Curentul, decembrie 1931-ianuarie 1932 (Anul 4, nr. 1382-1417)

1931-12-01 / nr. 1382

2 MICA PUBLICITATE ânunciurile se pricesc la Adfmînistrația ziarului Str. Sarimsar 4. «an orele 8-13,15-20 Telefon 37512® (eteli de j&mau i£eu acffantut •ETROL ,Jigger“ oprește că- ; erea părului, mătreața, mân- tărimile capului, fixează coa- 11 ha, regenerează părul. 30006 j — —»•———««»♦«ti»#,.1 NAR absolvent comerț superior garanție 8000 lei caut post porit aptitudinilor sau orice post. Atențiuni 2000 lunar. Ziar „absent“: 23294 MEIE tânără, transilvăneancă, a intre doică. Str. Caşin nr. 4. 7301 NOȚIONAR superior, capabil, antie materială, caută situare sigură. Ziar 10 Z. 7302 RMACISTA asistentă, practică să caut post. Pretențiuni mote. Ziar 107 V. 7303 RMACISTA licențiată caută. Chisinevschi Mateevici 79, Tina. 7304 VHEIE sănătoasă caut copil așa acasă. Şoseaua Pandurilor 85. 7305 KTA vrednică, cuminte, caută ucenică internă croitorie, linie dame, Cuza Vodă 54. 7306 V1E1E serioasă caut loc la 2 perne odaie separată. Adresaţi, B dului No. 1. 7308 CATAREASA caută loc la două soane. Grunberg, Bibescu Vodă etaj nn. 7309 Verte de 4e/viciu f Irttei, cuvâmtul INSFORT auto camion 2 tone multip angajem și provincie, uri modeste, Sf. Constantin 4, tel. 7324 CAUTA vânzător (oare) la secfranceză și română. Librăria 17, Victoriei 5. 7325 RATOARE la Rascheti caută fica „Ancora“, Splaiul Unirea 81. 7326 IFOR caută bună coafeză bine ibuită loc vacant. Măcelari 5 deşti). 7327 CATAREASA perfectă și la toate persoane, cu acte, caut. Tacot, Popa Petre 21. 7328 CATAREASA perfectă, cu acte, bărbat, caut Strehr, Palade 7776 taiiln i**î® III m i mmmjteru&mail!CA PUBLICITATE CATAREASAfără bărbat acte, omandații, caut General Anîscu 153. 7775 (ARA țărănească compusă din ru perechi pietre masive pe cucurăţitor dublu. Planzichter Kath d in bună stare, motor 50 Gaz. Preţul 150.000 plus mij.tor. Adresaţi ziar sub „M“ 15. 20000 DIO cu 3 lămpi, lei 1.500. con“, Moşilor .80, etaj. COJOR turcesc veritabil goblin francez mare, maşină Singer aproape nouă vinde Dimitriu Str. Bolintineanu 9. 23298 SOBE de teracotă convenabile, mici înlesniri. Depozitul Șerban Bul. Ferdinand 98. 7594 CUMPĂRĂM imobil liber, valoare 2,3 milioane. Oferte la Societatea Macedo-Română, Calea Rahovei 29. 7598 SOBA mare, artistică, luciu, pentru cărbuni, vând Pescari 4. 7596 PATURI (Cuverture) scoase din uz, însă bună stare, vinde Royal Palace, București. 7591 Jnc/UAAe/U WJ£eu divantul’ IMNIMDE ÎNCHIRIAT 4 camere, bu- Ibătărie, baie instalată, apă, lumină electrică. Popa Nan 158. 28.000 ăe®»1;»®»®®®®®®®®®®®®®®®®®] noraiRU! ii’lQin %uhkwămek Mnimmmtie W turnat&HICA PUGLIGTATE ÎNCHIRIEZ cameră mobilată convenabil. Str. Isvor 82. 23366 »♦®®®®»®®®»®—®®e»® â 2 CAMERE elegant mobilate, intrare separată, acces bac. Cobălcescu 10 bis. 23372 . REPARAȚII şoşoni, galoși, fermoare la Atelierul de vulcanizare „Recordul“ str. Decebal 11 bis sau calea Văcărești 62. 2324. PENSIUNI Un leu cuvântul PENSIUNE COMPLETA, electricitate, parchet, teracotă, încălzit, bac, telefon, intrare separată în condițiuni extrem de avantajoase. Excelentă pentru avocat, inginer, funcționar. Cartier absolut central (Bd. Elisabeta). A se adresa la ziar sub „Avantajos“. 30000 fJ leu cu bintul SUFERINZI de varice găsesc ciorapi de cauciuc cele mai bune altăți la Ungar, Şelari 16. 