Curentul, august 1931 (Anul 4, nr. 1260-1282)
1931-08-01 / nr. 1260
ffPREVEDEREA ## SOCIETATE fiKOKilYIA RORIANA DE ASIGURARE strada REcu Fivpescu Ro. 21 CAPITAL SOCIAL III lift AL SAT LEI 10.000.000 Seria XI-a — Cupon No. 20 Cititorii ziarului „Curentul“ cari vor strânge ti trimite Societatei de asigurare «Prevederea» Str. Nicu Filipescu 21, 40 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de asigurare „Capitalizare“ Viaţa populară (cu amortisment cu trageri lunare la sorţi) în valoare de lei 20.00) a Societăţii „PREVEDEREA“ cu care vor participa în mod gratuit la a noua tragere de amortizare Examen pentru minoritarii din serviciul C. F. R. (Direcţiunea generală a Rgeiei Autonome cft., prin ordinul general No. 41031 R. A. din 19 Martie, aducea la cunoştinţa personalului minoritar că acei constataii la examenul din luna Aprilie B .c, că nu vor cunoaşte îndeajuns limba oficială, vor fi transferaţi în interes de serviciu fără speze de strămutare, în diferite centre din vechiul regat spre a-şi perfecţiona cunoştinţele. Or, la examenul ţinut în lunaAprilie a. c., după rezultatul obţinut un mare număr de personal urma să fie transferat Direcţiunea având în vedere greutăţile traiului şi spre a veni în ajutorul personalului printr’un nou ordin general a dispus : Să se acorde un nou termen de pregătire, până in luna Decembrie 1931, personalului participant la Casa generală de pensiuni şi celui participant la Casa de Ajutor tabelaA (agenţi) care nu cunoaşte îndeajuns limba oficială pentru a-şi perfecţiona cunoştinţele. Conducătorii diferitelor unităţi centrale şi exterioare vor îndruma şi urmări îndeaproape personalul în subordine, care nu cunoaşte îndeajuns limba oficială, astfel că toţi ferit avarii, aceia să-şi dea toată sîlinţa spre a o învăţa. In cursul lune! Ianuarie 1932 se va procena noi examinări. De astădată direcţiunea generală a Regiei autonome cfr., pare să fi luat măsuri cât se poate de drastice având în vedere că după atâţia ani dela unice parte din personalul minoritar nu şi-a dat silinţa de a cunoaşte suficinet limba oficială ceea ce denotă o rea voinţă din partea acestora şi care trebue să fie sancţionată. De aceea a decis ca toţi acei cari la noul examen din ianuarie se vor dovedi că nu cunosc îndeajuns limba oficială spre a putea face faţă cerinţelor serviciului, să fie licenţiaţi. 0 iilfflWmr-............ Ciocnirea anei locomotive co an tren Eri mașina izolată a tr. 2V2 a intrat pe linia doua a stației Mica Saşa, ocupată de trenul 3312, cu viteză tamponând brusc ultimele 2 vagoane care au fost grav avariate încât a fost nevoie de transbordare; locomotiva de asemeni a su Pe drumuri africane Continuare din pag. I«a fari de Islam*. In enervarea apăsătoarelor ore, la rSul nu le-o fi fulgerând prin minte. Ideia ci dacă ar ucide un roumi (creștin) în timpul Ramadanului, sufletul li s'ar urca drept la ceri Dar sinistra amintire a ghilotinei ce se văzu In cateva rânduri pe pieţele Algerului, le temperează instinctele şi ranchiunele, făcându-i să aştepte resemnaţi împlinirea acelei făgăduinţe pe care marabuţii le-o cântă de o sută de ani fără încetare, că Allah va arunca intr’o bună zi pe toţi Europenii, în fundul mării Mediterane. Primele opt zile sunt mai greu de Suportat, apoi vine obişnuinţa; somnul pe lespezile de piatră ale cheului, sub soarele generos, li face să Uite chinurile flamanzicei. Cel mai mult au de suferit indigenii Salahori la palatele In construcţie Pe măsură ce ziua Înaintează, 11 vezi strângându-şi centurile devenite prea largi şi când în cele din urmă soarele