Cotidianul, decembrie 1997 (Anul 7, nr. 279-301)

1997-12-01 / nr. 279

Cotidianul LUNI • 1 DECEMBRIE 1997 OPINIA Lupta pentru electoratul din Ardeal îi animă pe toți politicienii Ruxandra Hurezean Datorită conflictelor din interiorul PUNR, fie că sunt rezultatul unor scenarii care vizau reorientarea electoratului naționalist către alte formațiuni, fie că ele au generat astfel de pofte și ambiții, cert este că Transilvania a devenit scena pe care în ulti­ma vreme se dau spectacole incredibile. Au descălecat aici rând pe rând Corneliu Vadim Tudor, Păunescu, Meleșcanu, Petre Roman, Măgureanu, Văcăroiu, Iliescu, Ciorbea, Constantinescu, în momente mai mult sau mai puțin potrivite, liderii politici și-au arătat talentele oratorice în fața ardelenilor sensibilizați de prezența la guvernare a UDMR și de agresivitatea activismului lor politic. Un rol însemnat în aprofundarea stării de insecuritate a populației românești din Transilvania i-a avut și neintegrarea României în structurile NATO, spre deosebire de vecina Ungarie. Pe fondul acestor spaime colective s-a desfășurat spectacolul din Piața Avram Iancu de la Cluj, de la începutul acestei toamne, unde aproape 10.000 de români s-au adunat să-i asculte pe Vadim, Păunescu și Funar și care s-au cărat în picioare pentru a ajunge să atingă costumul alb al tribunului. Extrem de mediatizat, evenimentul a atras atenția asupra stării de tensiune și labilitate politică în această zonă, fapt ce le-a dat idei și trezit ambiții multor lideri politici. “Profesorul’’ Măgureanu, devenit recent om politic cu acte în regulă, a trecut pe la Cluj cu câteva zile înainte de Consiliul Național al PUNR. Cu această ocazie, el le-a transmis ardelenilor că și-a făcut vila personală la Hodod, Sălaj, în scopuri strategice. Fostul șef al SRI a sugerat că astfel puteau fi timorați vecinii pofti­cioși ai României prin prezența însemnatei sale proprietăți pe teritoriul Transilvaniei. Gesturile sugestive ale fostului director SRI nu s-au oprit aici. La un moment dat, circula zvonul că Măgureanu va investi șase miliarde într-un cotidian cu sediul la Brașov, oraș cu poziție strategică, la fel ca vila de la Hodod. Ziarul nu a mai apărut, dar la scurtă vreme a fost lansat “Național”, un ziar ce s-a dovedit de la primele numere tot atât de naționalist pe cum îl descria numele și care s-a preocupat îndeaproape de soarta Transilvanei și a lui Gheorghe Funar. Discursul naționalist al lui Vadim Tudor s-a bucurat până acum de mai mult succes în sudul țării decât la nord. Problemele pe care le are de un an încoace PUNR nu l-au lăsat indiferent pe liderul PRM. Atașat de Gheorghe Funar, domnia sa a sugerat clar că este interesat de electoratul transilvănean și nu de cel dispersat prin colțuri de țară, fidel lui Tabără. După eșecul din toamna trecută al puseului său naționalist de la Alba-Iulia, Iliescu a considerat că trebuie să insiste. Deși se spune că asupra unei gafe este mai bine să nu revii, Ion Iliescu a venit la Cluj cu o zi înainte de deschiderea Consulatului maghiar de aici și a declarat că este împotriva acestui eveniment, chiar dacă el survenea tratatului pe care îl semnase cu Ungaria. Nicolae Văcăroiu a trecut și el pe la Cluj în această săptămână, și deși nu o făcuse în cei patru ani de guvernare. Domnia sa a fost impresionat de mersul economiei clujene și de tot ce a văzut aici. Dincolo de impresiile pionierești ale dlui Văcăroiu, este limpede dorința PDSR-ului de a arăta cât de preocupat a devenit față de problema națională din Ardeal. Văcăroiu a punctat cu