Curentul, noiembrie 1931 (Anul 4, nr. 1352-1381)
1931-11-01 / nr. 1352
2 „PREVEDEREA“ SOCIETATEAROmniA EDIUIARA DE ASIGURARE Strada recii Filipescu no. 21 CAPITAL SOCIAL BEFLIß LAKSAT LEI 10.000.000 Seria Xlll-a — Cupon No. 12 Cititorii ziarului „Curentul* cari vor strânge și trimite Societăţei de asigurare «Prevederea* Str. Nicu Filipescu 21, 40 cupoane, vor primi gratuit o poliţă de asigurare „Capitalizare“ Viaţa populară (cu amortisment cu trageri lunare la sorţi) in valoare de lei 20.000 a Societăţi „PREVEDEREA“ cu care vor participa în mod gratuit la a 13-a tragere de amortizare TOMEREA dala 21 KIMME 1831 „PREVEDEREA“ Lei 10.000 D-na Elena N. Topliceanu, Vaslui, Str. Gh. Racoviţă. Lei 20.000 D-l Costescu Constantin, Com. Comăneşti, Jud. Bacău cu poliţa No. 109836. Lei 50.000 D-l Tenenbeum Rosette, Galaţi, Str. Boyle No. 17 cu poliţa No. 252071. Total Lei 80 000 (optzeci mii) CEL MAI BUN PLACEMENT ESTE UN ARANJAMENT DE LA FABRICA DE MOBILE SZEKELY & RETI s. a. TARGU MURES, BRAŞOV, BUCURESTI, CALEA VICTORIEI 64 rezistent construite, vândute direct prin sucursală im min im I in Vechimea episcopiei Continuare :& nu se poate dovedi nici o legătură intre venirea sârbilor In Ungaria la 1690 şi între episcopia Caransebeşului. După date sigure, primul episcop su reşedinţa la Caransebeş, de unde a ocârmuit Şi eparhiaVârşeţului, a ost Moise Stanoevici în anii 1722— 16. Pe timpul acestui episcop, eparha Caransebeş-Vârşeţului (dimpreună cu eparhia Timişoarii, unde erapiscop loan Vladisavlievici în anii 722—26) era sufragană mitropoliei otodoxe din Belgradul Sârbiei, iar a mitropoliei sârbeşti din Carloviţ după cum susţine cei ce nu-şi dau eamă de evenimentele istorice de pe cea vreme. Iată, de ce? După alungarea turcilor din Banat, anul 1716, şi după înfrângerile turilor din 1717, se Încheie între Rusia şi Turcia pacea dela PasarovUz ’ojareva( In Serbia), la 21 Iulie 718, prin care Austria primeşte Baatul, Oltenia, Bosnia până la râul na şi Sârbia nordică până la râul Imoc. Atunci ajunge In Austria şi itropolia ortodoxă din Belgradul Srbiei. Astfel, în Austria erau două atropolii ortodoxe sârbeşti: una la arlovi (dela anul 1713, nu dela 590, pentru că în anii 1690—1711 şedinţa mitropolitană a sârbilor din ustria era la Cruşedol) şi alta la elgradul Sârbiei (dela anul 1718), parhiile bănăţene de Caransebeşârşeţ (cu episcopul Moise Stanoevici 722—26) şi de Timişoara (cu episopul loan Vladisavlievici 1722—26; vit sufragan mitropoliei din elgradul Sârbiei; iar eparhia Aradul (cu episcopul Sofronie Ravanoci 1722—27) este sufragană mitropliei sârbeşti din Carloviţ (unde era itropolit .Vichentie Popovici 1713—). In anul 1726 este ales mitropolit orbesc al Belgradului şi al Carloviilui Moise Petrovici, şi astfel celeuă mitropolii sârbeşti din Austria contopesc într’una singură, cu rendinţa la Belgrad. Mitropolitului Moia Petrovici (1726—30) îi urmeazăitropolitul Vichentie Ioanovici 731—37), care fusese episcop larad în anii 1728—31, și Își are şedinţa mitropolitană tot în Belgrail Sârbiei (iar la Arad, după Vichent Ioanovici, urmează ca episcop I- d la Antonovici 1731—48). Sub aceşti doi mitropoliţi din Bel■adul Sârbiei (Moise Petrovici 1726 ), Vichentie Ioanovici 1731—37), în tarhia Caransebeş-Vârşeţului după iiscopul Moise Stanoevici (1722—26) mează Nicolae Dimitrievici (1726— 1) şi Maxim Nestorovici (1728—39) cu reşedinţa în Caransebeş, apoi dimie Damianovici (1739) cu resenţa în Vârşeţ, depinzând tot de miopolia din Belgradul sârbesc. Pe timpul episcopilor Moise Stajevici, Nicolae Dimitrievici, Maxim Isterovici şi Eftimie Damianovci l ( anii 1722—1739), eparhia de Carnsebeş-Vârşeţ (ca sufragană a miopoliei din Belgradul Sârbiei) avea protopopiate, şi anume, 5 în Banat: Cransebeş, Vârşeţ, Palanca-nouâ, Ohadia şi Lugoj, şi 3 în Sârbia: udi, Craina şi Crivina. După războiul din anii 1737—39 ntre Austria şi Turcia, se închee bea de la Belgrad, în 2 octombrie 39, prin care Austria pierde Oltea şi Sârbia (pe cari le primeşte treia), iar eparhiile bănăţene de Gansebeş-Vârşeţ şi de Timişoara aug sub jurisdicţiunea mitropoliei Ibeşti din Carloviţ. Atunci eparhiaCaransebeş-Vârşeţ pierde cele 3 propopiate din Sârbia şi rămâne imar cu cele 5 protopopiate din Bat Scaunul episcopesc al eparhiei Cansebeş.Vârşeţului devenind vacant anul 1739, prin moartea episcopui Eftimie Damianovici, episcopul da Antonovici din Arad (1731—48) re numit la anul 1741 şi episcop al Cansebeş-Vârşeţului (1741—48) ca uragan al mitropoliei sârbeşti din Iloviţ. Cu episcopul Isaia Antonovi, care cârmuia trei eparhii (Aradl, Caransebeşul şi Vârşeţul) şi îşi ea reşedinţa la Arad, se începe la al 1741 jurisdicţiunea mitropoliei rbeşti din Carloviţ asupra eparhiei Caransebeş-Vârşeţ. Lui Isaia Antonovici îi urmează ca din pa®, la episcop de Caransebeş-Vârşeţ loan Georgevici (1750—69) cu reşedinţa la Vârşeţ. Pe timpul acestui episcop s’a zidit reşedinţa episcopească din Vârşeţ în anii 1757—59. Episcopul loan Georgevici este numit la 1768, de către împărăteasa Maria Terezia (1740—80), ca administrator episcopesc şi al eparhiei ortodoxe române din Ardeal (după Dionisie Novacovici 1761—67 şi înainte de Sofronie Chirilovici 1771—73, cu îndatorirea de a cerceta din când în când, de la Vârşta, şi biserica ortodoxă română din Ardeal; iar în anul următor (1769) episcopul Georgevici trece de la Vârşeţ ca mitropolit al Carloviţului (1769— 73). Pe timpul episcopului Ioan Georgevici, eparhia de Caransebeş-Vârşeţ avea 5 protopopiate: Caransebeş Vârşeţ, Palanca-nouă, Mehadia şi Lugoj (la anul 1751 cu 235 comune, iar la anul 1755 cu 361 comune. Urmaşul episcopului loan Georgevici a fost Vichentie Popovici (1774- 83) tot cu reşedinţa la Vârşeţ, pe timpul căruia s’a ridicat catedrala (biserica episcopească) din Vârşeţ în anii 1783—85, şi s’a împărţit eparhia (la 1777) în 6 protopopiate, adăugându-se la cele 5 de mai sus şi protopiatul Vărădiei. Episcopul Vichentie Popovici a sfinţit biserica sfântului Ioan Botezătorul din cimitirul oraşului Caransebeş la 11 Maiu 1781. Urmaşul lui Vichentie Popovici a fost episcopul Iosif Ioanovici Şacabeni (1786—1806) cu reşedinţa la Vârşeţ, care la 24 Aprilie 1796 vine la Caransebeş, ca să sfinţească biserica parhială (Caransebeşul n'a avut şi nu are catedrală—biserică episcopească) cu hramul sfântului mucenic Gheorghe. , Episcopii următori (Petru Ioanovici Vidac 1806—1819, Simesie Radivoevici 1819—29, Maxim Manuilovici 1829—34, Iosif Raiaşici 1834—42, Ştefan Popovici 1843—49, Samuil Maşirevici 1849—59, Emilian Jangelaţ 1859—1887, Nectarie Dimitrievici 1887—1896, Gavril Zmeianovici 1896—1918), toţi au avut reşedinţa în Vârşeţ. Deci, Caransebeşul în vremile mai vechi n’a avut decât 3 (trei) episcopii în decurs de 17 (şaptesprezece) ani (1722—39) şi anume: Moise Stanoevici (1722—26), Nicolae Dimitrievici (1726—28) şi Maxim Nestorovici (1728—39). După despărţirea ierarhică a Romănilor de sârbi, reînfiinţându-se mitropolia ortodoxă română de Alba- Iulia-Sibiu, se reînfiinţează şi episcopia ortodoxă, română a Caransebeşului în anul 1865, ca sufragană a mitropoliei de Sibiu, fiind numit ca episcop Ioan Popescu (1865—1889), sub care s-a împărţit eparhia în 10 protopopiate: Caransebeş, Mehadia, Lugoj, Făget, Oraviţa (fost Vărădia şi Secaş), Jebel devenit mai târziu Buziaş), Vârşeţ, Palanca devenit mai târziu Biserica albă), Panciova şi Ciacova Sub episcopul Nicolae Popea (1889—1908 se împarte eparhia Caransebeşului în 11 protopopiate, adăugându-se la cele 10 de mai sus şi protopopiatul Bocşei montane, cum a rămas sub episcopul Miron Cristen (1910—19), actualul Patriarh al bisericii ortodoxe române. Urmaş al acestor trei mari ierarhi români ai eparhiei Caransebeşului este episcopul Iosif Tr. Badescu, de la anul 1920 până în zilele noastre (1930), despre a cărui oblăduire se va vorbi într’un Almanah al Sfântului Nicolae”, care va apărea în scurtă vreme. Rezumând cele expuse aci, constatăm următoarele: 1.Caransebeşul n'a avut episcopi până la anul 1722. 2) Caransebeşul a fost reşedinţă episcopală în prima jumătate din veacul XVIII timp de 17 ani (1723— 39), sufragană mitropoliei din Belgradul Sârbiei, având numai 3 episcopi. 3. Dela anul 1740 Caransebeşul n’a mai avut episcopi timp de 125 de ani, până la anul 1885, când se reînfiinţează episcopia Caransebeşului ca sufragană a mitropoliei de Sibiu, iar de atunci până la întregirea României, Caransebeşul are numai 3 episcopi români. Petrea Dascălul Calendar Sâmbătă 31 Oct., 1331 ORT : Soţii Apostoli Stachie Amplia şi alţii. CAT.: SL Quenttn. ISR.: 20 Heşvan 6692- MUS.: 18 Gemadi-el-Ahlr 1350. TEATRE OPERA ROMANA, ora 8,30 seara: „Prinţul Igor”. NAŢIONAL, matineu ora 2,30: „Omul cu mârţoaga”; ora 8,30 seara: „Ana Karenin”. „ REGINA MARIA, matineu ora 3 şi seara ora 0: „Adevărul gol, goluţ VENTURA, matineu ora 3: „Lu”; ora 9 seara: „Scrisoarea”. CINEMATOGRAFE CAPITOL : „M” cu Fritz Lang. SELECT: „Falimentul dragostei” cu Joan Crawford, Anita Page şi Ms Asiber. Complectau: Jurnal şi Comedie. REGAL: „Escapada” (Der Kleine Leitensprung) cu Renata Mueller, Herrn Thhnig, etc. ROXY: ,,Victoria şi al ei husar” cu Ivan Petrovici, Michael Bohnen şi Ernst Verebes”. VOX: „La miezul nopţii’’ (Mitternachtsliebe) cu Daniela Parola şi Schletow. FEMINA: „Mammy” cu Al Jolson. BULEVARD PALACE: ,Madame Satan” cu Ray Johnson şi Reginald Denny şi „Stan şi Bran la puşcărie”. CORSO : „Negresele cu platane’’ în carne şi oase şi un film din viaţa lor. FORUM (fost Teatrul Mic, Piaţa Regele Carol I): „Secretara particulară" cu Renatta Mueller, Felix Bressart şi o complectare. OMNIA: „Trei zile arest” cu Lucie English, Felix Bressart şi Fritz Schulz. LIDO: „îngerul străzii”. LIBER: „Simba , celebrul Ulm din Africa centrală. „Oxigenul” revista ceasornicelor şi o comedie. A R P.A. : „Suflet de artist” cu Ivan Petrovici, Nicolas Coline, Gina Mannes, etc. SALA EPISCOPIEI, , Târgul de fete*' cu Harry Liedtke, Livio Pavanelly, Hans Junkermann. MARNA: „Cântecul durerii’’ cu Jolson și trupa Liliacul. MARCONI: „Intr’o mică cofetărie* şi revista „Băiat de viaţă”. VOLTA BUZEŞTI: „Sing-Sing” cu Heinrich George, Stan şi Bran şi jurnal-ROMA: „Convoiul misterios” cu Tom Mix, „,Fiica Lupului” şi trupa Stamata-CINEMA LYRA: Estera (Zwei Welten) cu Peter Voss, Maria Paud’er şi complectare