Curentul, februarie 1929 (Anul 2, nr. 399-403)
1929-02-24 / nr. 399
JC Gnsma SELECT numai AZI $IMANE marele succes persian ! A PSANTII DE CARTON,’KS superbă comedie de salon in 8 acte după piesa lui Jacqrue* Ttevul Complectare ! O nostimă comedie în 2 acte\ f¡4 r-'-----—*-- VIATA ECONOMICA Acte de comerţ şi notarial firme înregistrate INDIVIDUALE Dos. 1039/929 — C. Dragomirescu — fabricare de pâliţe şi derivate, franzelărie de lux „Aurora“ — str. Cuz Vodă 155. — 1038/929 — Kohar Kostanian — coloniale şi fructărie s. a. — b-dul Ferdinand 5. — 1037/929 — Lupu Lupu — benzit de lemne en detail — str. Pandele Dinu 62. — 1041/929 — Gavril Oruştenn - încălţăminte şi galante. — şos. Ştefan cel Mare colţ cu Colentina. — 1043/929 — Fane Teodorescu — birt—str. Basarab 39. — 1044/929 — Mihail Alfandaru — librărie, papetărie şi accesorii —calea Victoriei 39. ANONIME Dos. 927/929 ■— Societ. anonimă „Industria ceramică“ — fabrică a tot ieiu de articole ceramice — Aleea Carmen Sylva 5. dela 22 Februarie 1929 urmaniTucTemturi Dos. 4079/929 — Idem — idem — idem lei 40.000. — 4078/929 — Iane Vasile zis loan Rampa Moldova — idem ale imob din str. Nae al Liţei 22 ş. a. — lei 40.000. — 4010/929 — Samuel Popp — I. Haimovici — idem ale imob. din str. Cuza Vodă 19 — lei 22.000. Vânzări de averi mobile Dos. 11912/927 — Se va vinde prin licitație publică, de porătreii trib. Ilfov secţia de notariat, averea imobilă a debit. Const .A. Vasiliu Bolnavu, din str. C. A. ■ Rosetti 34, pentru despăgubirea cred. Moritz Rorlich, de lei 54.277 cu proc. și chelt. Tiszan 4864. — Bădescu N. — I. Reich, teren șos. Giurgiului. Lei 40.000. 4854. — Ionescu G. — T. Tolescu, imob., Eifel 14. Lei 90.000. 4928. — Cantacuzino N. — V. Mateescu Lazaru, teren Aleea Cornelia. Lei 1.550.000. 4918. — Costăchescu Al. — M. Stefan, teren, moşia Giuleşti. Lei 170.0000. 4919. — Idem — I. Tulilă, teren idem. Lei 183.600. 4920. Idem —■ L Raită, teren, idem. Lei 45.080. 4895. — Kimmal R. — S. Siegler, imolcal. Griviţei 190. Lei 250.000. 4890. — Ciocoiu V. — V. Andrei, imob. Gr. Pleşoianu bis. Lei 150.000. 4884. — Király M, — C. Rogojinari\ imob. Tudor Ştefan 13. Lei 160.000. 4887. — Petrescu C. — L. Grunberg, imob. Lucaci 81. Lei 558.000 4916. — Rădulescu C. — H. Papazian, teren, şos. Giulești. Lei 300.000. 4899. — Resch ,F. — C. Grigoriu, imob Făgăraș 9. Lei 400.000. — 4885. — Rogojianu C. — P. Crisbășeanu imob., Dumitrescu 9 bis. Lei 40.000. 4925. — Soc. Clădirea Românească — Soc. The Asiatic Trading Corporation Ltd, teren Epuri 52—34. Lei 40.000. Ipoteci 4955. — Cocavi I. — M. Botez, imob., Gr. Manolescu 9. Lei 100.000. 4927. — Ghețu M. — B-ca Sf. Trifon, imob., Tăbăcari 24. Lei 150.000. 4933. — Grănescu E. — S. Mincu, imob. Z. Golescu 36. Lei 60.000. 4945.— Stoicescu C. — M. Tonsescu, teren, Matei Voevod 16. Lei 100.000. 4857. — Sirojan I. — Minister. Muncii, imob. Cernăuți. Lei 400.000. 4871. — Munteanu I. — M. Herjeu, imob., prelung, fo-dul Ferdinand. Lei 200.000. 