Curentul, august 1931 (Anul 4, nr. 1260-1282)

1931-08-01 / nr. 1260

ffPREVEDEREA ## SOCIETATE fiKOKilYIA RORIANA DE ASIGURARE strada REcu Fivpescu Ro. 21 CAPITAL SOCIAL III lift­­ AL SAT LEI 10.000.000 Seria XI-a — Cupon No. 20 Cititorii ziarului „Curentul“ cari vor strânge ti trimite Societatei de asigurare «Prevederea» Str. Nicu Filipescu 21, 40 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de asigurare „Capitalizare“ Viaţa populară (cu amortis­ment cu trageri lunare la sorţi) în valoare de lei 20.00) a Societăţii „PREVEDEREA“ cu care vor participa în mod gratuit la a noua tragere de amortizare Examen pentru minoritarii din serviciul C. F. R. (Direcţiunea generală a Rgeiei Autonome cft., prin ordinul ge­neral No. 41031 R. A. din 19 Mar­tie, aducea la cunoştinţa perso­nalului minoritar că acei consta­taii la examenul din luna Aprilie B .c­, că nu vor cunoaşte îndea­juns limba oficială, vor fi tran­sferaţi în interes de serviciu fără speze de strămutare, în diferite centre din vechiul regat spre a-şi perfecţiona cunoştinţele. Or, la examenul ţinut în luna­­Aprilie a. c., după rezultatul ob­ţinut un mare număr de personal urma să fie transferat Direcţiu­nea având în vedere greutăţile traiului şi spre a veni în ajutorul personalului printr’un nou ordin general a dispus : Să se acorde un nou termen de pregătire, până in luna Decembrie 1931, personalului participant la Casa generală de pensiuni şi celui participant la Casa d­e Ajutor tabela­­A (agenţi) care nu cunoaşte îndea­juns limba oficială pentru a-şi per­fecţiona cunoştinţele. Conducătorii diferitelor unităţi centrale şi exterioare vor îndruma şi urmări îndeaproape personalul în subordine, care nu cunoaşte în­deajuns limba oficială, astfel că toţi ferit avarii, aceia să-şi dea toată sîlinţa spre a o învăţa. In cursul lune! Ianuarie 1932 se va procen­­­a noi examinări. De astădată direcţiunea gene­rală a Regiei autonome cfr., pa­re să fi luat măsuri cât se poate de drastice având în vedere că după atâţia ani dela unice parte din personalul minoritar nu şi-a dat silinţa de a cunoaşte sufici­­net limba oficială ceea ce denotă o rea voinţă din partea acesto­ra şi care trebue să fie sancţio­nată. De aceea a decis ca toţi a­­cei cari la noul examen din ia­nuarie se vor dovedi că nu cu­nosc îndeajuns limba oficială spre a putea face faţă cerinţelor serviciului, să fie licenţiaţi. 0 iilfflWmr-............ Ciocnirea anei locomotive co an tren Eri mașina izolată a tr. 2V2 a in­trat pe linia doua a stației Mica Sa­­şa, ocupată de trenul 3312, cu vite­ză tamponând brusc ultimele 2 va­goane care au fost grav avariate încât a fost nevoie de transbor­dare; locomotiva de asemeni a su­ Pe drumuri africane Continuare din pag. I«a fari de Islam*. In enervarea apăsătoarelor ore, la rSul nu le-o fi fulgerând prin minte. Ideia ci dacă ar ucide un roumi (creș­tin) în timpul Ramadan­ului, sufletul li s'ar urca drept la ceri Dar sinistra a­­mintire a ghilotinei ce se văzu In cateva rânduri pe pieţele Algerului, le temperează instinctele şi ranchiu­nele, făcându-i să aştepte resemnaţi împlinirea acelei făgăduinţe pe care marabuţii le-o cântă de o sută de ani fără încetare, că Allah va arunca in­tr’o bună zi pe toţi Europenii, în fundul mării Mediterane. Primele opt zile sunt mai greu de Suportat, apoi vine obişnuinţa; som­nul pe lespezile de piatră ale cheu­lui, sub soarele generos, li face să Uite chinurile flamanzicei. Cel mai mult au de suferit indigenii Salahori la palatele In construcţie Pe măsură ce ziua Înaintează, 11 vezi strângându-şi centurile devenite prea largi şi când în cele din urmă soarele coboară