Cotidianul, martie 1993 (Anul 3, nr. 49-74)

1993-03-01 / nr. 49

Contine suplimental iAa 4 Trecutul ne aparține, deși se tinde la mutilarea lui eoropean ne conduc destinele Florin Gabriel Mărculescu Trăim în plin absurd, în urmă cu exact 11 zile, Mișu Negu­țoiu a apărut pe micile ecrane pentru a ne asigura, plin de emfază, că programul gestionarilor din Piața Victoriei ar fi fost aprobat și, din chiar acea clipă (istorică?), el ar fi devenit strategia țării pentru următorii patru ani. Din expunerea domniei sale nimeni nu a înțeles nimic, pentru că,, pur și simplu, nu era nimic de priceput; între timp, volumi­nosul program a fost dat, frag­mentar, publi­cității și, fi­rește, comenta­riile nu au în­­tîrziat să-și facă apariția. Stop, ni s-a spus. Cele publicate nu au nici în plin, nici în mînecă cu varianta oficială. Programul nu a fost încă definitivat, i se mai aduc corecturi pe ici, pe colo, prin părțile esențiale. Uite popa, nu e popa! La rîn­­du-i, președintele Iliescu a regizat suita (inutilelor) consultări cu partidele parla­mentare, de unde s-a tras concluzia că am fi în preajma unei iminente și dras­tice remanieri guvernamentale. Fals. Nici vorbă de așa ceva. Președintele Iliescu consideră că Văcăroiu a trecut cu bine examenul iernii și nu dorește altce­va decît să-i netezească drumul, scutin­­du-l de emoțiile votului de neîncredere pe care, în condiții normale, ar trebui să-l provoace fantomaticul program al tranziției sedeseniste. Pentru a ne adormi simțurile, Ion Iliescu a imaginat o subtilă diversiune: în Parlament va fi prezentat raportul celor o sută de zile ale guvernării Văcăroiu. Sună grandios, napoleonian. Ce ar avea însă de spus guvernul despre existența lui neconsti­­tuțională? Că a muncit pe brînci pentru a însăila un program cu care ar fi trebuit să se prezinte în urmă cu o sută de zile? Că a nădușit analizînd și combinînd în variante sterile mormane de foi strinse și ordonate cu furca? Că, în cele din urmă, mult invocata transparență a făcut loc obișnuitei secretomanii și că lăudata coerență a eșuat în haosul strategiei guvernamentale? Că privatizarea este privită prin ochelarii ideologiei comu­niste și forțată să rătăcească prin labirin­tul fără ieșire al birocrației? Calendaristic, iarna a rămas în urmă, primele două luni ale anului au zburat, program de guvernare nu avem, buget așijderea. Cît va mai dura această sinistră farsă? Nimeni nu știe nimic, între timp, tensiunile pe Dunăre sporesc, sîrbii ne supun unui miraculos embargo, moderatorul Ion Iliescu plînge tovărășește pe umărul lui Miloșevici și mai că nu-și cere scuze pentru piedicile pe care ți le pune, constrîns de Națiunile Unite, îl deschid la întîmplare pe Jarry: “A menține o tradiție fie și valabilă, înseamnă să atrofiezi gîndirea care se transformă în durată; și e o nesăbuință să vrei să exprimi sentimente noi într-o formă «conservată»”. Sîntem scufundați în absurd și destinele istoriei noastre au căzut pe mîna unor nevolnici coropcari. Un județ țipă după un spital pentru copii SUA se implică mai mult în Bosnia Tranziția în viziunea creștin-democrată 1 i “Comunismul poate fi comparat cu o nebunie a umanității, similară Crnciadei Copiilor. Cauza cruciaților de la începutul mileniului doi era justă și totuși n-au reușit; le-a venit atunci ideea că fiind păcătoși, nu pot avea ajutorul divin pentru a salva Țara Sfîntă de sub Semilună. Și atunci i-au tri­mis pe