4930. — Florescu N. — N. Dona, imob., Olimp 36. Lei 150.000. Cesioni 4863. — Soc. Industria Ceramică —■ Soc. Technica Română. Lei 1.442.140 ce are de primit dela Dir. g-relă C. F. NI. 849. — Soc. V. T. Oroveanu Co. — B-ca Comerțului contr. de ipotecă aut. trib. Brăila No. 542/927 cu lei 7.293.733. Conflictul industrial-agricol E un subiect la modă. De când programul partidului la guvern a afirmat cu hotărire nevoia precumpănitoare a promovării agriculturii și de când, mai ales, d. V. Madgearu s’a arătat decis să curme abuzurile protectionismului Industriei, alarma a fost dată. Elementele parazitare, crescute în liniştea unei prosperităţi factice, s’au deşteptat şi au început să se agite. Nu vom reaminti aci încercările lor desperate, despre care am luat cunoştinţă pe măsură ce s'au produs. Nici traficul de influenţă, nici corupţia administraţiei nu mai putea servi, ca în trecut, pregătirii terenului. D. V. Madgearu, ministrul industriei şi comerţului, luase toate precauţiunile posibile pentru a le înlătura. Trebuia schimbată metoda. Agitarea conflictului imaginar între agricultură şi industrie avea să servească de temă unei propagande menite să pregătească pe consumator la noi sacrificii. Şi campania a început. Guvernul trebuia prezentat ca duşman al industriei. Şi atunci, pe de o parte spectrul „dumping-ului“, pe de alta ameninţarea şomajului fură invocate pentru a arăta opiniei publice că se pregăteşte o operă nefast unilaterală. Perspicacitatea d-lui V. Madgearu a dejucat această acţiune, prealabil concertată, de compromitere a unei preţioase reforme. Ministrul de industrie şi comerţ, examinând realităţile, a găsit — precum n© făgăduise de la început — calea mijlocie. Noul regim vamal nu va însemna, se pare, un sait nu necunoscut. El va îndruma progresiv industria naţională pe calea raţionalizării. Un program de taxe vamale regresive de la an la an, va fi aplicat pentru protejarea industriilor tinere, a căror existenţă e legitimată de caracterul economiei noastre generate. In schimb, industrii vechi, cu amortizări făcute, vor înceta de a se bucura de cotele de protecţie exagerate din trecut. Interesele agriculturii, in această epocă de investiţiune, vor fi ţinute in seamă. Industriile factice nu vor mai fi in sfârşit protejate şi taxele vamale respective vor fi scăzute. La alcătuirea noului tarif vamal, punctul de vedere fiscal va fi precumpănitor, ori unde interese grave economice n’ar fi în joc. Taxele vamale vor fi stabilite deci la acel nivel, la care ţinând seama de volumul importului îngăduit, produsul lor va fi mai important. E aci desigur o chestiune technică, delicată, ușurată însă mult prin faptul că taxele actuale de import au un caracter aproape prohibitiv. Scăderea lor va aduce, în tot cazul, un spor de venituri indirecte statului. Se impune sf facem însă o observaţie. Din informaţiile primite până acum n’am putut afla dacă printre preocupările dominante, la alcătuirea noului tarif vamal, oftenirea costului construcţiilor joacă rolul, pe care trebuie să-l albe. E foarte important totuşi ca în aceste momente când problema locuinţii trebtie să capete un început de rezolvare, fierul de construcţie, tabla de învelitoare, fierul de beton armat, cimentul, geamurile şi celelalte materiale de instalaţiuni electrice şi sanitare, care se pot importa, să se eftinească. Şi tot atât de important este azi, din acelaş motiv al refacerii, de atâţia ani amânate, ca materialul de cale ferată : şine, butoane, eclise, instalaţiuni, să se poată importa cu taxe vamale reduse. Peste tot, in agricultură, la calea erată, la poştă şi telefon, in industria extractivă, in construcţia locuinţelor, la lucrările edilitare sau publice. In general, costul de primă investiţiune trebue redus. Şi aceasta