Cotidianul, septembrie 1993 (Anul 3, nr. 205-230)

1993-09-02 / nr. 206

Zlatna - doi pași spre moarte, un pas spre viață Azi, sindicatele Connors privește cum dispar stelele Guvernul răspunde în fața cetățenilor Interviu cu dna Robin Freedman, responsabil de programe la NDI (National Democratic Institute for International Affairs) în România Robin Freedman. La seminarul “Dialog Parlamentar International asupra deservirii unei circumscripții electorale”, pe care l-am organizat împreună cu “Pro Democrația” zilele acestea sunt invitați să participe membri ai Parlamentului, lideri politici, ziariști... La sesiunea de deschidere a seminarului, care are loc joi (astăzi - n.r.) la “Casa Poporului” vor veni și oaspeți străini, care sunt parlamentari din Portugalia, Belgia și Statele Irlanda­ Unite. Obiectivul nostru este ca parlamentarii români să schimbe informații cu membri ai altor parlamente din vest și, de asemenea, ne propunem să contribuim la o mai bună înțelegere a relațiilor dintre membrii Parlamentului și cetățeni. Rep.: Sunteți aici de șase luni și ați avut numeroase contacte cu parlamentarii români. Care este impresia generală? R.F.: Dacă n-aș fi fost impresionată și intrigată de sistemul parlamentar de aici, n-aș fi încurajat NDI-ul să organizeze acest semi­nar. Sunt deci foarte optimistă în privința seminarului și foarte interesată de ceea ce este important și vor românii să discute cu acest prilej. Rep.: Sunteți de acord să vorbiți puțin despre impresiile dvs. legate de viața politică românească? R.F.: Cred că dacă ați sta șase luni în America nu v-ar fi foarte la îndem­ână să vorbiți despre viața politică din Statele Unite...? A fost în orice caz o experiență foarte interesantă și cred că am învățat câte ceva aici chiar și despre propria mea țară. Apreciez mai mult deschiderea Congresului american și sper că în viitor și Parlamentul României va fi mai deschis cetățenilor, în același timp sper că și cetățenii români vor fi mai interesați și vor înțelege mai bine aceste probleme. Eu mă ocup de educația civică, într-o democrație cetățenii trebuie să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile lor, să accepte această responsabilitate, să-și asume responsabilitatea pentru comunitatea lor și pentru guvernul lor. Și trebuie să înțeleagă că Guvernul este responsabil în fața lor și trebuie să răspundă în fața lor. Iar membrii Parlamentului trebuie să-i ajute în această direcție pe cetățeni. Democrația funcționează când relația dintre cetățeni, parlamentari și guvern funcționează. Amănunte despre “Luna alegătorului”, în pagina 3. (Rep.) Doamna Robin Freedman Bref Roșcove­i Selecția cadrelor practicată de actuala Putere este la fel de impre­vizibilă ca și a celei de dinaintea gipsului dlui Victor Stănculescu. O dovedește și numirea în postul de director general al TV a dlui Ioan Roșca, ziarist la “Curierul Național”. Preferința domnilor Iliescu și Văcăroiu pentru persoana în cauză își are motivații care ne scapă. Cel puțin dl Roman apăruse din spuma de la supa revoluției, iar dl Văcăroiu se sedimentase din spuma de drojdie a CSP. Dar dl Roșca? Ce-l mâna pe el în frunte? Respectivul avanpost beneficiase până acum de grațiile a trei nume de o sonoritate aparte: A.D. Munteanu, Răzvan Theodorescu și Paul Everac - fiecare cu partitura proprie. Primul este autorul “cetei” în direct, transmisă de Televiziunea Română, cu ocazia “ocupării” Palatului Victoria, în 18 februarie 1990, soldată cu una dintre vizitele de lucru ale minerilor la București. Al doilea deține