Curentul, februarie 1929 (Anul 2, nr. 399-403)

1929-02-24 / nr. 399

JC Gnsma SELECT numai AZI $I­MANE marele succes persian ! A PSANTII DE CARTON,’KS superbă comedie de salon in 8 acte după piesa lui Jacqrue* Ttevul Complectare ! O nostimă comedie în 2 acte\ f¡4 r-'-----—*-- VIATA ECONOMICA Acte de comerţ şi notarial firme înregistrate INDIVIDUALE Dos. 1039/929 — C. Dragomirescu — fabricare de pâliţe şi derivate, franze­lărie de lux „Aurora“ — str. Cuz Vodă 155. — 1038/929 — Kohar Kostanian — coloniale şi fructărie s. a. — b-dul Fer­dinand 5. — 1037/929 — Lupu Lupu — ben­­zit de lemne en detail — str. Pandele Dinu 62. — 1041/929 — Gavril Oruştenn - încălţăminte şi galante. — şos. Şte­fan cel Mare colţ cu Colentina. — 1043/929 — Fane Teodorescu — birt­­—str. Basarab 39. — 1044/929 — Mihail Alfandaru — librărie, papetărie şi accesorii —calea Victoriei 39. ANONIME Dos. 927/929 ■— Societ. anonimă „In­dustria ceramică“ — fabrică a tot ieiu de articole ceramice — Aleea Carmen Sylva 5. dela 22 Februarie 1929 u­rmaniTucTemturi Dos. 4079/929 — Idem — idem — idem lei 40.000. — 4078/929 — Iane Vasile zis loan Rampa Moldova — idem ale imob din str. Nae al Liţei 22 ş. a. — lei 40.000. — 4010/929 — Samuel Popp — I. Haimovici — idem ale imob. din str. Cuza Vodă 19 — lei 22.000. Vânzări de averi mobile Dos. 11912/927 — Se va vinde prin licitație publică, de porătreii trib. Ilfov secţia de notariat, averea i­­mobilă a debit. Const .A. Vasiliu Bolnavu, din str. C. A. ■ Rosetti 34, pentru despăgubirea cred. Moritz Rorlich, de lei 54.277 cu proc. și chelt. Tiszan 4864. — Bădescu N. — I. Reich, teren șos. Giurgiului. Lei 40.000. 4854. — Ionescu G. — T. Tolescu, imob., Eifel 14. Lei 90.000. 4928.­ — Cantacuzino N. — V. Ma­­teescu Lazaru, teren Aleea Cornelia. Lei 1.550.000. 4918. — Costăchescu Al. — M. Ste­fan, teren, moşia Giuleşti. Lei 170.0000. 4919. — Idem — I. Tulilă, teren idem. Lei 183.600. 4920. Idem —■ L Raită, teren, idem. Lei 45.080. 4895. — Kimmal R. — S. Siegler, imol­cal. Griviţei 190. Lei 250.000. 4890. — Ciocoiu V. — V. Andrei, imob. Gr. Pleşoianu­­ bis. Lei 150.000. 4884. — Király M, — C. Rogojina­­ri\ imob. Tudor Ştefan 13. Lei 160.000. 4887. — Petrescu C. — L. Grun­berg, imob. Lucaci 81. Lei 558.000 4916. — Rădulescu C. — H. Papa­­zian, teren, şos. Giulești. Lei 300.000. 4899. — Resch ,F. — C. Grigoriu, imob Făgăraș 9. Lei 400.000. — 4885. — Rogojianu C. — P. Crisbășeanu imob., Dumitrescu 9 bis. Lei 40.000. 4925. — Soc. Clădirea Românea­scă — Soc. The Asiatic Trading Cor­poration Ltd, teren Epuri 52—34. Lei 40.000. Ipoteci 4955. — Coca­vi I. — M. Botez, imob., Gr. Manolescu 9. Lei 100.000. 4927. — Ghețu M. — B-ca Sf. Tri­fon­, imob., Tăbăcari 24. Lei 150.000. 4933. — Grănescu E. — S. Mincu, imob. Z. Golescu 36. Lei 60.000. 4945.— Stoicescu C. — M. Tonse­­scu, teren, Matei Voevod 16. Lei 100.000. 4857. — Sirojan I. — Minister. Muncii, imob. Cernăuți. Lei 400.000. 4871. — Munteanu I. — M. Herjeu, imob., prelung, fo-dul Ferdinand. Lei 200.000. 