şi umbrele serii invăluesc tot mai mult cetatea albă, le citeşti în priviri, aşteptarea veselă şi nerăbdă­toare a scurgerii ultimelor clipe. Ultimele clipe sunt cele mai febrile. In cafenele, băeţii de serviciu aduc ceştile pline cu cafea dinaintea mu­sulmanilor ce-şi pregătesc ţigara aş­teptând semnalul liberator. Pe feţele palide şi trase, umbra plictiselii pare eclipsată de o licărire de speranţă. Minaretele moscheilor — moderni­tate — îşi aprind mulţimea de becuri rânduite In chenar, ca edificiile pu­blice europene,in zilele de fast naţio­nal şi când, la bubuitul tunului, muezinul apare în balcon ca să ves­tească lent şi melancolic ceasul sfânt fel rugăciunii — »la illah illa Allah, Mohammed ressoui Allah1* (nu e alt Dumnezeu decât Allah şi Mohammed e profetul său) — un imens oftat de Uşurare scapă din piepturile opresate.­­Toţi cu voce tânguioasâ, laudă pe Prea înaltul. Moscheia se umple de credincioşi. Alţii se roagă în stradă, fără grabă, garul ca nu totdeauna. Aceste prime ceasuri ale serii, în Ramadan, au un farmec deosebit. O atmosferă de intimitate frăţească domneşte între oamenii până atunci învrăjmăşiţi. După recitarea versetelor din Co­ran, corespunzând acestor zile mari, fidelii îşi satură foamea cu plăcinte înecate în siropuri, ce se vând din belşug, de tarabagii răsăriţi ca la o comandă, pe străzile din jurul templu­lui Cei mai săraci, surprinşi de clipa solemnă, cerşesc primului trecător o bucată de pâine sau de portocală. Noaptea se scurge în ospăţ şi ve­selie, căci dacă se condamnă sever ■tomacui în cursul zile, noaptea li­bertatea e deplină. Carşul arab la un aspect de entuziastă însufleţire. O lume din o mie şi una de nopţi se plimbă în misterul uliţelor scăldate de umbrele nopţii. In dosul porţilor fe­recate se aud svon­uri vagi de petre­cere. Unii mănâncă şi beau, nepăsă­tor culcaţi pe caldarâm, aşa că tre­buie să calci peste ţurloaie goale, gă­sind cu greu un loc de trecere prin­­tre acele mormane de carne ome­nească acoperite cu soirenţe. Dughenele ovreieşti şi casele de plăceri fac cele mai bune treburi. In cafenelele maure, indigeni imobili as­cultă poemele improvizate ale tru­badurilor veniţi din pustiu sau urmă­resc cu ochii dilataţi obişnuita exibi­ţie — dansul pântecului — a curteza­nelor Oulad-Naib gătite ca nişte i­­doli cu bijuterii barbare. Intre dansul acesta şi oraşul arab e o idele de inseparabilitate. Se dan­sează pretutindeni, nu numai In cafe­nele, ci şi in case particulare. Nu ză­­darnic prostituatele sunt flora natu­rală a străzilor cartierului arab. Cele mai multe îşi aşteaptă „norocul** stând greceşte în faţa porţilor, altele grupate nu penumbra unui gang rădi şi glumesc. In părul negru au presă­rat flori, ghirlande înmiresmate le cad pe umeri şi sâni. Pielea brună braţelor e înflorită de tatuaje — sim­boluri, peşti, flori naive sau nume perpetuând memoria acelor ce le ră­piră cândva gloria virginală. In obscuritatea plină de mister a răspântiilor, felinare roşii aruncă o lumină indecisă şi pe ziduri, suges­tive, în litere de foc ca la cinemato­­grafele bulevardului, poţi ceti bună­oară. ..maison francaise“. Aceste case, tolerate de autorităţi, se disting prin tastul decorativ. Intre pilaştrii ornaţi cu embleme şi liane serpentine, pic­turi murale epatează pe profanii ar­tei: alegorii în gust pompeian, femei goale cu efect de pulpe, etc. Reprezentante a tuturor naţiilor, trăiesc aici o viaţă deplorabilă: fran­ţuzoaice, spaniole, italience, negrese, maure, evreice, etc. Indigenele sunt cele mai numeroase şi singurele cari nu se simt nefericite. In lumea musul­mană vânzătoarea de plăceri nu e mai