un pachet important de acțiuni în mineriada din 1990 și îi datorăm neuitatul apel la linșarea intelectu­alilor din Opoziție, lansat cu ocazia acelui “western” - cum l-a numit dl Iliescu după terminarea producției, în fine, dlui Everac i-a revenit mi­siunea de a ne anestezia cu tablete, până când nu s-a mai înțeles cine le ia mai întâi, întrucât nici domnia sa nu se simțea prea bine. Acum, însă, a rămas și dl Everac fără rețetă. Fără “toleranță”, fără “Wagner și electronică” și fără “grandomania necesară”, ca să nu mai vorbim de alte editoriale în patru litere. Ce nu se înțelege este cum, după trei nume atât de sonore, s-a ajuns la un nume atât de mut. Să fie simpla și sfânta aplecare a primilor doi fii de ceferiști ai țării față de activistul simplu, fără nume și fără glorie, dar cu o bine-verificată fidelitate față de partid și popor? Cine știe? Vom privi și vom vedea. Dacă micul ecran se va roșca, nu vă dereglați televizoarele. Este o simplă defecțiune politică, pe care oricum nu o puteți remedia­ _________Tia Șerbănescu Poluarea rămâne obișnuința noastră ! Mihai Creangă între marile neca­zuri lăsate nouă moștenire de “epoca de aur”, poluarea preocupă mai puțin opinia publică, deși respirăm un aer câteodată nerespi­rabil, bem o apă de nebăut, ne hrănim cu alimente care au, uneori, mai multe noxe decât principii nutritive. Una dintre cele 14 zone ale țării declarate puternic poluate este Zlatna. Și împrejurimile ei, până la... Timișoara! Ce aruncă în aer și în apă, lunar, SC “Am­­pellum” SA din Zlatna? Zeci de tone de plumb, cupru, arseniu și cadmiu, sute de tone de oxizi de sulf. Pe lângă pierderea economică directă, aceste materii puternic afectează poluante mii de hectare de pădure, pajiști, livezi podgorii. Și, firește,și zeci de mii de oameni. Totuși, ar fi, practic, imposibil să oprești acest combinat. Mai bine de jumătate de populația Zlatnei trăiește de pe urma lui; în plus, aici se produc: cupm elec­­trolitic, sulfați de fier și de magneziu, pulberi de aluminiu­­ fără de care s-ar opri multe linii de producție din țară. Și atunci? Citiți în pagina 3 ancheta noastră: “Zlatna - doi pași spre moarte, un pas spre viață”. ) Avem nevoie să ne integrăm în Europa de Vest Interviu cu dl János Wolfart, Ministru Secretar de Stat în Guvernul maghiar, în problema minorităților Rep Domnule Wolfart, aparțineți unei minorități? János Wolfart: Da. Sunt cetățean al Ungariei cu dublă legătură: sunt de naționalitate germană, am crescut în această cultură, dar faptul că mă leg de două culturi nu îmi creează nici un conflict. Rep.: In expunerea dvs. la Forumul cetățenesc ungaro-român ați afir­mat că vor exista conflicte atâta vreme cât vor exista și granițe. Sunteți adeptul unei unificări europene fără frontiere? J. W.: Da, consider că avem nevoie ca regiunea în care trăim să se poată integra Europei Occidentale. Aceasta, din păcate, nu se va întâmpla intr-un viitor apropiat, ci aparține unei perspective mai îndepărtate. Nu înseamnă, însă, că trebuie să amânăm­ colaborarea noastră intensivă până atunci, trebuie să pornim de astăzi și în această chestiune țările din regiune sunt egal interesate. Aceste scopuri nu le vom putea însă realiza în dauna altora, și nici nu vrem să le realizăm în dauna altora, ci împreună cu vecinii noștri. Rep.: Ați asumat că soarta minorităților din Ungaria nu va fi influențată de situația minorităților din alte țări. Să înțeleg că dacă o altă țară va adop­ta o lege mai liberală decât cea maghiară, nu veți ține cont de acest lucru? J. W.: Datoria