coboară şi umbrele serii invăluesc tot mai mult cetatea albă, le citeşti în priviri, aşteptarea veselă şi nerăbdătoare a scurgerii ultimelor clipe. Ultimele clipe sunt cele mai febrile. In cafenele, băeţii de serviciu aduc ceştile pline cu cafea dinaintea musulmanilor ce-şi pregătesc ţigara aşteptând semnalul liberator. Pe feţele palide şi trase, umbra plictiselii pare eclipsată de o licărire de speranţă. Minaretele moscheilor — modernitate — îşi aprind mulţimea de becuri rânduite In chenar, ca edificiile publice europene,in zilele de fast naţional şi când, la bubuitul tunului, muezinul apare în balcon ca să vestească lent şi melancolic ceasul sfânt fel rugăciunii — »la illah illa Allah, Mohammed ressoui Allah1* (nu e alt Dumnezeu decât Allah şi Mohammed e profetul său) — un imens oftat de Uşurare scapă din piepturile opresate.Toţi cu voce tânguioasâ, laudă pe Prea înaltul. Moscheia se umple de credincioşi. Alţii se roagă în stradă, fără grabă, garul ca nu totdeauna. Aceste prime ceasuri ale serii, în Ramadan, au un farmec deosebit. O atmosferă de intimitate frăţească domneşte între oamenii până atunci învrăjmăşiţi. După recitarea versetelor din Coran, corespunzând acestor zile mari, fidelii îşi satură foamea cu plăcinte înecate în siropuri, ce se vând din belşug, de tarabagii răsăriţi ca la o comandă, pe străzile din jurul templului Cei mai săraci, surprinşi de clipa solemnă, cerşesc primului trecător o bucată de pâine sau de portocală. Noaptea se scurge în ospăţ şi veselie, căci dacă se condamnă sever ■tomacui în cursul zile, noaptea libertatea e deplină. Carşul arab la un aspect de entuziastă însufleţire. O lume din o mie şi una de nopţi se plimbă în misterul uliţelor scăldate de umbrele nopţii. In dosul porţilor ferecate se aud svonuri vagi de petrecere. Unii mănâncă şi beau, nepăsător culcaţi pe caldarâm, aşa că trebuie să calci peste ţurloaie goale, găsind cu greu un loc de trecere printre acele mormane de carne omenească acoperite cu soirenţe. Dughenele ovreieşti şi casele de plăceri fac cele mai bune treburi. In cafenelele maure, indigeni imobili ascultă poemele improvizate ale trubadurilor veniţi din pustiu sau urmăresc cu ochii dilataţi obişnuita exibiţie — dansul pântecului — a curtezanelor Oulad-Naib gătite ca nişte idoli cu bijuterii barbare. Intre dansul acesta şi oraşul arab e o idele de inseparabilitate. Se dansează pretutindeni, nu numai In cafenele, ci şi in case particulare. Nu zădarnic prostituatele sunt flora naturală a străzilor cartierului arab. Cele mai multe îşi aşteaptă „norocul** stând greceşte în faţa porţilor, altele grupate nu penumbra unui gang rădi şi glumesc. In părul negru au presărat flori, ghirlande înmiresmate le cad pe umeri şi sâni. Pielea brună braţelor e înflorită de tatuaje — simboluri, peşti, flori naive sau nume perpetuând memoria acelor ce le răpiră cândva gloria virginală. In obscuritatea plină de mister a răspântiilor, felinare roşii aruncă o lumină indecisă şi pe ziduri, sugestive, în litere de foc ca la cinematografele bulevardului, poţi ceti bunăoară. ..maison francaise“. Aceste case, tolerate de autorităţi, se disting prin tastul decorativ. Intre pilaştrii ornaţi cu embleme şi liane serpentine, picturi murale epatează pe profanii artei: alegorii în gust pompeian, femei goale cu efect de pulpe, etc. Reprezentante a tuturor naţiilor, trăiesc aici o viaţă deplorabilă: franţuzoaice, spaniole, italience, negrese, maure, evreice, etc. Indigenele sunt cele mai numeroase şi singurele cari nu se simt nefericite. In lumea musulmană vânzătoarea de plăceri