această ocazie faptul că atunci când era prim-ministru chiar a alocat niște sume pentru Munții Apuseni! De altfel, PDSR Cluj a anunțat în repetate rânduri că și suflecă mânecile și ia de coarne taurul politicii “cu accente naționale”, cum se exprimă el, eufemistic. PUNR-ul transilvănean rămâne prizonierul unui naționalism radical, cum îl numește deputatul Vasile Matei, care se desprinde din motive doctrinare de PUNR. Convenția de la Cluj, care s-a desfășurat concomitent cu Consiliul Național de la București, este poate ultimul gest de disidență din PUNR, după care se vor despărți apele. Discordia din cadrul acestui partid nu a făcut altceva decât să scoată la lumină poftele acaparatoare de electorat ale unor partide românești, lăsând problemele Ardealului la limita ridicolului, fără putință de a fi reabilitat curând discursul patriotic pe aceste PSM și Ziua Națională Consiliul Național al PSM a adoptat o moțiune privind Ziua națională. Specialiștii lui Verdeț au adoptat, sâmbătă, la Plenara Consiliului Național al PSM, o moțiune privind Ziua națională a României. Potrivit acestei moțiuni, reprezentanții PSM consideră ziua de 1 Decembrie “cea mai lumi­noasă zi din istoria poporului român” și califică timpurile actuale drept “tragice și rușinoase”. Ei se angajează prin moțiune să combată nedreptatea și meschinăria, jaful și corupția să se opună transformării României “într-o colonie a intereselor străine” și să ceară “respect” pentru Biserica Ortodoxă. Moțiunea PSM va fi prezentată luni, la Alba Iul­ia, de prim­­vicepreședintele Adrian Păunescu. Tot la Plenara Consiliului Național al PSM, socialiștii au hotărât măsurile de pregătire Congresului al III-lea al PSM, care a va avea loc în mai 1998. (Mediafax) A PSDR, un partid prea discret Consiliul Național al PSDR s-a finalizat cu o Rezoluție abstractă, menită să ascundă ochiului public adevăratele probleme. Căci bilanțul a șase luni de la alegerea conducerii centrale a partidului s-a transformat în bilanțul unui an de guvernare, an la sfârșitul căruia PSDR este, pe bună dreptate, nemulțumit. Numărul redus de miniștri și secre­tari de stat, deficiențele de colabo­rare cu PD în teritoriu, “scăderea de imagine” a partidului au fost princi­palele subiecte abordate pe parcur­sul ședinței și mascate prin formule ca “evaluarea funcționării USD”, “dinamizarea relației dintre organi­zații și cetățeni”, “PSDR nu va acorda un cec în alb nici unei formule de Guvern dacă acțiunea acesteia nu va demonstra o unitate de vederi și coerență în acțiuni” etc. PSDR nu divorțează de PD, dar îl critică o parte dintre aceste nemulțumiri ale PSDR sunt direct legate de colegii lor de cursă, membrii PD. Melodia este deja cunoscută. PSDR avea dreptul la 2,5 secretari de stat, iar PD la 10,5. PD a obținut 11 secretari. PSDR nu a fost chemat la negocierea băncilor sau a FPS. PSDR avea dreptul la cel puțin trei regii naționale, din cele 18 atribuite USD, dar n-a primit nici una. PSDR are dreptul la un loc în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, dar PD nu i-1 acordă. Și tot așa... Totuși, întrebat de ce se impune evaluarea funcționării USD,­­președintele Sergiu Cunescu nu a pomenit nimic din toate acestea, fiind la fel de evaziv ca și Rezoluția. El a explicat totul prin nemulțumirea reprezentanților unor filiale, care s-au plâns că pe plan local membrii PD îi ignoră, dar și această stare de fapt a fost transfor­mată în limbaj oficial în expresia “s-a slăbit colaborarea datorită faptului că, în unele regiuni ale țării, nu e compatibilitate