desconsiderată decât o femeie cinstită. „Femeia e făcută pentru om, ea îi este inferioară” — spune un verset din Coran. In ochii orientali­lor, ea nu preţueşte decât prin sănă­tăţi, tinere­ţă şi frum­useţă; e un in­strument de muncă sau de plăcere. Nu contează ca persoană morală, căci pentru arabi orice femeie e, din in­stinct, perfidă şi adulteră: „Când fe­meia a văzut musafirul, nu-şi mai vrea soţul“... Kivăran-Răzvan Informaţiuni D. lonescu Siseşti, ministru de a­­gricultură, va avea in curând o con­­făluire cu prefecţii judeţelor in le­gătură cu rolul organelor de admi­nistraţie la realizarea programului de agricultură pe care departamen­tul agricultură o are pregătit. Ministerul de finanţe, direcţia con­­trbuţiunilor, a dispus urmărirea pe orice cale a celor cari nu vor să achite cotele adiţionale pentru drumuri. Nu, ci numai conform înţelegerii. Ministerul de finanţe a încunoştiin­­ţat punctele vamale că, cerealele şi derivatele lor, la export, sunt scutite de impozitul pe cifra de afaceri. BERLIN 36. (Rador). — Miniştrii plenipotenţiari ai Elveţiei, Austriei şi Cehoslovaciei, au făcut eri un demers comun la Ministerul de Externe al Reichului, in chestiunea taxei de loc mărci, instituită de guvern la elibera­rea paşapoartelor. Eri după amiază a fost adus în Capitală şi înmormântat la cimiti­rul Belim Emanuel Vlahide, fost prim pretor al plăşei Sinaia şi unul din cei mai distinşi funcţionari ad­ministrativi. Excursioniştii şi iubitorii de na­tură îşi pot procura cu Lei 20, de la orice librărie din ţară, HARTA a­mănunţită a regiunei proectată pen­tru excursii, aflată in „GHIDUL T­­­RISTULUI şi AUTOMOBILISTULUI” la scara 1/300.000, întocmită de d. prof- cartograf M. D. Moldoveanu Cererile se pot face şi direct la au­tor, Strada Albă No. 5, Bucureşti VI, PARIS, 29. (Rador).— Judecătorul de instrucţie a trimis în judecata co­­recţională, sub învinuirea de spionaj pe bursierul şi cetăţeanul român Lecca, moartea căpitanului sachini GALAŢI 29. — Starea căpita­nului Sachini care se îmbunătă­­ţise în ultimele zile s’a agravat în cursul zilei de azi. Pe la orele 2 d. a. în urma unui interogatoriu ce i s’a luat de către un reprezentant ul parche­tului militar, căp. Sachini a su­ferit o puternică criză de nervi, în urma căreia a încetat din viaţă. Moartea căpitanului Sachini a produs o vie impresie. Delapidarea de la Banca Ardeleană CLUJ, 29. __ In Cluj, circulă de câteva zile svonul că un funcţionar de la a­nca Ardeleanu a săvârşit mari fraude şi a fugit peste graniţă. Direcţiunea băncii printr’un comu­nicat, recunoaşte că funcţionarul Kö­rösi Ianos fiind încredinţat să depună la o percepţie suma de 178.000 lei, a dispărut cu banii. Direcţiunea băncii arată că toate svonurile în­ circulaţie se reduc la a­­cest fapt şi nu e vorba de sume mai mari. Interesantă este însă atitudinea presei minoritare, care imediat ce s a aflat fapta lui Körösi, l-a şi bote­zat Ion Criştian, spre a-l prezenta o­­piniei publice pe delapitator ca ro­min. E un vechiu obicei al presei ma­ghiare de a boteza şi risboteza pe cetă­ţeni, după interesele maghiare. Şi nu s’a putut desbăra de el nici presa maghiară din România. Mica Publicitate curentul Procesul soc. Fero-chimica Ziua xxvui­a, secTiiul de Pupi amiază Şedinţa se deschide la ora 8 sub preşedinţia d-lui general Florescu. D. col. ŞT. DUMITRESCU, sub­directorul pirotechniei armatei, îşi continuă pledoaria în apărarea doc­torului chimist Rădulescu. Arată că d-rul Rădulescu n’a lu­crat singur. A avut de colaboratori pe căp. Cornea şi alţii. In activitatea sa, dr. Rădulescu a fost deseori inspectat de secretarul general al