Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)

1974-04-02 / nr. 1896

€ [UNK] [UNK]1 Anul VII (XIV) Nr. 1896 (2535) f Marți 2 aprilie 1974 4 pag. — 30 bani La ordinea zilei in agricultură Р [UNK] [UNK]ЕА REZERVELOR DE UMIDITATE­­ COMPAIEREA DĂUNĂTORILOR - PREGĂTIREA MINUȚIOASA А­­ т [UNK] [UNK]тCULTURILOR DIN EPOCA A DOUA însuflețiți de strălucitele do­cumente adoptate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R. și de Sesiunea Marii Adunări Națio­nale, oamenii muncii de pe o­­goarele județului nostru au în­cheiat o nouă săptămînă cu succese deosebite în executa­rea exemplară a lucrărilor din campania agricol­a de primă­vară. Din ultimele da­centraliza­te la nivelul județului, rezultă că planul fnsămînțării culturi­lor din­ epoca I a fost îndepli­nit în proporție de 95 la sută S-a încheiat semănatul mază­rei pe 840 ha, a inului pentru fuior pe 5.600 ha, a sfeclei de zahăr pe 5.500 ha, a cartofilor timpurii și de vară pe 3.200 ha, a legumelor pe 1.770 ha și a tu­turor culturilor furajere­­ pre­văzute pentru această etapă. Din suprafețele planificate a se cultiva cu cartofi de toamnă au mai rămas de plantat doar 200 ha, iar din floarea-soarelui 1.500 ha. Numeroase unități a­­gricole de producție, inclusiv consilii intercooperatiste și-au îndeplinit planul pentru culturile din prima epocă, toate în prezent acționînd cu toate for­țele de muncă la pregătitul te­renurilor destinate culturii cî­­nepei și porumbului, principa­lele culturi ce urmează a fi în­­sămînțate în epoca a II-a. Consiliile intercooperatiste Ti­­ream, Beltiug și Halmeu au în­cheiat însămînțatul florii-soare­­lui. Cooperativele agricole de producție din raza de activita­te a consiliilor intercooperatis­te Ardud, Apa și Tășnad, însă monțează și ele ultimele supra­fețe cu aceste culturi. Măsuri de intensificare a rit­mului necesită însă a fi luate la cooperativele agricole de pro­ducție din consiliile Santău, Supur și Moftin, Hodod, care trebuie să termine însămînțatul florii-soarelui în următoarele zile. Date fiind condițiile specifice din această primăvară, deose­bit de săracă în precipitații, problema cea mai importantă­­ la ordinea zilei este de a se acțio­na pe toate căile în sensul păs­trării rezervelor de umiditate din sol. După cum se știe buru­ienile sînt mari de apă. De aceea consumatoare ele trebuie combătute, distruse în la cerealele de toamnă, special apli­­cînd erbicidele la păioasele de toamnă, atît cu mijloace teres­tre existente în dotarea lor de mecanizare, cât și secții­cu a­­jutorul aviației utilitare care ne stă la dispoziție. 1. CRISTEA Pe șantierul noii turnătorii a întreprinderii 23 August Doi sortimente de panificație In cursul acestui an colec­tivul de muncitori ai Fa­bricii de pîine din Satu Mare au lansat în fabricație două noi sortimente de pîine. Este vorba de pîinea „Graham“ de 300 gr și pîinea de secară de 500 gr, sortimente de pîine dietetică. Secția a II-a de specialități a început să pro­ducă noile sortimente pînă din a И-a jumătate în ce­­a lunii februarie. In curînd la Fabrica de biscuiți din Cărei vor intra în fabricație încă două sorti­mente noi de biscuiți. Noile sortimente „Vama“ și „Co­dru“ au fost deja omologate Instantaneu de muncă în­­tr-una din secțiile de pro­ducție de la întreprinderea de prelucrare a lemnului din Satu Mare I Zj tК I Г [UNK]­CENTRALĂ UNIVERSITARA M. EMINESCU“ IAȘI PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI VĂ! CONCURSUL NOSTRU MIR-onoarea și bucuria noastră Formarea și dezvoltarea unei conștiințe socialiste înaintate la tînăra generație, capă­tă o deosebită importanță în condițiile făuririi noii so­cietăți socialiste multilateral dezvoltate. De remarcat faptul că tînăra generație este din patria noastră, a înțeles sar­cinile care îi revin în­struirea socialismului, în con­asi­gurarea progresului națiunii noastre și a pus în fruntea a­­cestor sarcini, ca pe o datorie de onoare, munca. Și pentru ca munca lor să fie de calitate, se pregătesc tinerii în școli și institute de învățămînt supe­rior. Acumularea de cunoștin­țe tehnice, științifice sau de cultură generală, nu mai privită ca o condiție a asigură­rii unei comodități „de birou" ci ca o necesitate, în vederea muncii productive, a aplicării cunoștințelor teoretice, în practică. Așa se explică faptul că un număr tot mai mare de absol­venți ai