4930. — Florescu N. — N. Dona, imob., Olimp 36. Lei 150.000. Cesioni 4863. — Soc. Industria Ceramică —■ Soc. Technica Română. Lei 1.442.140 ce are de primit dela Dir. g-re­lă C. F. NI. 849. — Soc. V. T. Oroveanu Co. — B-ca Comerțului contr. de ipotecă aut. trib. Brăila No. 542/927 cu lei 7.293.733. Conflictul industrial-agricol E un subiect la modă. De când programul partidului la guvern a afirmat cu hotărire ne­voia precumpănitoare a promovă­rii agriculturii și de când, mai ales, d. V. Madgearu s’a arătat decis să curme abuzurile protectionismului Industriei, alarma a fost dată. Elementele parazitare, crescute în liniştea unei prosperităţi factice, s’au deşteptat şi au început să se agite. Nu vom reaminti aci încer­cările lor desperate, despre care am luat cunoştinţă pe măsură ce s'au produs. Nici traficul de in­fluenţă, nici corupţia administra­ţiei nu mai putea servi, ca în tre­cut, pregătirii terenului. D. V. Mad­gearu, ministrul industriei şi co­merţului, luase toate precauţiunile posibile pentru a le înlătura. Tre­buia schimbată metoda. Agitarea conflictului imaginar în­­­tre agricultură şi industrie avea să servească de temă unei propagan­de menite să pregătească pe con­sumator la noi sacrificii. Şi campa­nia a început. Guvernul trebuia prezentat ca duşman al industriei. Şi atunci, pe de o parte spectrul „dumping-ului“, pe de alta ameninţarea şomajului fură invocate pentru a arăta opi­niei publice că se pregăteşte o o­­peră nefast unilaterală. Perspicacitatea d-lui V. Madgea­ru a dejucat această acţiune, prea­labil concertată, de compromitere a unei preţioase reforme. Ministrul de industrie şi comerţ, examinând realităţile, a găsit — precum n© făgăduise de la început — calea mijlocie. Noul regim vamal nu va însem­na, se pare, un sait nu necunoscut. El va îndruma progresiv industria naţională pe calea raţionalizării. Un program de taxe vamale regre­sive de la an la an, va fi aplicat pentru­ protejarea industriilor tine­re, a căror existenţă e legitimată de caracterul economiei noastre generate. In schimb, industrii vechi, cu amortizări făcute, vor înceta de a se bucura de cotele de protecţie exagerate din trecut. Interesele a­­griculturii, in această epocă de in­­vestiţiune, vor fi ţinute in seamă. Industriile factice nu vor mai fi in sfârşit protejate şi taxele vamale respective vor fi scăzute. La alcătuirea noului tarif vamal, punctul de vedere fiscal va fi pre­cumpănitor, ori unde interese gra­ve economice n’ar fi în joc. Ta­xele vamale vor fi stabilite deci la acel nivel, la care ţinând seama de volumul importului îngăduit, pro­dusul lor va fi mai important. E aci desigur o chestiune technică, delicată, ușurată însă mult prin faptul că taxele actuale de import au un caracter aproape prohibitiv. Scăderea lor va aduce, în tot ca­zul, un spor de venituri indirecte statului. Se impune sf­ facem însă o ob­servaţie. Din informaţiile primite până a­­cum n’am putut afla dacă printre preocupările dominante, la alcătui­rea noului tarif vamal, oftenirea costului construcţiilor joacă rolul, pe care trebuie să-l albe. E foarte important totuşi ca în aceste mo­mente când problema locuinţii tre­btie să capete un început de rezol­vare, fierul de construcţie, tabla de învelitoare, fierul de beton armat, cimentul, geamurile şi celelalte ma­teriale de instalaţiuni electrice şi sanitare, care se pot importa, să se eftinească. Şi tot atât de impor­tant este azi, din acelaş motiv al refacerii, de atâţia ani amânate, ca materialul de cale ferată : şine, bu­toane, eclise, instalaţiuni, să se poată importa cu taxe vamale re­duse. Peste tot, in agricultură, la calea erată, la poştă şi telefon, in industria extractivă, in construcţia locuinţelor, la lucrările edilitare sau publice. In general, costul de primă investiţiune trebue redus. Şi aceasta nu se poate realiza decât prin reducerea taxelor vamale de import aferente. In sfârşit, nimic nui arată deo­camdată cine va fi însărcinat să industria extractivă, în construcţia industria, comerţul şi agricultura au fiecare reprezentanţii lor. Sin­gur consumatorul rămâne pasiv şi anonim. Inconştient de interesele sate. E rolul nostru să-i luăm apăra­rea. • Ricardo D. Iuliu Maniu vrea să facă România centrul economic al Europei centrale VIENA, 22.