Curentul, noiembrie 1931 (Anul 4, nr. 1352-1381)

1931-11-01 / nr. 1352

2 „PREVEDEREA“ SOCIETATE­AROmniA EDIUIARA DE ASIGURARE Strada recii Filipescu no. 21 CAPITAL SOCIAL BEFLIß LAKSAT LEI 10.000.000 Seria Xlll-a — Cupon No. 12 Cititorii ziarului „Curentul* cari vor strânge și trimite Societăţei de asigurare «Prevederea* Str. Nicu Filipescu 21, 40 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de asigurare „Capitalizare“ Viaţa populară (cu amortis­ment cu trageri lunare la sorţi) in valoare de lei 20.000 a Societăţi „PREVEDEREA“ cu care vor participa în mod gratuit la a 13-a tragere de amortizare TOMEREA dala 21 KIMME 1831 „PREVEDEREA“ Lei 10.000 D-na Elena N. Topliceanu, Vaslui, Str. Gh. Racoviţă. Lei 20.000 D-l Costescu Constantin, Com. Comăneşti, Jud. Bacău cu poliţa No. 109836. Lei 50.000 D-l Tenenbeum Rosette, Galaţi, Str. Boyle No. 17 cu poliţa­­ No. 252071. Total Lei 80 000 (optzeci mii) CEL MAI BUN PLACEMENT ESTE UN ARANJAMENT DE LA FABRICA DE MOBILE SZEKELY & RETI s. a. TARGU MURES, BRAŞOV, BUCURESTI, CALEA VICTORIEI 64 rezistent construite, vândute direct prin sucursală im min im­ I in Vechimea episcopiei Continuare :& nu se poate dovedi nici o legătură intre venirea sârbilor In Ungaria la 1690 şi între episcopia Caransebe­­şului. După date sigure, primul episcop su reşedinţa la Caransebeş, de unde a ocârmuit Şi eparhia­­Vârşeţului, a ost Moise Stanoevici în anii 1722— 16. Pe timpul acestui episcop, epar­­h­a Caransebeş-Vârşeţului (dimpre­­ună cu eparhia Timişoarii, unde era­piscop loan Vladisavlievici în anii 722—26) era sufragană mitropoliei otodoxe din Belgradul Sârbiei, iar a mitropoliei sârbeşti din Carloviţ d­upă cum susţine cei ce nu-şi dau eamă de evenimentele istorice de pe cea vreme. Iată, de ce? După alungarea turcilor din Banat,­­ anul 1716, şi după înfrângerile tur­ilor din 1717, se Încheie între Rus­­ia şi Turcia pacea dela PasarovUz ’ojareva( In Serbia), la 21 Iulie 718, prin care Austria primeşte Ba­­atul, Oltenia, Bosnia până la râul na şi Sârbia nordică până la râul Imoc. Atunci ajunge In Austria şi itropolia ortodoxă din Belgradul Srbiei. Astfel, în Austria erau două atropolii ortodoxe sârbeşti: una la arlov­i (dela anul 1713, nu dela 590, pentru că în anii 1690—1711 şedinţa mitropolitană a sârbilor din ustria era la Cruşedol) şi alta la elgradul Sârbiei (dela anul 1718), parhiile bănăţene de Caransebeş­­ârşeţ (cu episcopul Moise Stanoevici 722—26) şi de Timişoara (cu epis­­opul loan Vladisavlievici 1722—26; vit sufragan mitropoliei din elgradul Sârbiei;­ iar eparhia Ara­dul (cu episcopul Sofronie Ravano­­ci 1722—27) este sufragană mitro­­pliei sârbeşti din Carloviţ (unde era itropolit .Vichentie Popovici 1713—­­).­­ In anul 1726 este ales mitropolit orbesc al Belgradului şi al Carlovi­­ilui Moise Petrovici, şi astfel cele­­uă mitropolii sârbeşti din Austria­­ contopesc într’una singură, cu re­­ndinţa la Belgrad. Mitropolitului Moi­a Petrovici (1726—30) îi urmează­itropolitul Vichentie Ioanovici 731—37), care fusese episcop la­rad în anii 1728—31, și Își are şe­­­dinţa mitropolitană tot în Belgra­­il Sârbiei (iar la Arad, după Vichen­t Ioanovici, urmează ca episcop I- d la Antonovici 1731—48). Sub aceşti doi mitropoliţi din Bel­­■adul Sârbiei (Moise Petrovici 1726­ ), Vichentie Ioanovici 1731—37), în tarhia Caransebeş-Vârşeţului după iiscopul Moise Stanoevici (1722—26) mează Nicolae Dimitrievici (1726— 1) şi Maxim Nestorovici (1728—39)­­ cu reşedinţa în Caransebeş, apoi