unor licee teoretice sau de specialitate, îmbrățișea­ză diferite meserii, prin califi­care la locul de muncă, în­­scriindu-se în rîndul făuritori­lor de bunuri materiale. Am angajat recent o discu­ție, privind valoarea umană a muncii, frumusețea ei, cu două dintre tinerele filatoare ale întreprinderii tea“, absolvente ale „Solidarita­Liceului economic din municipiu: Flori­­ca Zubașcu și Maria Negrea. — Absolvente ale unui liceu de specialitate (secția contabili­tate) n-ați fi dorit să faceți o muncă de birou? FLORICA ZUBAȘCU: Nicide­cum. Nu văd cu ce ar fi fost mai frumoasă o zi petrecută in fața unui noian de cifre, decît una petrecută în fața mașinii de filat. Aici simt cum vibrea­ză viața în jurul meu și la sfîrșitul fiecărei zile de muncă îmi văd sporul. Simt că aici e nevoie de mine și nu în altă parte. MARIA NEGREA: Tot ce do­ream la absolvirea liceului ere să am un loc de muncă, unde să simt că mă fac utilă. Că am terminat un liceu și încă unul de specialitate, asta nu e deosebit, în zilele noastre, ceva Ca să fii un bun muncitor e ne­voie să ai cunoștințe cu­ mai multe și mai variate. Nu se în­ Interviu realizat de SILVIA GOIA (Continuare in pas. a 2-a) e U­I ASIGUR­AȚI REALIZAREA INVESTIȚIILOR. Lucrările sînt intimate, dar există condiții ca ritmul de lucru să fie mult îmbunătățit Cu cîteva luni în urmă, anteri­oara noastră investigație pe im­portantul șantier al T.C.I. Cluj, care a angajat lucrările de dezvol­tare a întreprinderii „23 August"” evidenția un ritm relativ satis­făcător al execuției în cele două puncte de lucru distincte: corpul principal de fabricație, care se ridică în incinta actualei prinderi și hala de turnare între­sub presiune împreună cu turnul de preparare finte, construite alături dar dincolo de calea ferată. Probleme mai serioase pe atunci numai asigurarea ridica am­plasamentului pentru corpul de fa­bricație. Astăzi, se pare, au apă­rut și alte neajunsuri care impe­­dimentează desfășurarea investi­ției, însoțiți de inginerul Mihai Folea, șeful punctului de lucru am vizitat mai întîi hala de tur­nare sub presiune și turnul de preparare finte. Ca nivel general ambele lucrări se încadrează în graficul de execuție: „Cel puțin la hala de turnare —ne spune inginerul Mihai Folea — am fi fost mai mult avansați dacă beneficia­rul ne-ar fi înaintat solicitate în problema explicațiile fundațiilor pentru utilaje. Am cerut dimensiu­nea geometrică a preselor pre­cum și numărul lor proiectul prevede șapte exact dar se pare că vom executa numai șase — dar pînă azi n-am primit nici un răspuns. Puteam să terminaim fundațiile respective de cel puțin o lună“. Această tergiversare a avut și o altă consecință: interiorul halei nu a putut fi închis și,­ deci nu s-a putut asigura front de lucru pentru electricieni și instalatori. Tot în hala de turnare sub pre­siune s-a mai ridicat o problemă: coșul de fum. Se știe că presele scot fum, iar acesta trebuie eva­cuat dar, din motive inexplicabile, proiectul de execuție nu prevede coșul necesar. Din fericire bene­ficiarul a sesizat la timp neajunsul și ieri (1 aprilie a.c.) constructo­­rul a primit documentația pentru execuția coșului de fum. Mult mai dificilă se dovedește construcția corpului principal. Mai întîi s-a întîrziat predarea amplasamentului — rezolvat în întregime abia cu puțin timp în urmă — apoi a apărut și o diver­gență cu unul din furnizorii de materiale, întreprinderea de con­strucții metalice Deva, Fermele (grinzi cu zăbrele) livrate de MIHAI ВА [UNK]ТСН1 (Continuare in pas. a 2-a) Activitatea de cercetare caută să răspundă principalelor direcții ale dezvoltării agriculturii județului convorbire cu tovarășul ing. AUREL LĂPUȘAN, direc­torul Stațiunii experimentale agricole Livada Recenta Conferință pe țară a cadrelor de conducere din unitățile agricole de stat și cooperatiste, ca și cuvîn­­tarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostită cu a­­cest prilej au dezbătut amplu direcțiile fundamentale de acțiune pentru înfăptuirea sarcinilor de creștere a pro­ducției agricole stabilite de Congresul al X-lea și Con­ferința Națională ale P.C.R. Au fost reliefate, în același context, și sarcinile institutelor de cercetări și stațiu­nilor experimentale, tuturor celor care lucrează în dome­niul cercetării agricole. De asemenea, recenta plenară a Comitetului județean de