ministerului armatei. Soc. Fero-Chimica nu putea in­fluenţa cu bani sub nicio formă, de­oarece se poate constata din bilan­ţuri, că era în deficit. Asupra acuzaţiei că dr. Rădulescu a recepţionat un trotal impur, apără­torul face o amplă expunere de or­din technic, asupra acestei chestiuni, relevând că nu poate fi învinovăţit dr. Rădulescu. Insistă asupra motivelor de ordin technic, care au determinat închee­­rea contractului cu Fero­chimica, conchizând că bine s'a făcut luân­­du-se hotărârea să se distrugă muni­ţia din timpul războiului, fabricată în condiţiuni excepţionale. Orice bun român cu grije de apă­rarea ţării, nu putea proceda altfel, de cum au procedat acuzaţii. Războiul e expresiunea de vitali­tate a unei naţiuni, comportând jertfe omeneşti şi materiale. Intr’o emoţionantă peroraţie d. col. Dumitrescu cere achitarea acuzaţilor, care au fost împinşi pe banca acu­zării, numai din patimă şi ură. D. avocat MIRCEA CANCICOV, apărătorul d-lui con Şoarec, anali­zând din punct de vedere juridic, faptele imputate celor patru incul­paţi în raport cu încadrarea ce li s-a dat in rechizitoriu pe baza art. 250 din codul justiţiei militare, constată o contradicţie între spiritul articolului şi natura acuzaţiilor. Art 250 se referi la falsuri în scripte de contabilitate şi socoteli, fapt ce nu se poate imputa acuzaţi­lor. Ministerul de războiu a voit la în­ceput să încadreze faptele puse în seama inculpaţilor în prevederile art. 124, însă observând în urmă, că po­trivit acelui articol, faptele de ordin penal sunt prescrise după 5 ani dela săvârşirea lor, a recurs la art 250. Lucrul acesta se dovedeşte dintr’o adresă a raportorului, d. general Hanzu, semnată şi de d. general Gorsky. Analizând faptele imputate d-lui col. Şoarec, în lumina definiţiei fal­sului, — schimbarea adevărului cu intenţie vicleană spre a aduce pre­judicii altuia,­­ apărătorul constată că acuzaţiile nu pot sta în picioare. Singurele acte prin care e acuzat col. Şoarec sunt procesele-verbale privitoare la depozitele Saturn-Buzău şi Bârlad. Col. Şoarec a constatat starea mu­niţiei şi a opinat împreună cu cei­lalţi membri ai comsiei de triere, să fie distrusă. Afirmaţiile de atenei şi le menţine şi acum ca specialist. Opinia separată a col. Cocea nu contează faţă de opinia unei comisii întregi. Col. Cocea n’a fost omis din co­misia dela Bârlad, ci s’a omis singur, fiind în­ acea vreme la Reşiţa, după cum se poate dovedi din conturile de misie. Consiliul nu poate transforma a­­ceasta chestiune într’un proces de in­chiziţie a părerilor. Conştiința de ostaşi integri a mem­brilor consiliului nu trebue să permi­tă sdrobirea unor oameni cari n'au nici o pată. In jurul acestui proces sau vor­bit de miliarde, cu care ar fi fost păgubit Statul, ori s’a constatat, spu­ne apărătorul, că generalul Lucescu, după o viaţă de muncă, are o casă şi un colţ de moşie în valoare de un milion. Col. Şoarec are la o bancă vreo 50 mii lei. In încheere, apărătorul cere nu a­­chitarea sau reabilitarea, considerând că cei patru acuzaţi n’au nicio vină, ci repunerea lor în situaţia de mai înainte. Şedinţa s­e deschide la ora 8 sub preşedinţia d-lui general Florescu. Se dă cuvântul d-lui avocat DIM. RĂDULESCU care vorbeşte în a­­părarea d-rului chimist Rădulescu. D-sa începe prin a arăta că va e­­xamina fondul procesului şi acuza­­ţiunile aduse. In lumina actelor şi do­vezilor din dosare spre a dovedi im­posibilitatea juridică a falsului inte­lectual pus în sarcina acuzaţilor. După ce face o Incursiune în do­meniul dreptului penal spre a înve­dera elementele necesare care duc la posibilitatea unei infracţiuni, apără­torul