dimie Damianovici (1739) cu rese­­nţa în Vârşeţ, depinzând tot de mi­­opolia din Belgradul sârbesc. Pe timpul episcopilor Moise Sta­­jevici, Nicolae Dimitrievici, Maxim Isterovici şi Eftimie Damianovci l ( anii 1722—1739), eparhia de Ca­­rnsebeş-Vârşeţ (ca sufragană a mi­­opoliei din Belgradul Sârbiei) avea protopopiate, şi anume, 5 în Banat: Cransebeş, Vârşeţ, Palanca-nouâ, Ohadia şi Lugoj, şi 3 în Sârbia: udi, Craina şi Crivina. După războiul din anii 1737—39 ntre Austria şi Turcia, se închee b­ea de la Belgrad, în 2 octombrie 39, prin care Austria pierde Olte­­a şi Sârbia (pe cari le primeşte treia), iar eparhiile bănăţene de Ga­nsebeş-Vârşeţ şi de Timişoara a­­ug sub jurisdicţiunea mitropoliei Ibeşti din Carloviţ. Atunci eparhia­­Caransebeş-Vârşeţ pierde cele 3 propopiate din Sârbia şi rămâne imar cu cele 5 protopopiate din Ba­­t Scaunul episcopesc al eparhiei Ca­­nsebeş.Vârşeţului devenind vacant anul 1739, prin moartea episcopu­­i Eftimie Damianovici, episcopul da Antonovici din Arad (1731—48) re numit la anul 1741 şi episcop al Cansebeş-Vârşeţului (1741—48) ca uragan al mitropoliei sârbeşti din Iloviţ. Cu episcopul Isaia Antono­­vi, care cârmuia trei eparhii (Arad­l, Caransebeşul şi Vârşeţul) şi îşi ea reşedinţa la Arad, se începe la al 1741 jurisdicţiunea mitropoliei rbeşti din Carloviţ asupra eparhiei Caransebeş-Vârşeţ. Lui Isaia Antonovici îi urmează ca din pa®, l­a episcop de Caransebeş-Vârşeţ loan Georgevici (1750—69) cu reşedinţa la Vârşeţ. Pe timpul acestui episcop s’a zidit reşedinţa episcopească din Vâr­şeţ în anii 1757—59. Episcopul loan Georgevici este numit la 1768, de către împărăteasa Maria Terezia (1740—80), ca administrator episco­pesc şi al eparhiei ortodoxe române din Ardeal (după Dionisie Novacovici 1761—67 şi înainte de Sofronie Chi­­rilovici 1771—73, cu îndatorirea de a cerceta din când în când, de la Vâr­­şta, şi biserica ortodoxă română din Ardeal; iar în anul următor (1769) e­­piscopul Georgevici trece de la Vârşeţ ca mitropolit al Carloviţului (1769— 73). Pe timpul episcopului Ioan Geor­gevici,­ eparhia de Caransebeş-Vâr­­şeţ avea 5 protopopiate: Caransebeş Vârşeţ, Palanca-nouă, Mehadia şi Lu­goj (la anul 1751 cu 235 comune, iar la anul 1755 cu 361 comune. Urmaşul episcopului loan George­­vici a fost Vichentie Popovici (1774- 83) tot cu reşedinţa la Vârşeţ, pe timpul căruia s’a ridicat catedrala (biserica episcopească) din Vârşeţ în anii 1783—85, şi s’a împărţit eparhia (la 1777) în 6 protopopiate, adăugân­­du-se la cele 5 de mai sus şi proto­­piatul Vărădiei. Episcopul Vichentie Popovici a sfinţit biserica sfântului Ioan Botezătorul din cimitirul oraşu­lui Caransebeş la 11 Maiu 1781. Ur­maşul lui Vichentie Popovici a fost episcopul Iosif Ioanovici Şacabeni (1786—1806) cu reşedinţa la Vâr­şeţ, care la 24 Aprilie 1796 vine la Caransebeş, ca să sfinţească biserica parhială (Caransebeşul n'a avut şi nu are catedrală—biserică episcopea­­scă) cu hramul sfântului mucenic Gheorghe. , Episcopii următori (Petru Ioanovici Vidac 1806—1819, Simesie Radivoe­­vici 1819—29, Maxim Manuilovici 1829—34, Iosif Raiaşici 1834—42, Şte­fan Popovici 1843—49, Samuil Maşi­­revici 1849—59, Emilian Jangelaţ 1859—1887, Nectarie Dimitrievici 1887—1896, Gavril Zmeianovici 1896—1918), toţi au avut reşedinţa în Vârşeţ. Deci, Caransebeşul în vremile mai vechi n’a avut decât 3 (trei) episco­pii în decurs de 17 (şaptesprezece) ani (1722—39) şi anume: Moise Sta­noevici (1722—26), Nicolae Dimitrie­vici (1726—28) şi Maxim Nestorovici (1728—39). După despărţirea ierarhică a Romă­nilor de sârbi, reînfiinţându-se mi­tropolia ortodoxă română de Alba- Iulia-Sibiu, se reînfiinţează şi epis­copia ortodoxă, română a Caransebe­şului în anul 1865, ca sufragană a mitropoliei de Sibiu, fiind numit ca episcop Ioan Popescu (1865—1889), sub care s-a împărţit eparhia în 10 protopopiate: Caransebeş, Mehadia, Lugoj, Făget, Oraviţa (fost Vărădia şi Secaş), Jebel devenit mai târziu Bu­­ziaş), Vârşeţ, Palanca devenit mai târziu Biserica albă), Panciova şi Ciacova­ Sub episcopul Nicolae Popea (1889—1908 se împarte eparhia Ca­ransebeşului în 11 protopopiate, adău­gându-se la cele 10 de mai sus şi pro­topopiatul Bocşei­ montane, cum a rămas sub episcopul Miron Cristen (1910—19), actualul Patriarh al bise­ricii ortodoxe române. Urmaş al a­­cestor trei mari ierarhi români ai e­­parhiei Caransebeşului este episcopul Iosif Tr. Badescu, de la anul 1920 pâ­nă în zilele noastre (1930), despre a cărui oblăduire se va vorbi într’un Almanah al Sfântului Nicolae”, ca­re va apărea în scurtă vreme. Rezumând cele expuse aci, consta­tăm următoarele: 1.Caransebeşul n'a avut episcopi până la anul 1722. 2) Caransebeşul a fost reşedinţă e­­piscopală în prima jumătate din veacul XVIII timp de 17 ani (1723— 39), sufragană mitropoliei din Bel­gradul Sârbiei, având numai 3 epis­copi. 3. Dela anul 1740 Caransebeşul n’a mai avut episcopi timp de 125 de ani, până la anul 1885, când se reîn­fiinţează episcopia Caransebeşului ca sufragană a mitropoliei de Sibiu, iar de atunci până la întregirea Ro­mâniei, Caransebeşul are numai 3 episcopi români. Petrea Dascălul Calendar Sâmbătă 31 Oct., 1331 ORT : Soţii Apostoli Stachie Amplia şi alţii. CAT.: SL Quenttn. ISR.: 20 Heşvan 6692- MUS.: 18 Gemadi-el-Ahlr 1350. TEATRE OPERA ROMANA, ora 8,30 seara: „Prinţul Igor”. NAŢIONAL, matineu ora 2,30: „O­­mul cu mârţoaga”; ora 8,30 seara: „Ana Karenin”. „ REGINA MARIA, matineu ora 3 şi seara ora 0: „Adevărul gol, goluţ VENTURA, matineu ora 3: „Lu”; ora 9 seara: „Scrisoarea”. CINEMATOGRAFE CAPITOL : „M” cu Fritz Lang. SELECT: „Falimentul dragostei” cu Joan Crawford, Anita Page şi M­s Asiber. Complectau: Jurnal şi Co­medie. REGAL: „Escapada” (Der Kleine Leitensprung) cu Renata Mueller, Herrn Thhnig, etc. ROXY: ,,Victoria şi al ei husar” cu Ivan Petrovici, Michael Bohnen şi Ernst Verebes”. VOX: „La miezul nopţii’’ (Mitter­­nachtsliebe) cu Daniela Parola şi Schletow. FEMINA: „Mammy” cu Al­ Jolson. BULEVARD PALACE: ,Madame Sa­tan” cu Ray Johnson şi Reginald Denny şi „Stan şi Bran la puşcă­rie”. CORSO : „Negresele cu platane’’ în carne şi oase şi un film din viaţa lor. FORUM (fost Teatrul Mic, Piaţa Re­gele Carol I): „Secretara particu­­lară" cu Renatta Mueller, Felix Bressart şi o complectare. OMNIA: „Trei zile arest” cu Lucie English, Felix Bressart şi Fritz Schulz. LIDO: „îngerul străzii”. LIBER: „Simba , celebrul Ulm din Africa centrală. „Oxigenul” revista ceasornicelor şi o comedie. A­ R P.A. : „Suflet de artist” cu Ivan Petrovici, Nicolas Coline, Gina Man­nes, etc. SALA EPISCOPIEI, , Târgul de fete*' cu Harry Liedtke, Livio Pavanelly, Hans Junkermann. MARNA: „Cântecul durerii’’ cu Jol­son și trupa Liliacul. MARCONI: „Intr’o mică cofetărie*­ şi revista „Băiat de viaţă”. VOLTA BUZEŞTI: „Sing-Sing” cu Heinrich George, Stan şi Bran şi jurnal-ROMA: „Convoiul misterios” cu Tom Mix, „,Fiica Lupului” şi trupa Sta­­mata-CINEMA LYRA: Estera (Zwei Wel­ten) cu Peter Voss, Maria Paud’er