Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1974 (Anul 7, nr. 1820-1895)

1974-01-26 / No. 1840

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VÂ ! С [UNK] [UNK]Е Anul VII (XIV) Nr. 1840 (2479) Sîmbătă 26 ianuarie 1974 4 pag. — 30 bani La secția de bobinaj a Filatu­rii de bumbac din Cărei, mun­citoarele depun strădanii să facă față cu cinste sarcinilor de plan ce se revin Coletăria in gara Tășnad este rentabilă, necesibilă. De ce a fost desființată? Acum aproximativ doi ani, printr-un ordin al Departamentu­lui Căi Ferate din cadrul Mi­nisterului Transporturilor, a fost desființată activitatea de tărie în gara Tășnad. Prin care­­ace­lași ordin se stabilea preluarea acestei funcții de către stația Că­rei care urma să deservească, pe această linie, stațiile C.F.R. Tăș­nad și Valea lui Mihai. Trebuie spus de la bun înce­put că, în afară de tovarășii de la Departamentul C.F. al Ministe­rului Transporturilor și de la Re­gionala C.F.R. Cluj, nimeni n-a fost de acord cu această măsură. Incepînd cu șeful stației Tășnad și terminînd cu secretarul Co­mitetului orășenesc de partid. Dar ordinu­l ordin și unde-i lege nu-i tocmeală și, ca urmare, la Tășnad nu se m­ai expediază mărfuri prin coletărie. Atunci cînd a fost e­­mis ordinul amintit, au cu siguranță motive serios existat înte­meiate deoarece, așa cum ni s-a spus, el viza nu numai gara Tăș­nad ci și o serie de alte stații de pe întreg cuprinsul țării. Nu știm dacă în alte părți procedeul s-a dovedit a fi util și rentabil, dar la Tășnad nu este. Și acest lu­cru îl spun toți factorii interesați cărora le-am cerut părerea. A­­cuitatea problemei capătă valen­țe superioare acum, dacă ne gîn­­dim că nu de mult printr-un De­cret al Consiliului de Stat s-au stabilit măsuri energice de nemisire a combustibilului, eco­de eliminare a oricăror forme de risipă. In aceste condiții tramba­­larea unei mașini de la Căței la Tășnad și viceversa nu ni se pa­re a fi în totală concordanță cu decretul amintit, mai ales ne ghidăm și după faptul că dacă e uneori mai ieftin să transporți un autocamion cu trenul decît să facă o cursă goală, pe șosea. Dar să dăm cuvîntul citorva dintre interlocutorii noștri. Tova­rășul Vasile Șușman, șeful sta­ției Tășnad: „Da, noi nu am fost de acord cu măsura amintită. In gara noastră a existat coletărie și atunci cînd încă această localita­te nu era oraș, cînd cantitățile de mărfuri expediate prin ser­viciul de coletărie aveau o pon­dere redusă. Am crezut că dez­voltarea rapidă a orașului, indus­trializarea lui va atrage după si­ne și o dezvoltare a actualei gări, care face din ce în ce mai greu față necesităților. Din acest motiv am fost surprinși atunci cînd ni s-a ordonat desființarea cofetă­­riei. Fără îndoială au existat la data ordinului mobiluri întemeia­te care l-au generat. S-a ținut probabil cont și de capacitățile mici de depozitare existente la noi. Noi credeam însă că acest lucru se va soluționa prin moder­nizarea și lărgirea spațiilor de în­­maganizare, prin mărirea ram­pei de descărcare în pas cu can­titățile mereu sporite de mărfuri ce sunt vehiculate zilnic. din contră, gara a rămas Dar, tot așa, în schimb am fost privați de o activitate deosebit de uti­lă întreprinderilor, instituțiilor, tuturor unităților economice din orașul nostru. Cred cu toată convingerea că reînființarea activității de cole­tărie, mărirea spațiilor de depo­zitare, modernizarea actualei gări, ar răspunde unor cerințe obiective legate de dezvoltarea­ industrială a urbei noastre. La economiile de benzină nu știu cum e! Nu cunosc situația. Dar vă pot spune oricum că tran­sportul pe calea ferată a fost și va fi întotdeauna mult mai ren­tabil“. Tovarășul Ioan Med­eș, tehni­cian în cadrul biroului A.D.T. al Fabricii Victoria Tășnad: „Prin specificul ei, fabrica noastră confecționează o mare gamă de NICOLAE COȘA (Continuare in pag. a 2-a) Ю 4 ! ^ I*f « 3 «si ®'«Pt! A. La I.P.I. EFICIENTA ECONOMICA Colectivul întreprinderii de producție industrială a I.J.C. continuă cu îndîrjire Întrece­rea socialistă, hotărît ca, în intimpinarea importantelor e­­venimente din acest an, XXX-a aniversare a eliberării a