nu e mai desconsiderată decât o femeie cinstită. „Femeia e făcută pentru om, ea îi este inferioară” — spune un verset din Coran. In ochii orientalilor, ea nu preţueşte decât prin sănătăţi, tinereţă şi frumuseţă; e un instrument de muncă sau de plăcere. Nu contează ca persoană morală, căci pentru arabi orice femeie e, din instinct, perfidă şi adulteră: „Când femeia a văzut musafirul, nu-şi mai vrea soţul“... Kivăran-Răzvan Informaţiuni D. lonescu Siseşti, ministru de agricultură, va avea in curând o confăluire cu prefecţii judeţelor in legătură cu rolul organelor de administraţie la realizarea programului de agricultură pe care departamentul agricultură o are pregătit. Ministerul de finanţe, direcţia contrbuţiunilor, a dispus urmărirea pe orice cale a celor cari nu vor să achite cotele adiţionale pentru drumuri. Nu, ci numai conform înţelegerii. Ministerul de finanţe a încunoştiinţat punctele vamale că, cerealele şi derivatele lor, la export, sunt scutite de impozitul pe cifra de afaceri. BERLIN 36. (Rador). — Miniştrii plenipotenţiari ai Elveţiei, Austriei şi Cehoslovaciei, au făcut eri un demers comun la Ministerul de Externe al Reichului, in chestiunea taxei de loc mărci, instituită de guvern la eliberarea paşapoartelor. Eri după amiază a fost adus în Capitală şi înmormântat la cimitirul Belim Emanuel Vlahide, fost prim pretor al plăşei Sinaia şi unul din cei mai distinşi funcţionari administrativi. Excursioniştii şi iubitorii de natură îşi pot procura cu Lei 20, de la orice librărie din ţară, HARTA amănunţită a regiunei proectată pentru excursii, aflată in „GHIDUL TRISTULUI şi AUTOMOBILISTULUI” la scara 1/300.000, întocmită de d. prof- cartograf M. D. Moldoveanu Cererile se pot face şi direct la autor, Strada Albă No. 5, Bucureşti VI, PARIS, 29. (Rador).— Judecătorul de instrucţie a trimis în judecata corecţională, sub învinuirea de spionaj pe bursierul şi cetăţeanul român Lecca, moartea căpitanului sachini GALAŢI 29. — Starea căpitanului Sachini care se îmbunătăţise în ultimele zile s’a agravat în cursul zilei de azi. Pe la orele 2 d. a. în urma unui interogatoriu ce i s’a luat de către un reprezentant ul parchetului militar, căp. Sachini a suferit o puternică criză de nervi, în urma căreia a încetat din viaţă. Moartea căpitanului Sachini a produs o vie impresie. Delapidarea de la Banca Ardeleană CLUJ, 29. __ In Cluj, circulă de câteva zile svonul că un funcţionar de la anca Ardeleanu a săvârşit mari fraude şi a fugit peste graniţă. Direcţiunea băncii printr’un comunicat, recunoaşte că funcţionarul Körösi Ianos fiind încredinţat să depună la o percepţie suma de 178.000 lei, a dispărut cu banii. Direcţiunea băncii arată că toate svonurile în circulaţie se reduc la acest fapt şi nu e vorba de sume mai mari. Interesantă este însă atitudinea presei minoritare, care imediat ce s a aflat fapta lui Körösi, l-a şi botezat Ion Criştian, spre a-l prezenta opiniei publice pe delapitator ca romin. E un vechiu obicei al presei maghiare de a boteza şi risboteza pe cetăţeni, după interesele maghiare. Şi nu s’a putut desbăra de el nici presa maghiară din România. Mica Publicitate curentul Procesul soc. Fero-chimica Ziua xxvuia, secTiiul de Pupi amiază Şedinţa se deschide la ora 8 sub preşedinţia d-lui general Florescu. D. col. ŞT. DUMITRESCU, subdirectorul pirotechniei armatei, îşi continuă pledoaria în apărarea doctorului chimist Rădulescu. Arată că d-rul Rădulescu n’a lucrat singur. A avut de colaboratori pe căp. Cornea şi alţii. In activitatea sa, dr. Rădulescu a fost deseori inspectat de secretarul