perfectă între cele două partide”. Acestea sunt, însă, “probleme locale”. Sergiu Cunescu a negat că ar exista probleme și la nivel de lideri, deși a recunoscut că se întâlnește cu Petre Roman destul de rar, de obicei în... Consiliul de Coordonare a Coaliției. PSDR - nici la guvernare, nici pe dinafară Nici guvernarea, în ansamblul său, nu i-a încântat pe social­­democrați, care sunt conștienți că nu participă efectiv la actul de guvernare, dar că la final vor plăti în mod egal cu aceia care au luat partea leului; în plus, conducerea partidului consideră că actuala coaliție “nu a înaintat suficient de hotărât pe calea reformei structurale în economie” sau, cum s-a spus în cadrul lucrărilor, “a mers pe improvizație”. Deși textul Rezoluției exprimă “satisfacția totală” față de activitatea reprezen­tanților partidului în Guvern (ministrul Muncii, Alexandru Athanasiu și secretarii de stat Valentin Lazea și Mariana Basuc), în spatele ușilor închise s-a spus că apartenența lui Athanasiu la PSDR este practic necunoscută, iar activi­tatea celor doi secretari de stat este “bine apreciată, dar puțin mediati­­zată”. Totuși, s-a afirmat că, în comparație cu prestația slabă a unor colegi de Cabinet, ministrul Muncii acționează ca un adevărat profe­sionist. PSDR e insuficient cunoscut în teritoriu Participanții la Consiliu au constatat încă o dată dezvoltarea teritorială inegală a partidului și lipsa de dinamism a unor organi­zații. Activitatea la centru a partidu­lui și a reprezentanților săi este insuficient cunoscută în teritoriu. Mai grav, însă, este faptul că liderii partidului sunt insuficient cunoscuți de cetățeni. Pentru revigorarea activității, partidul își pune speranța în alegerile conducerilor județene, programate în perioada ianuarie­­februarie 1998. în același timp, PSDR se arată deschis la colabo­rarea pe plan local, dar și pe plan central, parlamentar sau extraparla­mentar, cu persoane, grupări sau partide care s-ar apropia în timp de social-democrație, fără să nomina­lizeze, însă, vreun posibil partener. Laura Ciobanu De la stânga la dreapta dnii Ion Străchinaru, Sergiu Cunescu și Emil Putin Tokay, nemulțumit de­politizarea învățământului Secretarul de stat pentru protecția minorităților naționale, György Tokay, a declarat într-un interviu acordat cotidianului “Romániái Magyar Szo” că există rețineri, la nivelul partenerilor din Coaliția guvernamentală, privind depoliti­­zarea discuțiilor pe problemele învățământului din România. “Parafrazându-l pe Winston Churchill, care a spus că războiul este un lucru prea serios ca să-l lăsăm la mâna militarilor, înclin să afirm la rândul meu: politica învățământului este un lucru prea serios ca să o lăsăm în seama politi­cienilor. Am impresia că, în ultimele două-trei luni, Legea învățământului a devenit o lege suprapolitizată. Atunci când se dezbate Legea învățământului, unii nu iau în considerare punctele de vedere de bază ale învățământului, ci cu totul alte aspecte” - a spus Tokay. Demnitarul crede că incitatorii naționaliști fac o problemă națională, de fals interes general, din limba de predare a unei disci­pline, concret din limba de predare a Istoriei și Geografiei. “Nimeni nu poate crede în mod serios faptul că, pe de o parte unitatea, ființa, limba română, cultura română, pe de altă parte cunoștințele de limbă și cultură română ale etnicului maghiar depind de predarea unei materii în limba maternă a elevului. Din punct de vedere pedagogic, este neîndoielnic că aceste disci­pline trebuie predate în limba maternă” - susține