noastră este să realizăm și să aplicăm legea noastră, dar suntem parteneri în făurirea unei legi care codifică în mod amplu proble­ma minorităților, în acest scop vom fi partenerii tuturor celor care inițiază asemenea legi. Consider că este foarte important ca, pe lângă codificarea internă a acestor probleme, să existe și una la nivel internațional care să reglementeze aceste probleme. Rep.: Care este cea mai mare minoritate din Ungaria? J. W.: A romilor. Rep.: Se bucură de aceleași drepturi cu celelalte minorități? J. W.: Firește, romii se vor bucura de toate drepturile înscrise în lege asemeni tuturor celorlalte minorități. Rep.: Care este, domnule ministru, limita de jos, numeric vorbind, pentru autoguvernarea locală? J. W.: Nu există o limită, ci aceasta se va putea realiza în urma alegerilor locale ce vor avea loc anul viitor. La următoarele alegeri generale privind autoguvernarea locală, acolo unde autoguvernarea locală aleasă nu va avea în componență 30 la sută din rândul minorităților, minoritatea din localitatea respectivă are dreptul să aleagă în mod direct o autoguvernare a localității, care are drept de veto în problemele locale. Rep.: In aceste zile în România se dezbate dreptul minorităților de a avea inscripții în limba proprie și se discută ca acest drept să fie condiționat de o anumită pondere a minorităților: 10, 20, sau 30 la sută din rândul populației. Există o situație similară în Ungaria? J. W.: Această problemă a fost reglementată printr-o decizie guverna­mentală din 1978, și anume, acolo unde 20 la sută din populație aparține unei minorități, pot fi plasate inscripții în limba minorității respective (sau chiar în mai multe limbi - n.n.). Aceasta este obligatorie, dar puteți observa multe localități în care, conform deciziilor locale, s-au plasat inscripții și sub acest barem. Decizia guvernului este acum mult depășită de Legea minorităților, care nu stabilește un barem procentual, ci spune că, dacă autoguvernarea aleasă în mod direct (a minorității - n.n.) cere acest lucru, autoguvernarea aleasă în mod indirect este obligată să o facă, au consemnat Doina Doru și Igor Antip Dl János Wolfart Derută politică în Ucraina Vremea azi. Ploi și averse de ploaie se vor semnala îndeosebi în Maramureș, Moldova, Dobrogea și vestul Olte­niei, dar vor fi trecătoare. Temperaturi maxime de la 14 ° C la 24 ° C, iar cele minime, mâine dimineață, de la 6 ° la 16 ° C. Cei 19 tricolori pentru Faeroe “Aș fi dorit să știu care este starea de spirit a jucătorilor români din străinătate”­­ se confesa presei Anghel Iordănescu, antrenorul echipei naționale a României, la conferința de presă care a avut loc la se­diul Federației Române de Fotbal. Alături de Puiu Iordănescu, “sinucigașul” selecționer­­ Iordănescu și adjunctul său, Dumitru Dumitriu, au avut un curaj demn de apreciat să preia o națională ale cărei șanse de calificare la Campionatul Mondial din SUA au fost serios diminuate de “talentul” fostului mare fundaș Cornel Dinu­­, s-au prezentat la întâlnirea cu presa Sorin Cârțu, antrenorul olimpicilor, și purtătorul de cuvânt al forului fotbalistic românesc, Cristian Bivolaru. Cu speranța că până la ora întrunirii lotului­­ astăzi, la ora 12.00, cei 11 “autoh­toni” din națională se întâlnesc la FRF nu se vor înregistra o serie de neplăcute accidentări, Puiu Iordănescu a prezentat lista “armatei” românești care încearcă să facă un nou pas către Lumea Nouă. Cei 19 pentru Faroe sunt: Bird (Progresul) și Prunea (Dinamo) - portari; Dan Petrescu (Genoa), Prodan (Steaua), Brătianu II (Dacia Unirea Brăila), Gheorghe Popescu (Philips Eindhoven), Doboș (Steaua) și Selymes (Cercle Bruges) - fundași: Lupescu (Leverkusen), Gâlcă (Steaua), Ilie Stan (Steaua), Sabău (Brescia), Hagi (Brescia), Panduri (Steaua), Dorinel Munteanu (Cercle Bruges) și Ovidiu Stângă (Universitatea Craiova) - mijlocași; Răducioiu (AC Milan), Craioveanu (Universitatea Craiova) și Vlădoiu (Steaua) - atacanți. La o primă citire a acestui lot se poate observa prezența masivă a steliștilor - Puiu Iordănescu se încăpățânează să meargă pe mâna lui Vlădoiu, care a avut un retur dezastruos și traversează o perioadă exxtrem de oscilantă: între foarte bine la Porto și foarte prost cu Fanil­­ și, mai ales, cam tot ce are intr-adevăr valoros și apt de joc fotbalul românesc peste hotare. Oricum, în cazul în care Ilie Stan și Vlădoiu vor rata din nou prezența în lotul național, Puiu Iordănescu nu se mai poate ascunde dincolo de “scăderea psihică a jucătorilor mei”, cum făcea de obicei pe când era antrenor la Steaua. Conștientă că milioane de ochi le urmărește fiecare mișcare, echipa de tehni­cieni ai naționalei va respecta cu sfințenie următorul program: joi, 2 septembrie a.c., ora 16.30 - decolarea de pe Otopeni cu destinația Copenhaga; vineri, 3 septembrie a.c. - două antrenamente; sâmbătă, 4 septembrie a.c. - antrenamente; duminică, 5 septembrie a.c. - două antrenamente; luni, 6 septembrie a.c. - vin “stranierii”, dimineață “turism” (“sunt și băieți care n-au ajuns până acum la Copenhaga” - este de părere selecționerul) și după­­amiază antrenament cu lotul complet; marți, 7 septembrie a.c., ora 10.10 - deco­larea spre Faeroe și la ora 19.00 un antre­nament pe terenul pe care se joacă; miercuri, 8 septembrie 1993 - se intră pe ultima suză a calificărilor pentru America. Laura Staub Anghel Iordănescu și Cristian Bivolaru, purtătorul de cuvânt al FRF Primul pas strâmb al naționalei noastre: România - Ceho-Slovacia 1 -1 Anghel Iordănescu are deasupra capului naționala din Italia ‘90 SNCFR-ul are un nou președinte . Conform Ordinului 324, din 1 septembrie 1993, emis de către ministrul Transporturilor, a fost modificată componența Consiliului de administrație al SNCFR. în funcția de președinte al noului consiliu de administrație a fost numit dl inginer Nicolae Ionescu. Domnia sa a îndeplinit până în prezent funcția de vicepreședinte al SNCFR, în cadrul sectorului tehnic. Noul președinte l-a înlocuit în funcție pe dl Aurel Dumitrescu, care a fost contestat de majoritatea sindicatelor din cadrul SNCFR; • în virtutea coincidenței cu deschiderea Festivalului “Cerbul de Aur”, proiectatul miting brașovean de mâine se amână, probabil pentru luni. • La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel a Municipiului București a avut loc ieri, 1 septembrie a.c., cea de-a doua audiere a liderilor Federației Sindicatelor Libere și Independente a Mecanicilor de Locomotivă (FSLIML). In vederea anchetării au fost citați membrii vechii conduceri a federației, aflați în funcție în momentul declanșării conflictului, în 1991 - respectiv dnii V. Flaranaciu, N. Buican, R. Aldea, Ion Vlad, V. Brănescu, F. Ungureanu, D. But­­ și dl F. Sima, care au deja contractele de muncă desfăcute. Asistați de dl avocat Mihai Ghiga - a cărui prezență nu a părut a-i face mare plăcere procurorului Florin Befa - lderii sindicali au dat declarații în legătură cu declanșarea conflictului de muncă și cu desfășurarea acestuia, până la încetarea grevei survenită la 18 august a.c. Din declarațiile liderului