Curentul, decembrie 1928 (Anul 1, Nr. 319-346)
1928-12-01 / nr. 319
rițiți Mo. 4, în 40 pagini text apărut Vineri 30 Noembrie REVISTA RADIOFONI \ Conține programele săptămânei viitoare de la toate stațiunile de emisiune din întreaga Europa . Publică articole de specialitate scrise de demniți Dr. I. Popescu, Inginer E. Pătrașcu,,Inginer N. Alexandrescu, Inginer V* Florea, Dim. Sânii gemete« Acordă consultațiuni gratuite tuturor amatorilor •— de Radio Sprijină pe solicitanți pentru^ obținerea autorizațiile de Radio I^Ce^n" ieftină și cea mai complectă revistă radiofonică. Caistă^LeM5^^xemplaru^^^ (46 pagini texte .» Mari premii pentru cititori și abonați. Detalii se găsesc in revista ■ 1A SALA ATENEULUI 4 și 6 Decembrie 1928 2 concerte Dată de celebrul violonist VIA EVR S HODA Loja Loja Rang I Lei 1700 . „ II . «00 Loja S locuri Fotolii Lei 340 Reservat » 240 Stal » 140 șuetele la Agenția COLUMBIA Calea Victoriei 33 (Frascati) Achiziționarea de mobile e o chestiune de încredere taeri doriți să cumpărați smobite bune, sa nu vă pară b pentru o călătorie la TARGU-MEHEȘ vă priviți magazinele de mobilă ale Uzmnei Székely & Reti FABRICA ARDELEANA DE MOBILE S. A. Reprezentanta fabricilor de PIANE ți PIANINE Bösendorfer, Stingi, Productivgenossensebaft și Hoffmann Persoanelor de încredere conditiași favorațiLaie de plată înainte de prima ninsoare (Urmare din pag. la) sistematică ai produce o treime din cât ar produce hectarul bine agricultat. Organizarea unui oficiu de selecționare a semințelor, introducând specii aclimatizate și experimentate. Acestea sunt ,,miracolele" atât de ușor de înfăptuit, pe cari nu, numai plugarii le așteaptă de la guvernul întitulat al plugarilor , dar miracolul pe care o așteaptă și celelalte categorii de cetățeni, fiindcă restaurarea țării în vechea ei clasificare fruntașă printre țările producătoare și exportatoare de grâne, va aduce o relaxare generală și începutul unei reale prosperități. Noul guvern nu e infendat nici unei spelunci bancare, nici unui trust parazitar industrial. Iși poate îngădui toate îndrăznelile, pentru a izbăvi țara de mizeria care a sleit-o zece ani. Nici o cutezanță nu va fi prea mare, atâta vreme cât va visă o infăptuire, nu un miselnic efect demagogic. Iar pentru înfăptuiri reale și gospodărești, vom fi întotdeauna alături, să astupăm schelălăiau potăilor lovite peste bot. Cesar Petrescu I instalarea noului director al Teatru l Vafil Al An>»l Evl dim. Il ora 10 a avut loc pe scena Teatrului Național în prezența Întregului personal artistic și administrativ, prezentarea d-lui Liviu Rebreanu, noul director al Teatrului, de către d. ministru al cultelor și artelor, d. Aurel Vlad. Situația epidemiilor la Capitală au fost «1 am&toarele cazul de epidemii: 272 de scarlatinfi, 22 febră tifoidă, 8 erisipol și un caz da postulă malignă. Calendar 30 Noembrie 1923 Spectacolele zilei OPERA. — „Lohengrin". TEATRUL NAȚIONAL. — „Petronius“ cu d-nele Sorana Țopa, Maria Mohor și d-nii Demetriad, Calboreanu, etc. TEATRUL REGINA MARIA. — „Theresa Raquin“ cu d-nele Marioara Voiculescu, Sturza-Bulandra și d-nii Storin, etc. TEATRUL MIC. — „Catârul". TEATRUL INTIM. — „Matiz Boxeur“. TEATRUL ALHAMBRA.