copii, rezultînd un cumplit măcel. Același lucru s-a întîmplat și cu bolșevis­mul. Nici fascismul și nici nazismul n-au reușit un dezastru atît de mare. Comu­nismul a apelat la nevinovăția celor care muncesc, care creează și le-a indus ideea că sînt însărcinați de istorie cu misiunea ca ei să elibereze umanitatea de sub exploa­tare, că acesta este marșul inexorabil al istoriei. Rezultatul a fost o formă pirami­dală, cu putere de decizie doar la vîrf, deci o dictatură”. în contrast, creștin-democrația reprezintă o rezistență activă a omului politic creștin în fața totalitarismului, o adeziune fermă la democrație, bazată pe libertățile individuale, pe proprietatea privată. La sfârșitul celui de-al doilea răz­boi mondial, marile partide democrat­­creștine din Europa au disputat conștiința și voința popoarelor europene, cu marxismul și, asumîndu-și în mod democratic sarcina de a guverna, au realizat miracolul recon­strucției. La fel s-a întîmplat și în America Latină. Cu acest incurs teoretic al dlui Ion Rațiu, vicepreședinte al Camerei Deputa­ților, a debutat simpozionul “Tranziția în viziunea creștin-democrată”, organizat la Tg. Mureș de vineri 26 februarie pînă duminică 28 februarie 1993, de Fundația Seidel și Grupul parlamentar PNȚCD. “Antecesorul direct, modern al unui partid democrat creștin este Partidul Popular Italian fondat de Luigi Sturzo (un preot din sudul Siciliei), la începutul anilor ‘20, care n-a avut mare ecou la început, și ulte­rior a găsit un corespondent în Partidul Catolic incipient din Germania (ca un fel de răspuns la statul nazist)”, a continuat dl Ion Rațiu. Expunerea domniei sale a cu­prins, alături de istoricul acestei mișcări, și precizarea aspectelor economice pe care democrația creștină le promovează. “Pau­pertatea nu este un dar al ordinii divine”, se spunea în Enciclica Remm Novarum. Referatele primei zile au fost susținute și de dnii Valentin Soroceanu, deputat FDSN de Iași și Ion Varlam, reprezentantul Fundației Seidel, consilier PNȚCD și reprezentant al acestui partid în Franța. Dl Soroceanu a exploatat idealul dreptății sociale promovat de creștin-democrați precum și o anumită tendință spre dirijism în economie. Unii Varlam și Rațiu au argu­mentat că lordul Keynes a oferit formule de resorbție a șomajului, ca în America lui Roosevelt (experimentele San Antonio River sau Tennessee Valley Authority). Binomul «strategia tranziției» în viziunea creștin-democrată, format din două elemente, unul ținînd de deontologia politică și un altul vizînd experiența istorică și jurisprudența, a fost dezvoltat de dl Ion Varlam alături de rolul civicului și «rușinea» văzută ca premiză și condiție a reconcilierii. A fost un seminar, ce a rivali­zat ca nivel al expozeurilor și al dialogului cu atmosfera unei secții de politologie din oricare mare universitate din lume.D.B. La Seminarul de la Tîrgu Mureș, dnii Ion Rațiu și Ion Varlam 5 L Terorismul începe să zguduie America Incepînd de sîmbătă, poliția și experți în domeniul securității publice au lansat în regiunea New-York-ului o acțiune de mare amploare, întărind paza aeropor­turilor, hotelurilor, a clădirilor publice precum și a locurilor aglomerate, vizitate de turiști. Marele oraș nord-american a cunoscut, astfel, cel mai mare nivel de securitate, de la războiul din Golf încoace. Precauțiile au intervenit de vineri seara, imediat după explozia unei bombe în cea mai cunoscută clădire, dublul