patriei de sub jugul fascist și cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. să obțină realizări deo­sebite. Munca de turnare a panourilor mari pentru con­strucția de locuințe, a unor panouri speciale pentru dife­rite­­ șantiere etc. continuă din plin. Pentru ușurarea muncii și creșterea eficienței economice aici s-a instalat recent un transportor cu bandă de cau­duc în lungime de 50 metri, care pe lângă că reduce efor­tul fizic în manevrarea gazelor din depozit, are agre­și o eficiență economică de peste 20.000 lei. Contraste între vechi și nou la Negrești-Oa» Foto: I. G. ANDRON Ж11 [UNK]ЕА MC9RARII AMBASADORULUI Rll. IUGOSLAVIA Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a înmînat, vi­neri, în cadrul unei solemnități, Ordinul „Tudor Vladimirescu“ с­СЛ I, ambasadorului extraordi­nar și plenipotențiar al R.S.F. Iu­goslavia la București, Iso Njego­­van, pentru contribuția adusă la dezvoltarea relațiilor de priete­nie dintre Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Ștefan Andrei, Constantin Stătes­­cu, George Macovescu. Erau de față membrii ambasa­dei Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia. Luînd cuvîntul, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus: „Stimate tovarășe ambasador. Decernarea acestui înalt ordin al Republicii Socialiste România este un simbol al prieteniei din­tre România și Iugoslavia, o a­­preciere pe care conducerea par­tidului și statului nostru o dă activității pe care ați depus-o, ca ambasador al Republicii Socialis­te Federative Iugoslavia în Repu­blica Socialistă România, pentru dezvoltarea relațiilor de colabo­rare și prietenie dintre popoarele noastre. Sper că aceasta vă va aminti permanent despre șederea în Ro­mânia, despre activitatea care ați depus-o aici, despre relațiile de prietenie dintre popoarele noas­tre. Sunt convins că și în activi­tatea dumneavoastră viitoare veți milita pentru prietenia dintre partidele și popoarele noastre. Vă urez succes în întreaga dumneavoastră activitate. Fie ca prietenia dintre România și Iugoslavia să se dezvolte ne­contenit­­“. Răspunzînd tovarășului Nicolae Ceaușescu, ambasadorul Iso Nje­­govan a spus: „Stimate tovarășe președinte. Permiteți-mi să vă mulțumesc în modul cel mai călduros înalta decorație care mi-a pentru fost conferită cu ocazia încheierii mi­siunii mele în Republica Socia­listă România. Este o mare cinste să fii purtător al Ordinului „Tu­dor Vladimirescu“. Eu înțeleg, în același timp, că distincția care mi-a fost decerna­tă astăzi exprimă sentimentul profund de prietenie și de colabo­rare fructuoasă între cele două țări ale noastre. O înțeleg și ca o recunoaștere a activității tutu­ror colaboratorilor mei, care a avut drept scop extinderea cola­borării și întărirea prieteniei în­tre țările noastre. Cu această ocazie, doresc să vă exprim, stimate tovarășe pre­ședinte, profunde mulțumiri pen­tru înțelegerea și ajutorul pre­țios de care am beneficiat în­totdeauna în timpul misiunii mele în Republica Socialistă România. Datorită preocupării permanente și nemijlocite, a dumneavoastră personal și a președintelui Repu­blicii Socialiste Federative Iugo­slavia, tovarășul Tito, pentru dez­voltarea legăturilor dintre cele două țări ale noastre, an de an au fost obținute rezultate tot mai convingătoare în relațiile de profundă prietenie, de colabora­re întemeiată pe egalitatea în drepturi și respectul reciproc, le-a fost asigurată o bază solidă pen­tru o perioadă mai îndelungată. Vă rog, încă o dată, să primiți profundele mele mulțumiri pentru înalta onoare care mi-ați acor­dat-o astăzi. Mulțumesc foarte mult“. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat s-au întreținut apoi cordial cu ambasadorul Iso Nje­­govan, cu ceilalți diplomați iugo­slavi. Din agenda unităților economice Exporturi masive Anul 1974 debutează la „Unio“, cu expor­turi masive de utilaje miniere. Pe lângă anumite exploatări miniere de cupru în Algeria, care vor fi aproape în totalitate utilate de marea în­treprindere specializată sătmăreană, în cursul acestei luni au fost livrate 2 mori cu bile, 8 ventilatoare electrice și 4 transportoare cu bandă pentru beneficiarii din Kenia, o mași­nă de încărcat cu siloz în R.S. Cehoslovacă, sub­­ansamble pentru mașini de cablat în R.D.G. Tot în cursul lunii curente au fost livrate locomoti­ve Diesel de mină în R.P. Ungară și piese pen­tru mașini de încărcat minereu în Cehoslovacia. Aprecieri unanime In vederea satisfacerii nevoilor mereu cres­­cinde de bunuri de larg consum, colectivul teh­nic și de creație de la Fabrica „1 Mai“ din Sa­tu Mare — studiind cererea pieții — a pregătit și a lansat in fabricație de serie 42 de produse noi. Printre acestea se numără: garniturile de mobilă tip „Bonanza“ și „Govora“ (pentru ex­port), un nou tip de cameră combinată „Satu Mare“, diverse tipuri de scaune, mese T.V., ca­zane din aluminiu pentru industrializarea lapte­lui și o serie de produse de uz casnic. De re­marcat faptul că, unitatea respectivă a livrat deja fondului pieții primele cantități din noile produse, culegind aprecieri unanime și meritate din partea cumpărătorilor. 7 1& -a* ElJU­hl=Q =Q l­ ai­gemento pentru I.R.E. Satu Mare : Un sprijin eficace al muncii politice la Iegheriște­m Pe adresa lui 31­ SM-451 H Atenție la curbe! И Semne... proaste anul­are­­ la Autobază ■ Se propune un schimb de experiență. _1 In luna aceasta se împlineș­te un an de la electrificarea zo­nei gării Ghilvaci. Oamenii ne roagă să reamintim I.R.E. Satu Mare că (în afara a 2—3 săp­tămâni imediat după acest eve­niment) becurile au prins orbul găinii. Astfel că, stimulat de a­­ceastă întunecată situație, ca și de slaba activitate a unității aminti­te, înflorește prodigios un anume gen de folclor poetic „nou“. Iată o mostră : „La Ghilvaci, acolo o gară / Arde lampa ca la ... ta­ră / Nouă ce ne dă prind gînd?/ Să-ntrebăm și­ pînă cînd?“. Zău așa­ m Din Iegheriște primim o veste bună: brigada artistică de agitație, avind aceiași autori, pe inimoșii Ioan Vaida și Augustin Fernea, și-a reluat de curînd ac­tivitatea. Așadar, încă un mijloc eficace pentru buna desfășurare a muncii politice și cultural-edu­cative de masă în comuna Cru­­cișor. ня Din nou sîntem infor­mați despre eludarea legilor ome­niei de către unii șoferi ai între­prinderii județene de gospodărie comunală și locativă. In speță, ci­tînd elemente din scrisoarea pri­mită de la tehnicianul Șefer, proaspătul nostru Nicolae pendent, este vorba despre corei­șo­ferul autobuzului cu nr. 31-SM- 451, de pe linia 10, care în ziua de 18 ianuarie a întors (fără să mai meargă la cap de linie), o­­prind apoi în stația de lingă Li­ceul industrial de construcții (pe Bulevardul Cloșca). Dar n-a aș­teptat cu răbdare să urce toți călătorii, deși loc exista bere­chet, lăsînd oamenii pe jos. Cînd vor fi oare lăsate de ... autobuz (nu de căruță, vorba românului), asemenea metode de deservire ? 5В [UNK] In cursul zilei de vineri mai multe mașini grele zăceau în șanțurile ce străjuiesc curbele drumului de pe dealul Mujdeni. Atenție, șoferi, la modul cum conduceți în curbe, și mai ales la viteza cu care vă deplasați în timpul iernii!­a Iarăși necazuri cu mijloacele de transport ale Autobazei. De astă dată se plîng cetățenii din Racova. Motivele jalbei: întîrzieri (uneori ore în­tregi, alteori numai de ... zeci de minute), anulări de curse (în 3 ianuarie 1974), frecvente țiuni. Cu asemenea semne de foc­poate începe un an bun la Autobază? ВО Cetățeanul L. Șuta din Vama se plînge despre neorînduiala existentă in această comună pri­vind preschimbarea buteliilor de aragaz. De patru ori a rămas o­­mul cu­ butelia goală Informîn­­du-ne, reiese că vina o poartă Consiliul popular comunal. Le propunem tovarășilor de aici un schimb de experiență cu Consiliul popular din Cavnic (județul Ma­ramureș), de unde s-a mutat L. S. și unde, mărturisește el, nu avea niciodată asemenea probleme! I. p. In amfi­teatrele nesfîrșite ale cîmpiei P­rețuirea, prestigiul, sunt corolarul unui întreg șir de fapte, adesea în aparentă mărunte, care ni se adaugă nevăzut de­­finindu-ne ca oameni. Și astfel odată cu tre­cerea timpului, ne căpătăm locul pe care-l me­rităm între semenii noștri. Cei mai buni sunt aleși să fie în frunte, să se ocupe de cei din jur, să răspundă de munca și rezultatele