sonoră. AMERICAN: „Sing, sing “ şi Stan şi Bran Flaşnetari. SPLENDID: „Ceauşereasa Parisului’’ operetă vorbită în limba franceză, jurnal de actualităţi şi o comedie. DICHIU: „Fracul’' cu Suzy Vernon Şi Paula Iliescu. Jurnal şi complectare sonoră. RAHOVA: „Nopţile din Bosfor” cu Conrad Veidt, Heinrich George şi trupa de reviste Ion Pribeagu. TERRA: „Prizoniera nelegiuiţilor” cu Richard Arian şi Jack Holt Şi „Convoiul misterios”. REX: „Nopţile din Bosfor” sau „ Omni ! care a asasinat” cu Conrad Veidt. CERCUL SUBOFIŢERILOR: „Suflet de Artist” şi o compiectare. LEONARD: „Iancu Jianu” cu C. Antonia. Iva Duncan. MACEDONIA-TEI: „Potopul” şi o compiectare cu Charlie. ILEANA (Luna-Park): Goana după milioana” cu Samson. Jurnal şi o comedie. FILANTROPIA: „Şoricelul albastru” cu Jenny Jugo şi Harry Halm şi o compiectare* LUCIFER: „Matchul de box Schineling-Stribling” şi Ulmul „Ad. Musat” în idiş. TOMIS: „Totul pentru un sărut” cu José Mojica şi „Amantul de la miezul nopţii” cu Jeanette MacDonald BARCELONA: „Marşul flămânzilor” şi „Vestul sălbatic’* cu Tom Mix. u Farmaciile de serviciu în noaptea de 31 Octomb. Al. Albini, Calea Victoriei 86, tel. 382/62; dr. A. Voitinovici, calea Victoriei 207, tel. 207/76; Gh. Dan, calea Griviţei 138; N. Wasserman, calea Moşilor 249, tel. 202/74; dr. Sofica C. Volceanu, 11 Iunie 49, tel. 331/91; Arestiţa Bejan, Parcul Radorin 133, tel. 348/63; C. Hertzenberg, calea Văcăreşti 25; Sebastian Niţescu, Prel. B-dul Ferdinand 8; dr. Einhim, str. Carol 19, tel. 302/88; Sterie Papiniui Cuza-Vodă 63; H. Caranica (Emil Belcot), B-dul Ferdinand 59. « «M——— cum e vremea BULETINUL INSTITUTULUI METEOROLOGIC CENTRAL La București-Filaret, ora 8 a. m.: Presiunea atmosferică 760 m. m., cerul noros, temperatura 6 gr., vântul dela WSW cu 1 m. p. s. Umiditatea 82%. Temperatura maximă de ori 15 gr., iar minima din cursul nopței 6 gr. Timpul probabil dela 30 la 31 Noembrie 1931, ora 20. Presiunea mai întâiu în creştere cu 1—3 m. m. apoi în scădere cu 2—5 m. m-In Ardeal, Banat, Bucovina, cerul variabil, vânt slab din sectorul vestic. Noaptea îngheţ slab. Ziua temperatura în uşoară creştere. In celelalte regiuni, cerul variabil, vânt slab din sectorul Nord-estic. Temperatura staţionară (în scădere pe litoral). Precipitaţiuni intermitente vor cădea în estul Munteniei, Nordul Basarabiei şi Dobrogea. CURENTUL CADRAN Concertul de sonate al maestrului Enescu Astăseară. Sâmbătă, are Ioc la Ateneul Român al IlI-Iea concert de vioară al maestrului George Enescu, — cu acompaniamentul de pian al d-lui Alfred Alessandrescu In program: Sonata In do minor, —• No- 7, — de Beethoven, Sonata In la major, No. 1, de Gabriel Fauré, — şi Sonata In Ia minor, No. 9 „ Kreutzer" de Beethoven. Renaşterea hegelianismului Astăzi Sâmbătă, orele 6 d. a., d. prof. Mircea Florian va vorbi în amfiteatrul fundaţiei Carol I despre Renaşterea hegelianismului. Conferinţa face parte din ciclul : 100 de ani de la moartea Ud Hegel, organizat de „Societatea română de filosofie”. Conferinţa de la Asociaţia licenţiaţilor D. dr. N. Lenguceanu, secretar general al ministerului de justiţie, va ţine Duminecă 1 Noembrie a. c„ orele Îl a. m.” la „Fundaţia Carol I“ o conferinţă cu subiectul „Problema şomajului intelectual" din ciclul „In apărarea cauzei licenţiaţilor universitari” organizat de Asociaţia generală a licenţiaţilor universitari din România. Studenţii au intrarea gratuită. Conferinţele