secretarul de stat. György Tokay este convins că învățământul românesc trebuie reformat în ansamblu și nu pe segmente, așa cum se face în chestiunea predării în limba maternă a minorităților naționale. “Am impresia că este vorba de o pseudocriză exagerată de către politicieni cu intenții necurate și de presă, criză care va dispărea așa cum s-a întâmplat cu celebrul Raport «Covasna-Harghita», resus­citat în prezent” - a conchis Tokay. Dan Filip Fax în acte publice ♦ Fax în acte publice ♦ Tribunalul București i-a audiat pe inculpații din dosarul SC “Petrotel”. Vladimir Dragoman, fostul director al societății, a recunoscut în fața instanței că a primit cadouri de la clienții firmei, dar a negat că le-ar fi cerut. ♦ IJP Brașov are datorii de aproximativ un miliard de lei către salariați și diverși furnizori, afirmă Biroul financiar-contabil al Inspectoratului. ♦ Numărul păgubiților reprezentați în procesul dintre Asociația pentru Protecția Consumatorilor din Brașov și SAFI a ajuns la 939, suma revendicată de acesta ridicându-se la 9,5 miliarde de lei. Avocatul APC, Niculae Cerveni, a declarat că vrea să facă­ din această cauză un proces național. ♦ Președintele Băncii Mondiale, James Wolfe­n­­sohn, s-a declarat impresionat de activitatea și modul de lucru ale președintelui Constantinescu, premierului Ciorbea și ministrului Finanțelor, Mircea Ciumara, care încearcă să găsească căile de rezolvare a marilor probleme. ♦ Sindicatul Liber al Navigatorilor din flota maritimă comercială a solicitat Corpului de Control al premierului să verifice gestionarea împrumu­turilor acordate de BANCOREX companiilor naționale maritime Navrom și Romline. ♦ Comisia juridică din Senat a hotărât că deciziile Curții de Conturi vor putea fi atacate cu recurs. ♦ SRI dezminte implicarea în “proiectul Timofte”. SRI spune că nu a participat la elab­orarea Proiectului de L­ege privind siguranța națională. ♦ Salariul primarului Iașiului, Constantin Simirad, va fi, în urma unei creșteri salariate, de 3,6 milioane lei, iar cei doi viceprimari vor câștiga câte 3,3 milioane lei. Cel mai mic salariu din Primărie va fi de aproximativ 540.000 lei, pentru un muncitor necalificat. ♦ Ministrul francez al Finanțelor, Dominique Strauss- Kahn, a declarat că Toyota Motor Corp s-ar putea să construiască o fabrică de asamblare a automo­bilelor sale în orașul Valenciennes, din nordul Franței. ♦ La Iași, numărul șomerilor a crescut cu 2200 în ultimele două săptămâni, ca urmare a disponibilizărilor masive din lunile septembrie și octombrie. Numărul lor va crește pe fondul disponibilizării a 841 de salariați de la TEROM SA. ♦ Un subofițer de la Poliția Timișoara a fost condamnat la doi ani închisoare, pentru că a sechestrat o tânără pe care a obligat-o să-l masturbeze într-un parc din Timișoara. ♦ Directorul general și cel comercial al “Avicola” Galați sunt acuzați de înșelăciune în paguba avutului public, fals și uz de fals. Aceeași acuzație a fost formulată și împotri­va unui fost director al “Braigal”. ♦ Salariații de la “Miraj” București și-au reluat lucrul. Ei și-au ales 12 reprezentanți care să negocieze lista de revendicări cu Consiliul de Administrație al societății. ♦ Candidatul PNL la postul de ministru al Finanțelor, Traian Decebal Remeș, a spus că atât impozitul pe salarii, cât și impozitul pe profit va fi redus. ♦ Cinci sindi­cate de la societățile siderurgice din zona Transilvania-Banat s-au întâl­nit la Hunedoara pentru a elabora o strategie comună de luptă sindicală. Ei sunt nemulțumiți de lipsa unor programe concrete