­­ In legătură cu con­ferinţa economică a Micii Antante, ziarul „Neue Freie Presse“ a făcut câteva observaţii interesante. „Scopul conferinţei economice ce a avut loc la Bucureşti Intre România, Cehoslovacia şi Jugoslavia, a fost în­temeierea Micei Antante economice. Ideia Micei Antante economice este a d-lui luliu Maniu, preşedintele consiliului de miniştri. Intre Ceho­slovacia şi Jugoslavia s-au produs adeseori fricţiuni economice din cauza politicei vamale ale celor două state, D. luliu Maniu urmă­reşte aplanarea conflictelor econo­mice între statele Micei Antante, prin desfiinţarea sistemului vamal protecţionist. D. luliu Maniu crede că actualul sistem vamal va duce la distrugerea economică a statelor aşezate in veci­nătatea Dunării. România a început deja reformarea sistemului său va­mal­. Ziarul „Neue Freie Presse“ afirmă că d. Iuliu Maniu Menţionează să introducă in Mica Antantă econo­mică toate statele Europei Centrale, intre care şi Austria. Punctul de gravitaţie al Micei Antante econo­mice ar fi cel mai bogat stat din Europa Centrală, România. Ziarul vienes crede a şti că la conferinţa economia a statelor Mi­cei Antante ce va avea loc ln Bel­grad, in cursul lunii Aprilie ideia Micei Antante economice preconi­zată de d. Iuliu Maniu, va lua forme concrete. lem PARIS 19.25 ZURICH 3.C9 LONDRA 815 Bucureşti 22 Februarie SCHIMBUL IN STRĂINĂTATE PARIS (închiderea Vkna 734« încheieri oficiale National opt. 12850; 15050; 13000 M. Blank 1475; 55; 50; 30; 40 ^Româneasca 1160 Român, pui 1030: 40; 50; 60; 45 De Scont 460 Credit Român ’ 1375 Viticola 455 Cred. industria] 1020 St- Română 1800 Petroî Bîok 380 Petro) Rom. opt 800 IJR.D.P. opt, 560 Cred. Min. opt, 1075; 80; 85 Reşifa opt. JG0; 895; 905 Mica 750 Ilente impr® 583/4; 60 Londra 124.27 New-York 25.CI Germania »07.75 Belgia ■Î55 50 Italia 13440 Fraga 70 România 15.25 Elveţia 492.50 Oland a 1925 ZURICH (închiderea) Berlin 123.41 Amsterdam 7Í8.25 New-York 520 Londra 25.23 % Paris 2940% Milano *7.24% Fraga 15.41 ^ Budapestaî‘M71/2 Belgrad 9123« .lucureşti Î-CJM) Varşovia 5840 Cereri de declarer, in lument Dos. 1022/929 — Banca Mayer et Af­­telion, a cerut trib. Ilfov secţia 1 com­­declararea in stare de faliment a d-nei Elena Dumitrescu, din şos. Vergului, fiind în încetare de plăţi, datoria lei 36.000. — 995/929 — I. Mayersohn et Ci., din Constanţa, ido­n a comerc., Gestica Bălan, din Oltenița, idem, lei 5066, — 1001/929 — Banca Cerealiștilor a. a., idem a comerc. 