zgîrie-nori “World Trade Center”, aflată în plin centrul New­ York-ului. Masiva explozie s-a produs în parcajul din subsolul clădirii și a pus capăt vieții a cinci oameni - se pare că doi adulți și trei copii­­ rănind alte aproximativ o mie de persoane. Defla­grația a produs un crater de aproape 30 m diametru, precum și un puternic incendiu, care a cauzat o panică generală printre cei 50.000 de salariați din “World Trade Center”, ce s-au refugiat pe scările pline de fum. Elicoptere ale poliției au salvat și unele persoane care au reușit să ajungă pe acoperișul zgîrie-norului, printre care și o femeie însărcinată. Un bărbat a sărit de la etajul trei, fiind dus imediat la spital și prezentând arsuri grave și multiple fracturi. Cei care au cercetat locul exploziei afirmă că ea a fost cauzată, cel mai proba­bil, de o bombă. Căldura suflului, poziția găurilor din tavan, precum și urmele de nitrat găsite la fața locului par să confirme ipoteza unei acțiuni teroriste. în cazul în care această supoziție ar fi adevărată, explozia de la “World Trade Center” va fi - potrivit poliției și specialiștilor - cel mai violent atac terorist din istoria Statelor Unite. Deși experții nu au putut stabili cu precizie din ce a fost confecționată bomba, explozia pare să aibă caracteristicile a aproximativ 100 kg de explozibil plastic de tip “Semtex”, care se fabrică în Cehia. După producerea deflagrației, au fost primite 26 de telefoane anonime, prin care a fost revendicat atentatul. Actualmente, poliția și specialiștii în terorism caută să stabilească similitudini între felul în care a avut loc explozia de la “World Trade Center” și modul în care grupările teroriste mai cunoscute au acționat pînă acum. Datorită convorbirilor de pace pentru Iugoslavia, desfășurate la New­ York, primii pe lista suspecților se află grupurile de naționaliști sîrbi și croați. Aceștia, însă, nu au mai acționat în Statele Unite de mai mult de zece ani. Următorii bănuiți sunt teroriștii arabi, și anume gruparea Hezbollah, cunoscută și sub numele de Jihadul Islamic, o organizație teroristă pro­­iraniană. (continuare în pagina 4) Bayern cîștigă, iar Brescia se scufundă în numărul nostru de mîine, vom publica un amplu fotoreportaj realizat la Pucioasa, despre "Noul Ierusalim" Absurdul ca politică Nevolnicu­ Câmpeanu a fost ieri învins Inițial, “barometrul” indica furtună în desfășurarea congresului liberalilor de la Brașov, din zilele 26-28 februarie a.c. “Așteptările” presei au fost risipite de desfășurarea primelor două zile ale reuniunii. Uvertura a fost chiar plăcută. în somptuosul salon central al complexului “ARO”, joi seara, liderii libe­rali au oferit tuturor un cocktail ale cărui cheltuieli s-au ridicat la peste 3 milioane lei. în prima zi a lucrărilor s-a înregistrat fuziunea dintre cele două grupări liberale PNL și NPL. La ora 10.05, toți cei 600 de delegați au consfințit fuziunea. A urmat raportul prezentat de președintele partidului, dl Radu Câmpeanu, un raport în care aspectele critice au fost nesemnificative. Deși în cuvîntările reprezentanților județelor ne așteptam (conform celor apărute în mass-media în ultimele luni) la atacuri violente împotriva liderului penelist, realitatea a infirmat previziunile. Au fost aduse critici la vîrf conducerii liberale, dar impresia generală a fost aceea de apro­bare a “programului Câmpeanu”. Bomba a explodat cînd la microfon a luat cuvîntul