— „Fritz". CINEMA SCALA . Revista „Ca la mama acasă“ și filmul documentar „Expediția lui Nobile la Polul Nord“. CINEMA IRIANON: „Viața frumoasei Elena“ cu Maria Corda. CINEMA ODEON. — „Cântecul prizonierului“ cu Karl Hanson, Dita Pario și Gustav Troeblich. CINEMA M. BurCULESCU : Revista „Mică dar, veselă" de Ion Manu și filmul „O noapte de Amor“ cu Ronald Colman și Vilma Banky. CINEMA ELITE: „Primul sărut“ cu Anny Ondra. CINEMA LUX: „Omul care râde“ cu Conrad Veidt CINEMA SELECT: „Prințul student din Heidelbergul de altă dată" după celebra piesă a lui Mayer Förster cu Ramon Novarro și Norma Sheerer, cu acompaniament de cor. CINEMA CAPITOL :n Roșu Și Negri* după romanul lui Stendhal cu Ivan Massoukine, Agnes Peterson și Liz Dagover. CINEMA BOULEVARD PALACE: „Prințul student din Heidelbergul de altădată“. CINEMA PATHELIPSCANI: „Roșu și negru", ieu Ivan Mossoukine. CINEMA MARNA : „Iubita guvernatorului" cu Magda Sonia și artiști CINEMA MARCONI: — „Café electric" cu Ninna Vania și Igo Sym și trupa Titi Mihăilescu. VOLTA—BUZEȘTI: „Copiii nimănui"" și trupa de artiști. MODEL: ,André Cornelia”. ROMA: .Aventurier și hoț de filml" cu John Gilbert. CINEMA GLORIA. — „D-rol Sch«fer specialist ln boli de femei" cu Ivan Petrovici și o comedie. CINEMA TERRA : Omul fără brațe cu Lon Chaney și Malee Boxeur. Seara trupa de reviste Lică Rădulescu. CINEMA REX (Dudești). — „Spioana“ cu Rudolph Klein Rogge, Willy Fritsch și Greta Maurus. JUPITER: .Misiunea Secretă." cu Suri Vernon. condamnarea unor profanatori de morminte CHIȘINĂU, 29. — La tribunalul secției ii s’a judecat procesul a 26 țărani din Cojușna (Lușna) pentru profanarea mormântului săteanului Ilie Voitosu care se sinucisese și fusese îngropat în cimitir. 8 săteni au fost condamnați la câte 5 luni închisoare și 9 la câte 2 săptămâni. Ceilalți au fost achitați. DURERILE de cap, nevralgii, gripă, rheumatism, se vindecă numai prin ANTINEVRALGIC dr. Nanu Muscel în cutii originale conținând 2 buline și cu semnătura doctorului. Se găsesc de vânzare la farmacii și drogherii. LEMNE CER, FAG, COJITE, Cărbuni si iczla Antracit Romanesc Lignit Schitu-Rosești Livrează prompt „PREDEAL* I, Theodor Str. Smârdan 4, Eta]. Telefon 1594 A II â i Nr. V RAIANC Dr. NANU-MUSCEL singurul remediu contra gripei, migrenei, nevralgii, et c. Luați numai în cutii originale conținând 2 buline și ru semnătura doctorului Se găsesc de vânzare kt taroului pi droguerii Farmaciile de serv’c’n Farmacia „Grivița", Traian Nistor, Griviței »ti; Niculescu Maria, Griviței 247; Dr. C. Coci, Victoriei 40 (Pan Majestic) Tel 318/04; C. Chiriuescu (I. Bărdianu), Victoriei 7 let. 304/IA V Manologfia, ripa «Ttu 8, tel 333)74; Ren* Weissbberg, Sf. Apostoli 37, Tel 364/67; AL Cepleanu, Moșilor 406, Tel 338/13; L Năstase, Traian 10, Tel 373/90; M. Constantinescu, Rahovei 35; Gh. Olimnariu, B-dul Tăbăcari 82, Tel. 342/68; P. Cireșianu Bârlad. B-dulatol 13 (fost 27),Statuia Rosetti, Tel 213/32; C lertzenberg, Văcărești 25; Sterie Pa*pinian, Cuza-Vodăi 63. Starea vremii Miercuri, 28 Noembrie 1928 La București, Filaret, orele 8 a. m. Presiunea atmosferei 757 mm. temperatura 4 gr. Umiditatea 94% Cerul acoperit și ceată și vânt dela sud cu 3 mps. Temp. maximă de ori 7 gr. Minus de azi 3 gr. Timpul probabil dela 29—30 Noembrie, orele 20. Presiunea va continua să crească cu 5—8 mm. In jumătatea nord-vestică a țării cerul variabil, precipitațiuni (bin soare pe alocuri) intermitente. Vânt