de protecție socială. ♦ Președinția speră să ajungă la un compromis privind demararea negocierilor de aderare la UE, în cazul în care România nu va fi invitată “imediat” la începerea negocierilor. ♦ Deși nu a recunos­cut că i s-a propus înscrierea în ApR, deputatul PDSR Petre Naidin se gândește de câtva timp cum și pe cine să coopteze în viitoarea filială ApR Călărași. ♦ Unii profesori și oameni de cultură din Craiova fac demersuri pentru ca Liceul “Nicolae Bălcescu” să revină la denumirea de “Colegiul Carol I”. Inițiativa va fi transmisă și Ministerului Educației Naționale. ♦ Ministrul Afacerilor Externe, Adrian Severin, va efectua pe 5 decembrie a.c. o vizită oficială în ♦ Adrian Severin a participat, în­­ perioada 28-29 noiembrie, la reuni­unea Inițiativei Central-Europene (ICE), desfășurată la Sarajevo. Adrian Severin a cerut ca procesul de extindere să se realizeze pe prin­cipiul șanselor egale acordate tutur­or statelor candidate. ♦ Intepretul de muzică populară Benone Sinulescu și-a lansat, la Hotel Lido - București, cartea “O viață ca un cântec”. ♦ Din 1998, vor crește prețurile cu cel puțin 50 de procente la vinurile de Moldova. Producătorii particulari care vând vin vărsat au mărit deja prețurile la 5000 lei. ♦ La recenta plenară a Comitetului Național al PSM, Ilie Verdeț a acuzat Guvernul" de “falimentarea voită a unor unități importante și de înfometarea poporului român”. ♦ Aproape 1900 de medici au partici­pat, ieri, la concursul de rezidențiat organizat în săli ale Facultății de Medicină, ale Spitalului Universitar, ale Institutului de Igienă și ale Universității Politehnice din București. Buna desfășurare a concursului a fost asigurată de aproape 200 de supraveghetori și șefi de sală. Candidaților li s-a interzis să intre în săli cu pagere,­lefoane mobile sau casetofoane portabile. Grupuj realizat de Gabi Zamora cu ajutorul agențiilor Media­fax, AMPress Elveția, la invitația omologului său elvețian Flavio Cotti. \» i La București, la Consiliul Național PUNR-Tabără i-a suspendat pe trădătorii fugiți la PUNR-Funar Tabăra lui Tabără s-a instalat timp de 10 ore, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, pentru ședința Consiliului Național al partidului, în timp ce la Cluj se desfășura în paralel “Convenția în contravenție” după cum a fost botezată adunarea lui Funar de către deputatul Leon Pop. La București s-au prezentat 148 de membri ai Consiliului, din 203, și 22 de parlamentari, din 25. Cei trei parlamentari trădători, depu­tatul Vasile Matei și senatorii Costică Ciurtin și Augustin Crecan, vor pierde sprijinul politic al partidului. De altfel s-a pus și problema excluderii lor din PUNR. Au fost reprezentate la București toate filialele, mai puțin Botoșani și Vaslui. Chiar și de la Cluj au venit vicepreședintele filialei, deputatul Vasile Miclăuș și un grup de invitați. Pe ordinea de zi a Consiliului erau trecute adoptarea hotărârilor Biroului Permanent, prin care au fost excluși din partid Gh. Funar și nouă membri ai filialei Mureș, un raport privind stadiul dialogu­lui purtat cu alte formațiuni politice în vederea alianței, precum și poziția PUNR față de guvernarea Ciorbea. Ședința Consiliului s-a trans­format însă într-o ședință de bârfă la adresa lui Funar, fiecare vorbitor simțindu-se dator să amintească de vorbăria și excen­tricitățile fostului președinte al partidului. De asemenea, fiecare a ținut să precizeze că a fost primul care a tras atenția asupra “pericolului” pe care îl reprezintă Funar pentru PUNR. Președintele Tabără nu a ieșit