2321 DIVERSE Un leu cuvântul PANGLICA pentru jaluzele 20 lei metru chingă pentru obloane exterioare Fabrică jaluzele (Carpaţi) Moşilor 84. 23303 CASATORII Un leu cuvântul DOMN în etate 55 ani, moşier i doseşte cunoştinţa unei doamne serioase, eventual căsătorie. Adresaţi ziar sub C. 12. 20.00 „Ra- EUGENIA — aveţi scrisoare ziar. 75921 Roma. 23367 . „. . . studenţeşti (Continuare care responsabilitatea, fiind a sselor, nu e a nimănui, care trasă fie rostul ei? Este, raspund, profesor D. Gusti, să forţe „directori de conştiinţă, bine gătiţi, şi îndrumători ai opiniei fnice, de toate gradele şi de toate irile, conştienţi de menirea lor conducători“. La aceste publicaţii ale Seminlui de sociologie, care constitue tra unghiulară a cercetărilor deastă natură, se adaogă în 1928 diul d-lui M. Popescu-Spineni, atribuţii la istoria învăţământului rerior. E o lucrare, prin care anul adaogă la calităţile sale de iroinic şi priceput secretar de îatata pe acelea ale unui cercetă, care, cultivând amănuntul şi armaţia cât maî minuţioasă, nu vde linia de ansamblu isbutind ne dea o vedere precisă asupraace a fost învăţământul superior în special Facultatea de litere fîlosofie, în trecut şi ceea ce a ars să fie acum. Ultima lucrare în acest domeniu d-luî profesor D. Gusti, decanul cultuţii şi a d-lui Popescu-Spisecretarul ei, este în acelaşi o restrângere (e numai pentru idenţii de la litere şi filosofie) şi adâncire a problemei. Lucrarea liniară, îndreptar, constitue înadevăr un îndreptar atât pentru identul din anul preparator, că diţi pag. la a mia îi îndrumează şi-i luminează paşii nesiguri, cât şi pentru studentul mai vechi, căci îi ordonează clipă de clipă întrebuinţarea timpului, informându-l şi punându-i la îndemână toate mijloacele pentru desăvârşirea acelei „energii sociale“, către care treime să tindă studentul de azi. Elegant chiar tipărită, bine broşată, în caractere frumoase, cartea îmi poartă gândul înapoi, mă văd student şi îmi cântăresc greşelile şi risipa de timp, cauzate de lipsa totală de îndrumare. Labuntur annî! Şi cu ei au dus, ne-o dovedeşte lucrarea de fală, multe din lipsurile de atunci. Socot, apoi, că nu mai e nevoie să relev la o lucrare, care are colaborarea savantului sociolog, care e d. profesor, D. Gusti, tehnica şi rigurozitatea ştiinţifică, care constituesc calităţile de prim ordin la o astfel de lucrare. Aşadar, pentru a relua firul ideologic al articolului şi a conchide, datoria generaţiei de astăzi este de a crea, cum a definit cu atâta înţelegere d. profesor D. Gusti, tipul social al înţeleptului, care porneşte de la cunoşterea realităţii în adâncurile ei şi care îşi trage şi îşi construeşte idealul chiar din această realitate. Const. I. Dihoiu Doctorand . Litere şi Filosofie CURE W TUE Cum s a făcut comercializarea uzinelor electrice din Cluj Teatrul jucat de social-democrat! S’au dat sperţuri de 30 milioane. Respingerea ofertelor serioase. Comercianţii au suspendat greva pe o săptămâna (Dela redacţia noastră din Ardeal) CLUJ: 30. — Doi ani de zile, zi cu zi, a fost clocită oneroasa afacere a comercializării uzinelor electrica din Cluj. Lovitura a fost astfel pregătită încât să fie surprinşi deopotrivă comercianţii, industriaşii şi consumatorii particulari, sub capacul unui tarif exorbitantComercianţii