slab dela vest și nord-vest. Temperatura in ușoară scădere. In restul țării, cerul mai mult acoperit, vânt dela dela est și nord-est mai puternic în Dobrogea și pe litoral. Lapoviță și ploae va cădea mai ales în sudul țării CURANTUL CARNETUL Un poet român, care nu are pat... „Viața Literară", revista cu avânt tineresc, a publicat in ultimul ei număr un scurt articolaș, in care se spunea că un poet român, și încă unul dintre aceia care au talent, și al cărui nume se citește adeseori in ziare, este îngrozitor persecutat de soartă, fi viata nefericitului trubadur pare a fi anume ruptă dintr’un roman de Maxim Gorki In secolul al XX-lea, anul 1928, la începutul iernei, însemnați-vă bine, un poet român, care scrie versuri despre îngeri, lebede, flori, soare... nu are nici măcar un pat sigur, cum are oricare pensionar al azilului, al spitalului, ori al pușcăriei. $n câteva zile, de câteva săptămâni, de când am citit această informațiune, aștept să apari in vreun ziar, că în sfârșit, s’a găsit o soluțiune, ca poetul român bolnav fi lihnit de foame, să fie scăpat de moartea pe trotuar, a câinilor vagabonzi, cărora totul le mai aruncă cineva câte un ciolan de râs— Nevermore. Poezia lui Edgar. Poe, niciodată nu avut un refren atât de adevărat, ca acum, când încerc să pun pe hârtie ceia ce simt.. Căci în noaptea târzie, când scriu aceste rânduri, și eu bolnav, apare în fața mea fantoma celuia, despre care se vorbește*. poetul, câte scrie sonete, madrigaluri despre soare*. și pe dânsul, U alungă poate chelnerii din căldura care trebuește lui burtă verde, deputat, bancher, samsar, etc., etc... In noaptea aceasta de Noembrie, când frigul bate cu degetele lui de tiran la ferestrele noastre și amenință... poetul se plimbă cu obrajii vineți de vântul, care îl însoțește Lamentări inutile. Vox clamantis.* Poetul român, flămând și bolnav nu are pate. Vina lui mare este, că scrie poezii, în loc să fi alergat după Excelența Sa, să se fi ales in culoarea Neagră, Roșie, Albă, Lilacă, Ultramarin ori Bleumarin a cutărui partid, în loc să se fi făcut retor al întrunirilor, și să-i crească popularitatea împreună cu burta, pe care să șerpuiască lanț de aur.... J Lipsa de organizație a scriitorilor. Ar răspunde Tudor Arghezi ,festinul“. Ar spune doamna terofă: „Victima societății". Ar afirma ideologul urmaș al teoriei lui Bentham. Fiecare, după rostul și priceperea lui, ar găsi o justificare a sorții nefericitului bard... Politicianului idiot să nici nu-i cerți ca azi, când in capul lui forfotesc cifrele alegătorilor, (culoare albă, roșie, neagră, bleumarin..) să-și pună mâna la inimă și să simtă că acolo bate ceva, că acolo este scocul vieței, că acolo doarme minuscul, ca intr'un sicriu miniatură poetul român. Iar in acest timp poetul flămând, poate scanda versuri pe calea Victoriei, își poate număra pașii, fiind aceasta o mare plăcere mai ales acum iarna, când nu porți blană de biberă, decât o piele subțire, moștenită de la moș Adam. Și dacă această tragedie a intelectualismului nu este suficientă, ca să se arate rostul poeziei în zilele noastre, dacă din această tragedie a personalismului nu putem face bilanțul teribilei decăderi a mult trâmbițatului „intelectualism", atunci nu știu, ce să mai așteptăm, să se spânzure toți poeții români, să moară toți înghețați