începe prin a examina contrac­tul cu Fero­chimica, pe temeiul că­ruia au avut loc toate operaţiunile de triere şi distrugere a muniţiunilor al­terate, provenite din războiu. D. avocat Rădulescu evidenţiază consiliului necesităţile de neînlăturat cari au dus la închierea contractului. Contractul fiind astfel făcut din ordinul autorităţii superioare şi con­form cu Interesele ţării, nu poate cu­prinde în sine noţiunea falsului inte­lectual, care presupune alterarea ade­vărului. Faţă de textele precise ale contrac­tului iniţial şi convenţiunilor anexe, falsul intelectual apare ca o imposi­bilitate de ordin material şi juridic. Apărătorul învederează apoi, că întreaga concepţie a acuzaţiilor, deşi calificată la început ca neconforme cu interesele oştirii şi principiile tech­­nico-militare, a fost totuşi după nu­meroase verificări, adoptată ca sin­gură corespunzătoare nevoilor oştirii Revenind la faptele speciale impu­tate d-rului Rădulescu, apărătorul dovedeşte netemeinicia tuturor acu­zaţiilor aduse întru­cât din toate ac­tele aflate la dosar, rezultă că d-sa ?i-a făcut cu prisosinţă întreaga da­torie, apărând interesele statului, cău­­tându-se a se face această dovadă cu mărturiile câtorva martori interesaţi, ce figurează printre acuzatori. D. avocat Rădulescu mai invoacă în sprijinul susţinerilor sale, avizul a 13 avocaţi al ministerului armatei din care se constată că acuzaţii au lucrat cu bună credinţă, apărând tot timpul interesele ţării. In încheere d. avocat Rădulescu In­tr’o emoţionantă peroraţie arată efec­tele grave ale unei sentinţe de con­damnare prin care­ s’ar înceăteni la noi idola periculoasă ordine! sociale a calificării unei păreri ştiinţifice cu fals intelectual. Aceasta ar constitui un adevărat atentat contra spiritului de Iniţiativă şi curaj, sdruncinăndu -se baza sufle­tească a armatei. * Achitarea va fi o puternică afir­mare a ideii de dreptate, foarte ne­cesară în timpurile actuale de descu­rajare din năuntru şi intrigă din afară. Şedinţa se amână pentru ora 5 p. m. * D. avocat Vasile Lupu şi d-ra re­vocat Lizeta Gehorghi au renunţat la pledoari­i în porcesul Fero-Chimica. Şedinţa se ridică la ora 9 seara. Ziua HRIX.­­ şedinţa de dimineaţa Carnetul Baloane de săpun •alârefiit Intr’o faimoasă dftţgneaţi de var*, un călăreţ ridicat ponton înaltul ce­­rubii, praful şoselii card*riue+~­lfela Paşcani spre Târgul-Neamţ. — „Diiiii, cal!...“, striga el, în răstimpuri, agitând umbrela pe care o finea intr’o mână şi o legătură cu merinde pe care o ţinea in cealaltă. — ,„Diii, cal!...“ Dar calul — o corcitură costelivă şi specioasă — se oprea la acest în­demn şi nu voia să se mai mişte, nici mort. — „Diiii, cal, fire-ai tu al dracului, cu hoţul cela de Ilie, care mi te-a vândut!...“ Şi umbrela se agita fre­netic, indreptându-şi spre cer vârful ei de alamă, tocit de prea lungă în­trebuinţare, — ,„Dini, cal!...“ Iar calul — înclinându­-şi capul, în semn că... a înţeles — rămânea totuş pe loc, contemplând, melancolic, creasta drumului ce trece prin pă­durea Sturzii. — »Aşa un parşiv di cal, n'am­ mai văzut...“, se jelui, cu voce tare, călă­reţul, copacilor ce strejuiau şoseaua pustie. — Calul­ui ca şi omul, jupâne Herşeule!...", rosti o voce de om som­noros, din şanţul şoselii. Şi nu mult după aceia, două braţe vănjoase ră­sărită din şanţ, precedând apariţia unei căciuli de oaie. — I.Care eşti cela, moi?... — „Noi suntem, jupâne Herşevie! Gheorghi a lui Ion a Saftii, din Ti­­mişeşti..