şi industriaşii, loviţi, au declarat grevă. D. Mihail Manoilescu, care este interesat la uzinele electrice comercializate din Cluj, şi-a dat seama că prin greva, comercianţior şi industriaşilor, contractul dezastruos încheiat de primăria trecută, va ajunge pe tapet, desvăluindu-se misterele ce au înconjurat maşinaţiunile din jurul comercializării uzinelor electrice. De aceea s a grăbit să dea fratelui său, d-lui Grigore Manoilescu, o telegramă rugându-l să lucreze în aşa fel ca să înceapă tratative cu comercianţii, în vederea încetării grevei. Direcţiunea uzinelor a rămas surprinsă că telegrama a pătruns în publicitate Alaltăeri. Sâmbătă au început tratativele- Comercianţii şi industriaşii au suspendat greva pentru o săptămână, şi numai rezultatul actualelor tratative vor hotărî în privinţa atitudinii lor viitoare. Dar pe noi nu ne interesează numai greva comercianţilor şi industriaşilor. Comercianţii şi industriaşii duc lupta ca să li se reducă preţul curentului electric, calculându-li-se un preţ en gros. Cererea comercianţilor e legitimă. Dar am privi lucrurile prea strâmpi, dacă ne-am limita la lupta dintre comercianţi şi industriaşi şi uzinele electrice. Pe noi ne interesează şi interesele consumatorilor. Şi ne mai interesează şi interesele oraşului. Şi împreună cu aceste, latura morală a afacerii scandaloase. Interesele consumatorilor, pentru că preţul curentului electric este prea urcat în comparaţie cu cheltuelile de regie şi de producţie ce au scăzut. Interesele oraşului pentru că municipiul pierde prin comercializare 30 milioane anual. Latura morală a chestiunii, pentru că nu este admisibil ca colectivitatea să fie jefuită de exponenţii guralivi ai intereselor obşteşti. In această scandaloasă afacere în care sunt compromişi fruntaşi ai partidelor politice ce bravează lumea cu luxul şi cu falsa lor moralitate de poltron corupţi până în măduva oaselor, rolul cel mai sinistru l-a jucat totuşi, partidul maghiar şi partidul social-democrat. Trebue să recunoaştem că exrocii vieţii publice au pregătit afacerea cu îndemânare şi cu un scenariu bine aranjat. TRICOLORUL LIMBII MAGHIARE Tactica folosită de cei cointeresaţii la vânzoasa afacere nu e lipsită de interes. Acum doi ani, când s’a făcut comercializarea şi când această comercializare se desbătea în consiliul comunal, partidul maghiar a pus la ordinea zilei folosirea Uniănii maghiare în consiliul comunal. Când venea în discuţie o chestiune mai delicată a comercializării, socialiştii şi reprezentanţii partidului maghiar cereau admiterea întrebuinţării limbii maghiare. Blocul românesc ce era reprezentat in consiliu se împotrivea, iar în consiliu se producea un vacarm asurzitor ce îngăduia strecurarea murdarei afaceri ce dospea în umbră. Dar oficiosul social-democrat şi al partidului maghiar în joc să discute cu comercializarea, ale cărei dedesubturi urâte le cunoşteau, se lamentau de şovinismul românesc. Sub paravanul limbii maghiare, moraliştii neprihăniţi au dat concurs bandiţilor din partidele politice să înjghebeze cea mai scârnavă afacere din câte s’a făcut, păgubind orașul cu 30 milioane lei anual. ISTORICUL COMERCIALIZĂRII In 1929, anul comercializării, primăria a luat hotărârea de a pune în aplicare comercializarea uzinelor electrice, ce a eșuat cu doi ani în urmă La 6 Iulie 