pe asfalt, să se frângă toate firele mânuite de aceste specimene iritante ale vieței noastre publice". Exagerarea este evidentă. Poate nu este vorbă încă de distrugerea intregei rase a oamenilor, care cântă din nai, in loc să tae cupoun„ și să aplaud pe cutare șef (culoare verde, roză, albă, burberry etc., etc...). Poate fiu fiecare poet este flămând și nu are pat. Poate numai acest unul este năpăstuit de soartă. Dar chiar aci este tragedia, că poate flămânzi, și alerga învinețit de frig, un poet român... care nu are nici măcar un pat, cum au slugile. Și doar este slujitorul Artei. Scriu lu „A" mare, ca să arăt respectul, pe care nu-l poartă aceia, cărora ce le pasă de poetul vagabond! *. Pe mine insă mă îmbolnăvește și mai tare soarta poetului român, care scrie madrigaluri și sonete despre printese și elefanți, despre castelul de aur cu mii de fereștri... și pe dânsul nu-l așteaptă nici măcar un somn sigur, căci nici somnul nu se dă fără de odihnă în pat... „Viața Literară" s'a obligat, să încaseze sumele ce vor veni pentru poetul roman flămând și bolnav. Doamnelor frumoase și domnilor frumoși! Toți, voi, care învățați pe de rost:iubirea de neam și „stima moscută" pentru cultură. Dovediți că mai aveți și inimă, nu numai ciorapi Fils d’Ecosse, pălărie Léon, și costum Paquin... Tru metefi cât de mulți bani reci pe adresa revistei „Viața Literarii“, care s'a angajat, să rectifice ceea ce soarta a uitat să facă grija pentru un poet român bolnav și flămând. Nu lăsați, să alerge fantoma neagră pe strălucita calea Victoriei, și să dovedească și azi, că poetul român poate muri literalmente de foame, tot atunci când burtă verde suferă chinurile icrelor negre nemistuite. ”Emil Zetac CONCERTUL D-REI VIORICA ANGHEL Intr’o atmosferă de familiară intimitate, a avut loc la Ateneu concertul d-rei Viorica Anghel, excelcentă comediană lirică de la Teatrul Edouard Vil din Paris. Orație flexibilă în gesturi, —• în resonanta voce o seducătoare și feminină transparentă, — d-ra Viorica Anghel posedă intr’un înalt grad aceste calități ale „disensei” dramatice , — in afară de aceasta, o uimitoare facultate de Interpretare a celor mai variate melodii, — dela insinuantele balade poporane până la cele mai rafinate melodii moderne, cântate in costume pitorești sau de epoci ce erau pentru ochi o adevărată încântare. Publicul a răspântit cu îndelungi aplauze talentul aât de variat și de strălucit al cânăreții, copleșind-o sub o adevărată ploaie de flori, ale căror seme și corbelii încinseseră scena Ateneului intr’o parfumată și primivitate că friză. Ce păcat, insă, că siatia d-rei Angliei a fost oarecum voalată de vecinatatea d-rei Lirtr-Niki Cucu, Îngrozitor de greoii, într’o serie de dansuri lipsite de orice farmec ! Din fericire, cele citeva strofe, rostite la sfârșit de d-ra Viorica Anghel cu o atât de năvalnică și iscusită vrajă, au izbutit să șteargă cu desăvârșire penibila impresie lăsată de dansatoare, și să încheie concertul cu recunoscătoare și nesfârșite aplauze. Intr D-na Sily Vasiliu, distinsa artistă a Teatrului Scala, restabilindu-se complect, își va face reapariția în noi creații în curând în Revista „Ca la mama acasă" ce se joacă azi pentru a 75 oară In plin succes la frunte cu d-na Țuchi Eremia a cărei creații în această revistă au atins sublimul. O