Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)

1970-11-25 / No. 858

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VA ! Refacerea fondului locativ, la orele finalizării I Mobilă nouă in casă nouă, locuința (In fotografie: lui V­asile Cărăușan din Odoreu). In apartamente și locuințe noi 2.558 de FAMILII Intrînd în ultima decadă a lunii noiembrie a. c. construc­torii din cadrul tuturor organizațiilor de construcții care execută lucrări în municipiul Satu Mare, și-au înzecit efor­turile reușind ca pînă în prezent să mai predea beneficia­rilor încă 130 de apartamente — numărul acestora ajungînd, astfel, după ultimele grafice de execuție la zi, la 1.464 a­­partamente. La acestea se mai adaugă și cele 1.051 case proprietate personală construite cu ajutorul statului în ra­za județului nostru. Eforturile conjugate ale constructorilor și benefici­arilor, sprijinite permanent de organele și organizațiile de partid, și-au găsit concretizarea fructuoasă în munca de reconstrucție, reușindu-se ca pînă la ora actuală 2.558 de familii sinistrate din municipiul și județul Satu Mare, mutîndu-se în case noi, să se bucure de căldura și lumina noului cămin. ín cartierele „Someș" și „Carpați" Noile centrale termice vor intra în curînd în funcțiune Un raid-anchetă întreprins în cursul zilei de ieri pe șantierele din cartierele „Someș" și „Car­­pați", ne-a dat posibilitatea să a­­flăm că, la cele trei centrale ter­mice — care se construiesc și vor asigura cu căldură noile blocuri de locuințe ce s-au înălțat aici —, lucrările de construcții-montaj au stadii avansate de realizare și că toate aceste obiective vor intra în funcțiune pînă la data de 1 decem­brie a.c. La centrala termică nr. 4, i-am găsit pe constructorii șantierului I.C.M. Cluj lucrînd de zor la mon­tarea conductelor de alimentare cu gaz metan a cuptoarelor. „Două dintre cele opt cazane montate aici — ne spunea ing. Cornel Suma, șeful șantierului — au intrat deja în funcțiune. Preconizăm ca, pînă la sfîrșitul acestei săptămîni să terminăm toate lucrările de insta­lații menite să asigure alimentarea cu căldură a blocurilor din preaj­ma centralei. De subliniat că, noua centrală termică va deservi, pen­tru început, blocurile nr. 80, 81, 82 și 83, construite de colectivul nostru, precum și cele înălțate de constructorii bihoreni și băimă­­reni (în total 12 blocuri), racordurile la aceste blocuri Toate au fost executate". Continuînd raidul nostru, ne-am oprit apoi la centrala termică nr. 3 — obiectiv pe care îl realizea­ză constructorii I.J.C. Satu Mare. Despre această lucrare ne-a vor­bit Gheorghe Ardeleanu, ingi­ner șef la șantierul nr. 1 al I.J.C.: „Noua centrală termică — arăta interlocutorul — va intra în funcțiune, la întreaga capacitate, pînă la data de 1 decembrie a.c. In prezent, constructorii execută aici lucrări de montaj la instala­ții de alimentare cu gaz metan. Peste 3—4 zile, se vor efectua probele tehnologice. Centrala are opt cazane, care vor avea asigu­rate atît instalații de alimentare cu combustibil lichid, cît și cu gaz. Țin să menționez că au fost ter­minate toate racordurile dintre centrală și obiectivele pe care le va alimenta cu căldură: noua școa­lă cu 16 săli de clasă, complexul comercial, agenția P.T.T.R., farma­cia, complexul de deservire și blo­curile de locuințe nr. 36/120, 46, 47, 48, 49 (care cumulează 300 de apartamente), 45/160, 37/88, 50/78, 52, 53, 54, 55, 31, 32, 33, 34, și 35 (cu cîte 30 apartamente fiecare) și 22/100 apartamente". Despre centrala termică din cartierul „Carpați" am aflat amă­nunte de la tovarășul Iosif Sanis­­las, maistru la I.J.C. „Stadiul rea­lizării acestui obiectiv dă certitu­dinea că în cîteva zile beneficiarii apartamentelor construite în noul cartier sătmărean vor avea asigu­rată și încălzirea locuințelor în care s-au instalat. Toate lucrările de instalații din cadrul centralei termice au fost încheiate, urmînd ca — după montarea