general al ministerului armatei. Soc. Fero-Chimica nu putea influenţa cu bani sub nicio formă, deoarece se poate constata din bilanţuri, că era în deficit. Asupra acuzaţiei că dr. Rădulescu a recepţionat un trotal impur, apărătorul face o amplă expunere de ordin technic, asupra acestei chestiuni, relevând că nu poate fi învinovăţit dr. Rădulescu. Insistă asupra motivelor de ordin technic, care au determinat încheerea contractului cu Ferochimica, conchizând că bine s'a făcut luându-se hotărârea să se distrugă muniţia din timpul războiului, fabricată în condiţiuni excepţionale. Orice bun român cu grije de apărarea ţării, nu putea proceda altfel, de cum au procedat acuzaţii. Războiul e expresiunea de vitalitate a unei naţiuni, comportând jertfe omeneşti şi materiale. Intr’o emoţionantă peroraţie d. col. Dumitrescu cere achitarea acuzaţilor, care au fost împinşi pe banca acuzării, numai din patimă şi ură. D. avocat MIRCEA CANCICOV, apărătorul d-lui con Şoarec, analizând din punct de vedere juridic, faptele imputate celor patru inculpaţi în raport cu încadrarea ce li s-a dat in rechizitoriu pe baza art. 250 din codul justiţiei militare, constată o contradicţie între spiritul articolului şi natura acuzaţiilor. Art 250 se referi la falsuri în scripte de contabilitate şi socoteli, fapt ce nu se poate imputa acuzaţilor. Ministerul de războiu a voit la început să încadreze faptele puse în seama inculpaţilor în prevederile art. 124, însă observând în urmă, că potrivit acelui articol, faptele de ordin penal sunt prescrise după 5 ani dela săvârşirea lor, a recurs la art 250. Lucrul acesta se dovedeşte dintr’o adresă a raportorului, d. general Hanzu, semnată şi de d. general Gorsky. Analizând faptele imputate d-lui col. Şoarec, în lumina definiţiei falsului, — schimbarea adevărului cu intenţie vicleană spre a aduce prejudicii altuia, apărătorul constată că acuzaţiile nu pot sta în picioare. Singurele acte prin care e acuzat col. Şoarec sunt procesele-verbale privitoare la depozitele Saturn-Buzău şi Bârlad. Col. Şoarec a constatat starea muniţiei şi a opinat împreună cu ceilalţi membri ai comsiei de triere, să fie distrusă. Afirmaţiile de atenei şi le menţine şi acum ca specialist. Opinia separată a col. Cocea nu contează faţă de opinia unei comisii întregi. Col. Cocea n’a fost omis din comisia dela Bârlad, ci s’a omis singur, fiind în acea vreme la Reşiţa, după cum se poate dovedi din conturile de misie. Consiliul nu poate transforma aceasta chestiune într’un proces de inchiziţie a părerilor. Conştiința de ostaşi integri a membrilor consiliului nu trebue să permită sdrobirea unor oameni cari n'au nici o pată. In jurul acestui proces sau vorbit de miliarde, cu care ar fi fost păgubit Statul, ori s’a constatat, spune apărătorul, că generalul Lucescu, după o viaţă de muncă, are o casă şi un colţ de moşie în valoare de un milion. Col. Şoarec are la o bancă vreo 50 mii lei. In încheere, apărătorul cere nu achitarea sau reabilitarea, considerând că cei patru acuzaţi n’au nicio vină, ci repunerea lor în situaţia de mai înainte. Şedinţa se deschide la ora 8 sub preşedinţia d-lui general Florescu. Se dă cuvântul d-lui avocat DIM. RĂDULESCU care vorbeşte în apărarea d-rului chimist Rădulescu. D-sa începe prin a arăta că va examina fondul procesului şi acuzaţiunile aduse. In lumina actelor şi dovezilor din dosare spre a dovedi imposibilitatea juridică a falsului intelectual pus în sarcina acuzaţilor. După ce face o Incursiune în domeniul dreptului penal spre a învedera elementele necesare care duc la posibilitatea unei