Curentul, aprilie 1928 (Anul 1, Nr. 82-107)

1928-04-01 / nr. 82

ÍE i 11111!! !.l I­MI H1111­ 11! 11H1111111 n­ 1111111111 'i""i­TTi'i 11 iTH'imi i' mTITT" e MAR VAN • • MLINIȘTEA DVS Liniștea D­vs este mai deplină când valorile D­vs sunt la adăpostul focului si furtului.» 0 Cassa de bani FICHET Va protejează contra acestor pericole. pipUCT 8 Plata ROSETTI 1,v.n. I bucurești 11111 si 111111111­1111 si 11111111111111111111 CH.DUPRÉ Un inginer condamnat la trei ani Închisoare pentru ca și-a ucis cumnata BRAȘOV.­­ Inginerul Papa­­na a ademenit anul trecut pe cumnata sa Elena Lupan și u­­cis-o. Tribunalul Brașov a­­ judecat er’l procesul inginerului Papana. In cursul desbaterilor s’a stabilit că înainte de a se fi căsătorit cu soția sa, inginerul Papana trăia în dra­goste cu sor acesteia, Elena Lu­pan, pe care anul trecut a ucis-o. Nici după căsătoria lui, Elena Lu­pan nu-i dădea pace și-l maltrata cu iubirea ei. Inginerul Papana ducea însă o viață conjugală feri­cită și își vedea cu dragoste de cei doi copii. Elena Lupan îi cerea mereu să divorțeze de soția sa. In desnădejdea lui, inginerul Papan a hotărît să o ucidă. După desba­­teri îndelungate, tribunalul La condamnat pe inginerul Papana la trei ani închisoare și la ridicarea drepturilor civile pe timp de cinci ani. t |—_---OXO—------ Radio!!! aparate și piese de­tașate, lămpi și haut — perleur-uri, mai husie și mai eftine ca ori­unde. Catalog gratuit la cerere RADIONEL B-dul I. C. Brătianu, 26 Telefon 205127 Știu. dxx­ r auri să­ scop^d­afiL­ ir —\Fi x ca­­rt-úre^, iaft ___ ROMfIOANIIOhuimm TABLOURI Splendide pictate de maeștri ro­mâni cu­ renum­iie, găsiți mai­ef­­tin ca ori­unde cu prețuri oca­zionale, la singura sursă, colecție boga­tă, vizibil zilnic numai în­tre 2—4. I­I Duminica Sărbători toată ziua 1­3, Strada Turturele, 3 prin Labirint Tramvaiul electric 16, Stafia Tabacu Covoare persiene­i indigene se vinde în SALA OZART, Calea Victoriei 46, FRAȚII TAȘGIAfî III\CflSLT/\&lí)\Tf b­. PI. ZISBKM fost asistent la clinicile chirurgi­cale și urologice din Berna și Zürich Chirurgie, Sifilis, Genito-urinare Tratamentul radical al bleno­ragiei acute și cronice la bărbați și femei, cu complicațiile ei la bășică, prostată, mitră, avarii, etc. Microscopie, Uretroscopîe, Cîstoscopîe Calea Călărași 44 Fel 364/68. Consult 1—3 ai 5—8 DURERILE DE CAP, DINȚI, REUMAT­ISM ȘI GRIPA. SE VINDECA NUMAI CUI Antinevralgic D-1 NAND-NOSCD. Cereți numai cutia originală cu două buline­ți cu sem­nătura doctorului. Se găsește de vânza­re la farmacii și droguerii DEPOZIT FARMACIA N. POPOVICI CAL. RAHOVEI, 237. Telef. 362|01 0 gospodărie fără „RAX“ și „LUCIM“ este ca bucătăria îi ră sare Carol Zolmer DENTIST Laureat din Berlin Consult 9—1 și 3—? Str. Coltei 20 Doctoral P. Pavelescu Asistent universitar. Specialist de la Berlin și Vienna. Boalei de femei faceri, operațiuni. Electroterapie. S’a mutat în str. Olari 8. Consult. 4—6 p.­ m. Tel. 360/75. farmaciile le serviciu Azi 31 Martie 1928 Al. Alifanti, calea Griviței 217: 1. Lozinca, calea Griviței 104; V. Tu­ringer , C. Lascăr, calea Vic­toriei­­ 8, telefon 11/84; C. Roșu, calea Moșilor 45, telefon 46/21; G. Berbier, calea Moșilor 164, tel. 316/07; Farmacia Academiei (a­­rend. H. Neuman), str. Academiei 2, telefon 36/50; Vasile Novian, str. 11 Iunie 49; Farmacia M. Vartolomeu, calea Dudești 93; A. B. Nicolescu, calea Șerban Vodă 147; I. Alexi, Sos. Ștefan cel Mare 24; V. Gheorghiu, str. 13 Septem­brie 2; Șt. Panea, calea Văcă­rești 223, telefon 20/86. Iur că nu au de respectat o tradi­ție, sunt cu atât mai ușor de ame­liorat. Orașele într-adevăr vechi și mari, capitalele din familia