nu se poate realiza decât prin reducerea taxelor vamale de import aferente. In sfârşit, nimic nui arată deocamdată cine va fi însărcinat să industria extractivă, în construcţia industria, comerţul şi agricultura au fiecare reprezentanţii lor. Singur consumatorul rămâne pasiv şi anonim. Inconştient de interesele sate. E rolul nostru să-i luăm apărarea. • Ricardo D. Iuliu Maniu vrea să facă România centrul economic al Europei centrale VIENA, 22. In legătură cu conferinţa economică a Micii Antante, ziarul „Neue Freie Presse“ a făcut câteva observaţii interesante. „Scopul conferinţei economice ce a avut loc la Bucureşti Intre România, Cehoslovacia şi Jugoslavia, a fost întemeierea Micei Antante economice. Ideia Micei Antante economice este a d-lui luliu Maniu, preşedintele consiliului de miniştri. Intre Cehoslovacia şi Jugoslavia s-au produs adeseori fricţiuni economice din cauza politicei vamale ale celor două state, D. luliu Maniu urmăreşte aplanarea conflictelor economice între statele Micei Antante, prin desfiinţarea sistemului vamal protecţionist. D. luliu Maniu crede că actualul sistem vamal va duce la distrugerea economică a statelor aşezate in vecinătatea Dunării. România a început deja reformarea sistemului său vamal. Ziarul „Neue Freie Presse“ afirmă că d. Iuliu Maniu Menţionează să introducă in Mica Antantă economică toate statele Europei Centrale, intre care şi Austria. Punctul de gravitaţie al Micei Antante economice ar fi cel mai bogat stat din Europa Centrală, România. Ziarul vienes crede a şti că la conferinţa economia a statelor Micei Antante ce va avea loc ln Belgrad, in cursul lunii Aprilie ideia Micei Antante economice preconizată de d. Iuliu Maniu, va lua forme concrete. lem PARIS 19.25 ZURICH 3.C9 LONDRA 815 Bucureşti 22 Februarie SCHIMBUL IN STRĂINĂTATE PARIS (închiderea Vkna 734« încheieri oficiale National opt. 12850; 15050; 13000 M. Blank 1475; 55; 50; 30; 40 ^Româneasca 1160 Român, pui 1030: 40; 50; 60; 45 De Scont 460 Credit Român ’ 1375 Viticola 455 Cred. industria] 1020 St- Română 1800 Petroî Bîok 380 Petro) Rom. opt 800 IJR.D.P. opt, 560 Cred. Min. opt, 1075; 80; 85 Reşifa opt. JG0; 895; 905 Mica 750 Ilente impr® 583/4; 60 Londra 124.27 New-York 25.CI Germania »07.75 Belgia ■Î55 50 Italia 13440 Fraga 70 România 15.25 Elveţia 492.50 Oland a 1925 ZURICH (închiderea) Berlin 123.41 Amsterdam 7Í8.25 New-York 520 Londra 25.23 % Paris 2940% Milano *7.24% Fraga 15.41 ^ Budapestaî‘M71/2 Belgrad 9123« .lucureşti Î-CJM) Varşovia 5840 Cereri de declarer, in lument Dos. 1022/929 — Banca Mayer et Aftelion, a cerut trib. Ilfov secţia 1 comdeclararea in stare de faliment a d-nei Elena Dumitrescu, din şos. Vergului, fiind în încetare de plăţi, datoria lei 36.000. — 995/929 — I. Mayersohn et Ci., din Constanţa, idon a comerc., Gestica Bălan, din Oltenița, idem, lei 5066, — 1001/929 — Banca Cerealiștilor a. a., idem a comerc. 