conductei de alimentare cu gaz metan — să efec­tuăm probele tehnologice și, apoi, să dăm în funcțiune, pînă la 30 noiembrie a.c. întregul sistem de încălzire". Din cîte rezultă, cele trei cen­trale termice au stadii avansate de realizare și există premise sigure ca acestea să intre în funcțiune cel tîrziu pînă la data de 1 de­cembrie a.c. VIOREL ILUȚ L SÍМЙЭДЁК,,.. - , к, Anul III (X) ★ ip 4 pag. — 30 bani 25 noiembrie 1970 Cu pași viguroși pe drumul urbanizării Reconstrucția la Odoreu se desfășoară, însă,­ simultan și tonic, pe mai multe planuri. Paralel cu reconstruirea cămi­nelor confortabile pentru fa­miliile sinistrate se muncește de zor și la înălțarea unor im­portante edificii social-cultu­­rale, de larg interes cetățe­nesc. Bunăoară, se lucrează intens la complexul comer­cial, a cărui ziduri sînt ridicate pînă la acoperiș. Zidăria unei moderne școli, cu 16 săli de clasă, este, de asemenea, aproape ter­minată. La clădirea dis­pensarului se execută lucrări de finisaj. Sediul I.A.S. și C.A.P. se înalță vizibil, în roșu. Se lucrează, tot­odată la turnarea funda­ției a două blocuri, ce vor însuma 24 apartamente... Așadar, zi de zi Odoreul se înalță din ruine. Pe funda­mentul betonului și optimis­mului, renaște bucuria una­nimă a localnicilor de aici. Un imperativ al acestei perioade: URGENTAREA ÎNTOCMIRII BALANȚEI LEGĂTURILOR DINTRE RAMURI După cum este cunoscut, una dintre metodele cele mai impor­tante de planificare a economiei naționale o constituie întocmirea unui sistem judicios de balanțe, a sistemului de indicatori cu ajutorul cărora se înlesnește asigurarea u­­nor proporții și ritmuri juste de creștere economică, descoperirea și utilizarea bună a rezervelor in­terne pentru sporirea producției și consumului, coordonarea pro­ducției sociale cu nevoile materia­le și culturale ale societății. Decurgînd din balanța economiei naționale și constituindu-se ca parte a sistemului informațional economic de ansamblu, balanța le­găturilor dintre ramuri — ce se realizează la nivelul fiecărei verigi a angrenajului economic național — are menirea să reflecte relațiile dintre sectoarele economiei, arată fluxurile creării, repartiției și con­sumului produsului social, cheltu­ielile de producție și acumulările. In județul nostru au fost cuprin­se 81 de întreprinderi industriale, unități agricole, comerciale, de construcții și social-culturale, în ampla lucrare de elaborare a ba­lanței legăturilor dintre ramuri. In unele unități, stadiul desfășură­rii lucrărilor de culegere și selec­tare a volumului mare de este avansat, iar sintetizarea date a­­cestora se face corect, demonstrînd însușirea temeinică a metodolo­giei de calcul moderne care stă la baza elaborării acestui gen de ba­lanță. Intre acestea, menționăm: Grupul de uzine constructoare de mașini, întreprinderea industrială „Crasna", unitățile Combinatului industriei alimentare. Trebuie spus, însă, că în multe unități, stadiul prelucrării datelor din evidență — cerute de nevoile întocmirii balanței legăturilor din­tre ramuri — este mult rămas in urmă în comparație cu termenele desfășurării acestei vaste lucrări de sinteză. Ritmul lent al prelucrării date­lor necesare poate avea ca impli­cații viitoare nu numai o aglome­rare a muncii, către sfîrșitul anu­lui, ci și efectuarea unor lucrări de calitate necorespunzătoare. O privire analitică asupra lucră­rilor efectuate pînă acum, pune in evidentă faptul că, pe alocuri, se săvîrșesc greșeli în ceea ce pri­vește încadrarea materiilor prime, materialelor și produselor, proveniență, în ramurile de după­ducție, codificarea produselor pre­serviciilor, interpretarea conținutu­­i­lui instrucțiunilor. Așa, de pildă, la Cooperativa de consum din Hal­­meu — unde lucrările sunt destul de avansate — în ramura 71 inti­tulată clar „producție" au fost in­cluse serviciile oferite de brutărie, cismărie, frizerie, coafură... Mai mari confuzii în interpretarea in­strucțiunilor se constată la I.G.D. Cărei, unde, intre altele, codifica­rea și centralizarea pe ramurile de proveniență nu s-au făcut separat pe ramuri de producție. Evident, superficialitatea obligă la refacerea lucrărilor, la o amplificare artifi­cială a efortului cerut. Alte constatări au dus la consti­tuirea unei lungi liste de unități I. NICHITA, directorul Direcției județene de statistică (Continuare In pag. a 3-a) Depoul C.F.R. Satu Mare și-a îndeplinit planul pe 11 luni CU NOUA zile înainte de termen. 