Vie­­nei și Parisului, se adaptează mult mai dificil condițiilor no­i de viață. Pentru a construi, acolo este nevoie să dărâmi. Și a dărâma, în­seamnă a distruge un tezaur isto­ric, o fizionomie caracteristică, o tradiție, și înseamnă să investești un capital încincit, înzecit, decât în construirea orașelor artificiale, după un plan trasat de mai înainte, ca orașele model din Anglia, din America, din Australia și din multe colonii africane și asiatice. Cum la noi, nucleul orașelor e prea puțin consistent și viața ur­bană e de origină relativ recentă, problema se simplifică. Rămâne mult mai mult de construit din nou dodii de dărâmat sau de a­­­daptat din rechin condițiilor de viață noui. Numai de puțină chibzuință este nevoie, de puțină prevedere, de puțină educație, pentru ca totul să intre în ritmul vieții moderne. Rezistența nu o opune materia, zi­­zidul, strada—ci numai opacitatea oamenilor,. Când aceasta va fi în­frânta, realizările nu se vor potic­ni de realități inexpugnabile, cum se întâmplă acolo unde cei mai în­drăzneți reformatori s’au isbit de tradiții și înfăptuiri milenare. E de altfel o față a problemei, pe care fără îndoială autorul tăl­măcirii ne-o va prezintă în lucra­rea făgăduită, dacă după decep­țiile primului volum din biblio­teca sa, nu se va opri aci. Să nă­dăjduim că tenacitatea și bunele intenții, vor birui. Cezar Petrescu _ Nouă modificare administrativă in iud. Iași IAȘT, 30. — Face senzație în toate cercurile o noua nedreptate făcută Iașului fără ca reprezen­tanții lui în parlament să fi aflat. După despărțirea județului Băl­ți de jurisdicția Curții­­ de Apel din Iași, fapt relatat la timp s-a făcut o nouă rotunjire adminis­trativă prin anexarea comunelor Pârliți și a câtorva sate din jude­țul Bălți. După vech­ea lege comunală a­­nexarea de comune se făcea prin consimțământul parlamentului. După noua lege modificările se fac numai prin avizul Consiliului administrativ superior. Acest aviz a fost obținut de 1r. ministru Inculeț fără ca Ieșeni să fi prins de veste, fără că parla­mentarii ieșeni să fi aflat. Se vorbește de o întrunire­­ de protestare a populației Iașului. -xox­ înlăturarea directorului Drogeanu PLOEȘTI. 30.­­— Comisiunea județeană, în ședința de astăzi și în urma gravelor acuzații a­duse inginerului Drogeanu, di­rectorul liniei Ploești-Văleni căruia i-a dat un vot de neîn­credere a hotărît sub rezerva aprobării Ministerului de In­terne ca conducerea adminis­trativă a liniei să fie încredin­țat unui consiliu de administra­ție desemnat din sânul consi­liului județean.­­ Au fost desemnați în consi­liu, care intră în funcțiune pe ziua de 1 Aprilie d-nii Petres­­cu, Radu Constantinescu, Her­­mesiu, Stoicovici, Vâlcovescu, col. Brașa și inginerul Popo­­vici. • Administrator delegat a fost însărcinat de Radu Constanti­nescu. CURE­NTO> Bătălia dii Franț­a I ........... (Continuare din pag. I-a) ^ * rul socialist pana la cel al extre­mei drepte. v| ■­­ •* ‘ Programul luptătorilor de acum se reduce aproape la această ches­tie, — am zice personală să fie menținut­ sau nu guvernul Poin­caré ? i E evident ca 'dacă viitoarea Ca­meră nu se va deosebi prea mult în harta grupărilor ei, de cea de azi, — și se pare ca așa va fi — guvernul acesta al uniunei națio­nale se va putea menține pentru îndeplinirea unei opere ce, d­upă toate recunoașterile, e încă în des­fășurare. Dem. Th­eod­orescu -TOT­ Un polițist bătut grav a­ie un brutar BUZĂU.