FSLIML, dl Ioan Vlad, a reieșit că dorința mecanicilor de locomotivă este ca ancheta administrativă a SNCFR - soldată până în prezent cu numeroase desfaceri de contracte de muncă, retrogradări și penalizări­­ să fie suspendată până la terminarea anchetei penale. Negocierile propuse și promise de administrație nu au început nici în acest moment, cu toate că dl Cusino și-a găsit timp să treacă pe la Parchet înainte de începerea anchetei de astăzi. Imediat după audiere, dl Romeo Aldea a declarat: “Vinovați sunt în totalitate SNCFR și Guvernul, care nu și-au respectat semnăturile de pe protocolul de conciliere, ceea ce a dus la această grevă; în plus, ei nu au catadicsit să vină să ne contacteze la sediul Federației din Brașov, ca să stingă acest conflict. Oricum, ceea ce au vrut au obținut­­ liderii sunt concediați, mișcarea sindicală a fost decapi­tată (bănuiesc ei). Dar vom continua lupta”. De aseme­nea, dl Dorel But a afirmat că administrația a împins sindicatele la grevă, prin toate măsurile pe care le-a luat, în jurul orei 16.30 audierea a luat sfârșit, fără a se stabili când va avea loc următoarea întâlnire. Rep. UDMR naște suspiciuni în cadrul conferinței de presă a MAE de ieri. Direcția Relații Presă a difuzat extrase dintr-un “Memorandum UDMR privind primirea României în Consiliul Europei”, publicat în “Romániai Magyar Szó”, din 26 august a.c. Pornind de la ideea că acceptarea României în Consiliul Europei este foarte necesară Puterii, care și-ar consolida situația politică atât în țară, cât și în exterior. UDMR aduce o serie de observații referi­toare la sistemul juridic din România, opinând că accesul României în CE ar trebui condiționat de operarea unor modificări în acest sistem. Dacă suntem de acord că naționalismul și fascismul reprezintă un pericol ce trebuie stăvilit, că descen­tralizarea și autonomia locală sunt i­nexistente, că proprietatea privată nu numai că nu te garantată, ci este și îngrădită printr-o serie de legi, sau că re­glementările privind folosirea limbilor minorităților în sistemul juridic și adm­i­nistrativ sunt restrictive, cel puțin patru dintre obiecțiile ridicate de UDMR nasc semne de întrebare. Astfel se afirmă că începând cu 1918, minoritățile au fost îndepărtate “din conducerea instituțiilor administrației publice, justiției și economiei de stat”. Este inutil să enumerăm activiștii PCR proveniți din rândul minorităților, mulți îngroșând astăzi rândurile PRM și PSM, alături de români, fără discriminare. O altă­­ afirmație, de-a dreptul hilară,­­este aceea că “inflația galopantă înrăutățește și mai mult, în primul rând, situația minoritarilor, care trăiesc răspândiți pe teri­toriul țării”. Cum adică în primul rând! De aseme­nea, nu putem fi de acord cu vechea marotă a UDMR-ului, potrivit căreia dacă România este stat național, minoritarii devin cetățeni de gradul doi. Subscriem la ideea că drepturile minorităților trebuie reglementate în concordanță cu normele europea­n aici și până la a contesta existența Romei­­­­­ stat național și unitar e drum lung. Ambigua este și afirmația potrivit căreia “terenurile naționalizate care odinioară au aparținut unor proprietari din teri.. . . locuite de minorități, în mod discriminatoriu, nu sunt reglementate în Legea fondului funciar”. Dacă UDMR ar fi susținut strâmbătatea acestei legi în întregul ei, am­ fi înțeles, dar referirea strictă și îngustă la minorități, în speță cea maghiară, naște suspiciuni. Mai mult chiar, nu face decât să servească Puterii pe care UDMR o critică. (Doina Dow)

Next