197 TRENURI CU SUPRATONAJ. 196 TONE COMBUSTIBIL CONVENȚIONAL ECONOMISIT. Tradiția de a realiza sarci­nile de plan înainte de ter­men a fost respectată la De­poul C.F.R., ca și la alte uni­tăți sătmărene, și în luna no­iembrie. Astfel planul pe 11 luni a fost îndeplinit aici cu 9 zile mai devreme. In cadrul întrecerii socialiste accentul a fost pus pe remorcarea a cît mai multe trenuri cu supra­­tonaj. De la tehnicianul prin­cipal Vasile Szabó, aflăm că în acest interval de timp la depou au fost remorcate 197 de trenuri cu 176.600 tone su­­pratonaj. In felul acesta a fost economisită formarea a 176 de trenuri. In perioada amintită mai sus, consumul specific de combustibil s-a redus cu 0,2 la sută, ceea ce înseamnă 196 tone combustibil convențional economisit. Această cantitate ajunge la remorcarea a 33 de trenuri cu cîte 1.000 tone mărfuri fiecare pe distanța Satu Mare—Baia Mare. Aportul valoros al femeilor Astăzi putem afirma cu mîn­­drie că în bătălia eroică cu for­țele naturii a învins omul. Cînd pronunțăm cuvîntul — om —, nu ne gîndim neapărat numai la bărbați, ci și la femei, ca­re și ele au săvîrșit acte de-a dreptul mărețe. Da, este vor­ba despre femei care în clipele acelea de grea încercare, cînd apa Someșului a măturat totul din cale, și-au părăsit căminele, locurile de muncă și alături de bărbați, au dat o mină de aju­tor celor care erau în primejdie. Ele au adus un aport prețios în munca de reconstrucție, de re­facere a orașului Satu Mare și a celorlalte localități din județ greu lovite de furia apelor. Din dorința de a cunoaște mai bine acest aport al femeilor, ne-am adresat tovarășei Florica Roghină, președinta Comitetului județean al Femeilor, care ne-a relatat următoarele: — Pot să vă spun că trăim și acuma emoția clipelor de groază din primăvara acestui an. Am avut obstacole grele de învins, totuși, alături de toți locuitorii județului nostru, am reușit să înfruntăm, și chiar să eliminăm greutățile ivite. .Cu toate că fu­ria apei dezlănțuite a creat multe deznădejdi pentru o însemnată parte a populației județului nos­tru, s-a găsit și cadrul propice pentru înlăturarea cît mai grab­nică a efectelor ei distrugătoare. Datorită suflului dat de către conducerea noastră de partid, personal de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU — care ne-a vizi­tat și în acele clipe groaznice, datorită promptitudinii cu care a acționat întreg poporul în frunte cu comuniștii, azi pășim cu spe­ranțe și cu­ forțe sporite pe dru­mul sigur al refacerii. Se știe foarte bine că am trecut prin multe necazuri, dar printre zidurile dărîmate am întrezărit bucuria izbînzii omului asupra stihiilor naturii. Cu sprijinul pre­țios al partidului și guvernului, cu efortul comun al oamenilor uniți, am reușit să reconstruire căminele, obiectivele industriale și social-culturale distruse sau avariate în timpul inundațiilor. In această a doua jumătate a anului ‘70 orașul Satu Mare s-a transformat într-un șantier vast al reconstrucției. Din primele clipe ale catastro­fei și pînă în prezent s-au depus eforturi deosebite în care se află înmănuncheată și munca plină de avînt a femeilor noastre. Sub conducerea și îndrumarea Comitetului județean al P.C.R., Comitetul județean al Femeilor, împreună cu Comitetul munici­pal și comitetele comunale ale femeilor, au mobilizat masa largă a lucrătoarelor la acțiunea de evacuare și ocrotirea tuturor copii­lor