Cotidianul, decembrie 1997 (Anul 7, nr. 279-301)

1997-12-01 / nr. 279

BIr' „IGTECA CENTRALA 1 URSITARĂ „m. emi;.e.d. iași Emil Constantinescu: “Salariul pe care îl am eu ca președinte e mai mic decât al dvs., doamnă Cristina Țopescu.” Cristina Țopescu: “Dar eu nu am fost aleasă de popor și nu am promis că voi scoate țara din criză” “în general, apelul meu este către poporul român, este să nu fim un popor de plângăcioși și victime, și fiecare om să știe că trăiește într-o țară liberă și democrată, în care dreptul fiecăruia este respectat, dar în care și el trebuie să-și apere aceste drepturi. Ca să devenim o țară de învingători (...) trebuie ca fiecare să învingă în mica lui bătălie personală." (Emil Constantinescu) Opiniile cetățenilor: “S-a eschivat cât a putut” Oana Drăgan, studentă. “Dl președinte a promis o serie de lucruri si nu s-a ținut de cuvânt. In primul rând, a fost «Contractul cu România», care la început m-a încântat pentru că eră o chestie nouă, dar nu s-a respectat mai nimic din el. Referitor la emisiunea televizată în care și-a prezentat bilanțul, s-a vzut clar că ziariștii nu prea au pus strebări, iar Emil Constantinescu a avut un speech special pregătit (cel puțin asta a fost impresia mea). în general, pot spune că nu sunt mulțumită de activitatea președintelui și chiar mi-am pierdut speranța...” Adrian Diaconiță, pensionar: “M-am uitat la emisiune și am observat că președintele a răspuns la întrebările celor cinci ziariști, dar n-a răspuns la ce trebuia să răspundă. Adică întrebările nu au atins problemele majore ale societății. Poate pe viitor o să-și facă o analiză și atunci o să prezinte starea reală a lucrurilor. Dacă ar fi să-i dau un calificativ pentru activitatea depusă, acesta ar fi «binișor». Eu cred că ar trebui să insiste asupra situației economice, să se implice mai mult și să descurce ce s-a încurcat. Realizări prezidențiale au fost prea puține pe plan intern față de cele din politica externă.” Anonim: “Apreciez că președintele a fost inteligent pentru modul cum a știut să-și prezinte bilanțul după un an de activitate, mai ales că nu se poate face mare lucru în contextul în care există atâtea forțe potrivnice, în fond și la urma urmei, el rămâne președintele nostru drag și scump.” C.H., inginer: “Cred că președintele nu a realizat tot ce și-a propus și ce a promis. Nivelul de trai e tot mai scăzut, și găsesc că pentru această stare de lucruri o parte din vină o poartă și președintele. Ar fi trebuit să fie mai exigent cu Guvernul și cu sine.” Dna Nicolescu, casnică: “Prestația președintelui din emisiunea de vineri a fost execrabilă. A bătut apa în piuă și na răspuns la întrebări. A răspuns ce și-a pus în gând să răspundă și ce i-a convenit, în afară de asta, și ziariștii respectivi ar trebui să primească o critică pentru că n-au pus întrebările la obiect, în special în legătură cu promisiunile făcute în campania electorală. Nu și-a respectat nici o promisiune, a mințit ca la ușa cortului și acum, pur și simplu, sfidează pe toată lumea, spunând că s-a făcut ceva. Ce s-a făcut? Deși nu l-am votat pe Iliescu, cred că el a fost cinstit, pentru că n-a făcut promisiuni, și din cauza asta a pierdut alegerile.” Maria Lazăr, contabili: “îmi place de domnul Constantinescu. E un om serios, un om milos, și din cauza asta i-a lăsat pe toți să-și bată joc de țară.” Frunză Claudiu, electronist: “Mi s-a părut foarte sincer, iar emisiunea foarte interesantă. Este singurul președinte până în ziua de azi care a știut ce să facă și care știe ce