din această notă și a vorbit, într­­un discurs extrem de lung și poticnit, despre cauzele situației actuale în care se află partidul. Președintele PUNR a condamnat, ca de obicei, încălcarea disci­plinei de partid de către­ fostul președinte, limbajul violent și polemicile exagerate din presă, cultul personalității și lipsa de disciplină din filiale. • Tabără a acuzat “conflictul dintre Funar și Gavra, izbucnit în forme latente, care s-au acutizat înainte de alegerile locale din iunie 1996”. S-a tolerat prea mult timp ieșirile și atitudinea cuplului Funar-Gavra Biroul Permanent al partidului a fost acuzat și el de toți vorbitorii că a tolerat prea mult timp ieșirile și atitudiunea dictatorială a cuplu­lui Funar-Gavra și, mai apoi, certurile violente dintre cei doi. Numai din august și până în noiembrie, Biroul Permanent a discutat peste 180 de ore exclusiv probleme de disciplină. Cu toate acuzațiile aduse “spiritului mesianic” și egocentrismului incorigibil dovedite de Funar, s-au auzit mai multe voci care au cerut împăcarea celor două tabere, decât păreri radicale. Reprezentanții filialelor Teleor­man, Vrancea, Satu Mare, Sălaj, s-au pronunțat ferm pentru rămânerea primarului de Cluj în PUNR. Pe de altă parte, în afară de discursurile lingușitoare destinate urechilor lui Valeriu Tabără, s-au făcut auzite și poziții lucide, care au analizat serios situația deloc roză a PUNR-ului. Foștii parlamentari Horia Pop și Teodor Ardelean au amintit de latura carismatică a lui Gheorghe Funar, adăugând că el a adus 11- 12 procente în alegerile locale și prezidențiale din 1992. Teodor Ardelean a spus despre ședința Consiliului că este “una normală”, în timp ce la Cluj lucrurile se desfășoară “în spiritul acela care a încălzit oamenii”. Fostul senator de Maramureș a arătat că PUNR a pierdut “unul din oamenii politici de cea mai mare forță și tenacitate, care are atâta audiență, încât s-ar putea să ne depășească pe noi”. Aceste atitudini raționale au trecut însă neluate în seamă, totul sfârșindu-se cu bătaia cu pumnul în tribună a secretarului Dobrescu și cu declarația sa emfatică “noi suntem elita, cei mai buni, și noi vom câștiga”. Drept pentru care nu s-a ținut cont de avertismentele venite din partea filialelor în legătură cu “bătăliile” pentru sedii și dotăr și nici de chemările “la recon­ciliere”. Hotărârea finală a Consiliului Național a fost de suspendare din partid a tuturor celor care s-au alăturat lui Funar în 22 și 29 noiembrie. Concluzia finală este că învingătorii partidei Tabără - Funar vor fi stabiliți de Justiție. Tabără s-a făcut că nu aude de suspendarea lui Gavra Corteli la adresa lui Ioan Gavra s-au auzit încă de la începutul ședinței, când reprezentantul filialei Teleorman a afirmat cate­goric că deputatul este “singurul vinovat de ceea ce se întâmplă în partid și trebuie să fie pedepsit”. Astfel de declarații au curs, până la sfârșit, fostul deputat Horia Pop solicitând chiar retragerea sprijinului partidului pentru funcția de chestor pe care o deține Gavra în Camera Deputaților. Alte propuneri au fost de suspendare din partid a respec­tivului personal, dar toate au fost trecute cu vederea de către conducerea partidului în ciuda aplauzelor elocvente cu care au­­ fost primite. Atitudinea lui Tabără a fost ciudat de protectoare față de acest “copil teribil al partidului”, atrăgând nemulțumiri chiar din partea membrilor Biroului Permanent. Obiecțiuni categorice au fost exprimate mai ales în legătură cu nerespectarea, de către Biroul Permanent, a hotărârii Comisiei de Etică