de vîrstă preșcolară. Au fost organizate colective de femei ca­re s-au deplasat în cartierele sau în localitățile neinundate, pentru a colecta efecte pentru sinistrați. Peste tot s-a găsit înțelegere, căl­dură și atașament față de cei suferinzi. Femeile au efectuat și munca de distribuire a ajutoarelor ma­teriale sosite, în permanentă, de pretutindeni pe adresa sinistra­(Continuare In pag. a 2-a) Dăruire in muncă. Urcușuri spre mai mult, spre mai bine. FRIEDRICH ENGELS și mișcarea muncitorească din România La 28 noiembrie 1970, se îm­plinește un secol și jumătate de la nașterea lui Friedrich Engels, strălucit teoretician, organizator și conducător al proletariatului pe plan internațional. După cum se subliniază în Hotărîrea C.C. al P.C.R. cu privire la aniversarea a 150 de ani de la nașterea lui Friedrich Engels, marele dascăl al proletariatului ,a adus o con­tribuție de seamă la elaborarea problemelor fundamentale ale gândirii filozofice și economice marxiste, la generalizarea teore­tică a cuceririlor științifice, a ex­perienței mișcării muncitorești. Alături de Karl Marx, prietenul și tovarășul său de luptă, Engels a intrat pentru totdeauna în is­toria omenirii ca unul dintre în­temeietorii comunismului științi­fic­. In decursul activității sale re­voluționare, Engels a cunoscut și urmărit îndeaproape dezvoltarea mișcării muncitorești din Româ­nia. Lui Fr. Engels, după cum scria V. I. Lenin, i se adresau pentru sfaturi, „spaniolii, românii, rușii, care trebuiau să-și chibzu­iască și să-și măsoare primii lor pași. Cu toții sorbeau din bogata comoară de cunoștințe și de ex­periență a bătrînului Engels“. Socialiștii români au primit un prețios ajutor din partea genia­lului teoretician și conducător al mișcării muncitorești internațio­nale. „Noi din România — sub­linia unul dintre conducătorii mișcării muncitorești din țara noastră — încă am avut a ne cere sfatul lui Engels in mai mul­te chestiuni“. In scrisoarea lui Engels din 4 ianuarie 1888 către Ioan Nădejde — apărut în revista „Contempo­ranul“ din 1888 — se spunea: „Cu mare plăcere — scria En­gels — am văzut că socialiștii din România primesc, în programul lor, principiile de căpetenie ale teoriei care a izbutit a aduna in­tr-un singur mănunchiu de lup­tători mai pe toti socialiștii din Europa și din America — e vor­ba de teoria prietenului meu, răposatul Karl Marx“. Din scri­soare reiese că conducătorul pro­letariatului internațional era în posesia cîtorva exemplare din publicațiile socialiste românești „Revista socială“ și „Comtempo­­ranul“, precum și a broșurilor „Ce vor socialiștii români?“ și „Karl Marx și economiștii noștri“. Urmărind traducerea în limba română a unor lucrări proprii și în special traducerea lucrării „Originea familiei, a proprietății private și a statului“. Engels ex­prima sincere mulțumiri socialiș­tilor români „pentru osteneala ce ați avut pentru a face înțelese de cetitorii români aceste scrieri“. Friedrich Engels a fost pre­ocupat de studierea limbii ro­mâne, mai ales cu scopul de a urmări îndeaproape răspîndirea socialismului științific în această parte a Europei. Referitor la neobositele sale strădanii de învăța limba română, Engels­con­a semna următoarele în scrisoarea din 4 ianuarie 1888 adresată lui I. Nădejde: „Pe lingă cinstea ce mi-ați făcut astfel (de a publica în limba română unele lucrări ale sale — n.a.), îmi făcurăți și îndatorirea de a mă ajuta să în­văț în sfîrșit p­leacă limba ro­mână. Zic, în sfîrșit, că sînt la cincizeci de ani de cînd m-am încercat, dar in deșert, cu „Gra­matica comparată a limbilor ro­manice“ a lui Dietz. Mai în ur­mă mi-a fost adusă gramatica lui Cionca, dar fără bucăți de cetit și fără dicționare nu înaintam de fel. Cu traducerea d-tale am pu­tut face oareșicare progrese, tex­tul meu, etimologia latinească și slavă mi-au ținut joc de dicție­(Continuare in pag. a 3-a) Conf. univ. ION BABICI, doctor în istorie

Next