profesorului Focillon în Bucureşti Profesorul H Focillon de la Sorbona va veni la Bucureşti pentru a ţine o serie de conferinţe la Universitatein zilele de 2, 6, 9 şi 13 Noembrie d-sa va vorbi studenţilor despre „Metoda în Istoria Artelor. Conferinţele vor avea loc la facultatea de litere în Amfiteatrul „I* Ursu” (etajul 110 între orele 6—6 jum. d- a. In afară de aceasta, d-sa va ţine şi două conferinţe pentru publicul mai larg: una din ele va avea foc în ziua de 4 Noembrie în Amfiteatrul „I. Ursu”, la facultatea de litere, Intre orele 6—7 d. a- A doua conferinţă, tratând despre Portretul francez In prima jumătate a sec- XIX, va fi ţinută în cadrul conferinţelor Universităţii Libere şi va avea loc în Aula Fundaţiei Carol, în ziua de 11 Noembrie orele 6—7 d* a* Cursurile d-lui Iorga la Universitate D- profesor N. Iorga, preşedintele Consiliului de Miniştri şi ministru al instrucţiunii, îşi începe Luni 2 Noembrie, ora 5 d a, cursul de Istoria Universală la Facultatea de Litere. (Amfiteatrul „Odobescu”). Un nou film românesc „Aur“... Realizarea noului film sonor şi vorbit „Aur“, după romanul cunoscutei scriitoare d-na Constanţa Hodoş, continuă cu asiduitate. După ce au filmat în pitoreştie poziţii de la Sighişoara, regisorul şi interpreţii s-au întors în Capitală, unde continuă scenele vieţei luxoase şi trepidante ce o prezintă Capitala noastră. In fruntea distribuţiei se află frumoasa vedetă a filmului polonez, d-ra Maria Manin, d-na Tantzi Elvass, d-nul Stroe Atanasiu, de la Teatrul Naţional, V. Romano, St Decu, etc. Filmul 0 înscenează Jean Mihail, ale cărui filme de până acum au prezentat seriozitatea unor realizări artistice. Fotografia filmului o semnează excelentul technician Iosef Bertok, iar înregistrarea sonoră e făcută cu aparatele sistem „Kolaton" din Budapesta. Cunoscutul diseur Jean Moscopol, ce-şi face cu acest prilej debutul în filmul sonor. Va cânta câteva bucăţi compuse special pentru acest film. „Doi prieteni“ la Regina Maria Miercuri 4 Noembrie va avea loc la teatrul „Regina Maria“ premiera piesei „Doi Prieteni" (L’amour défendu) de Pierre Wolf. Se află în fruntea interpretărei doamnele Lucia Sturdza- Bulandra, Maria Antonov, și d-nii Tony Bulandra- V. Maximilian, G. Storin, I. Talianu, etc. REPERTORIUL TEATRELOR Dela 26 Oct. la 1 Noembrie ZILELE OPERA ROMANAT. NAŢIONAL T. REDINA MARIA ■ ■■■ '■ n. . . T. VENTURA SAMBATA Prinţul Igor Omul cu mârţoaga Adevărul gol, goluţ Lu Ana Karenin Scrisoarea Căsătoria secretă Burghezul gentilom Adevărul gol, goluţ Scrisoarea Scrisoarea Voevodu! Țiganilor ! DUMINICA Ana Karenin Duminică 1 Noembrie 1931 Carnetul zilei Baloane de săpun Bătrânul Moritz _ Domnule doctor, vă rog si nu mă amenajaţi. Ziceţi-mi drept: mai este vreo speranţă, pentru Moritz al meu ?... _ De, doamnă», răspunse doctorul. Natura face, de multe ori, minuni. Dacă mă întrebaţi insă ca om de ştiinţă, trebue să vi previu că situaţia e foarte gravă. Soţul dv. nu mai are mult de trăit. In curând va intra in comă şi.» g — Poftim ?... _ Adică, va cădea în letargie», într’un fel de somn, din care nu se va mai trezi. Aşa că, daci are ceva dispoziţiuni de luat ar bine să vă grăbiţi... _ Dispoziţiuni ? Ce.i aceia dispoziţiuni ? — Ştiu şi eu ? In viaţă sunt fel de fel de interese. Poate vrea să vă spuie ceva, poate vrea să facă vreun testament ori să-şi vadă vreo rudă», ştiu eu ? Aveţi, poate, copii 3... _ Cinci, să ne trăiască ! _ Atunci