1929, minele de cărbuni au înaintat o ofertă, de comercializare dar, însă, minele de cărbuni din Şorocani nu dispuneau de capital suficient şi era în pragul falimentului, s’a căpatat o înţelegere cu consorţiul belgian Electrobe. Societatea Electrobel a înaintat la 12 August 1929 o adresă în care comunica că se solidarizează cu oferta înaintată de minele de cărbuni. Au mai înnaintat, în acelaş timp, oferte societatea „Italia-belge’’ şi societatea A-E.G. După aceste oferte, primăria a cerut consiliului superior ecnomic evaluarea, prin experţi, a u Uzinelor electrice, Consiliul a comunicat primăriei numele experţilor, stabilindu-se onorarul. Primăria în lipsă de fonduri, prin o adresă nedatată, a cerut amânarea expertizei, cerând scurt timp după aceea prin o altă adresă tot nedatată, trimiterea,, experţilor,, deoarece onorarul s’a depus. Curios ,este că nici azi nu se cunoaște cine a depus acest onorar și primăria n’a socotit niciodată necesar să explice cine a depus onorariul.. Ceeace este însă semnificativ e că consiliul comunal n'a examinat toata ofertele înaintate, ci s’a mărginit să sa oprească la oferta solidară a Electrobelului cu minele de cărbuni din Şorocani, evitând discuţia serioasă a ofertei societăţii Italo-belge, care prezintă cele mai mari avantagii pentru oraş şi cele mai mari garanţii de seriozitate şi onestitate. CE CUPRINDEAU CELE DOUA OFERTE Să vedem ce cuprindeau ofertele celor două societăţi Societăţile solidarizate (Electrobel şi Minele de cărbuni) ofereau regie mixtă, aport minim in numerar de 30 milioane, micşorarea preturilor, durata 50 ani, in ÎS luni, noui surse de 4000 kw, prin crearea unei uzine electrice la Sorocani. Compagnie Italo-Belge d’entreprises d’electricité, d’utilité publicate oferea regie mixtă, durată 50 ani, aport in numerar 204 milioane, refacerea reţelei, sporirea rezervei uzinei termice, refacerea uzinei hidraulice electrice cu lei 35 milioane, sporind capacitatea cu 6 mii. kw ore, refacerea uzinei Someşul Rece Cluj cu cinci milioane, sporirea rezervei termice Cluj cu 26 milioane, generatori, instalaţii, rebotinaj, trecerea la 50 perioade, etc., cu 33 milioane, refacerea reţelei primare cu 30 milioane, refacerea reţelei secundare cu 60 milioane, clădiri in valoare de 15 milioane. S-a angajat să instaleze imediat un motor Diesel de 3000 hp., să dea 3 la sută redevenţă, 25 la sută reducere la iluminatul public şi al instituţiilor publice comunale, construirea unei centrale mari pentru o electrificare regională, cu cheltuielii de peste un miliard lei. Chiar şi un profan vede diferenţa ca de la cer la pământ a celor două oferte. Şi, totuşi, în şedinţa din 23 octombrie 1929, consiliul a acceptat oferta societăţilor solidarizate. Cu toate avantagiile oferite reprezentantul Comp. Italo-Belge, de faţă în şedinţă, a cerut oraşului să-i comunice ce vrea, pentru a se orienta şi a-şi modifica oferta. Consiliul comunal a rămas, însă, turc. Sunt rufe murdare care vin la spălat abia astăzi. Industria şi comerţul îşi vor apăra bine dreptul la un tratament rezonabil. Dar ne întrebăm ce vor face particularii?... întrunirea ipotecaţilor in sala Dacia Eri dimineaţă la orele 10, a avut loc In sala Dacia, o întrunire de protestare a asociaţiei proprietarilor ipotecaţi din România-Prezidează d. N. S. GEORGESCU, care luând