Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 192-270)

1968-10-01 / No. 192

PRnrvT'/im пт ГСГАТЯ ТЛРТТ-fi! ÜNÍTT-VA1 * (НДЦ ORGAN ДI COMITETULUI JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU La ordinea zilei impulsionarea însămințărilor și a recoltării culturilor de toamnă Sîntem în plină desfășurare a lucrărilor agricole de toamnă Succesul realizării sarcinilor ce stau în fața unităților agricole este condiționat în mare măsură de modul în care organizațiile de partid din C.A.P., I.A.S. și 1­ M.A. vor îndruma și controla zi de zi mersul lucrurilor, de felul în care vor asigura ca conduce­rile acestor unități, să ia măsurile ce se impun, pentru buna organizare și desfășurare a muncii Am solicitat pe tovarășul Adalbert Győri, secretarul Comite­tului de partid al C.A.P. Culci­u, să ne răspundă la cîteva între­bări legate de mersul lucrărilor agricole și acțiunile întreprinse pentru impulsionarea lor. — In această toamnă, coopera­tiva noastră are de executat un mare volum de lucrări într-o pe­­rioadă destul de scurtă. Noi tre­buie să strîngem recolta de pe 1175 de hectare — o pondere mare avînd porumbul și culturile fura­jere — de asemenea, trebuie să însămînțăm peste 1.000 de ha cu grîu, secară și orz. Totodată o mare atenție acordăm recoltării și valorificării legumelor de pe cele 90 de hectare cit și realizării integrale a planului însămînțărilor de legume pentru a asigura chiar din primăvară cantități sporite de legume și­­ zarzavaturi. Paralel cu aceste lucrări facem și aratul și îngrășatul terenului pentru cultu­rile ce se vor însămința în pri­măvară. Aceste cîteva sarcini în­scrise pe agenda lucrărilor agricole de sezon ridică în faza noastră sarcini deosebit de complexe. Pentru ca munca să se desfășoa­re în ordine, comitetul de par­tid a stabilit de la început direc­țiile spre care să se concretizeze activitatea politică și organizatori­că a organizațiilor de bază, am re­partizat răspunderi concrete mem­brilor comitetului, tuturor comu­niștilor, astfel ca fiecare să cu­noască ce are de făcut, să mun­cească intens, să asigure mobili­zarea celorlalți coopertori la e­­fectuarea lucrărilor într-o succe­siune firească și de bună calitate. S-a întocmit un plan de mă­suri al comitetului de partid și al consiliului de conducere și un grafic în care s-a stabilit ritmul zilnic al lucrărilor. Folosirea­ rațio­nală a brațelor de muncă a ma­șinilor de care dispunem consti­tuie obiectivul central al preocu­părilor noastre. — Care este ritmul zilnic prevăzut la recoltat și în­ sămînțat și ce rezultate ați obținut pînă în prezent ? — Strîngem recolta, eliberînd complet terenul de pe 60 ha. Acesta este ritmul zilnic prevăzut. MIHAI SAS (Continuare in pag. a 2-a) Aspect din hala de montare a aragazelor de la „1 Septembrie" Satu Mare IȚI MAI PUN UN BUSUIOC. Elevii la culesul porumbului Lanurile de porumb ale între­prinderilor agricole de stat și ale cooperativelor agricole de producție s-au copt a și o recol­tă bogată cum n-a mai fost de mult. Harnicii lucrători ai ogoa­relor, de dimineață pină seara string porumbul și celelalte cul­turi de toamnă. Ca în fiecare an, și de data a­­ceasta în ajutorul lor au­ venit elevii. Trei licee sătmărene și altele din județ contribuie la strîngerea porumbului din cîmp. La sate iau parte la această acți­une un mare număr de elevi din școlile generale de 8 ani. Așa se face că în fiecare zi bună de lucru sute și­ mii de elevi din clasele a X-a și a XI-a și elevi din școlile generale sătești por­nesc spre tarlalele cu porumb a­­le întreprinderilor agricole de stat și ale cooperativelor agrico­le de producție. Numai în ziua de 27 septembrie, din liceele sătmărene au ieșit la cîmp, pe ogoarele întreprinderilor agrico­le de stat din Satu Mare, O­do­­reu și Dorolf, peste 1.000 de e­­levi. ...Vineri dimineață la ora 7. In fata­ liceului nr. 2 e mare sorfotă: o mulțime de elevi, pro­fesori, autobuze. Mai bine de 500 de elevi din clasele a X-a și a XI-a se pregătesc de ple­care, la culesul porumbului. Mașinile pornesc, în timp ce pi­nă departe se