chemaţi -i pe toţi, lângă bolnav. Dar grăbiţi-vă. Peste un ceas va fi poate prea târziu. Şi apucând bancnotele pe care viitoarea văduvă i le strecura, cu discreţie,in mână, doctorul eşi pe uşă». Peste un sfert de oră, odaia bolnavului era plină de lume. Morita — bătrânul Moritz, proprietarul magazinului de mărunţişuri & galanterie „La îngerul de Aur“ , stătea cufundat în puful saltelei, sprijinit pe trei perne suprapuse și nu zicea nimic. — Moritz a lui mama.» se ruga nevastă-sa. Mai zici tu ceva, Ui nevestica ta! Ştii cum ziceai tu altădată, că», ce-am mai făcut, că» ce-am mai dres, că.» ce se mai aude? Dar Moritz — bătrânul Moritz — nu zicea nimic. In schimb, se gândea la multe. Se vedea tânăr — un copil, aproape ucenic la „Micul Câştig“ al lui Natansohn, din Galaţi. Pe urmă vânzător... mai târziu contabil şi, în sfârşit, tovarăş la „îngerul de Aur“, cu beţivanul acela de Marcu, căruia i-a plătit partea lui, până la o para, realizându-şi visul, si fie patron, patron exclusiv. Azi „îngerul de Aur” face o jumătate de milion. (Numai dantele are de peste o sută de mii). In târg, toată lumea îl respecta, iar semnătura lui valorează aur. Şi tot secretul acestui succes se reduce la un singur lucru. La o regulă, dela care niciodată nu s'a abătut: întâi prăvălia și pe urmă... celelalte ! Principiul acesta ar vrea să-l lase, moștenitorilor lui, cu limbă de moarte. De aceia, încercând să-și ridice pleoapele, întrebă cu glasul stins: — Sură, tu ești aici, deja ?... — Aici sunt, Moritzică a lu’ mama — Copiii sunt aici ?... — Aici, bărbăţelul meu scump. — Jean, eşti aici ?... _ Da, papa! — Şi tu Sammy ? — Şi eu, papa ! _ Şi Bertha ?... Şi Raşela ?... Şi Smilică ?... — Aici suntem, papa!,a răspunsa un cor de glasuri. —Cum, toată lumea a venit de acu ?... _ Da, toată lumea ! — Atunci,» aţi lăsat prăvălia, singură ? Ptiu, bată-vă D-zeu, Şi, întorcându-se spre perete, bătrânul Moritz şi-a dat duhul, de necaz, Geer Patrick Cărţi juridice fi alimentul", de prof. Ef. Antonescu, Bucureşti, 1931. D. profesor Eftimie Antonescu, consilier onorar la Înalta Curte de Casaţie, publică partea 11-a a Falimentului, formând vol. VIII din opera sa „Codul Comercial Adnotat". Materia acestui volum poartă asupra: Lichidării activului şi pasivului, repartiţia activului şi închiderea procedurii falimentare. Profesioniştii au nevoe — mai mult decât oricând de o lucrare ile sinteză, care să cuprindă coordonat rezultatele nouilor eforturi ale doctrinei si jurisprudentei in materie falimentară. Uiţi»—*1 volum al d-lui Ef. Antonescu răspunde şi satisface această necesitate: actualitatea şi utilitatea lui ii măresc însemnătatea. Experienţa îndelungată de magistrat şi metoda de profesor şi jurist reputat a autorului, dau acestui volum şi o valoare de metodă desăvârşită, iar materialul abundent şi bine divizat vădeşte desăvârşirea muncei consumată în realizarea acestui volum. Sub fiecare text, d. Eftimie Antonescu face trimiteri bibliografice complete, indicând autorii şi operete unde se pot găsi desvoltări; apoi, înainte de a se înfăţişa comentariile, se prezintă lucrările pregătitoare din cari a izvorlt direct textul atât în codul românesc cât şi în cel italian, de unde am împrumutat aproape în întregime legislaţia noastră comercială; cercetarea doctrinei şi jurisprudenţei române şi streine — perfect sintetizată — este înlesnită prin indexuri pe materii şi completată cu un index general al volumului. „Generaţia artistă“ A apărut volumul Ioan Georgescu" (din seria „Generaţia artistă) de N. Petraşcu. Volumul cuprinde, pe lângă biografia şi analizarea vieţii poetului, reproduceri după principalele opere ale talentatului sculptor. 