cuvântul, protestează energic împotriva măsurilor ce le ia guvernul pentru înăbuşirea mişcării acestei asociaţii. . Critică apoi legea, conversiunii datoriilor. D. IONESCU aduce salutul d-lui Em. Antonescu. D-l Crăciunescu, luând cuvântul aduce mulţumiri ziarului nostru, care încurajează întotdeauna iniţiativele menite să aducă o împrospătare a vieţii economice. Arată că atât timp cât va dura situaţia de neîncredere în care ne găsim azi, nu se va putea realiza nimic şi toată sforţarea celor trei ani de muncă şi sacrificii va fi zadarnică Mai iau cuvântul d. GH. CRISTESCU. Care îndeamnă la muncă şi unire, pentru a se putea realiza scopul principal al asociaţiei; d. avocat VICOL şi COSTIN DUMITRESCU după care întrunirea ia sfârşit la orele 10. g. m. Agitaţia ceferiştilor Congresul de eri din sala „Maria" navea a fost deschisă de d. Carcali, preşedintele Federaţiei, care a făcut un succint expozeu asupra demersurilor întreprinse in vederea obţinerei minimului de existenţă. Delegaţia respectivă a prezentat moţiunea votată în congresul trecut, direcţiunei generale cfr. ministerului de comunicaţie şi celui de finanţe. D. Vâlcovici, ministrul comunicaţiilor şi-a arătat toată solicitudinea, arătând delegaţiei că va supune doleanţele personalului cfr. d-lui ministru de finanţe. La ministerul de finanţe delegaţia a fost primita de d. subsecretar de stat Zamfir Brătescu, care a recunoscut dreptatea ceferiştilor, dar s’a obţinut să facă vreo promisiune. La o a doua întrevedere d. Zamfir Brătescu a dat delegaţiei oarecari speranţe. Rezultatul pozitiv lipseşte însă. D. Carcali arată că în privinţa minimului de existenţă s-a mai întocmit un memoriu suplimentar în care se demonstrează că minimul de existenţă este de 6190 lei lunar. D. DRAGOMIRESCU, preşedintele asociaţiei „Mişcarea” aduce omagii presei pentru concursul dezinteresat pe care-l dă cauzei ceferiste. Cere ca să se recunoască de către stat minimul de existenţă de 5000 lei . D. BUZESCU, vorbind din partea asociaţiei „Tracţiunea” se ocupă de Casa Muncii, spunând că este o instituţie care nu corespunde încă menirea ei. D. ENE IONESCU, descrie situaţia personalului din întreţinere, propunând o serie de soluţiuni în legătură cu ecoomiile ce se pot face la C. F. R. Vorbesc apoi pe rând d-nii: Munteanu, Tănăsescu, Dinu, Olaru, ing. Tănăsescu, Spârlea, A. Ionescu, Dumitrescu, Darie, Apostol, Volondi, Vasile Ionescu, etc., cari cu toţi au cerut minimul de existenţă. D. STANCIU BRADIŞTEANU, preşedintele asociaţiei generale a funcţionarilor, spune că este alături de ceferişti în lupta pentru revendicarea drepturilor lor. D-sa spune că numai printr-o solidaritate deplină a tuturor categoriilor de salariaţi se va putea ajunge la victorie. La urmă s’a votat o moţiune în sensul celor discutate. Eri la orele 10 dim. s’a întrunit în sala „Marna“ în adunare generală extraordinară Federaţia C. F. R. cuprinzând din toate asociaţiile profesionale ceferiste. Adu Din Câmpulung-Muscel Agitaţia corpului didactic CAMULUPNG. 