infracţiuni, apărătorul începe prin a examina contractul cu Ferochimica, pe temeiul căruia au avut loc toate operaţiunile de triere şi distrugere a muniţiunilor alterate, provenite din războiu. D. avocat Rădulescu evidenţiază consiliului necesităţile de neînlăturat cari au dus la închierea contractului. Contractul fiind astfel făcut din ordinul autorităţii superioare şi conform cu Interesele ţării, nu poate cuprinde în sine noţiunea falsului intelectual, care presupune alterarea adevărului. Faţă de textele precise ale contractului iniţial şi convenţiunilor anexe, falsul intelectual apare ca o imposibilitate de ordin material şi juridic. Apărătorul învederează apoi, că întreaga concepţie a acuzaţiilor, deşi calificată la început ca neconforme cu interesele oştirii şi principiile technico-militare, a fost totuşi după numeroase verificări, adoptată ca singură corespunzătoare nevoilor oştirii Revenind la faptele speciale imputate d-rului Rădulescu, apărătorul dovedeşte netemeinicia tuturor acuzaţiilor aduse întrucât din toate actele aflate la dosar, rezultă că d-sa ?i-a făcut cu prisosinţă întreaga datorie, apărând interesele statului, căutându-se a se face această dovadă cu mărturiile câtorva martori interesaţi, ce figurează printre acuzatori. D. avocat Rădulescu mai invoacă în sprijinul susţinerilor sale, avizul a 13 avocaţi al ministerului armatei din care se constată că acuzaţii au lucrat cu bună credinţă, apărând tot timpul interesele ţării. In încheere d. avocat Rădulescu Intr’o emoţionantă peroraţie arată efectele grave ale unei sentinţe de condamnare prin care s’ar înceăteni la noi idola periculoasă ordine! sociale a calificării unei păreri ştiinţifice cu fals intelectual. Aceasta ar constitui un adevărat atentat contra spiritului de Iniţiativă şi curaj, sdruncinăndu -se baza sufletească a armatei. * Achitarea va fi o puternică afirmare a ideii de dreptate, foarte necesară în timpurile actuale de descurajare din năuntru şi intrigă din afară. Şedinţa se amână pentru ora 5 p. m. * D. avocat Vasile Lupu şi d-ra revocat Lizeta Gehorghi au renunţat la pledoarii în porcesul Fero-Chimica. Şedinţa se ridică la ora 9 seara. Ziua HRIX. şedinţa de dimineaţa Carnetul Baloane de săpun •alârefiit Intr’o faimoasă dftţgneaţi de var*, un călăreţ ridicat ponton înaltul cerubii, praful şoselii card*riue+~lfela Paşcani spre Târgul-Neamţ. — „Diiiii, cal!...“, striga el, în răstimpuri, agitând umbrela pe care o finea intr’o mână şi o legătură cu merinde pe care o ţinea in cealaltă. — ,„Diii, cal!...“ Dar calul — o corcitură costelivă şi specioasă — se oprea la acest îndemn şi nu voia să se mai mişte, nici mort. — „Diiii, cal, fire-ai tu al dracului, cu hoţul cela de Ilie, care mi te-a vândut!...“ Şi umbrela se agita frenetic, indreptându-şi spre cer vârful ei de alamă, tocit de prea lungă întrebuinţare, — ,„Dini, cal!...“ Iar calul — înclinându-şi capul, în semn că... a înţeles — rămânea totuş pe loc, contemplând, melancolic, creasta drumului ce trece prin pădurea Sturzii. — »Aşa un parşiv di cal, n'am mai văzut...“, se jelui, cu voce tare, călăreţul, copacilor ce strejuiau şoseaua pustie. — Calului ca şi omul, jupâne Herşeule!...", rosti o voce de om somnoros, din şanţul şoselii. Şi nu mult după aceia, două braţe vănjoase răsărită din şanţ, precedând apariţia unei căciuli de oaie. — I.Care eşti cela, moi?... — „Noi suntem, jupâne Herşevie! Gheorghi a lui Ion a Saftii, din Timişeşti..