lor, să-i conducă spre frumoase împliniri. Printre aceștia se numără și comunistul Iosif Berendi, țăran cooperator din Beltiug, care recent a fost ales pentru a 14-a oară în funcția de brigadier. Cine este Iosif Berendi, ce a făcut și ce face el de a ciștigat încrederea oamenilor? Este un om simplu, cu judecată limpede, un om a cărui vorbă curge domol, care își cântărește cu­vintele, un „plugar“ din moși-strămoși care a învățat meșteșugul roadelor pămintului nu in­tr-un amfiteatru construit din beton și sticlă d­ in nesfîrșitele amfiteatre ale timpului. Iosif Be­rendi este omul care de 13 ani de cind este bri­gadier se scoală primul și se culcă ultimul. Pe parcursul unei zile trece de cel puțin două ori pe la fiecare din cei 104 oameni ce îi are in brigadă ca să vadă ce și cum au lucrat, ce greu­tăți au. De cînd este în fruntea brigăzii a Il-a de la C.A.P. Beltiug, colectivul ce-l conduce a obținut aproape în fiecare an cele mai bune rezultate din cooperativă. Anul trecut tot pe primul loc s-a clasat. La cultura griului cei din brigada a II-a au obținut o producție medie de 3.100 kg pe ha, cu 500 de kg pe ha mai mult decît s-a prevăzut în plan. Producția de porumb știuleți a fost de 6.500 kg la ha, cu 1.000 kg peste prevederile de plan, iar la orz s-a obținut 3.600 kg de pe fie­care hectar cultivat, cu 800 kg mai mult decât s-a planificat. Producții superioare celor planifi­cate și celor medii pe cooperativă s-au realizat și la legume, plante tehnice și culturi furajere. Venitul mediu pe un cooperator, realizat anul trecut, a fost de 8.100 lei. Trebuie să sub­liniem că acesta este un venit bun dacă avem in vedere că țăranii cooperatori care muncesc în cultura plantelor de cîmp lucrează doar circa 80—100 de zile calendaristice pe an. însemnări La recenta adunare de dare de seamă pe brigadă, cînd toți cei din sală au ridicat miinile și au strigat intr-un singur glas „da, să fie re­ales“, comunistul Iosif Berendi a trăit pentru a 14-a oară bucuria că oamenii au încredere in el și că el om de-o seamă cu ei, a știut și știe să le-o răsplătească. Brigadierul Iosif Berendi, spune că munca de brigadier, deși foarte grea în realitate, devi­ne ușoară cînd ii prinzi secretul, și secretul e felul in care te porți cu oamenii. Eu mă impac cu oamenii și ei se împacă cu mine. Important este ca pe fiecare om să l stimulez și să-l apreciez nu după gradul de ru­denie și nici de prietenie, ci după muncă, după ceea ce face în interesul colectivului. Acest principiu al brigadierului a ieșit in mod pregnant in evidență și cu ocazia prezen­tării dării de seamă anuale. Rezultatele și lip­surile au fost spuse cu multă sinceritate și ana­lizate temeinic. Fiecare și-a avut partea cuve­nită în bilanțul făcut. S-a arătat, bunăoară, că deși rezultatele lor sunt cele mai bune în coo­perativă, totuși acestea sunt sub posibilitățile reale. Ca argument s-a adus faptul că in timp ce țăranii cooperatori Maria Herman, Gampi, Margareta Raizer, Andrei Butuza Ștefan au obținut fiecare in medie 7.000 kg porumb știu­leți la hectar, Florica Boldan a realizat doar 3.000 de kg porumb știuleți la hectar. De aseme­nea, în timp ce cooperatorul Anton Forța a rea­lizat de pe o suprafață de 5 ori 904 kg de cea­pă uscată, vecina lui, Ana Joldoș de pe aceeași suprafață a realizat doar 231 kg, Ștefan Gnant, obține 6.550 kg sfeclă de zahăr de pe cele 0,20 ha teren încredințat pentru întreținere, în timp ce vecinul lui de lot, Ioan Cocoș, de pe aceeași suprafață realizează doar 2.160 kg sfeclă. Pămîntul este cel mai cinstit plătitor — spunea brigadierul Iosif Berendi — dacă dăm tot ceea ce-i trebuie, atunci și el ne dă și ceea ce așteptăm de la el. In acest spirit cau­tă el să-i convingă și pe acei cooperatori din brigadă care cred că rezultatele se pot obține și fără a depune eforturi. El nu este numai un organizator al producției, al muncii, nu este nu­mai un om care răspunde de rodnicia pămintu­lui ci este în același timp și un bun educator. Poate tocmai de aceea toți cei 104 țărani coo­peratori din brigada a 11-a au spus fără să șo­văie „da“ pentru a 14-a oară. MIHAI SAS Pag. LITERATURĂ ARTĂ CULTURĂ

Next