1. Rosenthal, din str. Decebal 3, idem, lei 20.000, falimente — Se aduce la cunoştinţa tuturor creditorilor fălim. Cooperativa România, că până în ziua de 25 Februarie 1929, să depună spre verificare, la sindicatul falimen. trib. Ilfov, toate creanţele şi actele. — In ziua de 28 Februarie 1929 ora 2 p. m., se va vinde în sala sindic. fălim. trib. Ilfov, camera No. 9 din palatul justiţiei, activul mobiliar al falimentului Adolf Brücker, compus din mobilier de casă. — La 1 Martie col., ora I p. m., idem activul fălim. Iosef Segal, compus din galanterie şi mărunţişuri. — Idem, idem al fălim. Dumitru Ilie, idem din articole de cismărie. — Idem, idem al fălim. Hanu Pincus, idem din mărunţişuri. — Idem, idem al fălim. Hie Segal idem din şepcărie. — Idem, idem portofoliul de creante al fălim Aron Croitoru. Idem, idem al fălim. Moritz Leibovici. — în ziua de 12 Martie cor, idem activul mobiliar al următoarelor falimente: Mihalache losef, compus din eşecuri de cârciumă. S. Minis, idem mărunţişuri şi manufactură. D. Marcus, idem manufactură şi galanterie. V. Herman, idem portof. de creante. C. Stavar, idem. Schutz et Grunberg, idem manufactură şi tricotage. comandamente Dos. 1826/926 — Deb. Niţă N. Iliescu — cred. Isidor Colier — de loc de casă în suprafaţă de 348 m. p. parcela 58, situat pe moşia Vitan (Ilfov) şos. Berceni — datoria lei 40.000 capital cu proc. — 2410/929 — Firma I. Platt et B. Rosenberg - Soc. Redfern Rubier Veres Ltd — imob. bldul Elisabeta 55 — lire steri. 137.0,7 şi 173,16,7 plus dob. la ambele sume. — 940/929 — Aurel şi Ana Costin — Gabriel Ionescu — imob. Sinaia str. Bratianu — lei 200.000 capital cu proc. — 6082/928 — Soc. Fraţii Gabay — Banca Pieţei — imob. str. Oituz 13, lei 2.000.000, idem. — 2479/929 — Eugenia Beligrădeanu și Eliza B. Arie — Ing. Matei C. Vasiliu — imob. str. Sf. Vineri 19 — lei 1.390.000 idem. Dos. 12552/927 — Iacob Schonfeld — Alexandrina Minor Papilian — imob. str. Al. Vlahuță 28 — 1.000.009 lei idem. — 25125/927 — Ioan și Elisabeta Albu — A. Bruker — imob. strada Bucur 12 — lei 880.000, idem. Dos. 4080/929 — Deb. Marin Armășel — cred. Maria Gherghina — urmărirea venitur. imob. din șos. Colentina (Ilfov) lotul No. 1 din parcela 3-a datoria lei 50.000 capital cu proc. — 4155/929 — Anny și Const. Obedeanu — Banca credit. Social — idem ale imob. din str. Sfinților 15 — lei 8Q.QQ0 idem. CURITNTUI,3 şedinţa Comisiei interimare a capitalei Chestfimea iBCilui Sitagov. TAizarea Membrii comisiei interimare a municipiului Captalei sau Întruniteri după amiază in şedinţă publică sub preşedenţia d-lui Dem. Dobrescu asistat fiind de dl Ion Robim secretarul general al Municipiului. Lucrările primăriei Consiliul deleagă pe d-l Const. Algiu să studieze şi să refere consiliuasupra cererilor privitoare la: lucrările suplimentare făcute la Sanatoriul de la Agigea, a lucrărilor făcute de d-na Gabor sub terasa Teatrului Naţional, cum şi asupra cererei soc. Tudor din Parcul Bonaparte. S-a aprobat numirea unei comisiuni compusă din: primarul Municipiului, primarii de sectoare, prefec tul poliţiei Capitalei, doi arhitecţi, un inginer şi directorul serviciului cadastrului pentru studierea tuturor cererilor pentru puncte de benzină, cum şi pentru facerea unui regulament. Amenajarea lacului Snagov D. Dem. Dobrescu comunică comisiei că este în posesia „..ei propuneri privitoare la amenajarea lacu Snagov şi a unei propuneri pentru facerea a patru ştranduri în cuprinsul Capitalei, din care unul la Şosea, pe locul ministerului de domenii unde este azi şcoala de sericicultură. Intro altă ordine de idei d. Dem. Dobrescu comunică comisiei că eri dimineaţă a vizitat Halele Centrale şi că a stat de vorbă cu negustorii cu privire la modalitatea oftinirii cărnei şi a legumelor. Spune că a comunicat negustorilor că va rezilia toate contractele de închirire, şi