“ „Istoria Romanovilor“ Este titlul unei documentate mo­ri­ogafii apărute în excelenta „Bi­bliotecă istorică“ a editurii Payot, datorită colaborării scriitorilor Funk şi Nazarevski. Carte remar­cabilă, nutrită cu o erudiţiune sor­bită la cele mai autentice isvoare directe, asupra dinastiei care în trei veacuri de stăpânire isbuti să facă din Rusia o mare putere eu­ropeană. Volumul începe cu un remarca­bil capitol asupra stării deplorabi­le a Moscovei, anarhizată de tul­­burările ce urmară după moartea lui Ivan cel Groasnic, — moment în care țara era gata să se nărie în barbarie dacă nu ar fi pus mâna pe tron primul Romanov, Mihail Feodorovici, — ales iar în mănăs­tirea Ipatiev din Moscova, trei se­cole înainte de asasinarea ultimu­lui Romanov tot înitr-o casă Ipa­tiev. „La fii­ umbrei şi ai soarelui" Este titlul dat de strălucitul pu­blicist francez Pierre Miile volumu­lui său apărut in editura Firmin-Di­­dot, şi dedicat descrierii frumuseţi­lor marocane, şi voluptoaselor pei­sagii de la Fez, Moulai-Idriss şi Men­kes. Marocul arab este evocat ală­turi de cel berber,­­_ dominat de culmile sălbatece ale Atlazului, găz­dui­tor al răsboinicilor cruzi şi gene­roşi, pe lângă cari femeile joacă ro­luri atât de misterioase şi de tăi­nuite— Voluptăţile gloriei „In solitudine cordis’’, a publicat deunăzi de Edmond Jaloux (Oeuvres fibres) conţine un mişcător pasagiu a­­supra gloriei: „Gloria este o formă a dragostei. Ah!... Când nu vei mai fi decât cenu­şă, sâ poţi încă mişca inimile, sfi­­giţi minţile, să dai tresăriri de surprinde­re, de fericire, de admiraţiune al­tuia, — acea tulburare pe care oame­nii iubiţi o oferă celorlalţi în timpul vieţii lor... Sau să dărueşti un nou în­ţeles al lumii unor fiinţe tinere, să le destăinueşti necunoscutul universului şi al vieţii. — nu este aceasta oare un lucru de dorit? Dar ce zădărnicie, *că vrei să supravieţueşti atunci când nu ai vieţuiit,—şi ce nebunie, când nai ştiut să faci nimic în viaţă, să vrei să realizezi totul după moarte !... Parlamentarism şi viteză La sfârşitul lunii în care par­lamentul românesc a reuşit un splendid record de viteză legife­­rantă, este poate interesant de semnalat un alt record parla­mentar,­­ de nuanţă contrară. Pe când era deputat, în anul 1909, doctorul Delpierre făcuse să se adopte cu unanimitate în famera franceză un proect de lege menit să înzestreze agricul­tura cu jurisdicţiunea arbitrală. Cu câteva ore înainte de închi­derea sesiunii senatoriale de a­­nul acesta, — doctorul Delpierre, astăzi senator al aceluiaș depar­tament care-l alesese deputat în 1909, — avu plăcerea să vadă sosind de la Cameră proeetul său de lege, și să-l voteze în calitate de senator ! !... Propunerea avusese nevoe de 22 ani spre a face drumul de la Palais Bourbon la Luxembourg«.. / — »D-ta eşti, badi Gheorghe?^“ __„Păi... cin’ să hie'­,,“ Călăreţul nu mai avu nevoie să oprească, fiindcă era oprit gata. Dar inton.'ăndu-se spre Gheorghi, il luă de martor: __„Iţi place, aşa un parşiv de cal? Eu îi zâc. Diiiii și el stă pi loc, par’c’o văzut-o pi bunică-sa, eşând din groapă..“ — ,­Apoi, așa's haremurile istea. Is ca sâ o­mu’. Pân’ ce nu-i pui pintenii în coaste, ca mai ba să să mişte...“ — ,J?inteni?.„“, făcu, bucuros, că­­lărețul. Vasâzâcâ di­sta nu vre el să meargă? Fiindcă n’am pinteni?..." — „Păi, mai e vorba?.J‘ — .Atunci sâ știi că-mi pun o pă­­reche di pinteni, să-l ieie dracuȘi apucându-și calul, de dărlogi — după re descăleca, cu multă greutate — o porni agale spre Moțca unde, in ca­pul satului, Vasile Ifrim își avea m­ot­­covăria... — „Vasâli, cât ai să-mi iei pi-o păreche di pinteni?...“ •— »Păi, de jupâne cam vreo trii lei di parale..." (Era înainte de răs­­boiu). — „Aluneca... sâ-mi dai un pinten! Uite un franc ș’o bucată.»1 — ,JDa' ci — doamne iartă-mă! — să faci numa’ cu unu? Vtai să ’mpungi numa’ o jumătate di cal?».