dl Nicu Enescu, inițiatorul Grupului de reformă morală din PNL. Speach-ul acestuia, o adevărată pledoarie pro-libe­­rală și anticomunistă, a fost pe aceeași frecvență de undă cu cea a omului pe care-l contesta vehement pînă în urmă cu cîteva zile. După-amiază au început lucrările pe comisii. Presa a avut acces nelimitat peste tot, “Cotidianul” îndreptîndu-și atenția spre Comisia pentru proiectul de statut. Cei 94 de membri ai celei mai importante comisii au amendat substanțial statutul PNL, reducînd drastic preroga­tivele președintelui. Mai în glumă, mai în serios, dl Gh. Cocean (subprefectul Capitalei) a declarat: “Dacă tot îi rezervăm președintelui un rol decorativ, atunci mai bine organizăm un concurs de miss”. Ulterior, numeroși participanți la congres au fost de părere că dacă în primele două funcții ale partidului ar fi fost alese domnișoarele Angela Medan (Mara­mureș) și Mariana Romașcu (Timiș), în două luni PNL-ul ar avea peste cinci milioane de cotizanți, iar echipa de la Cotroceni ar fi spulberată. (continuare în pagina 2) Lucian Gheorghiu Doi pompieri, la ieșirea din garajul subteran de la “World Trade Center”, zguduit vineri de o puternică explozie Dl Mircea Ionescu-Quintus Tinerii țărăniști și-au adoptat programul • în perioada 26-28 februarie, a avut loc Conferința Națională a Organizației de Tineret a PNȚCD. • Au participat 134 de delegați, cîteva județe neputînd (din motive obiective) să-și trimită reprezentanți. • Președinte: Remus Opriș (98 de voturi).­­ Biroul Național: Oliviu Dobre (76 de voturi), Petrișor Peiu (63 de voturi), Laurențiu Dumitrașcu (61 de voturi), Dan Chițu (59 de voturi), Alexandru Stănescu (54 de voturi), Alexandru Popescu (51 de voturi). Componența comisiilor din cadrul Organizației de Tineret, nu s-a pus în discuție. • în deschiderea lucrărilor, au vorbit dnii Corneliu Coposu, Emil Constantinescu, Ion Rațiu, Ion Diaco­­nescu. • Au participat ca invitați dnii Adrian Severin (FSN), Gheorghe Ceaușescu (Alianța Civică) și dna Simina Mezincescu. • S-au citit mesaje din partea organizațiilor de tineret ale FSN, FDSN și PAC. • Sîmbătă seară, a avut loc o recepție “la cel mai înalt nivel”. (continuare în pagina 2) Barjele sîrbești mențin blocada Dunării la km 856 Intr-un comentariu difuzat de “Radio Europa Liberă”, vineri 26 februarie a.c., se arată că “dincolo de impasul politic creat de decizia sîrbilor de a bloca traficul pe Dunăre, nu departe de barajul Porțile de Fier II, situația devine pe zi ce trece mai presantă, din cauza aglomerării convoaielor de barje și remorchere ce se adună în aval și amonte așteptînd să treacă. Cele 12 barje sîrbești, legate între ele, formează un adevărat zid între malurile românesc și sîrbesc, în dreptul localității Izvoarele. Căpitanii sîrbi au anunțat că nu vor permite reluarea traficului fluvial, atta timp cît Serbiei nu i se dă dreptul să folosească liber Dunărea, indiferent de sancțiunile Națiunilor Unite. Blocajul s-a produs încă de la începutul săptămînii trecute, după ce autoritățile române au refuzat să permită trecerea prin ecluza hidrocentralei Porțile de Fier a șase barje, încărcate cu motorină, într-un port ras sau ucrainean de la Marea Neagră și aflate în drum spre Serbia. încercările de soluționare a acestei probleme sunt complicate de refuzul autorităților sîrbe de a-și asuma răspunderea pentru cele întîmplate. Este dezmințit faptul că guvernul de la Belgrad ar fi