piesă românească la Berna, — Piesa de teatru Meșterul Manola a d-lui Lucian Blaga, tradusă în limba germană de scriitorul elvețian Lugo Marti, a fost Înscrisă în repertoriul teatrului național din Berna. Amintim și cu această ocazie că teatrul național din București n’a jucat încă nici o piesă a distinsului nostru poet. însă morțiș ca Trimalchion să fie o caricatură a lui Neron. In cele patru cărți finale ale Analelor, pasionata imaginația a lui Tacit dăduse viață unui Neron extravagant și desechilibrat, — dar totuși suprauman, obsedat de năzuințe uriașe, — incredibilium cuprior. Și ce n'ar fi putut face din acest genial dement o închipuire iscusită de poeți Neron, Imperatorul visurilor imposibile, — cel care întindea puterile regatului din Moesia dincolo de Nipru, — și visa să încingă tot Moralul Pontului Euxin intr’un brâu de provincii imperiale. In piesa d-lui Rădulescu, el a devenit un biet tenor, dornic să-și declame versurile și să-și consacre tehnica vocală. Tot din Tacit, mai aflasem că Sabina Poppaea nu era decât o târfă agreabilă: căsătorită cu Rufius Cristinus, ea nu pregetase să devină amanta lui Otho, care o strecurase ulterior în patul Cezarului „Huic mulieri cuncta alia lucre", — scrie Tacit, — „praeter honestum animum“. Pin „Petronius“, am aflat insă că Poppaea avea un suflet de sfântă imaculată... Și dacă nu ar fi decât atâta ! Dar se mai știa, până astăzi, că după ce obținuse de la Neron uciderea Agripinei, Poppaea Sabina fusese ucisă de împărat cu o lovitură de picior in pântece, — și aceasta la anul 65 după Ch., — cu alte cuvinte un an înainte de moartea lui Petronius Arbiter. In piesa d-lui Rădulescu, lucrurile se petrec insă de aud tuselea: Petronius moare sub ochii candizi ai Poppeei.» ji Și așa până la sfârșit. Libertăți luate de autor cu nesocotirea realității istorie, — și pe cari nu le-ar fi putut scuza decât o inexorabilă necesitate de insptrație. Este, însă, tocmai ceea ce spsește piesei ascultate de noi Mercur seara: alexandrinele d-lui Rădescu au curs o seară întreagă, cetise și zornăitoare, presărate cu imigini omnibus și cu rime pedestre. "Arbitrul elegantelor" nu face del început până la sfârșit decât să repete că lui ii place strașnic frumusetea, dar nu face nimic si a ne convinge de această coplijtoare vocație. După o viață atât e cucernic inchinată idealului, el« omoară in mijlocul unui ospăț L pulat cu bețivi și cu bâlbâiți, acinați toți pe sprânceană, — probabil după aceleași criterii estetici când, în cele din urmă, expir într’o interminabilă cascadă de veri suri, te miri de ce nu primește de la public pietrele cu cariera salutată in cap XC din „Satiricon", „Căderea Troiei" a lui Eumolee.„ In zăpușeala unui text atât de baltat și de indigest, nu este dec de mirare dacă cei mai multi dintre interpreți au avut aerul că se chinuesc in crize de hernie. Și în primul rând d-ra Sorana Țopa, pe care ne-am permis odinioară să o numim, pentru o mai precisă caracterizare, Osânzeana Naționalului Respectabil îngrășată, d-ra Jupa ne-a oferit de astădată o Popee vișinie, cu coapsele săltărețe și cu gesturile onctuoase ca lanolina: „dune agiU et mana proeax", — cum grăește slova Satiriconului. Versurile atât de reci ale autorului erau expectorate de d-ra Poppaea Țopa cu o hilariantă și împleticită variație de debit, când