Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1974 (Anul 7, nr. 1820-1895)
1974-01-26 / No. 1840
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VÂ ! С [UNK] [UNK]Е Anul VII (XIV) Nr. 1840 (2479) Sîmbătă 26 ianuarie 1974 4 pag. — 30 bani La secția de bobinaj a Filaturii de bumbac din Cărei, muncitoarele depun strădanii să facă față cu cinste sarcinilor de plan ce se revin Coletăria in gara Tășnad este rentabilă, necesibilă. De ce a fost desființată? Acum aproximativ doi ani, printr-un ordin al Departamentului Căi Ferate din cadrul Ministerului Transporturilor, a fost desființată activitatea de tărie în gara Tășnad. Prin careacelași ordin se stabilea preluarea acestei funcții de către stația Cărei care urma să deservească, pe această linie, stațiile C.F.R. Tășnad și Valea lui Mihai. Trebuie spus de la bun început că, în afară de tovarășii de la Departamentul C.F. al Ministerului Transporturilor și de la Regionala C.F.R. Cluj, nimeni n-a fost de acord cu această măsură. Incepînd cu șeful stației Tășnad și terminînd cu secretarul Comitetului orășenesc de partid. Dar ordinul ordin și unde-i lege nu-i tocmeală și, ca urmare, la Tășnad nu se mai expediază mărfuri prin coletărie. Atunci cînd a fost emis ordinul amintit, au cu siguranță motive serios existat întemeiate deoarece, așa cum ni s-a spus, el viza nu numai gara Tășnad ci și o serie de alte stații de pe întreg cuprinsul țării. Nu știm dacă în alte părți procedeul s-a dovedit a fi util și rentabil, dar la Tășnad nu este. Și acest lucru îl spun toți factorii interesați cărora le-am cerut părerea. Acuitatea problemei capătă valențe superioare acum, dacă ne gîndim că nu de mult printr-un Decret al Consiliului de Stat s-au stabilit măsuri energice de nemisire a combustibilului, ecode eliminare a oricăror forme de risipă. In aceste condiții trambalarea unei mașini de la Căței la Tășnad și viceversa nu ni se pare a fi în totală concordanță cu decretul amintit, mai ales ne ghidăm și după faptul că dacă e uneori mai ieftin să transporți un autocamion cu trenul decît să facă o cursă goală, pe șosea. Dar să dăm cuvîntul citorva dintre interlocutorii noștri. Tovarășul Vasile Șușman, șeful stației Tășnad: „Da, noi nu am fost de acord cu măsura amintită. In gara noastră a existat coletărie și atunci cînd încă această localitate nu era oraș, cînd cantitățile de mărfuri expediate prin serviciul de coletărie aveau o pondere redusă. Am crezut că dezvoltarea rapidă a orașului, industrializarea lui va atrage după sine și o dezvoltare a actualei gări, care face din ce în ce mai greu față necesităților. Din acest motiv am fost surprinși atunci cînd ni s-a ordonat desființarea cofetăriei. Fără îndoială au existat la data ordinului mobiluri întemeiate care l-au generat. S-a ținut probabil cont și de capacitățile mici de depozitare existente la noi. Noi credeam însă că acest lucru se va soluționa prin modernizarea și lărgirea spațiilor de înmaganizare, prin mărirea rampei de descărcare în pas cu cantitățile mereu sporite de mărfuri ce sunt vehiculate zilnic. din contră, gara a rămas Dar, tot așa, în schimb am fost privați de o activitate deosebit de utilă întreprinderilor, instituțiilor, tuturor unităților economice din orașul nostru. Cred cu toată convingerea că reînființarea activității de coletărie, mărirea spațiilor de depozitare, modernizarea actualei gări, ar răspunde unor cerințe obiective legate de dezvoltarea industrială a urbei noastre. La economiile de benzină nu știu cum e! Nu cunosc situația. Dar vă pot spune oricum că transportul pe calea ferată a fost și va fi întotdeauna mult mai rentabil“. Tovarășul Ioan Medeș, tehnician în cadrul biroului A.D.T. al Fabricii Victoria Tășnad: „Prin specificul ei, fabrica noastră confecționează o mare gamă de NICOLAE COȘA (Continuare in pag. a 2-a) Ю 4 ! ^ I*f « 3 «si ®'«Pt! A. La I.P.I. EFICIENTA ECONOMICA Colectivul întreprinderii de producție industrială a I.J.C. continuă cu îndîrjire Întrecerea socialistă, hotărît ca, în intimpinarea importantelor evenimente din acest an, XXX-a aniversare a eliberării a patriei de