că pa viitor prăvăliile comunei se vor da numai prin licitaţie publică. Comisiunea hotărăşte sistematizarea compartimentelor din hale şi a hotărât formarea unei comisiuni compusă din : medicul veterinar şef, doi arhitecţi, un consilier comunal, un doctor în medicină şi o delegaţie a comercianţilor din hală. Chestiunea gheţei Punându-se în discuţiune chestiunea gheţei, d. Dem Dobrescu a expus că fabrica de ghiaţă din subsolul halei centrale a fost dată unui partizan politic al fostului consiliu care n’a dat nici un ban primăriei şi a lăsat'o într'o stare deplorabilă. Şedinţa s'a ridicat la ora 8 şi juni. Galul 4864. — Braicof T. — I. Hailpem , colta moșiei Letca Veche-Vlașca. Lei 750 000. Dole 4949. — Bercovici I. — cu M. Da vidsohu. Lei 250.000. 4886. — Iscovici M. — cu S. Grünhaus. Lei 177.000. 1 cmma BULEVARD PALACE irevocabi NUMAI AZI SI MAINE 1 RAPSODIA UNGARA cu orchestră specială de la ora 3 d. a. in prog ramul viitor MAISON IKIVClIf cu DNA GRALLA. ‘GO SYM. ALBERT PAILIG |1 Luni 25 Februarie ROSE MARIE, celebra operetă cu muzică originală și solo de soprană. întrunirea comercialiilor din capitala Eri la ora 2 a. m. a avut loc la sediul „Sfatului Negustoresc“ întrunirea comercianţilor din secţiunea alimentară. D. Ion Dumitrescu-Militari, arată situaţiunea grea în care au fost puşi comercianţii detailişti prin afacerea otrăvirilor cu spirt metilic. Cere autorităţilor să dispună despăgubirea comercianţilor pentru băuturile depuse la serviciul sanitar urmând ca cele nealterate cu metilic să fie analizate gratuit după cererea negustorilor spre a putea fi puse în consumaţie. Mai vorbesc d-nii: Titi Dumitrescu, Berechet, Grigore Pânzaru Ion Opreanu, Gh. Movileanu şi Mihail Nicolau, după care d. Gh. Firănescu dă citire unei moţiuni în cuprinsul cuvântărilor ţinute. Şi la Podul Coaei e spirt metie? PODUL ILOAIEI, Sf — Zilele trecute locuitorul Ştefan Hulubei din satul Băileşti Homan, com. Erbicerii, a băut la o cârciumă locală, apoi a pornit spre casă. Pe drum a căzut, şi fiind un gerurile cele mari, a fost găsit a doua şi mort îngheţat Parchetul fiind avizat a Început cercetările spre a vedea dacă nu este vorba de vreo intoxicare cu spirt metilic. Ori după amiază reprezentanţii parchetului, d-nii procuror Misihănescu, căpitan Alesandrescu, comand, comp. de jandarmi, d-na dr. Maria Clopală, medic legist al parchetului, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, au făcut o descindere la cârciuma d-lui Jean Haimovici de aci. Reprezentanţii parchetului au luat probe care au fost înaintate laboratorului de chimie din Iaşi. De asemenea s-a dispus de a se face autopsia cadavrului lui Hulubei. CORBU instalarea comisiilor interimare ale^ sec. 3 si 1 La sectorul iii (albastru) ori la orele 1, a avut loc la primăria sectorului III, in prezența d-lui Ed. Mirto subsecretar de stat la Interne, instalarea comisiunei interimare numite in urma dizolvărei consiliului acelui sector. D. VASILE CONSTANTINESCU, director în ministerul de interne, a citit decretul prin care consiliul sectorului este dizolvat, iar în locul sau până la alegeri se numeşte comisiunea interimară compusă din d-nii: Chiriţă Vasilescu, preşedinte, iar ca membri: Manole Constantinescu, Iacob Friedman, Andrei Ionescu, Al. Niculescu Duvăz, general Ion Pavelescu, Gh. Russe, Iorgu Sterili, Const. Stoenescu, Const. Tunescu şi Nic. Vasilescu