29. Membrii asociaţiei profesorilor secundari din localitate, întruniţi aseară ,în sala Cercului Didactic, luând în discuţiune chestiunea salarizării, au hotărât următoarele: 1) Protestează cu energie contra nouei reduceri ce se proectează 2) Dacă bugetul ţării cere neapărat această nouă jertfă, profesorimea înţelege să o suporte, cu condiţiune ca să fie repusă mai înainte în legea armonizării din trecut, şi să se suprime toate sinecurile; 3) Se declară solidară cu comitetul central al asociaţiei, în hotărârile ce va lua. 4) Hotărăşte să se trimeată telegrame d-lui ministru de instrucţie şi d-lui ministru de finanţe, prin care să li se aducă la cunoştinţă, că nu li s’au plătit salariile din luna iuie. 5) Solicită: concursul parlamentarilor din judeţ, în lupta pe care o duc şi mulţumeşte presei, pentru sprijinul călduros pe care l-a dat totdeauna Băncile populare şi legea conversiunii datoriilor agricole dii dimineaţă s’au întrunit delegaţii Cooperativelor şi Băncilor populare din Capitală şi jud. Ilfov, spre a discuta legea conversiunei agricole. După ce d. TEODORESCU-TINCU a deschis adunarea, d. MLADENATZ, directorul Oficiului cooperaţiei, a arătat situata grea a ţărănimii ibitoare. D-sa stabileşte adevărata situaţiune de azi a cooperaţiei, propunând apoi următoarele soluţii: sumele să fie rambursate printr’o eşalonare pe mai mulţi ani, In proporţie cu sumele, ori să se pună la dispoziţie capitaluri pentru satisfacerea cererilor, apoi soluţionarea chestiunii dobânzilor ,dat fiind că nu se poate face faţă de dobânda de 4 la Sută, după ce vor fi restrânse cheltuelile D. CESAR PARTENIE, preşedintele Băncii Centrale, a cerut să se amendeze legea în sensul următori plăţile să fie adaptate la posibilitatea de lichidare ale bcilor populare, eşalonarea să fie făcută după necesitate- Să rămână bine stabilit, că dobânda de 4 la Sută este insuficientă pentru bunul mers al băncilor populare .Trebue să se simplifice procedură- Apoi, datoriile mici, ale debitorilor până la 5 hectare pot fi preluate de Casa de amortizare. D. Partenie arată că legea nu vorbeşte nimic despre raporturile dintre Băncile populare şi deponenţi. Este nevoe de o eşalonare pe doi ani, la depunerile la vedere şi de 5 ani pentru depunerie pe termen. Să cerem ca termenul de restituire a depunerilor să se eşaloneze pe doi ani. Mai vorbesc d-nii Teodorescu-Ticu, pr Făunescu, Telea, dr. Banu, Brecher şi dr. Galan, după care s’a votat o moţiune în sensul celor vorbite Carnetul zilei Baloane de săpun Popa Schwartz — Știi cine-i ăsta?TM, mă întreabă prietenul meu, după ce un domn — gras, cu puţina burtă Şi cu barbişon alb — care ne dăduse voe să luăm loc la masa lui, s’a ridicat de pe scaun, şi-a îmb&cat paltonul şi ne-a salutat colectiv din cap, in chip de bunfi-iua. — Nu- 11 cunoști?... — L-am avut comandant de regiment, prin 910, când imi făceam stagiul. Acum e la pensie. Am uitat cum il cheamă, dar știu că era poreclit ..Popa Schwartz’’... — De ce? — Fiindcă.... nu inventase praful de pușcă. _ Ei asta-i! Praful de pușcă tocmai călugărul Schwartz l a inventat. Ştiu, de aceia era poreclit aşa. Când întreba cineva, „Care Schwartz, ăl care a inventat praful de puşcă?TM.” i se răspundea imediat: „Nu, ăl care nu l-a inventat...” — Da, e nostim, intd adevăr... concedes eu- Şi era chiar aşa de*, deştept ? — Dragă, nu ştiu cum să-ţi spun. Nu era chiar aşa de prost, dar se credea grozav. Şi ceia ce-i mai rău, se amesteca in chestiuni pe care nu le cunoştea. Ordinele lui la raport erau adevărate poeme, iar discursurile pe care le ţinea, din când in când, ofiţerilor, l-ar fi făcut să râdă chiar pe