“ — »Prost mai eşti, mii Vasâli! Păi, dacă porneşte o jumătate dela cal, nu pleacă şi cealaltă după dânsa?..." ,,Trecute vieţi de Doamne şi Domniţe“... •şEpoca” publică de câteva luni cele mai frumoase foiletoane istorice, scrise de N. C. Gane, intr’un stil care întrece orice dulce afectare a arhais­mului lexical, încrustând într’o frescă prietenoasă figurile de voevozi şi de femei române care au ctitorit aici. Evocările d-lii G. Gane au o tona­litate sufletească unitară, care aproa­­pie până dincoace de zona ideală şi rece în care Istoria a situat aceleaşi siluete reshumanizate şi scoase din maree, familie românească. Foiletoa­nele d-lui C. Gane strălucesc prin­ am­­bianţa de familiaritate pe care o creiază unui mediu de eroice fantome zile­i desprinse din muzeul Istoriei Români­lor. Paginile publicate până acum în ,,Epoca” merită o grupare atentă și pioasă, într’un volum. Care editor se va onora cu tipărirea lor ! Cum se naşte Mickey Desenele animate, pe care le vedem la repezeală pe la sfârşitul unui film sentimental — sunt rezultatul unei munci migăloase. Un francez, care l-a vizitat pe crea­tor, — pe nume Walt Disney­­ ne pune în curent cu perioada gesta­­ţiunei. Dacă ar lucra singur, îi spuse­ ani­matorul, i-ar trebui 2 ani pentru un film ce-ar ţine abia 10, 11 minute ecranul ocupat. Iată statistica: 5060 imagini, pen­tru un film de 200 metri­­ şi 17 ima­gini pentru gestul de-o clipă al ani­malului. Walt Disney a rezolvat truda, co­laborând cu 22 desenatori de un ta­lent ingenios şi un muzicant admi­rabil. Ei muncesc simultan în pro­porţii micrometrice. In urmă vine fo­tograful care trage, încet câte o poză după fiece ucsen (sunt 5.000). E cazul să spunem: partur­ant mon­ies, naacetur ridiculus mus. Un tratat general asupra naționalității In editurile faimosului „Re­­cail Sirey”, e­d. E. Bourbousson publică un foarte erudit studiu de legislațiune comparată, inti­tulat ,,Traité général de la natio­­nalité”. Avocat şi secretar al A­­cademiei diplomatice internaţio­nale, autorul a obţinut dela 70 de guverne textele legilor, decre­telor şi regulamentelor con­cer­nân­d naţionalitatea, documente pe care le-a adunat şi comentat într-un excelent studiu general. Autorul examinează cele trei mari probleme: a femeii căsăto­rite, a naturalizării, şi a pierderii naţionalităţii,­­ urmărind-o în 70 de legislaţiuni, dela acea a Afganistanului până la aceea a Iugoslaviei, fără a uita în drum Siamul, Albania, Principatul Mo­naco şi Cetatea Vaticanului. Pentru toate, analizează statutul juridic al femeii căsătorite cu un străin, procedura naturali­zării, şi efectele naţionalităţii noui asupra copiilor naturaliza­tului. Geer Patrick C A E T R A N gamttgita I August 1931 394 m. BUCUESH 18: Muzică simfonică (plăci de gra­mofon). 13,30: Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Du­nării şi semnal orar. 13,50: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 18: Orchestra Sibiceanu: Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 19.10: Orchestra Sibiceanu: Conti­nuarea concertului. 20: D. Florinescu: Forma pămân­tului. 20.20: Muzică uşoară (plăci de gramofon). 20,40: D. Horia Furtună: Despre plictiseală. 21: „Aida”, operă In 5 acte de Ver­di (doză electromagnetică). Intre acte Informaţiuni. STRĂINĂTATE­A BELGRAD. 11,30: Plăci. 12,46: Mu­zică cehă. 19: Cântece naţionale. 19,30: Concert. 20,30: „Contesa Ma­­rilza”, operetă. 22,50: Plăci. BUDAPESTA 9,15: Concert. 20,05: Concert. 16: Pentru copii. 17,80: Con­cert. 18,46: Noutăţi. 19,10: Concert. 