revarsă acordurile unor melodii vesele. Cu muzică și cu voie bună, au ajuns repe­de la destinație — porumbul întreprinderii agricole din Do­­rolt. Muncind cu spor, pină sea­ra au cules peste 20 de tone porumb. In fruntea acțiunii s-au situat elevii Doina Marian, Pa­vel Szabó, Iolanda Silaghi, Irina Benea, Maria Pomian, Melania O­ros, Adriana Sandu din clasa a XI-a și mulți alții. Mulțumiți de roadele acțiunii lor patriotice, elevii­­ cu aceeași­­ voie bună s-au reîntors la școală și de a­colo acasă. Simbătă și duminică acțiunile s-au repetat și rezulta­tele au fost încununate de suc­ces : zonele de porumb cules au crescut, iar hectarele neculese s-au redus. El­er­ii o vor ajuta in continuare pe oamenii muncii de pe ogoare, pină cind porum­bul va fi cules. I. SIBIANU ★ 4 pagini — 30 bani Anul I (VIII) nr. 192 (931) ★ Marți 1 octombrie 1968 ELIMINÂND STOCURILE SUPRANORMATIVE -restabilim echilibrul financiar al fabricii Supranormativele — materii prime fără mișcare și de prisos, produse finite fără desfacere asi­gurată, reflectate în împrumuturi restante — iată o problemă econo­mică de o deosebită importanță, care stă în atenția comitetului de direcție al Fabricii de confecții Mondiala. Pentru prevenirea apa­riției și lichidarea stocurilor su­­pranormative se depun eforturi importante din partea întregului colectiv de muncă, cu rezultate care ne îndreptățesc să afirmăm că, pînă la finele anului, vom reuși să avem o situație normală în această direcție. împrejurările care au generat această situație nu sunt lipsite de interes. Fabrica noastră a avut în anii precedenți o situație econo­mică echilibrată, fără să înregis­treze blocări financiare, materii prime de prisos sau produse fără desfacere asigurată. Dezechilibra­rea s-a produs în semestrul întîi al anului în curs, cînd beneficia­rii noștri interni s-au prezentat cu renunțări masive. Astfel, din sor­timentele contractate pe trimestre­le II și III, aceștia au renunțat la 248.407 bucăți confecții în va­loare de peste 40 milioane lei, cuprinse în planul nostru de a­­provizionare și producție pe a­­ceastă perioadă. Motivul renunță­ri a fost existenta unor sto­curi prea mari de confecții în magazinele lor, respectiv acela de a lichida supranormativele pro­prii. Din punctul de vedere al be­neficiarilor, această măsură părea să fie motivată. Dar este evident, că în acest fel, consecințele s-au răsfrânt asupra fabricii noastre, care, datorită acestui fapt, n-a pu­tut evita în întregime formarea stocurilor supranormative, rece în momentul renunțării, de oa­parte din produsele în cauză , se o găseau pe fluxul de fabricație, iar o bună parte din materiile prime aferente comenzilor, erau deja a­­provizionate sau cu termene de renunțare depășite. Colectivul de conducere al fa­bricii a analizat această situație și, in urma renunțărilor, s-au luat măsuri operative în vederea evi­tării imobilizărilor. Astfel, în ca­zurile permise de instrucțiuni, am renunțat și noi la cantități consi­derabile de materii prime, care s-au cifrat la peste 380.000 metri de diverse țesături în trimestrele II și III. Țesăturile existente în depozitele noastre, devenite deci supranormative, în marea lor ma­joritate le-am introdus în proce­sul de fabricație, iar cu ocazia La Mondiala Satu Mare contractărilor pentru trimestrele IV 1968 și I 1969, o cantitate de 56.990 metri țesături a fost trans­formată în produse finite. Desigur, nu am neglijat nici posibilitățile de lichidare prin vînzare în me­traj către unitățile comerciale, li­­vrîn­d acestora de la 1 aprilie pînă în prezent materii prime de­venite supranormative în valoare de 5.753.000 lei. Cu toate eforturile depuse, si­tuația anormală conturată, afecttnd valori de circa 50.000.000 lei, n-a putut­ fi redresată in întregime. Dacă cele arătate sînt cîteva cauze care au generat la noi stocuri supranormative și imobi­lizări de materii prime și materia­le, în ramura industriei confecții­lor mai persistă și un alt factor generator de stocuri peste norma­tiv. Cînd afirm aceasta, am în ve­­dere sistemul actual de contrac­tare a