Văraru. Alegerile comunale ale sectorului se fixează pentru data de 20 Aprilie D. ED. MIRTO, subsecretar la Interne, citeşte adresa de dizolvare, apoi procedează la luarea jurământului membrilor comisiunei. D-sa spune că prin instalarea comisiunei acestui sector, guvernul poate spune că a încredinţat gospodăria Capitalei unor mâini cari pot asigura o bună administraţie. Cunoaşte de aproape pe d. Chiriţă Vasilescu, nou primar al sectorului şi este convins că corespunde demnităţei ce i s’a încredinţat. Crede că aceeaş comisiune va putea conduce sectorul şi după alegeri, dovedind astfel că guvernul a fost bine inspirat, când a numit-o. D. POMPILIU IONIŢESCU, deputat, vorbeşte în calitate de cetăţean al sectorului 111, arătând că până acum acea parte a Capitalei, deşi cea mai întinsă şi mai populată, nu sa bucurat de grija vechilor edili. Urează spor la muncă noilor aleşi. D. CHIRIŢĂ VASILESCU, primarul sectorului, mulţumeşte tuturor pentru călduroasa primire ce i s’a făcut şi, asigură că îşi va face pe deplin datoria, pentru a corespunde tuturor aşteptărilor. Enumără câteva, din principalele capete de acuzare contra fostei conduceri a Capitalei. Comisiunea interimară pe care o prezidează, se va folosi de experienţa sa în timpul când a făcut parte din vechea conducere, şi va şti a înlătura relele de cari suferă în prezent comuna. D. DEM. DOBRESCU, primarul municipiului, îşi exprimă mulţumirea pentru fericita alegere în persoana d-lui Ch. Vasilescu. PRIMA ŞEDINŢA A COMISIEI După amiază la orele 6, comisiunea interimară a sectorului s’a întrunit în şedinţă sub preşidenţia d-lui primar Chiriţă Vasilescu. După ce s’a examinat situaţia financiară şi administrativă a sectorului, s’a hotărît ca o delegaţie compusă din d-nii: Andrei Ionescu, Gh Russe şi Vasilescu Văraru să stea dispoziţia publicului la primărie în fiecare zi. Se va interveni la primăria municipiului pentru a se afecta sectorului o cantitate de lemne ce se va împărţi săracilor din sector. S’a decis a se înfiinţa un registru in care se vor înscrie săracii şi a se împărţi însemnate ajutoare în chiar cursul lunii Februarie. In urma cererei locuitorilor din cartierele mărginaşe, se va acorda o păsuire pentru dărâmarea locuinţelor de paiantă. Se înfiinţează un registru public pentru toate plăţile făcute de primărie şi se decide afişarea zilnică a situaţiei financiare a sectorului. Şedinţele comisiunei vor avea 10 hin fiecare Marţi la orele 10 dimineaţa. După ridicarea şedinţei, d. primar Chiriţă Vasilescu a ţinut o cuvântare funcţionarilor primăriei, cărora le-a promis îmbunătăţirea situaţiei. Tratativele intre muncitorii olujeni şi industria Sârmei Cluj 22. Am relatat într’un număr trecut al ziarului conflictul izbucnit între muncitorii din Ghiriş şi Industria Sârmei, care a recurs la cele mai brutale mijloace pentru a constrânge pe muncitori să lucreze cu salarii de foamete. In mijlocul celui mai cumplit, ger, direcţiunea Industriei Sârmei a închis gazul la locuinţele muncitorilor, care au trebuit să doarmă nopţi dea rândul în cel mai groaznic frig Indignarea împotriva Industriei Sârmei este fără margini căci nici o întreprindere din Ardeal n’a recurs la măsurile sălbatece la care a recurs această întreprindere să exploateze, pentru a constrânge pe muncitori să suporte regimul de foamete şi de mizerii, care du de la uciderea treptată a