şi complectare sonoră. AMERICAN: „Sing, sing “ şi Stan şi Bran Flaşnetari. SPLENDID: „Ceauşereasa Parisului’’­­ operetă vorbită în limba franceză, jurnal de actualităţi şi o comedie. DICHIU: „Fracul’' cu Suzy Vernon Şi Paula Iliescu. Jurnal şi complec­tare sonoră. RAHOVA: „Nopţile din Bosfor” cu­­ Conrad Veidt, Heinrich George şi­­ trupa de reviste Ion Pribeagu. TERRA: „Prizoniera nelegiuiţilor”­­ cu Richard Arian şi Jack Holt Şi „Convoiul misterios”. REX: „Nopţile din Bosfor” sau „ Omni ! care a asasinat” cu Conrad Veidt. CERCUL SUBOFIŢERILOR: „Suflet de Artist” şi o compiectare. LEONARD: „Iancu Jianu” cu C. An­tonia. Iva Duncan. MACEDONIA-TEI: „Potopul” şi o compiectare cu Charlie. ILEANA (Luna-Park): Goana după milioana” cu Samson. Jurnal şi o comedie. FILANTROPIA: „Şoricelul albastru” cu Jenny Jugo şi Harry Halm şi o compiectare* LUCIFER: „Matchul de box S­chine­­ling-Stribling” şi Ulmul „Ad. Mu­­sat” în idiş. TOMIS: „Totul pentru un sărut” cu José Mojica şi „Amantul de la mie­zul nopţii” cu Jeanette MacDonald BARCELONA: „Marşul flămânzilor” şi „Vestul sălbatic’* cu Tom Mix. u Farmaciile de serviciu în noaptea de 31 Octomb. Al. Albini, Calea Victoriei 86, tel. 382/62; dr. A. Voitinovici, calea Vic­toriei 207, tel. 207/76; Gh. Dan, calea Griviţei 138; N. Wasserman, calea Moşilor 249, tel. 202/74; dr. Sofica C. Volceanu, 11 Iunie 49, tel. 331/91; Arestiţa Bejan, Parcul Radorin 133, tel. 348/63; C. Hertzenberg, calea Văcăreşti 25; Sebastian Niţescu, Prel. B-dul Ferdinand 8; dr. Einhim, str. Carol 19, tel. 302/88; Sterie Papiniui Cuza-Vodă 63; H. Caranica (Emil Belcot), B-dul Ferdinand 59. « «M——— cum e vremea BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL La București-Filaret, ora 8 a. m.: Presiunea atmosferică 760 m. m., cerul noros, temperatura 6 gr., vân­tul dela WSW cu 1 m. p. s. Umiditatea 82%. Temperatura maximă de ori 15 gr., iar minima din cursul nopței 6 gr. Timpul probabil dela 30 la 31 Noembrie 1931, ora 20. Presiunea mai întâiu în creştere cu 1—3 m. m. apoi în scădere cu 2—5 m. m-In Ardeal, Banat, Bucovina, cerul variabil, vânt slab din sectorul ves­­tic. Noaptea îngheţ slab. Ziua tem­peratura în uşoară creştere. In celelalte regiuni, cerul variabil, vânt slab din sectorul Nord-estic. Temperatura staţionară (în scădere pe litoral). Precipitaţiuni intermitente vor că­dea în estul Munteniei, Nordul Ba­sarabiei şi Dobrogea. CUR­E­N­T­U­L C­ADRAN Concertul de sonate al maestrului Enescu Astăseară. Sâmbătă, are Ioc la Ateneul Român al IlI-Iea concert de vioară al maestrului George Enescu, — cu acompaniamentul de pian al d-lui Alfred Alessandrescu In program: Sonata In do minor, —• No- 7, — de Beethoven, Sonata In la major, No. 1, de Gabriel Fauré, — şi Sonata In Ia minor, No. 9 „­ Kreutzer" de Beethoven. Renaşterea hegelianismului Astăzi Sâmbătă, orele 6 d. a., d. prof. Mircea Florian va vorbi în amfiteatrul fundaţiei Carol I despre Renaşterea hegelianismu­lui. Conferinţa face parte din ci­clul : 100 de ani de la moartea Ud Hegel, organizat de „Societatea română de filosofie”. Conferinţa de la Asociaţia licenţiaţilor D. dr. N. Lenguceanu, secretar general al ministerului de justiţie, va ţine Duminecă 1 Noembrie a. c„ orele Îl a. m.” la „Fundaţia Carol I“ o conferinţă cu subiectul „Problema şomajului intelectual" din ciclul „In apărarea cauzei li­cenţiaţilor universitari” organizat de Asociaţia generală a licenţiaţi­lor universitari din România. Stu­denţii au intrarea gratuită. Conferinţele