1. Rosenthal, din str. Decebal 3, idem, lei 20.000, falimente — Se aduce la cunoştinţa tuturor cre­ditorilor fălim. Cooperativa România, că pân­ă în ziua de 25 Februarie 1929, să depună spre verificare, la sindicatul fa­limen. trib. Ilfov, toate creanţele şi ac­tele. — In ziua de 28 Februarie 1929 ora 2 p. m., se va vinde în sala sindic. fă­lim. trib. Ilfov, camera No. 9 din palatul justiţiei, activul mobiliar al falimentului Adolf Brücker, compus din mobilier de casă. — La 1 Martie col., ora I p. m., idem activul fălim. Iosef Segal, com­­pus din galanterie şi mărunţişuri. — Idem, idem al fălim. Dumitru Ilie, idem din articole de cismărie. — Idem, idem al fălim. Ha­nu Pin­­cus, idem din mărunţişuri. — Idem, idem al fălim. Hie Segal idem din şepcărie. — Idem, idem portofoliul de cre­ante al fălim Aron Croitoru. I­dem, idem al fălim. Moritz Lei­bovici. — în ziua de 12 Martie cor, idem activul mobiliar al următoarelor fa­limente: Mihalache losef, compus din e­şecuri de cârciumă. S. Minis, idem mărunţişuri şi ma­nufactură. D. Marcus, idem manufactură şi galanterie. V. Herman, idem portof. de cre­ante. C. Stavar, idem. Schutz et Grunberg, idem manu­factură şi tricotage. comandamente Dos. 1826/926 — Deb. Niţă N. I­­liescu — cred. Isidor Colier — de loc de casă în suprafaţă de 348 m. p. parcela 58, situat pe moşia Vitan (Ilfov) şos. Berceni — datoria lei 40.000 capital cu proc. — 2410/929 — Firma I. Platt et B. Rosenberg - Soc. Redfern Rubier Veres Ltd — imob. bldul Elisabeta 55 — lire steri. 137.0,7 şi 173,16,7 plus dob. la ambele sume. — 940/929 — Aurel şi Ana Costin — Gabriel Ionescu — imob. Sinaia str. Bratianu — lei 200.000 capital cu proc. — 6082/928 — Soc. Fraţii Gabay — Banca Pieţei — imob. str. Oituz 13, lei 2.000.000, idem. — 2479/929 — Eugenia Beligră­­deanu și Eliza B. Arie — Ing. Matei C. Vasil­iu — imob. str. Sf. Vineri 19 — lei 1.390.000 idem. Dos. 12552/927 — Iacob Schonfeld — Alexandrina Minor Papilian — imob. str. Al. Vlahuță 28 — 1.000.009 lei idem. — 25125/927 — Ioan și Elisabeta Albu — A. Bruker — imob. strada Bucur 12 — lei 880.000, idem. Dos. 4080/929 — Deb. Marin Ar­­mășel — cred. Maria Gherghina — urmărirea venitur. imob. din șos. Colentina (Ilfov) lotul No. 1 din par­cela 3-a datoria lei 50.000 capital cu proc. — 4155/929 — Anny și Const. O­­bedeanu — Banca credit. Social — idem ale imob. din str. Sfinților 15 — lei 8Q.QQ0 idem. CURITNTUI,3 ­ şedinţa Comisiei interimare a capitalei Ch­estfimea iBCilui Sitagov. TAizarea Membrii comisiei interimare a mu­nicipiului Captalei sau Întrunit­eri după amiază in şedinţă publică sub preşedenţia d-lui Dem. Dobrescu a­sistat fiind de d­l Ion Robim secreta­rul general al Municipiului. Lucrările primăriei Consiliul deleagă pe d-l Const. Al­giu să studieze şi să refere consiliu­­asupra cererilor privitoare la: lu­crările suplimentare făcute la Sana­toriul de la Agigea, a lucrărilor fă­cute de d-na Gabor sub terasa Tea­trului Naţional, cum şi asupra ce­rerei soc. Tudor din Parcul Bona­­par­te. S-a aprobat numirea unei comi­­siuni compusă din: primarul Muni­cipiului, primarii de sectoare, prefec­­ tul poliţiei Capitalei, doi arhitecţi, un inginer şi directorul serviciului ca­dastrului pentru studierea tuturor cererilor pentru puncte de benzină, cum şi pentru facerea unui regula­ment. Amenajarea lacului Snagov D. Dem. Dobrescu comunică com­i­siei că este în posesia „..ei propu­neri privitoare la a­menajarea lacu Snagov şi a unei propuneri pentru facerea a patru ştranduri în cuprin­sul Capitalei, din care unul la Şosea, pe locul ministerului de domenii unde este azi şcoala de sericicultură. Intro altă ordine de idei d. Dem. Dobrescu comunică comisiei că eri dimineaţă a vizitat Halele Centrale şi că a stat de vorbă cu negustorii cu privire la modalitatea oftinirii căr­­nei şi a legumelor. Spune că a co­municat negustorilor că va rezilia toate contractele de închirire, şi că pa viitor