­ Unul din agenții po­liției fiind trimis la brutarul Ia­­ni Anghelopol spre a-i pune în ve­dere să se prezinte la poliție spre a da unele relațiuni cu privire la o reclamațiune făcută în contra sa, fără nici un motiv, brutarul în chestiune a început să lovească cu putere pe agent. Agentul reclamând cazul par­chetului local, numitul agresor a fost arestat și judecat după legea micului parchet. XOX ' Comisarul Răducanu a fost suspendat BUZĂU.­­— Am vorbit acum câ­teva zile în ziarul nostru despre cazul comisarului Răducanu din poliția locală. El executând o pe­deapsă pentru mai multe fapte incorecte, continua de a fi comi­sar pe lângă poliția locală. Cazul fiind adus la cunoștința parche­tului general s-a deschis o minu­țioasă anchetă, astfel că în ulti­mul timp el a fost suspendat de către ministerul de interne. -xox­ in uinol incidental a­ de la Ethenée Palace Din­­ partea d-lui George Shratt, primim următoarea Scrisoare, pe care o publicăm pentru lămurirea faptelor. Domnule Director. Citind astă­zi, deoarece mă aflu la moșie, în Moldova, — scrisoa­rea, pe care d. dr. Vârnav a înse­rat-o în stimatul ijjg^ziar No. „.78 din 28 Martie 1928 sunt forțat să ies din rezerva ce totdeauna mi-am impus-o ca o regulă de trai și să dau unele explicațiuni pentru cei ce nu mă cunosc, și nu-l cunosc. Incidentul cu d-rul Vârnav s’a petrecut astfel : Convins, din arătările ziarelor, că d-rul Vârnav a jucat un rol u­­rât în afacerea stupefiantelor, m-am simțit dator să iau măsuri cari sa pună capăt relatiunilor dintre d-sa și familia mea. D-sa a crezut nimerit să vină de două ori la mine, pentru a-mi da „unele” explicațiuni. In timpul ultimei convorbiri, pe care eu o urmam curtenitoare dar precisă atitudine, d-rul Vârnav a crezut că-și poate permite insulte. Față de această purtare am reacționat în singurul chip posibil, aplicân­­du-i, în haliul hotelului Athénée Palace, o pereche de palme răsu­nătoare, pe cari le puteam multi­plica, dar n’am vroit să abuzez, în această ocaziune, de o superiori­tate fizică incontestabilă. Numero­șii martori ai acestui fapt pot a­­testa ca acest domn, — și nu eu, — a căpătat lecția meritată. Am așteptat, în zadar, martorii d-rului Vârnav. Neprezentându-se în termenul prescris de legile o­­noarei, consider incidentul cu d-sa definitiv închis și nu voi mai răs­punde la nici o altă scrisoare a d-sale. Iritarea d-rului Vârnav însă, probează că corecțiunea ce-i am dat l’a durut. Cu atât mai bine asupra acuzațiunei de dezertor ce mi se aduce de d-sa, am de spus numai următoarele : In urma bă­tăliilor din jurul Bucureștilor, am avut nefericirea, ca mulți alții, să cad prizonier. La terminarea cam­­pan­iei, după regulile stabilite pen­tru foștii prizonieri­, ne am pre­zentat autorităților militare com­petente, carc­erarificându-mi si­tuația și găsind-o în regulă, au dat curs propunerei de avansare făcu­tă pentru mine în timpul campa­niei, în urma cărui fapt am fost avansat la gradul de căpitan de rezervă. Primiți. Domnule Director, asi­gurarea stimei mele. GEORGE STRATT 28 Martie 1928. ----------xox---------­ Hippism ALERGĂRILE DE AZI Favoriții noștri PR. TEI: Aluniș, Outarde, Ro­­mna. PR. CRANGAȘI: Bertand, Lo­­lice, Ciocârlia. PR. LUNCA: Koupterer, Lu­­bhier. PR. DUDEȘTI:Gr. Negropon­­tes, Leatcă, Cobalc. PR. COCOIC : Gr. Ekserd&ian. r Purngwlcirr jGyWfjTTggiT CARNETUL ZILEI xox Academia Romană Comunicarea d-luí prof. Iorga Eri după amiază Academia Ro­mână a ținut ședință publică, la ordinea de zi fiind comunicarea d-lui profesor Iorga despre : „R&­­­uapju mun ap­enda­m a suppi­dent român, în secolul al 16-lea". D-sa înainte de a-și desvolta co­municarea, a Academiei noua sa „Istorie a Românilor” tradusă în italienește și apărată de puțin timp, într’o editura italiană. Intrând în comunicarea sa, d. Iorga spune că despre viața și pri­begia lui loan Bogdan în Apus a mai publicat ceva în colecțiile Hurmuzachi, și , acte și docu­mente”. Pretendent la tronul Moldovei Ion Bogdan, se pare că ar fi co­pilul lui Ștefăniță, și al ficei ma­reșalului Bakacsi. Nu a reușit însă să ocupe tronul Moldovei. Profesorul francez Charles Bel­­mont, a găsit asupra vieții lui, în „calendarul hârtiilor de stat ale Franței” 2 acte privitoare și la e­­venimentele din principatele noas­tre de la sfârșitul secolului 16-lea:. o scrisoare a lui, sub numele de Bogdanovici, care se păstrează la Paris, en .