sub jugul fascist și cel de-al XI-lea Congres al P.C.R. să obțină realizări deosebite. Munca de turnare a panourilor mari pentru construcția de locuințe, a unor panouri speciale pentru diferite șantiere etc. continuă din plin. Pentru ușurarea muncii și creșterea eficienței economice aici s-a instalat recent un transportor cu bandă de cauduc în lungime de 50 metri, care pe lângă că reduce efortul fizic în manevrarea gazelor din depozit, are agreși o eficiență economică de peste 20.000 lei. Contraste între vechi și nou la Negrești-Oa» Foto: I. G. ANDRON Ж11 [UNK]ЕА MC9RARII AMBASADORULUI Rll. IUGOSLAVIA Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a înmînat, vineri, în cadrul unei solemnități, Ordinul „Tudor Vladimirescu“ сСЛ I, ambasadorului extraordinar și plenipotențiar al R.S.F. Iugoslavia la București, Iso Njegovan, pentru contribuția adusă la dezvoltarea relațiilor de prietenie dintre Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia. Au luat parte tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Ștefan Andrei, Constantin Stătescu, George Macovescu. Erau de față membrii ambasadei Republicii Socialiste Federative Iugoslavia. Luînd cuvîntul, tovarășul Nicolae Ceaușescu a spus: „Stimate tovarășe ambasador. Decernarea acestui înalt ordin al Republicii Socialiste România este un simbol al prieteniei dintre România și Iugoslavia, o apreciere pe care conducerea partidului și statului nostru o dă activității pe care ați depus-o, ca ambasador al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, pentru dezvoltarea relațiilor de colaborare și prietenie dintre popoarele noastre. Sper că aceasta vă va aminti permanent despre șederea în România, despre activitatea care ați depus-o aici, despre relațiile de prietenie dintre popoarele noastre. Sunt convins că și în activitatea dumneavoastră viitoare veți milita pentru prietenia dintre partidele și popoarele noastre. Vă urez succes în întreaga dumneavoastră activitate. Fie ca prietenia dintre România și Iugoslavia să se dezvolte necontenit“. Răspunzînd tovarășului Nicolae Ceaușescu, ambasadorul Iso Njegovan a spus: „Stimate tovarășe președinte. Permiteți-mi să vă mulțumesc în modul cel mai călduros înalta decorație care mi-a pentru fost conferită cu ocazia încheierii misiunii mele în Republica Socialistă România. Este o mare cinste să fii purtător al Ordinului „Tudor Vladimirescu“. Eu înțeleg, în același timp, că distincția care mi-a fost decernată astăzi exprimă sentimentul profund de prietenie și de colaborare fructuoasă între cele două țări ale noastre. O înțeleg și ca o recunoaștere a activității tuturor colaboratorilor mei, care a avut drept scop extinderea colaborării și întărirea prieteniei între țările noastre. Cu această ocazie, doresc să vă exprim, stimate tovarășe președinte, profunde mulțumiri pentru înțelegerea și ajutorul prețios de care am beneficiat întotdeauna în timpul misiunii mele în Republica Socialistă România. Datorită preocupării permanente și nemijlocite, a dumneavoastră personal și a președintelui Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, tovarășul Tito, pentru dezvoltarea legăturilor dintre cele două țări ale noastre, an de an au fost obținute rezultate tot mai convingătoare în relațiile de profundă prietenie, de colaborare întemeiată pe egalitatea în drepturi și respectul reciproc, le-a fost asigurată o bază solidă pentru o perioadă mai îndelungată. Vă rog, încă o dată, să primiți profundele mele mulțumiri pentru înalta onoare care mi-ați acordat-o astăzi. Mulțumesc foarte mult“. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat s-au întreținut apoi cordial cu ambasadorul Iso Njegovan, cu ceilalți diplomați iugoslavi. Din agenda unităților economice Exporturi masive Anul 1974 debutează la „Unio“, cu exporturi masive de utilaje miniere. Pe lângă anumite exploatări miniere de cupru în Algeria, care vor fi aproape în totalitate utilate de marea întreprindere specializată sătmăreană, în cursul acestei luni au fost livrate 2 mori cu bile, 8 ventilatoare electrice și 4 transportoare cu bandă pentru beneficiarii din Kenia, o mașină de încărcat cu siloz în R.S. Cehoslovacă, subansamble pentru mașini de cablat în R.D.G. Tot în cursul lunii curente au fost livrate locomotive Diesel de mină în R.P. Ungară și piese pentru mașini de încărcat minereu în Cehoslovacia. Aprecieri unanime In vederea satisfacerii nevoilor mereu crescinde de bunuri de larg consum, colectivul tehnic și de creație de la Fabrica „1 Mai“ din Satu Mare — studiind cererea pieții — a pregătit și a lansat in fabricație de serie 42 de produse noi. Printre acestea se numără: garniturile de mobilă tip „Bonanza“ și „Govora“ (pentru export), un nou tip de cameră combinată „Satu Mare“, diverse tipuri de scaune, mese T.V., cazane din aluminiu pentru industrializarea laptelui și o serie de produse de uz casnic. De remarcat faptul că, unitatea respectivă a livrat deja fondului pieții primele cantități din noile produse, culegind aprecieri unanime și meritate din partea cumpărătorilor. 7 1& -a* ElJUhl=Q =Q l aigemento pentru I.R.E. Satu Mare : Un sprijin eficace al muncii politice la Iegheriștem Pe adresa lui 31 SM-451 H Atenție la curbe! И Semne... proaste anulare la Autobază ■ Se propune un schimb de experiență. _1 In luna aceasta se împlinește un an de la electrificarea zonei gării Ghilvaci. Oamenii ne roagă să reamintim I.R.E. Satu Mare că (în afara a 2—3 săptămâni imediat după acest eveniment) becurile au prins orbul găinii. Astfel că, stimulat de această întunecată situație, ca și de slaba activitate a unității amintite, înflorește prodigios un anume gen de folclor poetic „nou“. Iată o mostră : „La Ghilvaci, acolo o gară / Arde lampa ca la ... tară / Nouă ce ne dă prind gînd?/ Să-ntrebăm și pînă cînd?“. Zău așa m Din Iegheriște primim o veste bună: brigada artistică de agitație, avind aceiași autori, pe inimoșii Ioan Vaida și Augustin Fernea, și-a reluat de curînd activitatea. Așadar, încă un mijloc eficace pentru buna desfășurare a muncii politice și cultural-educative de masă în comuna Crucișor. ня Din nou sîntem informați despre eludarea legilor omeniei de către unii șoferi ai întreprinderii județene de gospodărie comunală și locativă. In speță, citînd elemente din scrisoarea primită de la tehnicianul Șefer, proaspătul nostru Nicolae pendent, este vorba despre coreișoferul autobuzului cu nr. 31-SM- 451, de pe linia 10, care în ziua de 18 ianuarie a întors (fără să mai meargă la cap de linie), oprind apoi în stația de lingă Liceul industrial de construcții (pe Bulevardul Cloșca). Dar n-a așteptat cu răbdare să urce toți călătorii, deși loc exista berechet, lăsînd oamenii pe jos. Cînd vor fi oare lăsate de ... autobuz (nu de căruță, vorba românului), asemenea metode de deservire ? 5В [UNK] In cursul zilei de vineri mai multe mașini grele zăceau în șanțurile ce străjuiesc curbele drumului de pe dealul Mujdeni. Atenție, șoferi, la modul cum conduceți în curbe, și mai ales la viteza cu care vă deplasați în timpul iernii!a Iarăși necazuri cu mijloacele de transport ale Autobazei. De astă dată se plîng cetățenii din Racova. Motivele jalbei: întîrzieri (uneori ore întregi, alteori numai de ... zeci de minute), anulări de curse (în 3 ianuarie 1974), frecvente țiuni. Cu asemenea semne de focpoate începe un an bun la Autobază? ВО Cetățeanul L. Șuta din Vama se plînge despre neorînduiala existentă in această comună privind preschimbarea buteliilor de aragaz. De patru ori a rămas omul cu butelia goală Informîndu-ne, reiese că vina o poartă Consiliul popular comunal. Le propunem tovarășilor de aici un schimb de experiență cu Consiliul popular din Cavnic (județul Maramureș), de unde s-a mutat L. S. și unde, mărturisește el, nu avea niciodată asemenea probleme! I. p. In amfiteatrele nesfîrșite ale cîmpiei Prețuirea, prestigiul, sunt corolarul unui întreg șir de fapte, adesea în aparentă mărunte, care ni se adaugă nevăzut definindu-ne ca oameni. Și astfel odată cu trecerea timpului, ne căpătăm locul pe care-l merităm între semenii noștri. Cei mai buni sunt aleși să fie în frunte, să se ocupe de cei din jur, să răspundă de munca și rezultatele lor, să-i conducă