produselor finite cu benefi­ciarii, respectiv a materiilor pri­me cu furnizorii. După cum se știe, atît produsele finite, cit și materiile prime ce se produc în cadrul planului de stat circulă pe bază de repartiții. Fenomenul la care mă refeream constă tocmai în faptul că beneficiarii noștri planifică termenele de livrare a materiilor prime in cadrul acelu­iași trimestru, și nu există un decalaj între aprovizionare, pro­ducție și livrarea produselor fi­nite, aceste faze de producție a­­vînd termene suprapuse. Referin­­du-ne la producția articolelor de modă și de sezon, cele mai frec­vente cazuri sînt acelea cînd fa­bricarea țesăturilor începe în pri­ma decadă a trimestrului și se termină în ultima zi a acestuia, deci furnizorul ne va livra mate­ria primă, în cel mai bun caz, în decada a H-a. Această defalcare a termenelor de livrare este in concordanță cu ordinul M.I.A. nr. 806/1951, care permite eșalonarea lucrărilor în mod egal, însă con­secințele acestui sistem duce de­seori la imposibilitatea de a res­pecta termenele de livrare a pro­duselor către beneficiari, fapt care constituie punctul vulnerabil în ca­re se formează suprastocările, deoarece nelivrarea în termen a VASILE TOROK, contabil șef la Fabrica de confecții Mondiala Satu Mare (Continuare in pag. a 2-a) ÎNCEPEM PUBLICAREA ÎN FOI­LETOANE A UNUI ROMAN ȘTIINȚIFICO-FANTASTIC DE : " VICTOR 81­ RIAPEA.NO [ДМя [UNK] EKIM ITMK щ sg IN PAG. ^ I­ed úație pentru estetica străzii Soarele, atît de misterios în acest septembrie, ne-a zîmbit ieri cu bunăvoință. Urmarea ? Centrul orașului a cunoscut o forfotă de zi­le mari. Am salutat o aflu­ență neobișnuită de lando­­uri și cărucioare, mijloace de locomoție cu care cei mai tineri cetățeni ai ora­șului și-au făcut și ei plim­barea duminicală pe corso. (Oficiul de stare civilă al municipiului Satu Mare ne înștiințează că anul acesta s-au născut 2.134 de copii ! Să ne trăiască și să asigure mereu tinerețea orașului !). Plimbarea duminicală ne-a prilejuit remarca unor de­talii care în alte zile, prinși în cursa contra-cronometru de a ajunge la locurile de muncă, nu le reținem sau chiar dacă le reținem, ni se par firești, ca de cînd lu­mea. Oricare din trecătorii di­urni din Piața Libertății au putut remarca ritmul de melc în care se desfășoară aici lucrările de asfaltare. Ii întrebăm pe edilii orașu­lui : Oare cînd vor fi termi­nate ? Grație întreprinderii co­munale, strada Horea a ră­mas „uitată” cu 2 fîșii neas­faltate pe toată lungimea ei. Se pare că nimeni nu-și mai face „probleme” cu a­­ceeastă stradă. Cîțiva trecă­tori cu spirit comentau fap­tul sub latura sa economi­că. Reieșea, astfel, că între­prinderea amintită a făcut aceasta din motive de eco­nomie. Pentru­ lucrările de canalizare, strada a fost spartă gină acumj de cîteva ori. Spargerea pavajului es­te o muncă grea, așa că au fost probabil minți care au găsit respectul de a lăsa strada nepavata, iar cînd e cazul de săpări, cu cazmaua și lopata în pietriș se lu­crează mult mai ușor. Asta să fie explicația oare ? La fel, in strada Decebal, in fața numărului 10, toată vara s-au găsit mormane de balast, var și mozaic. Camioanele și „binefăcătorii“ au împuținat din aceste materiale cit au pu­tut. O grămadă de mozaic de circa 130 kg a zăcut pînă deu­năzi pe gura canalului din fața imobilului. Trecînd, pe aceeași ulicioară, se poate observa că încăperile care trebuiau ame­najate sunt gata doar în par­te. Intr-una din ele s-a mutat o librărie, iar cealaltă și acum este neterminată. Și-a calculat oare executantul. (Cooperativa metal-lemn Satu Mare)­ mate­rialele irosite cu aceste lu­crări ? Cine plătește risipa ? Locatarii imobilului de la nr. 10 v-ar putea da detalii intere­sante, privind „gospodărirea chibzuită“ a materialului de construcții. Neplăcut impresionat rămîi pe strada Cuza, unde o invita­ție cheamă tinerii la o „Sea­ră dansaTA“. Faptul este mărunt, desigur,­­ și , la prima vedere ar părea „nod în pa­pură“. Mi se pare însă că mina care a scris (cu­ aș ține să dau greș !) aparține unuia dintre tinerii­ — din fericire încă