„Biblioteque Natio­nale” , o alta a fiului său. Într’o scrisoare este redactată în latine­ște. Ea poartă data de 14 August 1857. Ion Bogdan arată intervențiile făcute pe lângă regele Poloniei și vizirilor de la poartă, pentru a-i acorda sprijinul lor. Ca un călă­tor francez, Fontaine și­ron, re­latează regelui Franței, Henric al III-lea favorabil despre Bogdan. Henric al III-lea îl numește pe Bogdan cavaler al ordinului Sfân­tul Mihail. Il trimite cu un con­silier al său la Constantinopol în 1591, pentru căpătarea tronului. Dar zadarnic. Dela 1591 nu se mai știe nimic despre el. Scrisoarea II-a nu privește pe acest petendent Bogdan, ci stările din Moldova în vremea lui Petru Cercel. Srisoarea oferă multe ne­adevăruri. Acest document nu interesează însă prin relatările lui, după care reese că Petru Cercel — domnul cult și pribeag — cunoștea bine țara lui , că era împotriva unei legături cu Turcii, care se infil­traseră în mod uzurpator în ță­rile românești. Au început de concepție națională la domnii noștri. Deasemenea și legătura de larg­ interes între francezi și ro­mâni, la sfârșitul secolului al 36-lea. D. ZAH. Situația morală și materială a muncitorilor din indu­striie metalurgice și extractive Rareori o carte a venit mai în timp ca lucrarea d-lui Radu I. Capriel, — cu titlul de mai sus, — rareori lucrare a folosit mai îndemn­natec statisticile și datele oficiale asupra stării muncitorilor din România de la 1919 până la 1927. În numai 125 de pagini, autorul a reușit să condenseze tot esențialul asu­pra condițiunii uneia din cele mai însemnate categorii de muncitori ai Țării noastre, — cei din industria extractivă și din metalurgie, — care se știe că este adevărata coloană ver­tebrală a industriei unui po­por. Persecuțiunile și bănuelile nejustificate ale Statului, — spune cu drept cuvânt în pri­­mul său ca­pitol d. Capriel,­—un sabotaj sistematic, până astăzi, orice organizare muncitoreas­că în România, și aceasta mai cu deosebire printre muncitorii industriilor analizate în aceas­tă lucrarea specială. Mai mult încă , nu există nici o propor­ție între salarii și valoarea reală a leului: în general, sala­riul este inferior valorii mun­cii depuse,­­ legile economice având aerul că sunt cu totul inexistente la noi. Nimic nu este statornicit , principalele revendicări muncitorești abea sunt consacrate prin rare con­­vențiuni colective de muncă,­ ele neprevazând mci nimic pentru înălțarea sufletească a salariaților. Capitolul III, cel mai intere­sant, arată perfect caracterul sui-generis al lock-out-urilor de la noi din țară, sensul gene­ral al grevelor din metalurgie, și cercetează cu acuitate con­ de RADU Í. CAPRIEL flictele latente și cauzele șo­majului. Și, ca și în capitolele precedente, un bogat material documentar, alcătuit din ta­blouri sinoptice admirabil în­tocmite, ilustrează susținerile niste ale autorului, prin repro­ducerea cronologică și alfabe­tică a întreprinderilor în cari au avut loc greve la noi în țară cu indicațiunea localității uzi­nei, a datei de declarațiune a grevei, și cu mențiunea cauze­lor principale ale conflictului, precum