vrea, în mare parte, și-a îndeplinit misiunile, ceea ce nu se poate spune despre Guvern. Președintele s-a ținut de cuvânt și în momentul de față nu văd cine în locul lui s-ar fi descurcat mai bine.” Sare albă Anica, șomeră: “Ce să zic? L-am votat ca toată lumea, c-am zis că o să fie mai bine. Da’ de unde! N-am serviciu, n-am nimica... nici copiii n-au serviciu, n-au pământ..., stau acasă toți. Ce să mănânce?! Pe vremea lui Iliescu eram toți în același model; acuma unu’ e desculț, altu’ e încălțat. O să ajungem de râpă cu toții. Dar dacă e nevoie, o să-l mai votăm o dată, indiferent... Dl Dumitrașcu, tehnician: “Rămân speranțe. Atâta tot. Dânsul s-a căznit destul să-și prezinte bilanțul. Eu zic că e mulțumitor. Doar că în această emisiune a apărat prea mult Guvernul, iar eu consider că Guvernul e mult mai criticabil decât președintele. Ăsta este punctul lui slab, că susține Executivul.” Gabriela Vințan, avocat: “Dl președinte trebuia să facă mai mult. Referitor la emisiunea de vineri, Emil Constantinescu s-a eschivat cât a putut. Cât despre bilanț, nu sunt mulțumită, pentru că președintele nu și-a îndeplinit promisiunile nici măcar 5%. Atât cât se poate privi din afara instituției prezidențiale, se văd prea puține schimbări; s-o fi produs ceva, dar pentru cea mai mare parte a populației nu se vede nimic.” Anchetă realizată de Alexandra Ardelea și Tatiana Dabija .Cred că nu aprecierea bilanțului ca pozitiv sau negativ din partea mea este importantă. Important este ce consideră oamenii (...) Eu nu pot decât să mă prezint în fața lor, față în față cu programul «Acum pentru România», pe care l-am atașat acestui bilanț și să mă las judecat punct cu punct. Vreau să vă spun că am stat mereu pe masă cu Constituția României, pentru a-mi respecta prerogativele, cu legile principale care privesc activitatea președintelui și cu acest program. Și am încercat, în limita prerogativelor mele, să realizez cât mai mult posibil din ceea ce am promis, sau chiar să introduc programe noi, pentru că într-un fel se văd lucrurile din afară - deci atunci când nu ești la putere - și altfel se văd atunci când te afli în exercițiul puterii, într-un proces de tranziție, care mereu aduce lucruri noi. In același timp, am încercat să nu mă limitez numai la acel program, pentru că dacă m-aș raporta numai la programul «Acum pentru România», aș putea da fără ezitare un răspuns pozitiv” Foto: O. Tibăr Bref Sacri Bilanțul președintelui Constantinescu - transmis de patru televiziuni și un post de radio în ideea generoasă ca nici un cetățean să nu scape de el - s-a pierdut până la urmă în spațiu cedând locul unor învățături ale președintelui către poporul său, luat însă nu ca națiune, ci om cu om, Și așa cum adulții cred că se fac mai bine înțeleși de copii dacă vorbesc peltic, președintele a încercat să‘traducă” reducerea deficitului bugetar și a inflației pe înțelesul lui “moș Vasile’ și, respectiv, al “tatei Lenuța”, iar politica monetară, pe înțelesul lui ‘‘Popescu, Ionescu și Vasilescu” - ultimii trei fiind bănuiți de președinte că “nu simt nimic” din faptul că “avem o creștere prin scădere”. După opinia dlui Constantinescu frigiditatea intelectuală a Popeștilor nu poate fi reproșată politicii fiscale în sine - considerată foarte activă ci insuficientei cunoașteri a fenomenului. “Când înțelegi ce este cu tine, ai nemulțumiri, dar nu ai spaime” - a conchis președintele, în consecință, întrucât guvernul Ciorbea, fiind prea ocupat cu făcutul, n-a avut timp pentru explicații, s-a ajuns la situația “jenantă” ca unde Tom să știe mai bine decât moș Vasile ce-a câștigat România în acest an. Iar unul din câștiguri este “primul guvern din istoria României care a avut dialog cu societatea civilă și cu presa”. Din nefericire, nici Alianța Civică n-a prea simtit dialogul, așa încât a doua zi în plin Congres, președintele Constantinescu a avertizat-o că devine “un club al frustrărilor”. Dl Constantinescu, care e pe cale să transforme instituția prezidențială într-o instituție providențială, a sesizat însă la timp că poporul român e pe cale să devină “un popor de plângăcioși” drept care i-a cerut să se schimbe “într-o țară de învingători”. E drept că ne-ar sta mai bine ca învingători decât ca plângăcioși, dar problema e că președintele însuși a adoptat la un moment dat un ton plângăcios când și-a adus aminte ce salariu are: “salariul meu e umilitor, Havel are 3700 de dolari, iar eu am 300 de dolari” uitând că și “Popescu, Ionescu și Vasilescu” au, la rândul lor, salarii mult mai mici decât oricare Novotny. în fine, președintele ne-a lămurit și cum e cu “sacrificiul guvernanților”; nu e vorba de ceea ce credea Vasilescu pe când vota schimbarea, ci I de cu totul altceva: “sacrificiul pentru guvernanți înseamnă să ia măsuri impopulare cu prețul carierei lor politice”. Sau, mai pe înțelesul lui moș Vasile, nu-s sacrificii ci artificii. Iar în urma acestor sacrificii, demnitarii devin sacri. Tia Șerbănescu 4 Emil Constantinescu și-a prezentat bilanțul vineri seară? într-un simultan televizat “De această dată nu mă mai adresez națiunii, mă adresez fiecărui om” Fragmente din răspunsurile dlui Emil Constantinescu la întrebările ziariștilor de la întâlnirea “Cinci contra unul” Cum se sacrifică demnitarii? “(...) Am spus într-adevăr că a venit momentul să se sacrifice conducătorii, pentru că poporul s-a sacrificat destul. Ce înseamnă sacrificiul conducătorilor? într-o viziune populistă - care e des promovată în massmedia - aceasta ar însemna că un om politic trebuie să fie prost îmbrăcat, desculț, să mănânce demonstrativ la cantină și să fie văzut în piață cu o teașcă goală. După părerea mea, nu acesta e sacrificiul care i se cere. Guvernanții trebuie să se sacrifice luând acele măsuri necesare, care-i fac nepopulari și care le sacrifică viitorul politic. Noi am avut șapte ani de ezitări pentru că acest tip de sacrificiu nu a fost făcut. Din motive populiste, pentru a-și asigura câștigul în alegeri, până acum s-a dat mereu de unde nu se putea, sacul fiind gol. (...) Probabil că, la capătul a patru ani, chiar dacă reforma va reuși, acest Guvern nu va mai fi ales, și nici președintele. E foarte normal. De acest tip de sacrificiu al clasei politice are nevoie România. Adevărul despre inflație Un alt lucru de necontestat este reducerea inflației, în niște limite rezonabile. După cum se știe, inflația a crescut enorm în momentul convertibilizării leului, care a fost momentul adevărului. Noi trăiam într-o minciună fiscală, țineam artificial un leu care nu avea nici o legătură cu realitatea economică. După ce inflația a crescut brusc când s-a ajuns la aproape 7000 lei pentru un dolar - ea a început să fie ținută sub control. Au fost luni când inflația a fost de 1,2%, iar cumulat pe tot anul probabil vom ajunge la 150%. Asta va însemna că, menținând tendința din acest an, în anul următor vom putea ajunge la o inflație rezonabilă. Ar trebui să traducem aceste lucruri abstracte, pentru că inflația nu spune nimic prietenului meu Vasile, tatei Lenuta din satul meu sau omului de pe