ordonat blocarea traficului pe Dunăre, cu precizarea că ar fi vorba de o acțiune spontană a echipajelor navale sîrbe și a sindicatelor lucrătorilor portuari din Serbia. In plus, adoptînd o atitudine de-a dreptul absurdă, ministrul Transporturilor al regimului Miloșevici a pretins că acțiunea căpitanilor sîrbi nu are nimic de-a face cu sancțiunile ONU, fiind doar reacția simplă la refuzul României de a permite liberă trecere barjelor sîrbe”. Consiliul de securitate al Națiunilor Unite a cerut autorităților iugoslave să ridice blocada de pe Dunăre, calificînd acțiunea guvernului iugoslav drept interferență deliberată și nejustificată în traficul de pe fluviu, după cum transmite “Radio BBC”. La închiderea ediției, canalul navigabil al Dunării continua să fie blocat de cele 12 barje iugoslave. In amonte și în aval de punctul critic de la km 856 de pe Dunăre, sunt ancorate peste zece convoaie, sub diverse pavilioane, care solicită presant trecerea prin zonă. Rep. Bustul lui Iuliu Maniu va ocroti PNȚCD-ul Dezvelirea monumentului dedicat lui Iuliu Maniu (realizat de sculptorul Tudor Panait și de maestrul Ion Bolborea) a constituit un eveniment. Sîmbătă, 27 februa­rie, curtea sediului central al PNȚCD a fost arhiplină, zeci de persoane ocupînd și trotuarul. S-au rostit discursuri, s-a intonat imnul național, s-au depus coroane din partea Organizației Muncitorești a PNȚCD și a Organizațiilor de Femei și de Tineret. Dintre personalitățile politice au fost prezenți dnii Emil Constantinescu, Ion Rațiu, Vintilă Brătianu, Sergiu Cunescu, dna Simina Mezincescu, dnul Andrew Philip Bache - ambasadorul Marii Britanii la București, și consilieri ai ambasadelor Franței și Germaniei. (Roxana Stancu) Dnii C. Ticu Dumitrecu, Ion Rațiu, C. Coposu, I. Bărbuș, M. Grama, E.S. Andrew Philip Bache - ambasadorul Marii Britanii, S. Cunescu, Attila Verestoy și dna Simina Mezincescu Revoluționarii la Brașov ) Timp de două zile, orașul de la poalele Tîmpei a găzduit conferința pe țară a Uniunii Naționale a Organizațiilor de Luptători din decembrie ‘89 (M­OLD ‘89). Reuniunea s-a desfășurat la Casa Armatei din Brașov, într-o atmosferă ten­sionată, ziariștii fiind și ei de nenumărate ori puși la punct, atunci cînd voiau să afle anumite amănunte. Din timpul lucrărilor, am reținut următoarele aspecte mai importante: Asociațiile Răniților și Urmașilor din Revoluție au solicitat și au reușit să obțină amendarea statutului privind admiterea lor în cadrul M­OLD ‘89. S-a hotărît reverificarea dosarelor membrilor organizațiilor afiliate la M­OLD, considerîndu-se că foarte mulți impostori au devenit, peste noapte, luptători în Revoluție. Următoarea reuni­une la vîrf a acestor organizații va avea loc pe 27 martie la Timișoara. (Rep.) I Să nu uităm sacrificiul lui Liviu Babeș Ieri, în Poiana Brașov, s-au come­morat șase ani de la autodafé-ul luptătorului anticomunist Liviu Babeș. Deși ne așteptam la o participare numeroasă, asistența a fost relativ redusă (poate că­ și condițiile atmos­ferice - gerul, drumurile înzăpezite­­ au contribuit la aceasta). O parte din delegații prezenți la M­OLD și cîteva zeci de brașoveni și-au mai adus aminte de gestul eroic al contestataru­­lui regimului comunist. Au fost depuse coroane de flori, iar cuvîntările rostite au evocat figura lui L­iviu Babeș, nefiind scutită nici actuala putere de critici virulente din partea vorbitorilor. (Rep.)__________________

Next