și modul în care el a fost aplanat. In încheiere, autorul arată ineficacitatea grevei, ca mij­loc de revendicare socială, și susține cu mult talent și însu­flețire necesitatea reglemen­tării muncii, prin sistemul deja încercat al arbitragiului obli­gator. Legislau­dunea noastră viitoare, conchide d. Radu I. Capriel, va trebui să îndemne la grupări industriale mici, dar fără a lovi în cele mari. Sindi­calismul trebue, de asemenea, încurajat, încetându-se cu sis­temul provocărilor umilitoare Tarifurile uniforme pentru lu­cratori, salariile cu premii și primă de lucru, înființarea u­­nui institut de organizațiune științifică a muncii, sunt numai câteva din suggestiunile pline de chibzuință pe care autorul le enumără, în vederea îmbu­nătățirii situațiunii lucrători­lor, într’o încheiere în care sunt analizate cu pricepere și mij­loacele de regenerare a pro­ducției naționale, de a cărei în­florire sunt legate, desigur, și belșugul și prosperitatea mun­citorului. r Moda de primăvară Știm cu toții că mijloacele de propagandă ale Franței, sunt: l­teratura, moda și gastronomia. A­­merica luptă și ea acum ca prin modă să-și câștige cât mai mulți prieteni. La un moment dat, ro­chiile sport, care erau o creație americană, reușiseră atât de mult, încât și rochiilor de seară li se impusese linia aceasta. Pa­risul însă nu vrea să-și piardă supremația, mai ales în materie de modă feminină. Și reușește. Modelele lansate acum în primă­vară o dovedesc. Talia ridicată aproape la nive­lul ei — lungește silueta dându-i mai multă suplețe. Linia rochii­lor dovedește mult rafinament. In lungime și micile amănunte de garnituri, găsim fantezie, capri­ciu și spirit. Culoarea stofelor, a mătăsurilor și muselinurilor, — foarte moderne în vara ac­easta — sunt deschise. Tonurile de bleu, alb, beige sau gris, au nuan­țe vagi, neprecise, dându-le o înfă­țișare tinerească și poetică. De mult nu a reușit o modă să aibă un aspect mai artistic, ca în anul acesta, o spun dările de seamă ale caselor mari pariziene, și am putut să ne convingem din modelele ce ne-a arătat Simona Deliéire. Pentru zilele încă friguroase și mohorâte, casele de modă fran­țuzești recomandă și haina de piele căptușita cu stofă subțire de lână. Pielea maron, se întrebuin­țează numai la hainele de auto­mobil — bărbătești, pentru ale noastre — verdele și albastrul, sunt culorile la modă. Bucureș­­tencele însă se pare că preferă mantoul de stofă. Haina de piele e purtată de cucoane mai mult în Transilvania și Bucovina,­ unde moda austriacă mai domină. In afară de mantourile de Kaska și Bouiranic, pe care vitri­nele magazinelor de pe calea Victoriei și Lipscani le-au bana­lizat,­­ se vor purta în primă­vara aceasta mai mul costumele tailleurs, și ca noutate, redin­gota, linia rămânând pură — a­­proape clasică, fără ca să renunțe la caracterul fem­enin. Garnitu­rile întrebuințate sunt: galopul, surtașul și picturile. Tailleurul de formă clasică se brodează cu șiret de mătase, ca la smokingurile bărbătești. In concluzie, putem spune că moda femenină a renunțat defini­tiv la alura bărbătească și care fusese oarecum o sugestie ameri­cana, împotriva acestei masculinizări a aspectului femeii, s-a dus o campanie cu rezultate de reușită. Atât îmbrăcămintea cât și coa­fura au renunțat la «garconism». SIXTINE AVRIL Conferințele l­u­i prof. N. Iorga D. prof. N. Iorga va ține la Teatrul Național, în ciclul or­ganizat de Ateneul «N. Iorga», 4 conferințe despre : O țară la­tină necunoscută—Portugalia. Prima conferință va avea loc Luni 2 Aprilie, orele 6 d. a.. A doua conferință Miercuri 4 A­­prilie, orele 6 d. a. A treia con­ferință Vineri, orele 