profesorului Focillon în Bucureşti Profesorul H­ Focillon de la Sor­­bona va veni la Bucureşti pentru a ţine o serie de conferinţe la Uni­versitate­in zilele de 2, 6, 9 şi 13 Noem­brie d-sa va vorbi studenţilor des­pre „Metoda în Istoria Artelor. Conferinţele vor avea loc la facul­tatea de litere în Amfiteatrul „I* Ursu” (etajul 110 între orele 6—6 jum. d- a. In afară de aceasta, d-sa va ţine şi două conferinţe pentru publicul mai larg: una din ele va avea foc în ziua de 4 Noembrie în Amfi­teatrul „I. Ursu”, la facultatea de litere, Intre orele 6—7 d. a- A doua conferinţă, tratând despre Portre­tul francez In prima jumătate a sec- XIX, va fi ţinută în cadrul conferinţelor Universităţii Libere şi va avea loc în Aula Fundaţiei Carol, în ziua de 11 Noembrie ore­le 6—7 d* a* Cursurile d-lui Iorga la Universitate D- profesor N. Iorga, preşedin­tele Consiliului de Miniştri şi mi­nistru al instrucţiunii, îşi începe Luni 2 Noembrie, ora 5 d­ a, cursul de Istoria Universală la Faculta­tea de Litere. (Amfiteatrul „Odo­­bescu”). Un nou film românesc­­ „Aur“... Realizarea noului film sonor şi vorbit „Aur“, după romanul cu­noscutei scriitoare d-na Constan­ţa Hodoş, continuă cu asiduitate. După ce au filmat în pitoreş­­tie poziţii de la Sighişoara, regi­sorul şi interpreţii s-au întors în Capitală, unde continuă scenele vieţei luxoase şi trepidante ce o prezintă Capitala noastră. In fruntea distribuţiei se află frumoasa vedetă a filmului polo­nez, d-ra Maria Manin, d-na Tantzi Elvass, d-nul Stroe Atana­­siu, de la Teatrul Naţional, V. Ro­mano, St Decu, etc. Filmul 0 înscenează Jean Mi­hail, ale cărui filme de până a­­cum au prezentat seriozitatea unor realizări artistice. Fotografia filmului o semnea­ză excelentul technician Iosef Bertok, iar înregistrarea sonoră e făcută cu aparatele sistem „Kolaton" din Budapesta. Cunoscutul diseur Jean Mos­­copol, ce-şi face cu acest prilej debutul în filmul sonor. Va cânta câteva bucăţi compuse special pentru acest film. „Doi prieteni“ la Regina Maria Miercuri 4 Noembrie va avea loc la teatrul „Regina Maria“ pre­miera piesei „Doi Prieteni" (L’a­­mour défendu) de Pierre Wolf. Se află în fruntea interpre­­tărei doamnele Lucia Sturdza- Bulandra, Maria Antonov, și d-nii Tony Bulandra- V. Maximilian, G. Storin, I. Talianu, etc. REPERTORIUL TEATRELOR Dela 26 Oct. la 1 Noembrie ZILELE OPERA ROMANAT. NAŢIONAL T. REDINA MARIA ■ ■■■ '■ n­. . . T. VENTURA SAMBATA Prinţul Igor Omul cu mâr­­ţoaga Adevărul gol, goluţ Lu Ana Karenin Scrisoarea Căsătoria secretă Burghezul gentilom Adevărul gol, goluţ Scrisoarea Scrisoarea Voevodu! Țiganilor ! DUMINICA Ana Karenin Duminică 1 Noembrie 1931 Carnetul zilei B­aloane de săpun Bătrânul Moritz _ Domnule doctor, vă rog si nu mă amenajaţi. Ziceţi-mi drept: mai este vreo speranţă, pentru Moritz al meu ?... _ De, doamnă», răspunse docto­rul. Natura face, de multe ori, mi­nuni. Dacă mă întrebaţi insă ca om de ştiinţă, trebue să vi previu că si­tuaţia e foarte gravă. Soţul dv. nu mai are mult de trăit. In curând va intra in comă şi.» g — Poftim ?... _ Adică, va cădea în letargie», într’un fel de somn, din care nu se va mai trezi. Aşa că, daci are ceva dispoziţiuni de luat ar bine să vă grăbiţi... _ Dispoziţiuni ? Ce.i aceia dis­poziţiuni ? — Ştiu şi eu ? In viaţă sunt fel de fel de interese. Poate vrea să vă spuie ceva, poate vrea să facă vreun testament ori să-şi vadă vreo rudă», ştiu eu ? Aveţi, poate, copii 3... _ Cinci, să ne trăiască ! _ Atunci che­maţi -i pe toţi, lângă bolnav. Dar grăbiţi-vă. Peste un ceas va fi poate prea târziu. Şi apucând bancnotele pe care vii­toarea văduvă i le strecura, cu dis­­creţie,­in mână, doctorul eşi pe uşă». Peste un sfert de oră, odaia bol­­navului era plină de lume. Mori­ta — bătrânul Moritz, proprietarul ma­gazinului de mărunţişuri & galanterie „La îngerul de Aur“ , stătea cu­fundat în puful saltelei, sprijinit pe trei perne suprapuse și nu zicea ni­mic. — Moritz a lui mama.» se ruga nevastă-sa. Mai zi­ci tu ceva, Ui ne­­vestica ta! Ştii cum ziceai tu altă­­dată, că», ce-am mai făcut, că» ce-am mai dres, că.» ce se mai aude? Dar Moritz — bătrânul Moritz — nu zicea nimic. In schimb, se gândea la multe. Se vedea tânăr — un copil, aproa­­pe­ ucenic la „Micul Câştig“ al lui Natansohn, din Galaţi. Pe urmă vân­zător... mai târziu contabil şi, în sfâr­­şit, tovarăş la „îngerul de Aur“, cu beţivanul acela de Marcu, căruia i-a plătit partea lui, până la o para, rea­li­zându-şi visul, si fie patron, pa­tron exclusiv. Azi „îngerul de Aur” face o ju­­mătate de milion. (Numai dantele are de peste o sută de mii). In târg, toată lumea îl respecta, iar semnă­tura lui valorează aur. Şi tot secre­­tul acestui succes se reduce la un sin­gur lucru. La o regulă, dela care niciodată nu s'a abătut: întâi pră­vălia și pe urmă... celelalte ! Principiul acesta ar vrea să-l lase, moștenitorilor lui, cu limbă de moar­­te. De aceia, încercând să-și ridice pleoapele, întrebă cu glasul stins: — Sură, tu ești aici, deja ?... — Aici sunt, Moritzică a lu’ mama — Copiii sunt aici ?... — Aici, bărbăţelul meu scump. — Jean, eşti aici ?... _ Da, papa! — Şi tu Sammy ? — Şi eu, papa ! _ Şi Bertha ?... Şi Raşela ?... Şi Smilică ?... — Aici suntem, papa!,a răspunsa un cor de glasuri. —Cum, toată lumea a venit de­ acu ?... _ Da, toată lumea ! — Atunci,» aţi lăsat prăvălia, sin­gură ? Ptiu, bată-vă D-zeu­­, Şi, întorcându-se spre perete, bă­trânul Moritz şi-a dat duhul, de ne­caz, Geer Patrick Cărţi juridice fi alimentul", de prof. Ef. Anto­nescu, Bucureşti, 1931. D. profesor Eftimie Antonescu, consilier onorar la Înalta Curte de Casaţie, publică partea 11-a a Fali­mentului, formând vol. VIII din o­­pera sa „Codul Comercial Adno­tat". Materia acestui volum poartă a­­supra: Lichidării activului şi pasi­vului, repartiţia activului şi închi­derea procedurii falimentare. Profesioniştii au nevoe — mai mult decât oricând de o lucrare ile sinteză, care să cuprindă coordonat rezultatele nouilor eforturi ale doc­trinei si jurisprudentei in materie falimentară. Uiţi»—*1 volum al d-lui Ef. Antonescu răspunde şi satis­face această necesitate: actualita­tea şi utilitatea lui ii măresc în­semnătatea. Experienţa îndelungată de magi­strat şi metoda de profesor şi ju­rist reputat a autorului, dau acestui volum şi o valoare de metodă de­săvârşită, iar materialul abundent şi bine divizat vădeşte desăvârşirea muncei consumată în realizarea a­­cestui volum. Sub fiecare text, d. Eftimie An­tonescu face trimiteri bibliografice complete, indicând autorii şi ope­rete unde se pot găsi desvoltări; apoi, înainte de a se înfăţişa comen­tariile, se prezintă lucrările pregă­titoare din cari a izvorlt direct tex­tul atât în codul românesc cât şi în cel italian, de unde am împrumutat aproape în întregime legislaţia noa­stră comercială; cercetarea doctri­nei şi jurisprudenţei române şi streine — perfect sintetizată — este înlesnită prin indexuri pe materii şi completată cu un index general al volumului. „Generaţia artistă“ A apărut volumul Ioan Geor­­gescu" (din seria „Generaţia ar­tistă) de N. Petraşcu. Volumul cu­­prinde, pe lângă biografia şi ana­lizarea vieţii poetului, reproduceri după principalele opere ale talen­tatului sculptor. 