului Partidului Comunist Român şi acti­vitatea ideologică, politico-educativă, ri­dicarea nivelului de cunoaştere ştiinţi­fică, de cultură, a conştiinţei revoluţio­nare. Raportul de forţe şi caracteristicile fundamentale ale situaţiei internaţionale. Amplă şi profundă analiză ştiinţifică a dezvoltării societăţii noastre socialiste în etapa actuală şi in perspectivă, a evolu­ţiilor şi fenomenelor ce au loc pe plan internaţional, contribuţie de inestimabilă valoare la îmbogăţirea tezaurului politico­­ideologic al partidului, al teoriei şi prac­ticii revoluţionare, istorica Expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu a avut un puternic ecou în conştiinţele şi inimile tuturor celor ce clădesc o nouă societate pe pămînt românesc. Ea a devenit forul călăuzitor al poporului nostru, program de acţiune revoluţionară în vederea în­­tîmpinării Congresului al XIV-lea al partidului. „Viaţa — arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — a demonstrat de ce uriaşă forţă dispune un popor care a lichidat asuprirea şi inegalităţile, stăpin pe des­tinele sale, avînd o călăuză incercată, cu o concepţie revoluţionară despre lume şi viaţă. De la înălţimile la care am ajuns privim cu deplină încredere înainte piscurile luminoase care sunt tot mai aproape şi la care poporul nostru va ajunge prin munca şi activitatea sa revo­luţionară, in deplină unitate, sub condu­cerea centrului vital al întregii naţiuni — Partidul Comunist Român.“ Şi viaţa marcată de anul 1988 a demon­strat, într-adevăr, această forţă de care dispune poporul român, forţă a conştiin­ţei, a faptei sale. Bilanţurile noastre arată pe lîngă ma­rile succese obţinute şi lipsurile care se mai constată în activitatea de fiecare zi, lipsuri ce trebuie analizate temeinic şi depăşite. O mai­ mare pondere se im­pune să capete munca politico-educativă, de formare a conştiinţei revoluţionare, care trebuie să adopte o atitudine mai hotărîtă faţă de diferite manifestări sau rămăşiţe ale trecutului, să combată con­cepţiile retrograde, naţionalismul, şovi­nismul, misticismul, obscurantismul, îna­poierea în general, egoismul, lenea, in­clusiv anumite manifestări de necinste. Avînd un program de muncă în ma­gistrala Expunere din această toamnă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, poporul român intră în 1989 sub auspicii dintre cele mai luminoase. In ideile Expunerii secretarului general al partidului el vede căile sigure de acţiune revoluţionară, modalităţile de a înlătura lipsurile şi greutăţile, răspunsurile cele mai adec­vate pe care trebuie să le dea timpului, încrezător în forţele sale, în justeţea dru­mului pe care se află, poporul nostru e ferm hotărît să întîmpine Congresul al XIV-lea al partidului cu rezultate re­marcabile în toate domeniile, să asigure ţării noi coordonate de progres multila­teral şi demnitate. Efervescenţa construcţiei socialiste din patria noastră este expresia unui robust optimism social ; sub lumina acestui op­timism intrăm în noul an angajindu-ne să desfăşurăm o activitate mai vie, mai exigentă, transpunînd în practică progra­mul de muncă şi viaţă pe care îl conţine magistrala Expunere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu din 28—29 noiembrie 1988, document al hotăririi, al voinţei noastre de a ne urma drumul spre socie­tatea de mîine. Intr-un profund spirit revoluţionar, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a reliefat în Expunere adevărul că România a acu­mulat importante valori materiale, că azi ţara noastră dispune de o economie mo­dernă, de o înzestrare tehnică superioară. Ansamblul de măsuri cuprinse în Expu­nerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu orientează cu fermitate eforturile pentru întărirea