spre frumoase împliniri. Printre aceștia se numără și comunistul Iosif Berendi, țăran cooperator din Beltiug, care recent a fost ales pentru a 14-a oară în funcția de brigadier. Cine este Iosif Berendi, ce a făcut și ce face el de a ciștigat încrederea oamenilor? Este un om simplu, cu judecată limpede, un om a cărui vorbă curge domol, care își cântărește cuvintele, un „plugar“ din moși-strămoși care a învățat meșteșugul roadelor pămintului nu intr-un amfiteatru construit din beton și sticlă d in nesfîrșitele amfiteatre ale timpului. Iosif Berendi este omul care de 13 ani de cind este brigadier se scoală primul și se culcă ultimul. Pe parcursul unei zile trece de cel puțin două ori pe la fiecare din cei 104 oameni ce îi are in brigadă ca să vadă ce și cum au lucrat, ce greutăți au. De cînd este în fruntea brigăzii a Il-a de la C.A.P. Beltiug, colectivul ce-l conduce a obținut aproape în fiecare an cele mai bune rezultate din cooperativă. Anul trecut tot pe primul loc s-a clasat. La cultura griului cei din brigada a II-a au obținut o producție medie de 3.100 kg pe ha, cu 500 de kg pe ha mai mult decît s-a prevăzut în plan. Producția de porumb știuleți a fost de 6.500 kg la ha, cu 1.000 kg peste prevederile de plan, iar la orz s-a obținut 3.600 kg de pe fiecare hectar cultivat, cu 800 kg mai mult decât s-a planificat. Producții superioare celor planificate și celor medii pe cooperativă s-au realizat și la legume, plante tehnice și culturi furajere. Venitul mediu pe un cooperator, realizat anul trecut, a fost de 8.100 lei. Trebuie să subliniem că acesta este un venit bun dacă avem in vedere că țăranii cooperatori care muncesc în cultura plantelor de cîmp lucrează doar circa 80—100 de zile calendaristice pe an. însemnări La recenta adunare de dare de seamă pe brigadă, cînd toți cei din sală au ridicat miinile și au strigat intr-un singur glas „da, să fie reales“, comunistul Iosif Berendi a trăit pentru a 14-a oară bucuria că oamenii au încredere in el și că el om de-o seamă cu ei, a știut și știe să le-o răsplătească. Brigadierul Iosif Berendi, spune că munca de brigadier, deși foarte grea în realitate, devine ușoară cînd ii prinzi secretul, și secretul e felul in care te porți cu oamenii. Eu mă impac cu oamenii și ei se împacă cu mine. Important este ca pe fiecare om să l stimulez și să-l apreciez nu după gradul de rudenie și nici de prietenie, ci după muncă, după ceea ce face în interesul colectivului. Acest principiu al brigadierului a ieșit in mod pregnant in evidență și cu ocazia prezentării dării de seamă anuale. Rezultatele și lipsurile au fost spuse cu multă sinceritate și analizate temeinic. Fiecare și-a avut partea cuvenită în bilanțul făcut. S-a arătat, bunăoară, că deși rezultatele lor sunt cele mai bune în cooperativă, totuși acestea sunt sub posibilitățile reale. Ca argument s-a adus faptul că in timp ce țăranii cooperatori Maria Herman, Gampi, Margareta Raizer, Andrei Butuza Ștefan au obținut fiecare in medie 7.000 kg porumb știuleți la hectar, Florica Boldan a realizat doar 3.000 de kg porumb știuleți la hectar. De asemenea, în timp ce cooperatorul Anton Forța a realizat de pe o suprafață de 5 ori 904 kg de ceapă uscată, vecina lui, Ana Joldoș de pe aceeași suprafață a realizat doar 231 kg, Ștefan Gnant, obține 6.550 kg sfeclă de zahăr de pe cele 0,20 ha teren încredințat pentru întreținere, în timp ce vecinul lui de lot, Ioan Cocoș, de pe aceeași suprafață realizează doar 2.160 kg sfeclă. Pămîntul este cel mai cinstit plătitor — spunea brigadierul Iosif Berendi — dacă dăm tot ceea ce-i trebuie, atunci și el ne dă și ceea ce așteptăm de la el. In acest spirit caută el să-i convingă și pe acei cooperatori din brigadă care cred că rezultatele se pot obține și fără a depune eforturi. El nu este numai un organizator al producției, al muncii, nu este numai un om care răspunde de rodnicia pămintului ci este în același timp și un bun educator. Poate tocmai de aceea toți cei 104 țărani cooperatori din brigada a 11-a au spus fără să șovăie „da“ pentru a 14-a oară. MIHAI SAS Pag. LITERATURĂ ARTĂ CULTURĂ