precipitate și când languroase, silabele îi ieșeau ca și când i-ar fi fript cerul gurii. Execrabil d. Calboreanu în Tigellin, rol în care a isbutit să obțină hohote de râs la scena deschisă. Amuzant, ca de obiceiu, d. Manu în Agamemnon. Plină de grație și convingătoare, în rolul Eunicei, d-ra Maria Mohor, cuvinte de laudă pe cari le adresăm pentru prima dată unei actrițe pe care am crezut-o până astăzi lipsită de orice talent dramatic. Putem greși și noi, — prin urmare, — nu numai d. M. D. Rădulescu... Montarea d-lui V. Enescu, — pe cot am putut-o aprecia dincolo de infirmitățile textului, — plină de g Ăst și de viață. și și de viață. D. Enescu a scultat cu o uimitoare măestrie argilat î a trupurilor, mlodiind atitudina interpreților în adevrate : re, în evocatoare și atmorie frontane. Și a găsit pentru el în inspiratele realizări ale pictolui Feodoroff, decorul cuvenit peștilor personagii ale dramei. I ■ loto PimiXresci, « I T Uec. «W28 ZILEI Vernisaje. — Sâmbătă 1 Decembrie la ora 11 dim. are loc în sala Mozart vernisajul expoziției de pasteluri din Egipt, a pictorului Iuliu Balint. Expoziția va rămâne deschisă până la 21 Decembrie. Cuiitutele Ateneului „N. larga". — La3 Decembrie ora 5 d. a., se va găi la Teatrul Mic (Piața Palatului egal) a VI-a conferință din ciclul rganizat de Ateneul .,N. larga". D-l T. Artezi, va vorbi despre : Cum sa scris Vor mai da, prețiosul concurs, d-na Lilly Popvici, societara Teatrului Național d-l Edgar Istratty, de la Opera Români Cvartetul de coarde „rinpoleaia, va executa quartetul Enacovici U pian d-l G. Kulibin. Biletele se găsesc la agenția Jean Feder și la casa Tatrului Mic. Studenții au intrare liberă. Conferințe despre Anglla.— Societatea „Anglo-Homâră“ (Amicii Angliei) constituită In anul 1926, a luat hotărârea să țină o serie de conferințe pentru a face cunoscut poporul englez în țara noastră. Subiectele conferințelor vor fi alese atât din domeniul literar cât și din cel economic, iar programul se va anunța la timp. Conferințele ținute în anul 1927-28 de d-nii prof. N. Iorga, gen. R Rosetti, d-na M. Catargi și d-l Hillard au fost tipărite intr-un volum intitulat „Anglia și poporul englez", tutlat „Anglia și poporul englez", care se găsește de vânzare la librării. Pentru orice informațiuni și înscrierea la societate, secretariatul societății este deschis. Luni 4-5 și 6-7, Miercuri 5-7 și Sâmbătă 4-6. In localul Academiei de înalte Studii Comerciale și Industriale, Piața Romanit 3. Drepturile de autor ale compozitorilor. __ Societatea compozitorilor români, spre a răspunde nenumăratelor întrebări ce i s'au făcut, aduce la cunoștința generală a autorilor de cuvinte de melodii (romanțe, lieduri, dansuri cântate, cuplete de revistft, etc.) că au dreptul la 1/3 din drepturile încasate de societate pentru acele bucăți. Societatea nu repartizează însă firește, decât drepturile autorilor și compozitorilor care au făcut cerere de admitere în societate. Lămuriri mai amănunțite se pot obține la sediul societății (Biroul de percepere al drepturilor de an 33,Biserica Batiște!), în fiecare zi intre 9-13. Expoziția trasează. — In sala Ileana, se deschide la 3 Decembrie cor. expoziția de pictură și aquaforte a gravorului și pictorului francez Georges Gobd. Expoziția, pusă sub patronagiul d-lui Puaux, ministrul