394 m. BUCUREŞTI 13: Muzică vocală (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 13-50: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). 1 18: Orchestra Suriceanu: Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 1910: Orchestra Sibiceanu: continuarea concertului. 20: D. prof. I. Simionescu: Viaţa In fundul mărilor. 20.20: D. Al. Bădăuţă: Drumuri prin ţară. 20.40: D. Sergiu Virin, diseur. 21: D. F. Caratge—flaut: Guy Ropartz: Sonatină. Gaubert: Nocturnă şi Allegro Scherzando; Chaminade : Concertino* 21,30: D. Gheron Netta: Sărbătoarea economiei. 21,45: D-na Smaranda Atanasoffpiano: Chopin. 4 studii; Chopin: Polonaise în do minor; Liszt: Legierezza; Pick Mangiagalli: Dansul lui Olaf. 22-15: D. V. Filp victină; Vitali : Ciaccolia Granados—Kreisler, Mazurka, Mozart- Rondo. 22-45: Informaţiuni. STRAINATATEA MUHLACKER 11 : Plăci 13: Meteorul. 13.05: Plăci. 16.15: Ora tineretului. 17: Reportaj radiofonic. 18-05: Concert 19: Concert de mandoline. 19,30: Meteorul. 19,40: Conf. 20,05: Plăci. 20.15: Trans. din Stuttgart. 20,30: Lecţii de spaniolă 20,50: Conf. muzicală. 21,15: „Madame Pompadour” operetă In 3 acte de Leo Fall- 23,30: Muzică de dans. TOULOUSE 21,15: Muzică de filme sonore. 21,30: Concert 21,45: Concert 22: Concert 22,30: Cântece din operete. 22,45 Concert 23,15: RADIO Sâmbătă 31 Octombrie 1931 Chansonete. 23,30: Bun de informaţiuni 23,45: Concert 24: Ora auditorilor. BRUXELLES 18: Matineu dansant. 19,15: Causerie. 19,30: Plăci 12015: Causerie. 20,30 Jurnalul vorbit. 21: Concert 22: Amicul Fritz, comedie în 3 acte. 23: Jurnalul vorbit VIENA 10,20: Cursul pieţii. 10,30: Meteorul. 12,30: Concert de amiază. 14: Ora. meteorul, ştiri, programul următor. 1410: Continuarea concertului de amiază. 14,45: Gáspár Casado la plăci de gramofon. 16: Ora. meteorul, ştiri, bursa 16,20: Lumea pe placa de gramofon (muzică populară rusă). 17,10: Teatru pentru tineret 18: Concert. 19,50: Maşini şi pietoni. 20: Actualităţi. 20,30: Ora, meteorul, ştiri, sport 20,45: Madame de Pompadour, operetă In trei acte de Leo Fall. 23,15: Serbane nautică internaţională. Hakoach-U. T. E. 23,45: Muzică de dans. BUDAPESTA 10: Jurnalul vorbit 10,30: Audiție protestantă. 12: Audiţie religioasă. 17: Audiţie pentru copii. 18: Conf. 18,25: Concert 19,40: Poşta radio-amatorilor. 20,30: Trans. de la Opera Regală Ungară Lakmé, operă comică în 3 acte, de Godinet şi Gales. In continuare concert al orch de ţigani. VARŞOVIA 13,15: Plăci. 15,45: Plăci. 16,05: Comunicate economice. 16.155: Plăci. 16,45: Comunicate hidrografice. 1650: Plăci. 17,20: Cronica radio. 17,40: Muzică. 18,05: Comunicate. 18,10: Entuziaştii şi criticii contimporani. 18,85: Concertul tinerilor muzicanţi. 19,05: Program pentru copil. 19,30: Concert pentru tineret 19,50: Diverse. 20,30: Plăci. 20,45: Jurnalul presei radio. 21: La orizont. 21,15: Concert executat de arch. P. R. 22,55: Feuilleton. 23,10: Opere de Chopin. 23,40: Anexă la jurnalul radio. 23,45: Meteorul. 23,50: Informațiuni sportive. 24: Muzică de dans. Duminică 1 Noembrie 1931 394 m. BUCUREŞTI. 11: D-na col. Haguc: Ora copiilor. 11.30: Păr. Nae Popescu, secretar g-ral la ministerul Instrucţiei: Lectură religioasă. 