“ „Istoria Romanovilor“ Este titlul unei documentate moriogafii apărute în excelenta „Bibliotecă istorică“ a editurii Payot, datorită colaborării scriitorilor Funk şi Nazarevski. Carte remarcabilă, nutrită cu o erudiţiune sorbită la cele mai autentice isvoare directe, asupra dinastiei care în trei veacuri de stăpânire isbuti să facă din Rusia o mare putere europeană. Volumul începe cu un remarcabil capitol asupra stării deplorabile a Moscovei, anarhizată de tulburările ce urmară după moartea lui Ivan cel Groasnic, — moment în care țara era gata să se nărie în barbarie dacă nu ar fi pus mâna pe tron primul Romanov, Mihail Feodorovici, — ales iar în mănăstirea Ipatiev din Moscova, trei secole înainte de asasinarea ultimului Romanov tot înitr-o casă Ipatiev. „La fii umbrei şi ai soarelui" Este titlul dat de strălucitul publicist francez Pierre Miile volumului său apărut in editura Firmin-Didot, şi dedicat descrierii frumuseţilor marocane, şi voluptoaselor peisagii de la Fez, Moulai-Idriss şi Menkes. Marocul arab este evocat alături de cel berber,_ dominat de culmile sălbatece ale Atlazului, găzduitor al răsboinicilor cruzi şi generoşi, pe lângă cari femeile joacă roluri atât de misterioase şi de tăinuite— Voluptăţile gloriei „In solitudine cordis’’, a publicat deunăzi de Edmond Jaloux (Oeuvres fibres) conţine un mişcător pasagiu asupra gloriei: „Gloria este o formă a dragostei. Ah!... Când nu vei mai fi decât cenuşă, sâ poţi încă mişca inimile, sfigiţi minţile, să dai tresăriri de surprindere, de fericire, de admiraţiune altuia, — acea tulburare pe care oamenii iubiţi o oferă celorlalţi în timpul vieţii lor... Sau să dărueşti un nou înţeles al lumii unor fiinţe tinere, să le destăinueşti necunoscutul universului şi al vieţii. — nu este aceasta oare un lucru de dorit? Dar ce zădărnicie, *că vrei să supravieţueşti atunci când nu ai vieţuiit,—şi ce nebunie, când nai ştiut să faci nimic în viaţă, să vrei să realizezi totul după moarte !... Parlamentarism şi viteză La sfârşitul lunii în care parlamentul românesc a reuşit un splendid record de viteză legiferantă, este poate interesant de semnalat un alt record parlamentar, de nuanţă contrară. Pe când era deputat, în anul 1909, doctorul Delpierre făcuse să se adopte cu unanimitate în famera franceză un proect de lege menit să înzestreze agricultura cu jurisdicţiunea arbitrală. Cu câteva ore înainte de închiderea sesiunii senatoriale de anul acesta, — doctorul Delpierre, astăzi senator al aceluiaș departament care-l alesese deputat în 1909, — avu plăcerea să vadă sosind de la Cameră proeetul său de lege, și să-l voteze în calitate de senator ! !... Propunerea avusese nevoe de 22 ani spre a face drumul de la Palais Bourbon la Luxembourg«.. / — »D-ta eşti, badi Gheorghe?^“ __„Păi... cin’ să hie',,“ Călăreţul nu mai avu nevoie să oprească, fiindcă era oprit gata. Dar inton.'ăndu-se spre Gheorghi, il luă de martor: __„Iţi place, aşa un parşiv de cal? Eu îi zâc. Diiiii și el stă pi loc, par’c’o văzut-o pi bunică-sa, eşând din groapă..“ — ,Apoi, așa's haremurile istea. Is ca sâ omu’. Pân’ ce nu-i pui pintenii în coaste, ca mai ba să să mişte...“ — ,J?inteni?.„“, făcu, bucuros, călărețul. Vasâzâcâ dista nu vre el să meargă? Fiindcă n’am pinteni?..." — „Păi, mai e vorba?.J‘ — .Atunci sâ știi că-mi pun o păreche di pinteni, să-l ieie dracuȘi apucându-și calul, de dărlogi — după re descăleca, cu multă greutate — o porni agale spre Moțca unde, in capul satului, Vasile Ifrim își avea motcovăria... — „Vasâli, cât ai să-mi iei pi-o păreche di pinteni?...“ •— »Păi, de jupâne cam vreo trii lei di parale..." (Era înainte de răsboiu). — „Aluneca... sâ-mi dai un pinten! Uite un franc ș’o bucată.»1 — ,JDa' ci — doamne iartă-mă! — să faci numa’ cu unu? Vtai să ’mpungi numa’ o jumătate di cal?».