Franței la București, va rămâne deschisă până la 17 Decembrie. BĂNĂȚENII ȘI REGELE CAROL De curând a eșit din tiparnița A. Auspitz din Lugoj, nu prea interesânt volum închinat Marelui Rege Ferdinand care a vizitat in diverse rânduri Banatul. Autorii acestui volum într’o scurtă prefață subliniază legăturile ce sau Încheiat Intre Domn și poporul bănățean în urma acestor vizite. Legăturile acelea ca dintre fii și părinte, ferite de orice notă dizarmonică, care au legat popoarele Baatului de Rege, au fost și mai adânc cimentate prin desele vizite ale viteazului în colțul nostru de Țară, vizite a căror strălucită amintire ** cade s'o Închidem pentru totdeauna In inimile noastre. Și — în adevăr — autorii, d-niimii Grădinariu și Eugen Bugal au știut să cinstească această amintire Intr'un bogat volum (500 pagini) pe hârtie velină, șnuruit și numerostat, o adevărată raritate pentru bibliofili. Peste 280 de clișee, înfățișează pe legendarul Rege al țăranilor în mijlocul lor, in toate satele Banatului și in toate instituțiile din Arad, Timișoara, Lugoj, Oravița, Reșița, Caransebeș și alte orășele. Luxosul volum este redactat in trei limbi, astfel încât perpetuarea memoriei Marelui Domnitor sa fie posibilă și in lumea minoritarilor. Este o acțiune culturală din cele mai frumoase, demnă de relevat și _ mai ales __demnă de încurajat Se găsește la toate librăriile din țară. Comenzi a se adresa autorului E. Grădinariu la primăria Timișoarei. Balcicul in literatură. <— Marea revistă germană „Deutsche Rundschau“ din Berlin publică în DUmărul ei pe Noembrie o nuvelă intitulată „Die Tatarin” („Tatâroaica“) a d-lui Oscar Walter Cisek, cunoscutul scriitor bucureștean, critic de artă al revistei „Gândirea“. Acțiunea nuvelei, care cuprinde 36 pagini și reliefează, viața tătăreasc ...............* <n carte»ui tătăresc din Balcic, pe „Coasta 10 Argint” a Mării Negre. Astfel frumusețea Balcicului a cântat atât de des de culorile pictorilor noștri a trecut prin intermediul literar al d-lui Cisek, dincolo de granițele noastre, în literatura germană. Câțiva dintre cei mai de seamă scriitori germani ca Wilhelm Schäfer, Arnold Zweig, Arnold Ulitz, Otto Friedrich, salută cu elogii apariția nuvelei d-lui Cisek. RADIO Vineri 30 Nov.928 236.2 m. București. —* 17.00: Muzică de dans. 17.45: Informațiuni 18.00: Muzici. 18.15: Lectură din laptele eroilor. 18.35: Orchestră. 21.00: Concert simfonic. (Dirigent M. Jora); I) Mozart-Uvertura la „Flautul fermecat“; II) Haydn Simfonia în la major; III) Mozart Simfonia In sol minor. 22.30: Buletin. Știri. 23.00: Orchestră. 411 m. Berna.20: Concert 20.20: ■Semnal orar. 20.30: Conferință agricolă. 21: Seară populară. 22.20: Concert de orchestră. 441.12 m. Brno. — 13.30: Din Praga. Concert la ora prânzului. 17.30: Din Praga. Muzică de cameră. 18.15: Emisie germană. 20: Oră veselă. Literatură. 20: Din Praga. Concert 555.6 m. Budapesta. 13.20. Trio. 17: Oră pentru copii in limba germană. 18.10: Taraful de lăutari „Radioi“. 19.45: Poșta amatorilor de radio. 20.20: Transmisiune de la operă La urmă jazzbank 1200 m. Cont antinopol. — 21.40. Concert de orchestră; Bach; „Hamlet“, uvertură Verdi: „Rigoletto“, fantezie; Rossin; Moscique, Massenet: 3 bucăți 428.6 to. Rankfurt A. M. ■— 14.1 Plăci de gramofon. 16.05: Ora tineretului. 16.55: Ora femeii. 