394 m. BUCUREŞTI 13: Muzică vocală (plăci de gra­mofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13-50: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 1­­ 18: Orchestra Suriceanu: Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 1910: Orchestra Sibiceanu: conti­nuarea concertului. 20: D. prof. I. Simionescu: Viaţa In fundul mărilor. 20.20: D. Al. Bădăuţă: Drumuri prin ţară. 20.40: D. Sergiu Virin, diseur. 21: D. F. Caratge—flaut: Guy Ro­­partz: Sonatină. Gaubert: Nocturnă şi Allegro Scherzando; Chaminade : Concertino* 21,30: D. Gheron Netta: Sărbătoa­rea economiei. 21,45: D-na Smaranda Atanasoff­­piano: Chopin. 4 studii; Chopin: Po­lonaise în do minor; Liszt: Legie­­rezza; Pick Mangiagalli: Dansul lui Olaf. 22-15: D. V. Filp victină; Vitali : Ciaccolia Granados—Kreisler, Ma­zurka, Mozart- Rondo. 22-45: Infor­­maţiuni. STRAINATATEA MUHLACKER 11 : Plăci­ 13: Me­teorul. 13.05: Plăci. 16.15: Ora tine­retului. 17: Reportaj radiofonic. 18-05: Concert 19: Concert de mandoline. 19,30: Meteorul. 19,40: Conf. 20,05: Plăci. 20.15: Trans. din Stuttgart. 20,30: Lecţii de spaniolă­ 20,50: Conf. muzicală. 21,15: „Madame Pompa­dour” operetă In 3 acte de Leo Fall- 23,30: Muzică de dans. TOULOUSE 21,15: Muzică de fil­me sonore. 21,30: Concert 21,45: Concert 22: Concert­ 22,30: Cântece din operete. 22,45 Concert 23,15: RADIO Sâmbătă 31 Octombrie 1931 Chansonete. 23,30: Bun de informa­­ţiuni 23,45: Concert 24: Ora audi­torilor. BRUXELLES 18: Matineu dan­sant. 19,15: Causerie. 19,30: Plăci 12015: Causerie. 20,30 Jurnalul vor­­­­bit. 21: Concert 22: Amicul Fritz,­­ comedie în 3 acte. 23: Jurnalul vorbit VIENA 10,20: Cursul pieţii. 10,30: Meteorul. 12,30: Concert de amiază. 14: Ora. meteorul, ştiri, programul următor. 1410: Continuarea concer­tului de amiază. 14,45: Gáspár Ca­­sado la plăci de gramofon. 16: Ora. meteorul, ştiri, bursa­ 16,20: Lumea pe placa de gramofon (muzică popu­lară rusă). 17,10: Teatru pentru ti­neret 18: Concert. 19,50: Maşini şi pietoni. 20: Actualităţi. 20,30: Ora, meteorul, ştiri, sport 20,45: Madame de Pompadour, operetă In trei acte de Leo Fall. 23,15: Serbane nautică internaţională. Hakoach-U. T. E. 23,45: Muzică de dans. BUDAPESTA 10: Jurnalul vorbit 10,30: Audiție protestantă. 12: Au­diţie religioasă. 17: Audiţie pentru copii. 18: Conf. 18,25: Concert 19,40: Poşta radio-amatorilor. 20,30: Trans. de la Opera Regală Ungară Lakmé, operă comică în 3 acte, de Godinet şi Gales. In continuare concert al orch de ţigani. VARŞOVIA 13,15: Plăci. 15,45: Plăci. 16,05: Comunicate econo­mice. 16.155: Plăci. 16,45: Comuni­cate hidrografice. 16­50: Plăci. 17,20: Cronica radio. 17,40: Muzică. 18,05: Comunicate. 18,10: Entuziaştii şi cri­ticii contimporani. 18,85: Concertul tinerilor muzicanţi. 19,05: Program pentru copil. 19,30: Concert pentru tineret 19,50: Diverse. 20,30: Plăci. 20,45: Jurnalul presei radio. 21: La orizont. 21,15: Concert executat de arch. P. R. 22,55: Feuilleton. 23,10: Opere de Chopin. 23,40: Anexă la jurnalul radio. 23,45: Meteorul. 23,50: Informațiuni sportive. 24: Muzică de dans. Duminică 1 Noembrie 1931 394 m. BUCUREŞTI. 11: D-na col. Haguc: Ora copiilor. 11.30: Păr. Nae Popescu, secretar g-ral la ministerul Instrucţiei: Lec­tură religioasă. 