faimosul Malec, omul care nu râde niciodată. Am să-ţi povestesc eu multe, despre el. Să-ţi spun acuma una pe care am auzit-o la regiment, pe vremea ar ceta . Cică odată , cu vreo câţiva ani mai înainte de a-mi facestagiul, vine comandantul de divizie, în inspecţie, 11 duce colonelul pe la bucătărie, pe la grajduri, prin dormitoare şi, în cele din urmă, il duce şi la infirmerie. Doctorul regimentului, un căpitan, îi arată laboratorul de analize — o modestă instalaţie, pe care isbutise s'o creieze cu mari sacrificări iar colonelul era încântat vâzându-l pe general că se interesează, cu deamăr nuntul, de fiecare lucru♦ — Bravo !.„ face generalul, la un moment dat. Văd că aveţi de toate aci. Nu cumva aveţi şi radium ?... (Tocmai pe vremea aceia începuseră a fi cunoscute şi aplicate proprietăţile terapeutice ale substanţei descoperită de Curie). — Domnule general, zice doctorul«lămbind, nu suntem chiar atât de bogaţiTM ^ Dar colonelul, de color — Cum se poate doctore, să nu-mi spui mie până azi că n’ai radium, la infirmerie? Mi-ai cerut vreodată ceva şi nu ţi-am dat? Te rog să spui ofiţerului ca aprovizionarea să facă un „bon” şi să mi-l dea să-l iscălesc. Să ia, acoloTM vreo 2-3 kilograme, deocamdată. Şi, când s-o isprăvi, să vii să-ţi mai dau... 394 m. BUCUREŞTI 13: Muzică de orchestră (plăci de gramofon). .13-40: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică vocală (plăci de gramofon). 18: Orchestra Radio: Bernards: Despre ce se vorbeşte — potpuri de marşuri; Zerco: Uvertură dramatică; Translateur: Ştiri din Viena-vals; Romzack: Serios şi glumă-potpuri; Offenbach: Fantezie din „Povestirile lui Hoffmann**; Rubinstein: Dansul luminilor din opera „Feramors“. 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19- 10: Orchestra Radio; Leoncavallo: Fantezizie din ,,Zaza“; Lincke: Lăsaţi florile să vorbească pentru mine (lied pentru piston solo); J. Strauss: Războiul vesel-potpuri; JStrauss: Comoara-vals; Heusser: Zürich, marş. 20: D- D- G. Chiţoiu: Agronomul Vlad Cârnu-Munteanu. 20.20 : D-l Mircea Herovanu : Calea robilor. 20- 40: Muzică românească (plăci de gramofon). 21: D-nii A. Sarvaş-violină; C- Apostolescu-violă; S- Seidmarin-cello şi N. Rădulescu-pian. Schumann: Qurtet cu pian în mi bemol. 21.30: D. I. Cantacuzino: Mişcarea culturală. 21- 45: D. Şerban Tassian: bariton. Loewe: Tom der Reimer. F- Queranta: O ma charmante. Mozart: Serenada din Don Juan. Brediceanu: Ardemite-ai codru des. Verdi: Arie din „Othello“. 22- 15: D-nîi A. Sarvas-violina I; Geer Patrick RADIO Laai 39 Naşi Brie 1931 I- Şerbănescu-violina II; C- Apostolescu-viola şi S- Seidmann-violoncel; C. Dumitrescu-Quartet. 22.45: Informaţiuni. STRAINATATEA muhlacker 7.15: ora, met 11: Plăci. 13: Plăci. 13.35: Sonate de Bach. 14: Carl Loewe la plăci. 14-30: Meteorul, apoi plăci. 16-30: Ora filatelică. 17: Ora florilor. 17-30: Emil Hess citeşte. 18.05: Concert. 19-30: Ora- 19-40: Conf- 21.15: Actualităţi- 21,30: Africa aşa cum este. 22.15: Compozitori din Frankfurt-BRUXELLES. 18: Concert 19,30: Concert. 20,15: Causerie. 20,30: Jurnal vorbit- 21: Conc. simfonic. 21,30: Concert. 23: Jurnal vorbit. VIENA. 10,20: Cursul pieţii. 12,30: Concert. 13,20: Martin Abendroth cântă- 14: Meteorul. 14-10: Concert. 16: Ora meteorul. 16,20: Sfaturi pentru gospodine. 16,30: Ora copiilor. 