stradă. Dar, în momentul în care el este pensionar și constată că la piață preturile nu mai cresc în ritmul aberant de la început, iar pensia lui nu mai trebuie indexată nebunește, atunci omul este interesat și înțelege ce înseamnă această stopare a inflației ca rezultat al unei politici sănătoase a Guvernului. Radu Vasile, bilanțul a fost bine prezentat .Eu cred că bilanțul președintelui a fost unul pozitiv, bine prezentat, din care președintele a ieșit câștigat ca persoană și s-a dovedit, încă o dată, că este un element de putere sau un factor de putere eficient și activ. Discursul său a fost acoperitor în bună măsură, cu anumite lipsuri, din alte zone ale puterii, ale instituțiilor. Modul de prezentare, maniera în care a răspuns, cu observația că putea fi mai pregnant și mai precis, au permis să fie receptat nu ca un președinte, ci ca un om profund preocupat de soarta țării. Am urmărit și emisiunile ulterioare transmisiei în direct și cred că există, fără îndoială, argumente din partea ziariștiloranaliști politici că unele răspunsuri trebuiau să fie mai concrete, mai precise și cu o doză de critică, mă rog, o critică constructivă. Eu cred că ziariștii au exagerat și este clar că președintele, care a jucat un rol important în formarea acestui Guvern, nu poate să se dezică așa cum s-a cerut de Executiv. Pe de altă parte, nu avea de ce să se dezică, pentru că, dincolo de prestațiile personale ale unor miniștri sau alții, Guvernul a dat dovadă că are intenții bune și a încercat să facă niște lucruri. Nu a reușit până la un nivel acceptabil, dar asta ține de altă temă și va fi evaluat în alt context. Dorința ziariștilor nu a fost fondată, pentru că președintele a prezentat, conform atribuțiilor sale, o anumită poziție. El nu poate să se implice decisiv, nu putea să aibă o atitudine extrem de critică, ceea ce i s-a reproșat. Părerea mea este că tonul președintelui a fost corect din toate punctele de vedere, cu observația pe care am formulat-o”. Cristian Șuțu Remus Opriș: “O intervenție realistă” “Aș dori să precizez că președintele Emil Constantinescu nu a făcut o prezentare în detaliu a relației dintre instituția prezidențială și celelalte instituții ale statului, domnia sa fiind pus să răspundă întrebărilor care vizau dimensiuni concrete ale unor probleme. A fost o intervenție plină de realism, foarte bine venită, iar președintele nu a evitat să analizeze unele puncte critice, unele lipsuri. Sper ca alții să înțeleagă, cu acest prilej, că interesele țării trebuie privite în afara gândirii politice și plasate înaintea acesteia.” Referitor la afirmația președintelui Emil Constantinescu, conform căreia acesta nu va promulga Legea privind salarizarea demnitarilor, secretarul general al Guvernului ne-a declarat: “Este dreptul domniei sale să nu o promulge, urmând ca ea să fie reanalizată în Parlament. în acest context, cred că parlamentarii vor înțelege că anumite facilități, incluse în această lege, nu sunt binevenite pentru bugetul țării și intră în discordanță cu posibilitățile de salarizare a celorlalți bugetari”. Adrian Năstase: “Procedura folosită de dl președinte Emil Constantinescu după părerea mea, nu a fost cea mai fericită. Șueta la gura sobei nu era cea mai bună soluție pentru prezentarea unui bilanț. Personal, aș fi preferat o prestație sobră, o prezentare foarte clară a bilanțului în fața Parlamentului. O întâlnire cu oameni de presă care i-au ridicat mingi la fileu nu i-au făcut nici domniei sale un serviciu real. Pe fond, dl președinte Emil Constantinescu nu