partid a adoptat programul de măsuri al Comitetului județean de­ partid cu privire la înfăptuirea sarcinilor rezultate din cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la amintita conferință pe țară. In lumina acestor sarcini, am avut recent o convorbire cu tovarășul ing. Aurel Lă­pușan, directorul Stațiunii experimentale agricole din Livada, privind sarcinile con­crete ce revin acestei unități de cercetare. Se stabilea, in cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, că ar trebui să se manifeste mai mult dinamism, atit în munca de cercetare, cit și în mobilizarea întregului potențial științific în realizarea mai acce­lerată a sarcinilor ce revin a­­griculturii noastre. Spuneți-mi, tovarășe director, cum ați carac­teriza activitatea stațiunii pe care o conduceți, din acest punct de vedere? — Am avut în vedere recon­siderarea activității noastre în Convorbire consemnată de IOAN POP (Continuare în pan. a 2-a) Pentru acest an, Secția de construcții și modernizări de drumuri din Căli­­nești-Oaș are un plan destul de în­cărcat. Harnicul co­lectiv de aici, con­dus de Ștefan Rakoș, a dovedit de atîtea ori că este în mă­sură să-și îndepli­nească sarcinile în­credințate. Dar și cetățenii din Bicsad, Orașu Nou, Livada, Gherța Mică, Turț, Tîrșolț și Călinești- Oaș s-au hotărît să pornească o amplă acțiune de patriotică în muncă spriji­nul constructorilor de drumuri. Efortul lor es­te închinat celei de-a XXX-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist, celui Congres de-al XI-lea al P.C.R. și sărbătoririi zilei de 1 Mai — data la care se va dea în folosință oficial noul loc de agrement de la Barajul Călinmi- Dos. Așadar, a început lucrul. Pe rînd s-au prezentat la șantirr cetățenii din Căli­­nești-Oaș — un nu­măr de 252, din Ora­șu Nou — 100, din Livada — 100, din Bicsad — 100, din Turț — 100, din Gherța Mică — 122 și din Tîrșolț — 71. Rezultatul: s-au exe­cutat acostamente pe drumul Tufoasa — Barajul Călinești- Oaș. In lungime de peste 5 km­, au fost executate săpături, nivelări etc. La plecarea de pe șantier, cînd­­ s-a mulțumit pentru ajutor, ei au răs­puns: „Cu plăcere! Și altă dată !“ VASILE CĂLIN corespondent în sprijinul constructorilor de drumuri Preocupări privind gospodărirea energiei și combustibilului Concomitent cu realizarea ritmică a sarcinilor de plan din actualul cincinal, colecti­vul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la întreprinde­rea textilă „Ardeleana“ Satu Mare se străduiește din să obțină rezultate meritorii și la gospodărirea cit mai judi­cioasă a energiei și combus­tibilului. Măsurile aplicate în practi­că de la începutul acestui an au facilitat obținerea unei economii de 190.000 kWh energie electrică în cursul lu­nii ianuarie și 68.000 kWh în luna februarie, față de nor­mele de consum. Realizarea acestei economii a fost post-Traducînd în fapte măsurile stabilite la începutul acestui an cu privire la gospodărirea ju­dicioasă a energiei și combusti­bilului lucrătorii din cadrul De­poului C.F.R. Satu Mare au obți­nut rezultate demne de laudă In centrul acțiunii s-a situat re­ducerea consumului de combus­tibil, dat fiind faptul că la de­pou, ponderea combustibilului este destul de însemnată. Pînă la 28 februarie a.c. consumul specific de combustibil a fost redus cu 10,85 la sută, realizîa­bilă prin: folosirea la capa­citatea maximă și încărcarea optimă a utilajelor în cele trei schimburi, evitarea mer­sului în gol al mașinilor și utilajelor și a celorlalte mă­suri aplicate în urma Decre­tului Consiliului de Stat cu privire la economisirea ener­giei și combustibilului. Prin izolarea conductelor termice și recuperarea con­densului, reducerea număru­lui de calorifere în unele sec­ții și spații auxiliare s-a eco­nomisit în luna ianuarie pes­te 29.000 m.c. gaz metan, iar în luna februarie peste 19.000 m.c. gaz, față de normele de consum, du-se o economie de 457,2 tone combustibil convențional. In primele 20 de zile din această lună s-a realizat o eco­nomie de 598 tone c.c. Rezulta­tele obținute de feroviari au fost posibile prin introducerea în exploatare la 15 martie a două locomotive Dichsel electrice pen­tru trenurile de călători. Odată cu introducerea acestor două lo­comotive ponderea diezelizării a crescut cu 2,34 la sută față de plan, Pagi­na a 3-a § PORT ÎNALTĂ TENSIUNE Foto: GH, IANCT

Next