6 d. a., și ultima Duminică 8 Aprile, o­­rt de 10 dim. Biletele se găsesc la agenția Jean Feder. Studenții au intra­rea f­inară. TEATRALE Diseară, Sâmbătă, turneul Ro­bb­i­e- Alexandre va juca La Pa­­rissienne de Henry Becque. Spec­tacolul va începe cu delicioasa co­­medie a l­ui Tristan Bernard, L'am glais tel quon parle, Mâine, Duminică, matineu, Si je voulais de Geraldy și Spitzer; seara, după cererea generală, sa va juca Le demi-monde celebra piesă a lui Dumas-fiul. Această lu­crare se va juca în costumele Co­mediei franceze. Toaletele d-nei Bobine sunt efectuate după stam­pele timpului (anul 1850) repre­zentând pe împărăteasa Eugenia. Luni, Le to­mbeau sous Varo de trium­plie. Biletele la agenția „Comedia”, pasagiul imobiliara 5/6 și la cassa teatrului Eforia. CEAI DANSANT In Saloanele Athénée Palace va avea loc Sâmbătă 51 Martie între orele 4 luni. și 7 jun. un Ceaiu Dansant dat de Asociația Sportivă Politechnică, a absolvenților și e­­levilor școalei Politechnice din București (A. S. P.) în cinstea membrilor săi cari au reprezentat România la Olympiada de la St. Moritz. Intrarea cu invitații. Diseară, Sâmbătă, la Eforie Robinnc-Aiexandre „i’asicgials tal cgu’o^ ta pasta«­un act de Tristan Bernard m PARiSIENME Trei acte de Henry Becque MAINE, DUMINICA MATINEU SI IE VOULAIS... Trei acte de Geraldy și Spitze* Seara, după cererea generală I LE DENIS­I4QNDE Cinci acte de Dumas fiul Biletele la „Comedia” pas. Imo­­­biliara, și la cassa teatrului Efp­­­ria. Turneul C­ onfer TNT­F Sâmbătă 31 cu ora 6,30 d. n. d. profesor Nic. Popescu, va ține o conferință despre Legă­turile dintre biserica sârbă și română, a XVI din ciclul «Iugo­slavia și Bulgaria» organizat de Institutul «Sud-Est Euro­pean» iu amfiteatrul «Al. Odo­­bescu» (Facultatea de litere). Intrarea liberă. D. dr. G. Severeanu va ține Duminică 1 Aprilie 1928, ora 9 seara în amfiteatrul «Fun­dati­­tinei Carol» o conferiri­iS asu­pra «Bogățiilor Geto-Dace». Această conferință este făcuta în beneficiul studenților în an­tichități clasice.# Sâmbătă 31. Martie a, c„ om 6 p. m. va avea loc în aula Aca­demiei de înalte studii com­er­­i­iale și Industriale din Piața Romană, conferința d-lui ing. C. Orghidan, care va vorbi despre : «Politica mondială a fierului și ciuitele protecțiunea industriei noastre metalurgice» Această conferință face pare din ciclul de conferințe organi­zat de Institutul Economic ro­mânesc. Intrarea liberă. * Duminică 1 Aprilie a. c„ ora 11 dimineața, d. profesor uni­­versitar Tudor Vianuu, va con­ferenția la Bacău despre : «fu­­minescu ca poet și gânditor» învițat fiind de cercul studen­­țesc­ Bacău. In aceeași zi, la ora 9 seara, va conferenția­ la Ateneul cul­tural din Piatra-N., despre Ibsen. Spectacolele zilei Azi 31 Martie 1928 OPERA ROMANA. — „Bori, Godunov”. TEATRUL NAȚIONAL (ma­tineu). — „Meșterul Manole” cu d-nele A. Buzescu, M. Zimni­­ceanu și d-nii C. Nottara, G. Sto­rm, Srănescu, Duțulescu, Săvule­­scu. Romano. (Seara). „Omul cu mârțoaga”, cu d-nele Tanți Bogdan, P. Clu­­ceru și d-nii Calboreanu, Ciprian Duțulescu, Mărculescu. TEATRUL REGINA MARIA (matineu și seara). — „Volpone” cu d-nele C. Elvass, Corina Barnn și d-nii V. Maximilian, Fintî Groner, Delvedho, Enescu, Ilie­scu. TEATRUL EFORIEI. — An­samblul Comediei Franceze : „La Parisienne”. TEATRUL MIC. — .„Mitică Popescu”, cu d-nele Tantzi Ca­­tava-Barozzi, Tina Radu și d-nii Mișu Fotino, L. Lefter, Channel, Sideny. CINEMA CAPITOL. — ,I­on Juan”. 1 I CINEMA LIPSCANI. - „Don Juan”.­­ 1 CINEMA SELECT. _ „Car­­nea diabolică”. 11 CINEMA SCALA. — „­Fata din popor”. 1 v CINEMA BOULEVARD PA­LACE. — „Cobra” cu Rudolf Valentin ®, <63

Next