muncitorilor. Puşi în curent asupra regimului barbar dela Industria Sârmei, d-nii Jumanca şi Flueraş au plecat la Ghiriş pentru a mijloci tratativele de împăcare între muncitori şi direcţiunea industriei Sârmei. izolvarea Camerei de comerţ din Constanţa Constanţa. în urma votării legii de reorganizare a Camerelor de comerţ şi industrie, urmând a se dizolva actualele consilii de administraţii ale tuturor Camerelor de comerţ. Avocat Nicu Petru proiectul judeţului a înaintat ministerului de resort o adresă prin care propune ca viitoarea connsiune interimară pentru pregătirea alegerilor, pe baza nouei legislaţiuni, în vederea formării unui nou consiliu de administraţie să fie alcătuită astfel: Valentin Popescu director de bancă, preşedinte ; Marcu Sternberg, cerealist, vicepreşedinte , Gh Vasiliu, comerciant de coloniale, S. P. Mavroiani, I. Berberianu, farmacist, V. Petru, cerealist, Petre Bârzan, comerciant, Gh Steţcu şi L Boeru reprezentanţi de comerţ. După confirmarea nouei comisiuni interimare, membrii ei vor depune jurământul legiuit și vor purcede de îndată la revizuirea și complectarea actualelor liste de alegători iar alegerile vor avea loc înăuntrul celor trei luni de la dizolvare. LA SECT. II (NEGRU) Toteri la ora 12 jum. s-a făcut instalarea membrilor comisiei interimare a primăriei sect. II (negru). Instalarea a fost făcută de d. D. R. Ioaniţescu subsecretar de stat la ministerul de interne. După luarea jurământului d-lor Al. Protopopescu, preşedinte, maior Al. I. Gruţescu, Const. Dobrescu, Stere I. Ionescu, Gh. Manea, preot Marinescu-Frăsinei, Corneliu Marinescu, Osias Melik, Ion Mihai, Ion Petrescu şi general dr. P. Vasilescu, d. D. R. Ioaniţescu a adus la cunoştinţă că, colegiul electoral comunal a fost convocat pentru ziua de 18 Aprilie a. c. D-sa roagă pe noul primar şi pe colaboratorii săi să aibă în vedere toate lipsurile acestui sector, care niciodată nu au fost satisfăcute, dar nici măcar cercetate de foştii edili. Face apel la funcţionari să dea, tot concursul noului primar, D. Dem. Dobrescu mulţumeşte dlui B. Dumitrescu pentru actul de prezenţă şi arată sacrificiile făcute în ultimele zile pentru săraci. Am dispus rezilierea tuturor contractelor de închiriere ale prăvăliilor din pieţe şi hale, nu ca în trecut. D. B Dumitrescu spune că regretă actul de dizolvare dar părăseşte mandatul cu sufletul împăcat că şi a făcut datoria. D. AL N. Protopopescu nou primar mulţumeşte pentru încrederea ce i s’a arătat şi făgădueşte că va face tot posibilul să corespundă cu nevoile cetăţenilor. cazun noi de sifos sxantematic în Capitală După cum am anunţat, din cele şase cazuri de tifos inseantematic suspecte s’a stabilit a fi bolnavi de această molimă numai doua persoane, cari se afle internate la pavilionul de Izolare dela Colentina. In urma raziilor făcute eri, au fost trimise la acelaş pavilion, o femeie şi un bătrân, bănuiţi a fi bolnavi de tifos exantermatic. D. pro dr. Mezincescu, a luat serioase măsuri de combatere a acestui teribil flagel. ai mulţi ofiţeri reformaţi Iaşi, 22. In şedinţa de azi dimineaţă a consiliului de reformă au fost judecaţi şi reformaţi cu pierderea gradului căpitan Cotz Carol din reg. 1 vânători, locot. Isvan din reg. 17 obuziere, sublocot. Lucopol din reg. 54 inf. şi sublocot. Jianu Vasile din reg. 53 infanterie, acuzați de fapte ce •iintr Dnnsrf»« miîî^n «ti am.