prăvăliile comunei se vor da numai prin licitaţie publică. Comisiunea hotărăşte sistematiza­rea compartimentelor din hale şi a hotărât formarea unei comisiuni compusă din : medicul veterinar şef, doi arhitecţi, un consilier comunal, un doctor în medicină şi o delegaţie a comercianţilor din hală. Chestiunea gheţei Punându-se în discuţiune chestiu­nea gheţei, d. Dem Dobrescu a expus că fabrica de ghiaţă din subsolul ha­lei centrale a fost dată unui parti­zan politic al fostului consiliu care n’a dat nici un ban primăriei şi a lăsat'o într'o stare deplorabilă. Şedinţa s'a ridicat la ora 8 şi juni. Galul 4864. — Braicof T. — I. Hailpem , colta moșiei Letca Veche-Vlașca. Lei 750 000. Dole 4949. — Bercovici I. — cu M. Da­­ vidsohu. Lei 250.000. 4886. — Iscovici M. — cu S. Grün­haus. Lei 177.000. 1 c­mma BULEVARD PALACE irevocabi NUMAI AZI SI MAINE 1 RAPSODIA UNGARA cu orchestră specială de la ora 3 d. a. in prog ramul viitor MAISON IKIVClIf cu D­NA GRALLA. ‘GO SYM. ALBERT PAI­LIG |1 Luni 25 Februarie­ ROSE MARIE, celebra ope­retă cu muzică originală și solo de soprană. întrunirea comercialii­lor din capitala Eri la ora 2 a. m. a avut loc la se­diul „Sfatului Negustoresc“ întru­nirea comercianţilor din secţiunea alimentară. D. Ion Dumitrescu-Militari, arată situaţiunea grea în care au fost puşi comercianţii detailişti prin a­­facerea otrăvirilor cu spirt metilic. Cere autorităţilor să dispună des­păgubirea comercianţilor pentru băuturile depuse la serviciul sanitar urmând ca cele­ nealterate cu me­tilic să fie analizate gratuit după cererea negustorilor spre a putea fi puse în consumaţie. Mai vorbesc d-nii: Titi Dumi­trescu, Berechet, Grigore Pânzaru Ion Opreanu, Gh. Movileanu şi Mi­hail Nicolau, după care d. Gh. Firă­nescu dă citire unei moţiuni în cu­prinsul cuvântărilor ţinute. Şi la Podul Coaei e spirt met­­ie? PODUL ILOAIEI, Sf­ — Zilele tre­cute locuitorul Ştefan Hulubei din satul Băileşti Homan, com. Erbi­cerii, a băut la o cârciumă locală, apoi a pornit spre casă. Pe drum a căzut, şi fiind un gerurile cele mari, a fost găsit a doua şi mort îngheţat Parchetul fiind avizat a Început cer­cetările spre a vedea dacă nu este vorba de vreo intoxicare cu spirt metilic. Ori după amiază reprezen­tanţii parchetului, d-nii procuror Misihănescu, căpitan Alesandrescu, comand, comp. de jandarmi, d-na dr. Maria Clopală, medic legist al parchetului, precum şi reprezentan­ţi ai autorităţilor locale, au făcut o descindere la cârciuma d-lui Jean Haimovici de aci. Reprezentanţii parchetului au luat probe care au fost înaintate laboratorului de chi­mie din Iaşi. De asemenea s-a dis­pus de a se face autopsia cadavru­lui lui Hulubei. CORBU instalarea comisiilor interimare ale^ sec. 3 si 1 La sectorul iii (albastru) ori la orele 1, a avut loc la pri­măria sectorului III, in prezența d-lui Ed. Mirto subsecretar de stat la In­terne, instalarea comisiunei interima­re numite in urma dizolvărei consi­liului acelui sector. D. VASILE CONSTANTINESCU, director în ministerul de interne, a citit decretul prin care consiliul sec­torului este dizolvat, iar în locul sau până la alegeri se numeşte comisiu­nea interimară compusă din d-nii: Chiriţă Vasilescu­, preşedinte, iar ca membri: Manole Constantinescu, Iacob Friedman, Andrei Ionescu, Al. Niculescu Duvăz, general Ion Pave­­lescu, Gh. Russe, Iorgu Sterili, Const. Stoenescu, Const. Tunescu şi Nic. Vasilescu Văraru. Alegerile comunale