proprietăţii întregului popor, a proprietăţii cooperatiste, realizarea prin­cipalelor proporţii, niveluri şi ritmuri ale producţiei materiale, îndeosebi industriale şi agricole, pentru perfecţionarea în con­tinuare a activităţii de conducere şi pla­nificare, a sistemului financiar şi de cre­dit, în scopul sporirii mai rapide a efi­cienţei economice. Anul 1988, prin rezultatele sale, a pus în lumină dezvoltarea continuă a poten­ţialului economic al României socialiste. Faţă de anul 1945 producţia industrială a crescut de 128 ori. S-au creat noi ramuri moderne. Producţia de oţel a crescut de circa 120 ori, industria chimică de peste 1 300 ori, construcţia de maşini de peste 500 ori. S-a dezvoltat puternic industria uşoară, alimentară, a bunurilor de con­sum. Producţia agricolă a crescut de peste 9 ori, în acelaşi timp avuţia na­ţională a ajuns la 5 100 miliarde lei, iar fondurile fixe productive la circa 2 500 miliarde lei. Venitul naţional a crescut de peste 36 de ori, iar fondul de retri­buţie generală de circa 75 de ori faţă de 1945. Merită subliniat faptul că 80 la sută din aceste creşteri s-au realizat după Congresul al IX-lea al partidului. Poporul român intră în 1989 avînd pers­pective însufleţitoare. In continuarea fi­rească a dezbaterilor profunde consacrate dezvoltării economico-sociale a ţării, vi­itorului patriei noastre, România socialistă, forumul legislativ suprem al ţării — Marea Adunare Naţională — a adoptat la 18 de­cembrie Legea planului naţional unic de dezvoltare economico-socială, Legea pla­nului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor şi Legea bugetului de stat pe anul 1989. România proiectează şi în anul care vine un program de muncă susţinută, de­finit, în primul rînd, printr-un dinamism al dezvoltării. Astfel, venitul naţional urmează să crească într-un an cu 8—9 la sută. Pe ansamblu, producţia marfă industrială va spori în 1989 cu 6—7 la sută. In concordanţă cu obiectivele noii revoluţii agrare, planul pe 1989 acordă o importanţă deosebită creşterii intensive şi modernizării agriculturii, a cărei pro­ducţie globală urmează să sporească cu 5—5,5 la sută faţă de 1988. Creşterile de producţie şi eficienţă stabilite prin plan reflectate sintetic în ritmul înalt de spo­rire a­ venitului naţional, în ansamblu toate sarcinile economice pentru 1989 — asigurarea resurselor pentru încheierea acţiunii de majorare a retribuţiilor per­sonalului muncitor, creşterea desfacerii ele mărfuri — au în vedere omul, dezvoltarea personalităţii sale creatoare şi se constitu­ie într-o nouă mărturie a preocupării sta­tornice, permanente, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru crearea condiţiilor ne­cesare ridicării nivelului de trai material şi spiritual — esenţa orînduirii noastre. Florin COSTINESCU OMAGIU : Compoziţie de Constantin Niţescu Zăpezile, ca nişte lebede ĂPEZILE coboară ca nişte lebede peste cimpii şi peste munţi, peste oraşe şi sate. Florile şi iarba, frunzele şi griul s-au retras in adincurile pă­­mintului pînă la primăvară, pină cind recoltele anului viitor, hol­dele şi grădinile vor începe să stră­lucească sub soare. Zăpada este griul îngheţat căzut din stele pe străzi şi pe case. E bi­ne că există acest anotimp de odih­nă al naturii, pentru ca ea să poa­tă ţişni cu şi mai multă putere in primăvară, pentru a fi mereu proas­pătă, puternică şi bogată. E b­ine că există acest anotimp de odihnă al sufletului, cind cu­vintele, culorile, lumea din jur se simplifică pină la liniile ei primor­diale. Dar ce vară minunată, cu păsări de aur, va veni. Aşteptăm noul an cu mari speranţe, el va fi mai fru­mos şi mai plin de realizări decit cei de pînă acum. Să ne pregătim să fim demni de el. Mara NICOARA Z CONTEMPORANUL 3

Next