11.45: Corul bisericii Olaru, con­dus de d. I. Dumitrescu: Cântece religioase. 12: Orchestra Radio: Concert ma­tinal. 13: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni şi semnal o­­rar. 13.50 Muzică uşoară (plăci de gra­mofon). 17: D. G. D. Mugur: Pentru să­teni. 17.15: D-nii M. Popp şi Cabiaglia, guitară şi mandolină: Cântece ro­mâneşti. 17.30: D. Ing. Ciulei: Povestea u­­nei cooperative de lăptărie. 17.45: D. V. Maximilian: Lecturi din Ion Dragoslav. 18: Orchestra Jean Marcu: Muzi­că uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi sema I nai oral. 19.10: Orchestra Marcu: Conti­nuarea concertului. 20: D. dr. V. Voiculescu: Hrana. 20.20: D. Bacalbaşa : Bucureştiul de altă dată. 20.40: Muzică simfonică (plăci de garmofon). 21: Transmisiune de studio. Dra­goste de ţigan, operetă în trei acte muzică de F. Lehar. Conducerea muzicală: d-l Leo Blum. Intre acte Informaţiuni. La sfârşitul operetei „Poşta amatorilor“. STREINATATEA MÜHLACKER 8: concert. 9: Trans, din Stutgart. 9.20: concert coral. 11: Trans, dn Stuttgart. 11.45: Trans, din Freiburg, concert religios. 12.30: Trans, din Leipzig, concert. 13.10: Hess citește din lucrările lui Chris­tian Fürchtegott Gellert. 13.30: Trans, din biserică lui Isus Cristos­­ din Karlsuhe, concert de orgă. 14 : actualităţi. 14.15: Fedor Shaliapin cântă la plăci. 15: Concert popular. 16: Pentru tineret. 17: Concert de marşuri. 18: „Menuetul boilor“ pie­să muzicală. 19: In memoria lui Theodor Etzel, de Martin Lang. Re­citări din propriile-i scrieri. 19.30: Sport. 19.45: Pomenirea morţilor Requem. 20.30: In sbor prin jurul lumii, conf. 21.45: Concert în me­moria lui Franz Liszt. 23.35: Con­cert. TOULOUSE 21.15: Melodii, diver­se. 23: Concert de acordeon. 23.30 : Concert cu muzică din opere comi­ce. 24.45: Concert. 1: Concert sim­fonic. KATOWICE 11.30: Trans, servi­ciul religios. 12.58: Semnul orar. 13.15: Matineu simfonic. 16: Dan­suri populare. 17.55: Melodi popu­lare. 18.45: Concert de după amia­ză. 21.15: Concert de soliști. 23.10: Recital de vioară. 24: Muzică de dans. ROMA 11.15: Muzică religioasă. 14: Concert variat. 18: Concert in­strumental şi vocal. 21.30 : Concert internaţonal. LANGENBERG 8: Concert. 9: Curs de Esperanto. 9.30: Sărbătoare catolică. 12.10: O vizită la patul bol­navului. 12.30: Cântată de Bach. 14: Concert de amiază. 15.30: Șah. 17.30: Concert seral. 19.30: Anecdo­te. 20: Cântece. 20.45: Sport. 21: Concert religios. 23: Sport. In conti­nuare concert nocturn. MILANO 11.50: Muzică religioa­să. 13.30: Concert variat. 17: Geisna operetă de Jones. 19.30: Știri de pre­să. 20.05: Concert variat. 21.35: .Isabeau" operă de Mascagne BRUXELLES 18: Concert simfo­nic. 19: plăci. 20.15: Causerie reli­gioasă. 20.30: Jurnal vorbit. 21: Concert de orch. 21.45: Lectură. 22: Concert coral. 22.20: Concert. 23: Jurnal vorbit. VIENA 11: Concert de orgă. 11.30: Teoria expansiunii continentale a lui Alfred Wegener, conferinţă. 12: Concert simfonic. 13.50: Din Par­sifal a lui Richard Wagner. 16: Ora meteorul, programul următor, ştiri. 16.05: Morarul şi copilul său, con­ferinţă ţinută de dr. Fritz Frank. 16.30: Concert de după amiază. 18.10: Despre munţii uriaşi şi lo­cuitorii lor, conferinţă. 18.40: Con­cert cu muzică de cameră. 19.30: Călătorie critică în Portugalia, con­ferinţă. 19.50: Ora, meteorul, sport, programul următor. 20: Concertul simfonic al lucrătorilor. 22: „Fiul tuturor Mamelor", piesă radiofoni­că. 23: Comunicate, meteoruL

Next