ale sectorului se fixează pentru data de 20 Apri­lie D. ED. MIRTO, subsecretar la In­terne, citeşte adresa de dizolvare, apoi procedează la luarea jurămân­tului membrilor comisiunei. D-sa spune că prin instalarea co­­misiunei acestui sector, guvernul poate spune că a încredinţat gospo­dăria Capitalei unor mâini cari pot asigura o bună administraţie. Cunoaşte de aproape pe d. Chiriţă Vasilescu, nou­ primar al sectorului şi este convins că corespunde demni­­tăţei ce i s’a încredinţat. Crede că aceeaş comisiune va pu­tea conduce sectorul şi după alegeri, dovedind astfel că guvernul a fost bine inspirat, când a numit-o. D. POMPILIU IONIŢESCU, de­putat, vorbeşte în calitate de cetă­ţean al sectorului 111, arătând că până acum acea parte a Capitalei, deşi cea mai întinsă şi mai populată, nu sa bucurat de grija vechilor edili. Urează spor la muncă noilor aleşi. D. CHIRIŢĂ VASILESCU, prima­rul sectorului, mulţumeşte tuturor pentru călduroasa primire ce i s’a făcut şi, asigură că îşi va face pe de­plin datoria, pentru a corespunde tu­turor aşteptărilor. Enumără câteva, din principalele capete de acuzare contra fostei con­duceri a Capitalei. Comisiunea interimară pe care o prezidează, s­e va folosi de experien­ţa sa în timpul când a făcut parte din vechea conducere, şi va şti a înlătura relele de cari suferă în pre­zent comuna. D. DEM. DOBRESCU, primarul municipiului, îşi exprimă mulţumi­rea pentru fericita alegere în per­soana d-lui Ch. Vasilescu. PRIMA ŞEDINŢA A COMISIEI După amiază la orele 6, comisiu­nea interimară a sectorului s’a în­trunit în şedinţă sub preşidenţia d-lui primar Chiriţă Vasilescu. După ce s’a examinat situaţia fi­nanciară şi administrativă a secto­rului, s’a hotărît ca o delegaţie com­pusă din d-nii: Andrei Ionescu, Gh Russe şi Vasilescu Văraru să stea­­ dispoziţia publicului la primărie în fiecare zi. Se va interveni la primăria muni­cipiului pentru a se afecta sectoru­lui o cantitate de lemne ce se va îm­părţi săracilor din sector. S’a decis a se înfiinţa un registru in care se vor înscrie săracii şi a se împărţi însemnate ajutoare în chiar cursul lunii Februarie. In urma cererei locuitorilor din cartierele mărginaşe, se va acorda o păsuire pentru dărâmarea locuinţe­lor de paiantă. Se înfiinţează un registru public pentru toate plăţile făcute de primă­rie şi se decide afişarea zilnică a si­tuaţiei financiare a sectorului. Şedinţele comisiunei vor avea 10 h­­in fiecare Marţi la orele 10 dimi­neaţa. După ridicarea şedinţei, d. primar Chiriţă Vasilescu a ţinut o cuvân­tare funcţionarilor primăriei, căro­ra le-a promis îmbunătăţirea situa­ţiei. Tratativele intre muncitorii olujeni şi industria Sârmei Cluj 22.­­ Am relatat într’un nu­măr trecut al ziarului conflictul iz­bucnit între muncitorii din Ghiriş şi Industria Sârmei, care a recurs la cele mai brutale mijloace pentru a constrânge pe muncitori să lu­creze cu salarii de foamete. In mijlocul celui mai cumplit, ger, direcţiunea Industriei Sârmei a în­chis gazul la locuinţele muncitori­lor, care au trebuit să doarmă nopţi dea rândul în cel mai groaznic frig Indignarea împotriva Industriei Sârmei este fără margini­ căci nici o întreprindere din Ardeal n’a re­curs la măsurile sălbatece la care a recurs această întreprindere să exploateze, pentru a constrânge pe muncitori să suporte regimul de foamete şi de mizerii, care du de la uciderea treptată a muncitorilor. Puşi în curent