“ — »Prost mai eşti, mii Vasâli! Păi, dacă porneşte o jumătate dela cal, nu pleacă şi cealaltă după dânsa?..." ,,Trecute vieţi de Doamne şi Domniţe“... •şEpoca” publică de câteva luni cele mai frumoase foiletoane istorice, scrise de N. C. Gane, intr’un stil care întrece orice dulce afectare a arhaismului lexical, încrustând într’o frescă prietenoasă figurile de voevozi şi de femei române care au ctitorit aici. Evocările d-lii G. Gane au o tonalitate sufletească unitară, care aproapie până dincoace de zona ideală şi rece în care Istoria a situat aceleaşi siluete reshumanizate şi scoase din maree, familie românească. Foiletoanele d-lui C. Gane strălucesc prin ambianţa de familiaritate pe care o creiază unui mediu de eroice fantome zilei desprinse din muzeul Istoriei Românilor. Paginile publicate până acum în ,,Epoca” merită o grupare atentă și pioasă, într’un volum. Care editor se va onora cu tipărirea lor ! Cum se naşte Mickey Desenele animate, pe care le vedem la repezeală pe la sfârşitul unui film sentimental — sunt rezultatul unei munci migăloase. Un francez, care l-a vizitat pe creator, — pe nume Walt Disney ne pune în curent cu perioada gestaţiunei. Dacă ar lucra singur, îi spuse animatorul, i-ar trebui 2 ani pentru un film ce-ar ţine abia 10, 11 minute ecranul ocupat. Iată statistica: 5060 imagini, pentru un film de 200 metri şi 17 imagini pentru gestul de-o clipă al animalului. Walt Disney a rezolvat truda, colaborând cu 22 desenatori de un talent ingenios şi un muzicant admirabil. Ei muncesc simultan în proporţii micrometrice. In urmă vine fotograful care trage, încet câte o poză după fiece ucsen (sunt 5.000). E cazul să spunem: parturant monies, naacetur ridiculus mus. Un tratat general asupra naționalității In editurile faimosului „Recail Sirey”, ed. E. Bourbousson publică un foarte erudit studiu de legislațiune comparată, intitulat ,,Traité général de la nationalité”. Avocat şi secretar al Academiei diplomatice internaţionale, autorul a obţinut dela 70 de guverne textele legilor, decretelor şi regulamentelor concernând naţionalitatea, documente pe care le-a adunat şi comentat într-un excelent studiu general. Autorul examinează cele trei mari probleme: a femeii căsătorite, a naturalizării, şi a pierderii naţionalităţii, urmărind-o în 70 de legislaţiuni, dela acea a Afganistanului până la aceea a Iugoslaviei, fără a uita în drum Siamul, Albania, Principatul Monaco şi Cetatea Vaticanului. Pentru toate, analizează statutul juridic al femeii căsătorite cu un străin, procedura naturalizării, şi efectele naţionalităţii noui asupra copiilor naturalizatului. Geer Patrick C A E T R A N gamttgita I August 1931 394 m. BUCUESH 18: Muzică simfonică (plăci de gramofon). 13,30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13,50: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 18: Orchestra Sibiceanu: Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19.10: Orchestra Sibiceanu: Continuarea concertului. 20: D. Florinescu: Forma pământului. 20.20: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 20,40: D. Horia Furtună: Despre plictiseală. 21: „Aida”, operă In 5 acte de Verdi (doză electromagnetică). Intre acte Informaţiuni. STRĂINĂTATEA BELGRAD. 11,30: Plăci. 12,46: Muzică cehă. 19: Cântece naţionale. 19,30: Concert. 20,30: „Contesa Marilza”, operetă. 22,50: Plăci. BUDAPESTA 9,15: Concert. 20,05: Concert. 16: Pentru copii. 17,80: Concert. 18,46: Noutăţi. 19,10: Concert. 