11.45: Corul bisericii Olaru, condus de d. I. Dumitrescu: Cântece religioase. 12: Orchestra Radio: Concert matinal. 13: Muzică instrumentală (plăci de gramofon). 13.30: Informaţiuni şi semnal orar. 13.50 Muzică uşoară (plăci de gramofon). 17: D. G. D. Mugur: Pentru săteni. 17.15: D-nii M. Popp şi Cabiaglia, guitară şi mandolină: Cântece româneşti. 17.30: D. Ing. Ciulei: Povestea unei cooperative de lăptărie. 17.45: D. V. Maximilian: Lecturi din Ion Dragoslav. 18: Orchestra Jean Marcu: Muzică uşoară şi românească. 19: Informaţiuni, meteorul şi sema I nai oral. 19.10: Orchestra Marcu: Continuarea concertului. 20: D. dr. V. Voiculescu: Hrana. 20.20: D. Bacalbaşa : Bucureştiul de altă dată. 20.40: Muzică simfonică (plăci de garmofon). 21: Transmisiune de studio. Dragoste de ţigan, operetă în trei acte muzică de F. Lehar. Conducerea muzicală: d-l Leo Blum. Intre acte Informaţiuni. La sfârşitul operetei „Poşta amatorilor“. STREINATATEA MÜHLACKER 8: concert. 9: Trans, din Stutgart. 9.20: concert coral. 11: Trans, dn Stuttgart. 11.45: Trans, din Freiburg, concert religios. 12.30: Trans, din Leipzig, concert. 13.10: Hess citește din lucrările lui Christian Fürchtegott Gellert. 13.30: Trans, din biserică lui Isus Cristos din Karlsuhe, concert de orgă. 14 : actualităţi. 14.15: Fedor Shaliapin cântă la plăci. 15: Concert popular. 16: Pentru tineret. 17: Concert de marşuri. 18: „Menuetul boilor“ piesă muzicală. 19: In memoria lui Theodor Etzel, de Martin Lang. Recitări din propriile-i scrieri. 19.30: Sport. 19.45: Pomenirea morţilor Requem. 20.30: In sbor prin jurul lumii, conf. 21.45: Concert în memoria lui Franz Liszt. 23.35: Concert. TOULOUSE 21.15: Melodii, diverse. 23: Concert de acordeon. 23.30 : Concert cu muzică din opere comice. 24.45: Concert. 1: Concert simfonic. KATOWICE 11.30: Trans, serviciul religios. 12.58: Semnul orar. 13.15: Matineu simfonic. 16: Dansuri populare. 17.55: Melodi populare. 18.45: Concert de după amiază. 21.15: Concert de soliști. 23.10: Recital de vioară. 24: Muzică de dans. ROMA 11.15: Muzică religioasă. 14: Concert variat. 18: Concert instrumental şi vocal. 21.30 : Concert internaţonal. LANGENBERG 8: Concert. 9: Curs de Esperanto. 9.30: Sărbătoare catolică. 12.10: O vizită la patul bolnavului. 12.30: Cântată de Bach. 14: Concert de amiază. 15.30: Șah. 17.30: Concert seral. 19.30: Anecdote. 20: Cântece. 20.45: Sport. 21: Concert religios. 23: Sport. In continuare concert nocturn. MILANO 11.50: Muzică religioasă. 13.30: Concert variat. 17: Geisna operetă de Jones. 19.30: Știri de presă. 20.05: Concert variat. 21.35: .Isabeau" operă de Mascagne BRUXELLES 18: Concert simfonic. 19: plăci. 20.15: Causerie religioasă. 20.30: Jurnal vorbit. 21: Concert de orch. 21.45: Lectură. 22: Concert coral. 22.20: Concert. 23: Jurnal vorbit. VIENA 11: Concert de orgă. 11.30: Teoria expansiunii continentale a lui Alfred Wegener, conferinţă. 12: Concert simfonic. 13.50: Din Parsifal a lui Richard Wagner. 16: Ora meteorul, programul următor, ştiri. 16.05: Morarul şi copilul său, conferinţă ţinută de dr. Fritz Frank. 16.30: Concert de după amiază. 18.10: Despre munţii uriaşi şi locuitorii lor, conferinţă. 18.40: Concert cu muzică de cameră. 19.30: Călătorie critică în Portugalia, conferinţă. 19.50: Ora, meteorul, sport, programul următor. 20: Concertul simfonic al lucrătorilor. 22: „Fiul tuturor Mamelor", piesă radiofonică. 23: Comunicate, meteoruL