asupra regimului barbar dela Industria Sârmei, d-nii Jumanca şi Flueraş au plecat la Ghiriş pentru a mijloci tratativele de împăcare între muncitori şi di­recţiunea industriei Sârmei. izolvarea Cam­erei de comerţ din Constanţa Constanţa. î­n­ urma votării le­gii de reorganizare a Camerelor de comerţ şi industrie, urmând a se dizolva actualele consilii de admi­nistraţii ale tuturor Camerelor de comerţ­­. Avocat Nicu Petru pro­iectul judeţului a înaintat ministe­­rului de resort o adresă prin care propune ca viitoarea connsiu­ne in­terimară pentru pregătirea alegeri­lor, pe baza nouei legislaţiuni, în vederea formării unui nou consiliu de administraţie să fie alcătuită astfel: Valentin Popescu director de bancă, preşedinte ; Marcu Stern­berg, cerealist, vicepreşedinte , Gh Vasiliu, comerciant de coloniale, S. P. Mavroiani, I. Berberianu, far­­macist, V. Petru, cerealist, Petre Bârzan, comerciant, Gh Steţcu şi L Boeru reprezentanţi de comerţ. După confirmarea nouei comisi­­uni interimare, membrii ei vor de­pune jurământul legiuit și vor pur­cede de îndată la revizuirea și com­­plectarea actualelor liste de alegă­tori iar alegerile vor avea loc înă­untrul celor trei luni de la dizol­vare. LA SECT. II (NEGRU) Tot­eri la ora 12 jum. s-a făcut instalarea membrilor comisiei inte­rimare a primăriei sect. II (negru). Instalarea a fost făcută de d. D. R. Ioaniţescu subsecretar de stat la mi­nisterul de interne. După luarea jurământului d-lor Al. Protopopescu, preşedinte, maior Al. I. Gruţescu, Const. Dobrescu, Stere I. Ionescu, Gh. Manea, preot Marinescu-Frăsinei, Corneliu Mari­­nescu, Osias Melik, Ion Mihai, Ion Petrescu şi general dr. P. Vasilescu, d. D. R. Ioaniţescu a adus la cunoş­tinţă că, colegiul electoral comunal a fost convocat pentru ziua de 18 A­­pril­ie a. c. D-sa roagă pe noul primar şi pe colaboratorii săi să aibă în vedere toate lipsurile acestui sector, care nici­odată nu au fost satisfăcute, dar nici măcar cercetate de foştii edili. Face apel la funcţionari să dea, tot concursul noului primar, D.­­ Dem. Dobrescu mulţumeşte d­lui­ B. Dumitrescu pentru actul de prezenţă şi arată sacrificiile făcute în ultimele zile pentru săraci. Am dispus rezilierea tuturor con­tractelor de închiriere ale prăvălii­lor din pieţe şi hale, nu ca în tre­cut. D. B Dumitrescu spune că re­gretă actul de dizolvare dar pără­seşte mandatul cu sufletul împăcat că şi a făcut datoria. D. AL N. Protopopescu nou­ pri­mar mulţumeşte pentru încrederea ce i s’a arătat şi făgădueşte că va face tot posibilul să corespundă cu nevoile cetăţenilor. cazun noi de sifos sxantematic în Capitală După cum am anunţat, din cele şase cazuri de tifos in­seante­­matic suspecte­ s’a stabilit a fi bolnavi de această molimă nu­mai doua persoane, cari se afl­e internate la pavilionul de Izo­lare dela Colentina. In urma raziilor făcute eri, au fost trimise la acelaş pavilion, o femeie şi un bătrân, bănuiţi a fi bolnavi de tifos exantermatic. D. pro­ dr. Mezincescu, a luat serioase măsuri de combatere a acestui teribil flagel. ­ai mulţi ofiţeri refor­maţi Iaşi, 22.­­­ In şedinţa de azi dimi­­nea­ţă a consiliului de reformă au fost judecaţi şi reformaţi cu pierderea gra­du­lui căpitan Cotz Carol din reg. 1 vânători, locot. Isvan din reg. 17 obu­ziere, sublocot. Lucopol din reg. 54 inf. şi sublocot. Jianu Vasile din reg. 53 infanterie, acuzați de fapte ce •­iintr Dnnsrf»« miîî^n­ «ti am.

Next