a partidului, care a reco­mandat, în urmă cu o lună, suspendarea din partid a lui Gavra. Este însă adevărat că au existat persoane care l-au calificat pe Gavra drept cel mai tenace membru al PUNR - “om de forță, capabil să se bată cu un partid întreg”. Dar pe holuri se sușotea că Tabără l-ar susține de nevoie pe Gavra, acesta posedând ceva informații defavorabile președin­­telui PUNR; între timp, cu adevărat neobositul Ioan Gavra se plimba jovial printre ziariști și delegați, risipind din belșug afirmații de genul: “în PUNR există un singur om cu multe idei și multă imagi­nație. Acela sunt eu”. Adriana Duțulescu Dnii Gheorghe Secară și Valeria Tabără La Cluj, la Convenția Națională Extraordinară Gheorghe Funar a redevenit președinte al... PUNR La Convenția Națională Extra­ordinară a PUNR convocată la Cluj s-au prezentat 411 delegați din 29 de filiale. în 29 noiembrie, PUNR s-a rupt în două, existând de acum un PUNR la Cluj și altul la București. PUNR întrunit la Cluj a revocat conducerea partidului și a ales un nou președinte, un nou Birou Permanent, alt Consiliu Național, alt Colegiu de arbitraj și alți vicepreședinți. Cu 399 de voturi din 409 expri­mate, Gheorghe Funar a fost reales președinte al PUNR­ în Biroul Executiv al partidului au fost desem­nați doi membri, absenți în adunarea de la Cluj: Valeriu Tabără și Vasile Dobrescu, împotriva cărora Funar a înaintat plângere penală, cu câteva zile înainte de Convenție. El îi învinuia de falsificare­a statutului PUNR, pe care, de altfel, Convenția de la Cluj s-a modificat în mare măsură. Conform noului statut, PUNR are sediul central la Cluj, își covoacă convențiile ordinare o dată la patru ani, iar președintele poate lua decizii fără acordul Biroului Permanent. în același spirit, al “democratizării” statutului, a fost abrogat articolul care interzicea polemicile în presă între membrii PUNR. Convenția a adoptat două hotărâri importante: una se referă la nere­­cunoașterea Consiliului Național, întrunit în ședință extraordinară la București și alta se referă la convo­carea unor conferințe județene extra­ordinare, care să aibă loc până la 30 ianuarie, în toate filialele fidele Clujului. Gheorghe Funar a jucat la Cluj cartea toleranței absolute, el nepunând problema vreunei exclu­deri din “noul PUNR” a nici unui membru, dând astfel o lecție celor care l-au exclus pe el însuși. Sigur pe susținerea și succesul său, Funar s-a dovedit de data aceasta un diplomat al momentului. Pe el l-au aclamat frenetic pe tineriștii din sală, l-au îmbrățișat și i-au citit versuri. Cei adunați la Cluj s-au dovedit extrem de atașați cauzei. Ei s-au lăsat certați ca niște copii, pentru indisciplina din timpul alegerilor, aliniați la rând sau puși la locul lor, de către președintele ședinței, depu­tatul Matei, cu o surprinzătoare docilitate. în seara zilei de 29 noiembrie, Gheorghe Funar a remis presei primul comunicat pe care l-a semnat ca președinte al partidului. Secretarul executiv al PUNR este un avocat de la Mureș, Iosif Ovidiu, care a spus în adunarea de la Cluj că proble­ma legitimității aripilor PUNR se va hotărî în instanță. Domnia sa a declarat presei că adunarea de la Cluj are mai puține șanse de izbândă decât cea de la București, dar că se va implica și va lupta pentru recunoașterea PUNR de la Cluj. Deocamdată, PUNR nu deține un instrument foarte concret și abseut necesar, ștampila partidului. Plecând de la aceasta, disputa dintre cele două facțiuni PUNR ar putea fi subiect de proces în instanță, foarte curând. Ruxandra Hurezean 1

Next