16-55: Ora tineretului. 17,20: Paleta muzicantului. 17,45: Conf. 18: Ceai dansant. 19-15: Arta austriacă. 19,30: Impresii de călătorie din China- 20,35: Ora. meteorul. 20,45: Muzică pentru ţărani. 21,35: Simfoniile lui Mahler. 22,55: Ştiri serale. 23-10: Muzică de dans, BUDAPSETA. 10-15: Conc. 13-05: Concert. 18: Conf. 18-35: Arii vieneze. 20: Arii ungare. 21,15: Conferinţă- 21.45: Concert. 22-30: Concert. VARŞOVIA. 12,50: Semnal orar, fanfare. 14-10: Plăci. 14.35: Muzică. 16.50: Plăci. 16.15: Revista comunicaţiilor. 16.25: Conf- 16-50: Plăci. 17.40: Plăci. 18-10: Conf. 18,35: Concert. 19,50: Diverse. 20,30: Feuilleton. 19,50: Radio. 21: „Manon”. 23,50: Iuf- sportive. 24: Muzică de dans şi uşoară. Calendar Luni 30 Noembrie 1031 ORT. Sf. Apostol Andrei, întâiul chemat. CAT.: Sf. Apostol Andrei. ISR.: 20 Kisler 5692. MUS.: 19 Regele 1350. teatre OPERA ROMANA, ora 8,30. „Tosca“ și „Băiet“. NATIONAL, ora 8,30 seara: „Azilul de noapte“. REGINA MARIA, ora 9 seara: „Primul rol“. VENTURA, ora 9 seara: „Mica ciocolatiera“. MAJESTIC, ora 9 seara: „Nebunia Majesticului“. ALHAMBRA, ora 9 seara: „Bonsoir Alhambra“. CINEMATOGRAFE CAPITOL: ,A tracţiunea cea mare“ cu Richard Tauber, Siegfried Arno, Mariane Winkelstein, Margo Ligon, etc. TRIANON. „Trotuarul“ cu Maria Bard şi Heinrich George. CINEMA SELECT: „Adevărul gol goluţ’* limba germană cu Jenny Jugo şi skar Karlweiss. REGAL: „Salto mortale“. ROXI: „Atracţiunea cea mare“ cu Richard Tauber, Siegfried Arno, Mariane Winkelstein, Margo Ligon, etc. VOX: „Balul“ cu Irene Nemirovski, Wilhelm Thiele. FEMINA: „Kismet“ cu Gustav Frohlieh şi Ditta Parlo. BULEVARD PALACE: „Malec-Casanova“. FORUM (fost Teatrul Mic, Piaţa Regele Carol I): „Amor vienez“ cu Georg Alexander şi Betty Bird. OMNIA: „Dragoste de ţigan“ cu Lawrence Tibbet şi Stan şi Bran. LIDO: „Cântecul dragostei“ cu Renate Mueller şi Gustav Fraehlich, A. R. P. A.: „Adulter imperial“ cu Ivan Petrovici, Agnes Esterhazy, Mary Kid, Georg Alexander, etc. SALA EPISCOPIEI: „Fata pădurarului“ cu Irene Eisinger, Paul Richter, Oskar Karlweiss, etc. MARNA: „Enigma“ cu Hans Stüve şi compania de reviste Nataliţa Pavelescu. MARCONI: „Numai tu“ (Nur du!) în limba germana. Miki Maus. Seara teatru. VOLTA BUZEŞTI: „Tabu“, jurnal Paramount şi o comedie cu Miki Maus. ROMA: „Cei trei americani“ SPLENDID: „Unchiul din provincie“ cu Felix Bressart şi o complectare sonoră. AMERICAN: „Balul de la opera mare“ cu Ivan Petrovici, Liane Haid şi Georg Alexander. DICHIU: „Locotenentul surâzător“ cu Maurice Chevalier şi jurnal sonor. LIRA (fost Gloria): „Monte Carlo sub bombe“ cu Hans Albers, Anny Sten, o complectare sonoră şi jurnal. TOMIS: „Enigma“ cu Hans Stuwe, Gerda Maurus, etc. Jurnal şi o complectare. RAHOVA: „Traficanţii“ cu Ditta Parlo şi Harry Frank. TERRA: „Străzi întunecate“ şi „Cum să te faci iubit?“ trupa de reviste M. Bejan. CERCUL SUBOFIŢERILOR: Dominoul Negru şi o completare. LEONARD: „Piratul roşu“ cu Rod la Roque şi o comedie în 2 acte. MACEDONIA-TEI: „Cântăreţul vagabond“ şi „Banda veselă protejează animalele“. ILEANA (Luna Park): „Cu 150 khn. pe oră“ Jurnal şi Stan şi Bran. FILANTROPIA: „Razia“ cu George Bancroff, Evelyn Brent şi o comedie. LUCIFER: „Două inimi într’un vals“ şi o completare sonoră. BARCELONA: „Dreptul la dragoste“ cu Gretta Garbo şi Nils Asther şi o comedie.