18.35: Transmisiune din Stuttgart 19.45: Radio-1 clubul geman de Sudvest 21.15.1 Seară viriaă: lieduri orchestră, muzică de dans modernă. 1.30—2.30.1 Concert nectiur de orchestră Uvertura la oper „Euriant“, lieduri Beethoven: Sinfonia 4-a în B-Dur. 300 m. Bratislava — 17.30. Concert. 20. Din Praga: Vals. Piesă ! 23.20—24. Din Praga retransmiterea din Restarantul „Stamoza“. 322.G . Breslau.17.30. Concert. 21.15. Cocert de orchestră, dat de „Filarmonci.“ sileziana: 1. Răpirea din Serai (Mozart); 2. Rondo alla turca (Meart); 3. In bătălie (Mozart); 1 4. Uvertini din „Abu Hassan“ (Werber); 5. Marșul turcean din „Ruinel |« Athenei“ (Beethoven). Marșuri festive: 1. Mrșd re-major No. 335 (Moz «art); 2 Marș triumfal (Beethoven); 3. Marși nupțial din „Visul unei nopți de vară" (Mendelsohn); 4. Marș omagial (Wagner); 5. Marș festivir p. 1 diehard Strauss); 6. Aiarșiu ailiar f. 20 (Nicode); «. Marș trium . Ji al dir „Sigurd forselfst (Grieg). I. 443 to. Berlin. “ 16.30. Pentru 2 lanus 18—19. Muzică distractivă;ro i'értil I“ opera „Dame albă"; VaLl >inpera „Cavalero asticana“. 21. |pietat Utínoaua tin Wragint; Uvertură ii din „Rienzi“. „Dansul ucenicilor“, „Maiștri cântăreți“ Din Walkiria. „Din Siegfried“. Conferință 22.30. Recitări, 1 394.7 to. Hamburg. 12: Concert I de gramofo 15.05: Concert din Bremen. 17.15: Arii de Strauss. Concert I vocal 23.30: Muzică de dans. 1422 m. Kattourice. 16.45: Concert de gramofon. 18.10: Conferință 19s‘ Concert transmis din Varșovia. 20.30 Conferință 20.56: Timpul 2015: Colcert trans. din Varșovia. 361.4 to. Londra. 13: Concert de gramofon. 14. Recital 17.45: inter,mezzo. 18.30: Concert. 20.30: Intermezzo. 21.45: Concert. 22.40: Audiție teatrală retransmitere. 1: Muzică da dans. 513 m. Milano. — 13.30: Quartetal radio. 17.30: Jazzband. 18.20: Ora copiilor, lectură, știri 21.30: Concert instrumental și vocal. 1450 to. Moscova. —* 17.25: Muzici distractivă 19315: Concert. 20.10: Gazeta internațională 23.59: Clopoțeii de la Kremlin. 348,9 m. Praga. — 17.30: Muzică de cameră 18.45: Emisie germană 1926: „Idealismul social“, conferință -0.00: Valsuri: 1. Joh. Strauss, .Viața artiștilor; 2. Arenskij: — Aux melodies enchantrices de valse; 3. Meiner Valse; 3. Nedbal — Vals trist; 4. R. Strauss — La timpuri grele; 5. Gounod — Romeo și Julieta; 6. R. Strauss Cavalerul Rozelor (fragment V. 213)9 teatru. 23.20. Muzică de da .■=. 365.8 m. leptig. — 16. F,act de gramofon. 17.30. Concert. 21. Concert ie orchestră uvertură din opera ,Hans Heiling“; Puccini; Melodii din ,Bohema“; Gluegsritter; Poem simfonic; Cornelius; Marș triumfal din opesa „Cid“. 23. Comedia „Jumătate de rimă a Glarissei“ 3 acte de Brod.3.15. Știri și sport, lecții de dans. La brună muzică de dans orchestră. 2650 m. Paris—T. Eiffel. — 19.45: Jazeta vorbită prin T. S. F. Diferiteonferințe. 21.30: Concert cu concurul marilor vedete pariziene. 447.8 m. Roma. — 18.30: Concert instrumental și vocal. 19.40: Radiosehnica. 20.50: Noutăți sport, presa. 1.45: Concert vocal și instrumental 517dim. Viena. 12: Concert al cartetului de radio. 16.15. Radio Jtografii 17. Concert. 18.30. Sonatsentru vioară de Brahms (concert). 1.05. Concert de coruri al asociației trase din Viena. 22.25. Cântece pop a ire din Burgenland. După tennnțarea sogramului transmisiune de radiootografii. \ X r