21: Sărbătoare a gândirii. Petpeffi şi 22,25: Concert RADIO Vineri 31 Iulie 1931 apoi concert LANGENBERG, 13,05: Concert. 15,15: Pentru copii. 16,20: Pentru tineri. 17,18: Concert de vecernie. 20,45: „Was frag ich viel nach Geld und Gut’’. Comedie şi apoi muzică. MILANO, 17 ; Dans. 17,50: Ştiri. 19,20: Concert. 19,40: ştiri. Plăci. 20: Ştiri. 20,55: Curiozităţi. 21: Din opere. 23: Ştiri. PRAGA, 11,30: Plăci. 12: Ora. Plăci. 12,80 Concert. 14,10: Plăci. Bursa. 14,30—16: Concert. 17,10: Plăci. 18,25: Emisiune germană 19,30: Cântece populare. 21: Concert 22,15: Concert. ROMA. 17: Ştiri. 17,30: Concert instrumental. 10,40: Ştiri. Plăci. 21: ,,Saritura pe fereastră VARŞOVIA. 11,58: Ora, fanfară. 16,25: Plăci. Ştiri. 16,50: Emisiune franceză. 17,15: Plăci. 18: Concert 19: Diverse. 19,20: Plăci. 20,15 Concert simfonic. 22: Foileton. 22,30: Concert cu muzică uşoară. VIENA. 11,30: Plăci. 12,30: Ora. Timpul. Ştiri 12,40:14: Plăci. 16,30: Ora. Timpul. Bursa. 16: Concert. 17,30: Pt. doamne. 18,30: Conf. 19: Muzică veselă şi primitivă, conf. 19,40: Concert. 20: „Viena veche”, operetă. 22,15: Vremea, ştiri presă. Sâmbătă 1 August 1937 394 m. BUCUREŞTI 13: Muzică vocală (plăci de gramofon). 13,30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13,50: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18: Muzica regimentului 21 Infanteriei sub conducerea d-lui Sublocotenent Stamatiade. Lt. Al. Marian Fantezie militară; Halevy; Fantezie din opera „Ebreea’’; Sublocotenent stamatiade; Amintiri din Osoi—vals; Verdi; falsi cavatină. 19- informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19,10: Muzica militară a reg. 21 infanterie sub conducerea d-lui Sublocotenent Stamatiade : Clava, tango; Supe: Urme de bandiţi, uvertură; Schweinberg: Primăvara, fantezie: Vechiul Heidelberg potpuri studenţesc. 29: D. Radu Vulpe: Arheologia Basarabiei. 20.20: Muzică românească (plăci de gramofon). 21: Orchestra Radio- T. Dron; Regimentul 41 Călugăreni, marş; Paschiu- Floricelele, potpuri; Lehar: Muzică de opereta „Eva”. 21,45; D. prof. I. Simionescu: Torontalul. 22: Orchestra Radio; Beethoven: Romanţă în sol major pt. violină şi acomp. orchestră (solist d. Koganof); Sarasate: Zigeunerweise; Dimen: Buciumul Carpatilor; Kalman: Muzică din „Prinţesa Circului”. 20.45: Informaţiuni. 12.25! Concert Cânte, STRAINATATEA BELGRAD. 11.30: Plăci. Concert. 19.30: Concert. 20: Vocal. 21.60: Comedie. 22.20: ce ruseşti. BUDAPESTA. 9.55: Plăci. 12.05! Concert. 17: Trans, religioasă. 17,30: Concert. 19: Seară Onody Aknss, 19,30: Concert. 20,55: Seara Cegléder şi apoi muzică de tango în LANGENBERG, 13,05: Concert. 15 50: Pentru copii. 16,15: Transia din Koenigsberg. 17: Concert. 20: Vânătorii în ţara Rhinului şi Vestfalia. 20: Noapte veselă şi apoi muzică. MILANO. 17,50: Ştiri- 19,16: Concert. 19,40: Ştiri. Plăci. 20: Ştiri şi transm. unei piese de teatru. 22: Jazz. PRAGA, 11,30: Plăci. Ora. 12,30: Concert. 14: Plăci. Bursa- 14,30—16: Concert. 17: Plăci. 18,25: Emisiune germană. 19,55: Muzică militară 21: Concert. 22,20 —24: Noapte pestriţa. ROMA, 17,15: Ştiri. 17,30: Concert. 19,40: Ştiri. Plăci. 21: „Baiede ra’’ operetă. TOULOUSE, 12,45-17,30: Concert, ştiri. 17,46-18,30: Concert. 19,45- 22,30: Festival. 22,30: Presă ştiri. 23,80: Ora autorilor. VARŞOVIA 1a 05: Plăci. 16,30: Arii şi cântece. 17,15: Plăci. 19: Diverse. 17,20: Plăci. 20,15: Concert. 23,30: Concert, VIENA. 11,30: Concert militar. 12,30: Ora. Timpul. Bursa. 15,50: Plăci. 17: Concert 18,55: Actualităţi. 19,40: Cântece şi arii scoţiene. 20,30: ,,Hanni geht tanzen’’ operetă in 3 tablouri. . .... 4