21: Sărbătoare a gândirii. Petpeffi şi 22,25: Concert RADIO Vineri 31 Iulie 1931 apoi concert LANGENBERG, 13,05: Concert. 15,15: Pentru copii. 16,20: Pentru ti­neri. 17,18: Concert de vecernie. 20,45: „Was frag ich viel nach Geld und Gut’’. Comedie şi apoi muzică. MILANO, 17 ; Dans. 17,50: Ştiri. 19,20: Concert. 19,40: ştiri. Plăci. 20: Ştiri. 20,55: Curiozităţi. 21: Din opere. 23: Ştiri. PRAG­A, 11,30: Plăci. 12: Ora. Plăci. 12,80 Concert. 14,10: Plăci. Bursa. 14,30—16: Concert. 17,10: Plăci. 18,25: Emisiune germană­ 19,30: Cântece populare. 21: Concert 22,15: Concert. ROMA. 17: Ştiri. 17,30: Concert instrumental. 10,40: Ştiri. Plăci. 21: ,,Saritura pe fereastră VARŞOVIA. 11,58: Ora, fanfară. 16,25: Plăci. Ştiri. 16,50: Emisiune franceză. 17,15: Plăci. 18: Concert 19: Diverse. 19,20: Plăci. 20,15 Con­cert simfonic. 22: Foileton. 22,30: Concert cu muzică uşoară. VIENA. 11,30: Plăci. 12,30: Ora. Timpul. Ştiri­ 12,40:­14: Plăci. 16,30: Ora. Timpul. Bursa. 16: Con­cert. 17,30: Pt. doamne. 18,30: Conf. 19: Muzică veselă şi primitivă, conf. 19,40: Concert. 20: „Viena veche”, o­­peretă. 22,15: Vremea, ştiri presă. Sâmbătă 1 August 1937 394 m. BUCUREŞTI 13: Muzică vocală (plăci de gramo­­fon). 13,30: Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13,50: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 18: Muzica regimentului 21 Infan­teriei sub conducerea d-lui Subloco­tenent Stamatiade. Lt. Al. Marian Fantezie militară; Halevy; Fantezie din opera „Ebreea’’; Sublocotenent stamatiade; Amintiri din Osoi—vals; Verdi; falsi cavatină. 19- informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 19,10: Muzica militară a reg. 21 infanterie sub conducerea d-lui Sub­locotenent Stamatiade : Clava, tan­go; Supe: Urme de bandiţi, uvertu­ră; Schweinberg: Primăvara, fante­zie: Vechiul Heidelberg potpuri stu­denţesc. 29: D. Radu Vulpe: Arheologia Ba­­sarabiei. 20.20: Muzică românească (plăci de gramofon). 21: Orchestra Radio- T. Dron; Re­gimentul 41 Călugăreni, marş; Pas­­chiu­- Floricelele, potpuri; Lehar: Mu­zică de opereta „Eva”. 21,45; D. prof. I. Simionescu: To­­rontalul. 22: Orchestra Radio; Beethoven: Romanţă în sol major pt. violină şi acomp. orchestră (solist d. Koganof); Sarasate: Zigeunerweise; Dim­en: Buciumul Carpatilor; Kalman: Muzi­că din „Prinţesa Circului”. 20.45: Informaţiuni. 12.25! Concert Cânte, STRAINATATEA BELGRAD. 11.30: Plăci. Concert. 19.30: Concert. 20: Vocal. 21.60: Comedie. 22.20: ce ruseşti. BUDAPESTA. 9.55: Plăci. 12.05! Concert. 17: Trans, religioasă. 17,30: Concert. 19: Seară Onody Aknss, 19,30: Concert. 20,55: Seara Ceglé­de­r şi apoi muzică de tango în LANGENBERG, 13,05: Concert. 15 50: Pentru copii. 16,15: Transia din Koenigsberg. 17: Concert. 20: Vâ­nătorii în ţara Rhinului şi Vestfalia. 20: Noapte veselă şi apoi muzică. MILANO. 17,50: Ştiri- 19,16: Con­­cert. 19,40: Ştiri. Plăci. 20: Ştiri şi transm. unei piese de teatru. 22: Jazz. PRAGA, 11,30: Plăci. Ora. 12,30: Concert. 14: Plăci. Bursa- 14,30—16: Concert. 17: Plăci. 18,25: Emisiune germană. 19,55: Muzică militară 21: Concert. 22,20 —24: Noapte pes­triţa. ROMA, 17,15: Ştiri. 17,30: Con­cert. 19,40: Ştiri. Plăci. 21: „Baie­­de ra’’ operetă. TOULOUSE, 12,45-17,30: Concert, ştiri. 17,46-18,30: Concert. 19,45- 22,30: Festival. 22,30: Presă ştiri. 23,80: Ora autorilor. VARŞOVIA 1a­ 05: Plăci. 16,30: Arii şi cântece. 17,15: Plăci. 19: Di­verse. 17,20: Plăci. 20,15: Concert. 23,30: Concert, VIENA. 11,30: Concert militar. 12,30: Ora. Timpul. Bursa. 15,50: Plăci. 17: Concert 18,55: Actuali­tăţi. 19,40: Cântece şi arii scoţiene. 20,30: ,,Hanni geht tanzen’’ operetă in 3 tablouri. . .... 4

Next