a prezentat concret de ce promisiunile din campania electorală nu au fost respectate. Pe de altă parte, dl Emil Constantinescu nu se poate departaja de o guvernare care a dus România la dezastru economic și a produs mari probleme sociale și neîmpliniri majore în politica externă.” (L.Gheorghiu) O șuetă la gura sobei Ioan Gafai “A fost UN ShOW “Ceea ce a spus președintele era previzibil. Dl Constantinescu spune că la anu’ românii o vor duce bine. Eu cred că în noiembrie 1998 va spune același lucru: «Anul viitor, românii o vor duce bine». Nu știu dacă va mai fi așa, pentru că în primăvara lui 1999, cu siguranță, vor avea loc alegeri anticipate. Eu nu spun ca Iliescu, «în 1998». Nu aș avea acoperire. Spun în 1999, pentru că în toamna și iarna lui 1998 vor fi ample mișcări sociale”. (L.G.) Emil Constantinescu a declarat sâmbătă, la Congresul Alianței Civice, că are impresia că “AC tinde să devină un club al frustrărilor”. Ieri, participanții la Congres și-au pus în piept ecusoane pe care scria “frustrat”, așa cum în urmă cu șapte ani, în Piața Universității, purtau însemnul de “golan” după ce Ion Iliescu îi insultase în CPUN (amănunte în pag. 3) / Foto: O. Tibăr Vădim se simte amenințat Președintele PRM, care a împlinit zilele trecute 48 de ani, și-a prezentat și el bilanțul. Cele mai de seamă realizări cu care se laudă sunt revista “România Mare” (“o tribună de luptă a românilor nu numai din țară, ci și din diaspora”) și partidul cu același nume (“primul sau, în orice caz, al doilea din opoziție”). Corneliu Vadim Tudor a anunțat cu acest prilej că PRM crește în fiecare săptmână cu 1% și că, astfel, partidul și-a depășit pentru prima oară în popularitate președintele. Din această stare de lucruri, Vadim a dedus “caracterul de masă al Partidului România Mare”. Nici în acest moment însă liderul PRM nu și-a uitat dușmanii, deși a declarat că de ziua sa este dispus să ierte pe toată lumea. Totuși, iertarea lui Vadim nu a fost atât de largă încât să-i acopere și pe Sorin Roșca Stănescu - directorul ziarului “Ziua” și pe fostul său coleg de partid, Dan Ioan Mirescu. Președintele Comisiei de Sănătate a Senatului, Ioan Cârciumaru, membru PRM, a cerut spitalului Gh. Marinescu efectuarea unei expertize psihiatrice în cazul celor doi. Pe ceilalți denigratori ai săi, pe care îi acuză de tentativă de asasinat, Vadim s-a mulțumit doar să-i avertizeze că “cine m-a prigonit pe mine, a pierdut totul”. “Dacă se va întâmpla totuși să fiu lichidat de dușmanii neamului, făclia României Mari va avea cine să o poarte” - a mai avertizat tribunul. (Laura Ciobanu) Romvag, Cronica unui faliment anunțat da Ion Boca, vopsitor la Romvag: “Lucrez aici de 15 ani. Noi știam că nu suntem falimentari. Am rămas așa... nu știu cum. Ne-am cam speriat, dar nu eram falimentari. Cei de la București nu știau situația noastră” (amănunte în pag. 4) □ “La Alba Iulia va fi o sărbătoare națională, și nu un miting politic”, a declarat Mircea Hava, primarul Cetății Marii Uniri. Președintele Emil Constantinescu a sosit încă de ieri la Alba Iulia. Probabil că miza alocuțiunii pe care o va rosti în fața mulțimii este mare pentru președinte, deoarece la un an de la învestirea sa în funcție, acesta a recunoscut că s-a trezit compunând partea a doua a discursului de la Alba Iulia. De altfel, Emil Constantinescu va fi singura personalitate care se va adresa mulțimii cu ocazia Zilei Naționale a României. Și-au confirmat prezența Ion Diaconescu, Teodor Meleșcanu, precum și alte personalități politice și culturale. (S. K.) □ Ca în fiecare an, în decembrie, mafia țigănească a scos pe piață sute de mii de petarde, rachete, artificii aduse fraudulos de peste graniță, în piețe, pe lângă en- gros-uri cum ar fi “Europa”, țigăncile vând la prețuri modice petarde periculoase, care, conform normelor OPC și legii, nu ar trebui să fie comercializate. Sub numele de “bomba de Revelion”, la doar 300 de lei bucata, sunt vândute vestitele petarde verzi austriece de tip B, care dacă nu sunt manipulate cu atenție - pot provoca răni grave. Ele au în compoziție și praf de pușcă. (T. R.) □ în perioada 2-5 decembrie a.c. (între orele 9.00-16.00), Fundația Absolvenți Plasați prin Consultanță va organiza cel de-al V-lea Salon de job-uri în Holul Mare al Teatrului Național București. Din programul de desfășurare a Salonului de joburi trebuie reținute prezentări ale unor firme participante (Procter & Gamble, South Africa Breweries, Bel Payette) privind modul de angajare a personalului și comunicări de larg interes. □ Moartea liderului legionar Corneliu Zelea-Codreanu și a camarazilor săi a fost comemorată duminică, la Tâncăbești (lângă București), de către aproximativ 100 de persoane, rude și foști legionari. Acțiunea a fost organizată de cuibul legionar “Horia Sima”, Fundațiile “Gh. Manu” și “Buna Vestire”, aceastea fiind și cele care au organizat, sâmbătă, un simpozion cu tema “Masacrul din nopatea Sfântului Andrei”. Corneliu Zelea-Codreanu și cei 13 camarazi ai lui au fost uciși prin sugrumare în noaptea de Sf. Andrei (29/30 noiembrie) a anului 1938. O Criza înregistrată la Regia Autonomă de Radiocomunicații, din cauza datoriilor acumulate la aceasta de către societățile naționale de Radio și, respectiv, Televiziune, se apropie de sfârșit. Liderul Federației Sindicatelor din Radiocomunicații, Nicolae Smeriacov, ne-a declarat ieri că au fost obținute promisiuni de la ministrul Sorin Pantiș, conform cărora formalitățile de plată a datoriilor (75 miliarde lei) au fost deja întocmite. (M.B.) __ ____ k PDSR Covasna afirmă că românii șomeri trebuie să se întoarcă în Moldova Președintele Consiliului Județean Covasna al Partidului Democrației Sociale din România (PDSR), avocatul Adrian Cășunean Vlad, a declarat cotidianului “Háromszék” din Sfântul Gheorghe că acei salariați disponibilizați care sunt de etnie română și au venit în zonă în anii ‘70, pentru un loc de muncă, trebuie să se întoarcă în județele de origine dacă doresc să supraviețuiască.La întrebarea redactorului de la publicația menționată, cum explică faptul că, spre deosebire de afirmațiile din moțiunea PUNR referitoare la județele Harghita și Covasna privind trimiterea masivă în șomaj a salariaților de etnie română, în realitate, angajații maghiari sunt disponibilizați în număr mai mare, președintele Cășunean Vlad a declarat: “Maghiarii au resurse de trai, având terenuri agricole, în timp ce românii nu au decât apartamentele în care locuiesc și forța de muncă”. El crede că ultimii nu cunosc limba populației majoritare din zonă, maghiara, motiv pentru care nu pot supraviețui în Covasna și nu își pot găsi un loc de muncă. “Deci nu este vorba de o prigoană reală, cu pușca sau cu altceva, pur și simplu, ei nu au altă alternativă. Singura lor posibilitate este de a se întoarce în Moldova sau în locurile de unde au venit”, a precizat președintele PDSR Covasna. Cășunean Vlad a recomandat reprezentantului ziarului “Háromszék” ca, în cazul în care îl preocupă cu adevărat soarta românilor covăsneni, să-i ajute în obținerea unui loc de muncă. (Dan Filip)