în stare domestică — cu plete „Sincron“ și cu centura plină de ținte care n-a mai pus mina pe o gramatică de mult, preferind cafe-trapeul și alte delicii. Căci există asemenea ..inși“, spre deosebire de alți tineri de vîrsta lor, miile de muncitori-elevi, care-și petrec, spre lauda lor, jumătate din zi la strung, iar cealaltă la liceul seral. Un spectacol neplăcut ne-au oferit ieri și cei cîțiva bețivani 3—4 la număr culcați pe pava­jul din centrul orașului. Este datoria Inspectoratului de mi­liție să ne lipsească de ase­menea numere de. . . circ pe străzile orașului. P.S. Sub ceasul electric fost iarăși voie bună. Comen­a­tatorii sportivi se felicitau pen­tru victoria echipei de fotbal „Olimpia“, care a cîștigat și ieri. O undă de regret am des­­cifrat-o totuși și aici . Zoltán Szabó, talentatul sprinter săt­­mărean, nu a apucat să preia ștafeta în cadrul concursului de atletism de la București. G. T. Fișă de pontaj CUMINICALA SPORT FazS din meciul Olimpia Satu Mare — Unirea Oradea. 0 [UNK] Teatrul de stat german din Timișoara pe meleagurile sătmărene Un succes binemeritat a obținut duminică, în comuna Petrești, Tea­trul german de stat din Timișoara instituție prestigioasă care - peste cîteva zile - își va deschide cea de a 16-a stagiune a existenței sale, cu premiera pe țară în limba germană a binecunoscutei comedii „O scrisoa­re pierdută” de I.L. Caragiale. Peste 400 de cetățeni din Petrești și Dindeștiu Mic au asistat la cele două spectacole cu piesa „E vorba de căsnicie” a scriitorului și actoru­lui timișorean Hans Kehrer. Acțiu­nea comediei — scrisă în dialect șvă­­besc și pusă în scenă de Hans, Schuschniig - se petrece în zilele noastre, intr-o comună din șesul bă­nățean și îl are ca interpret princi­pal pe însuși autorul piesei. De remarcat că „E vorba de căs­nicie” s-a jucat până în prezent de 135 de ori, în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin, Sibiu, Brașov, Mureș și a fost văzută de peste 42.000 de spectatori. După spectacolul de du­minică un grup de pionieri din clase­le cu limbă de predare germană a Școlii generale din Petrești au în­­minat actorilor timișoreni buchete de fiori. Primele note Ar fi noul an școlar Au trecut abia­ cîteva zi­le de școală și la caiete, în carnetele și în cataloa­gele elevilor au apărut pri­mele note. La unii dintre ei — la „bobocii“ din clasa I — acestea sînt primele note din viața lor de șco­lar. Cită bucurie la micuți, cită bucurie la părinți ! ... Dimineața zilei de 24 septembrie, la Școala generală nr. 8 din Satu Mare. Mă aflu in vizită la două din cele patru clase paralele. In clasa I A sînt 28 de „boboci“ de numai 6 anișori. Ochișorii lor se­nini, letele îmbujorate, se radiază de mulțumire și fe­ricire. Sint școlari, ocrotiți de grija plină de căldură a învățătorilor, a școlii, cu care au făcut cunoștință în urmă cu cîteva zile. învăță­toarea Florica Rusu li iu­bește ca pe proprii ei co­pii. Reiese din tot ce face, din tot ce le vorbește. E bucuroasă împreună cu ei ... Toți copiii „ascultați“ pînă acum — au luat nu­mai note de zece. Pe me­rit ! La scris de liniute, ver­ticale, orizontale, oblice, la numărat ... La cererea învățătoarei, Dom Cimpoieru povesteș­te cum mămica lui a fost fericită cînd s-a dus acasă cu primul 10 din viata lui de școlar. Trecem apoi în clasa 1 B, cu limba de predare maghiară, condusă de în­vățătoarea Ghizela Bé­kési. In banei,­ îmbrăcați frumos, curater, numai o­­chi și urechi cum se spu­ne, gata să soarbă cuvin­tele învățătoarei, stau 39 de copii. Ingenioasă, învă­țătoarea a scris nota 10 pe bucatele de carton și a elevul disciplinat și care scris cel mai frumos liniile drepte i se lami­nează­­ un astfel de carto­naș. Așa se face că la în­trebarea învățătoarei ce note au primit la scris ... o pădure de cartonașe cu nota 10 s-a ridicat din bănci. ... Clopoțelul a sunat. S-a terminat o nouă oră. Micuții ies la joacă. Pe obrajii îmbujorați, plini de gingășie, mai persistă par­că emoția primelor note, a primelor bucurii din vi­ața de școală, eveniment ce nu va fi uitat niciodată. I. SANDU

Next