Curentul, august 1933 (Anul 6, nr. 1974-2004)

1933-08-01 / nr. 1974

ANUL VI No. 1974 1­4 PAGINI3 LEI& , : ■­•03: ' r . '.•w. . ■ V .1 • ''-'V:■ ' 1 '■ . , , ' ■ S#, IT Marţi 1 August 1933 Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA , Strada Sărindar No. 4 Cabinetul directorului 3—7730 Secretariatul şi Provincia 3—1229 Redacţia 3—6439, Adiţia 3_7523 ABONAMENTE: lei 700 pe an; 350 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pentru Bănci, Instituţiuni şi Administraţii Publice lei 1000 anual; pentru străinătate; lei 1700 pe an; 850 pe 6 luni; 1 500 pe 3 luni Abonamentele încep la 1 şi 15 ale fiecărei luni Taxa poştală plătită în numerar conf. ord. Dir. G-rale P. T. T. 55740/928 . v V­,4 ■ PLOEŞTI, 30. — Maşina No. 831 B., proprietatea d-lui Mihail Marcu­ din Bucureşti, str. Paleologu No. 13, condusă de însuşi proprietarul maşinei, trecând astăseară pe la orele 8, prin oraşul nostru, a lovit pe calea Câmpinei, în dreptul casei cu No. 105, pe femeea Florica Po­pa, de 28 ani, domiciliată in strada Câmpina Nr. 123, care tocmai tra­versa strada. Numita sa a ales­­ răni grave. A fost transportată spitalul „Schüler”. Cei din maşină d. Mihail Marcu, d-na Renée Marcu şi d. avocat Col­ier cu soţia, din cauza izbiturii pu­ternice, au fost deasemenea răniţi. Au fost transportaţi la o locuinţă particulară şi puşi sub îngrijirea unui medic. Grav accident de automobil la Ploeşti Sunt cinci răniţi neliniştea din car­ere ireale im ouatu Povestea unei biserici. Preoţii şi epitropii opriţi de a intra la biserici. Ce s’a petrecut ? O numeroasă delegaţie de cetă­ţeni din faimosul pe vremuri car­tier, „gropile lui Ouatu” s’a trudit până la redacţia noastră, rugân­­du-ne sa le sprijinim interesul şi lupta pentru biserica din cartierul lor. Faptul că tocmai cetăţenii din cartierul ce îngrozea odată numai rostindu-i numele veniau să se srâng­uie pentru nevoile sufletului, ne-a deşteptat interesul şi am răs­puns la chemare. Povestea unei biserici Problema ce se agită comportă o discuţie mai îndelungată şi mai amănunţită. Deocamdată vom schiţa-o în câteva linii. Pe locul unde altă dată hălă­­jduiau gropile, gropile lui Ouatu, azi se întinde un parc foarte fru­mos. In mijlocul lui se înalţă o şcoală primară, şcoala No. 43 de băeţi, un palat ce ar face cinste ori­cărui cartier central. Alături, se înalţă o biserică, Sf. Maria, de o construcţie arhitectonică, iarăşi în afară de discuţie. Preoţii şi epitropiii opriţi de la biserică Toată neliniştea cartierului se datoreşte faptului că biserica e în­­tr’o situaţie cum nu credem să exi­ste alta în ţară, ne găsim în faţa unui fapt unic, încredinţată pictura, pentru un preţ regal de două milioane, picto­rului Brăiescu, d-sa a terminat şi n’a terminat biserica. Toată povestea aceasta va face subiectul altor reportagii, deocam­dată spunem atât: pictorul Brăte­scu obţine o hotărîre judecătorea­scă prin care alungă pe cei doi preoţi deservenţi ai bisericei Ior­­dănescu şi Petrescu, împreună cu doi epitropi, pe baza art. 66 din nu ştiu ce cod, cu toate că Sf. Patriar­hie sfinţise biserica, încredinţân­­du-i sfântul antemis şi deschizând-o serviciului divin încă din Aprilie trecut. __Ce s’a petrecut pri­eri dimineaţă un grup de câteva sute de cetăţeni, după ce au asis­tat la serviciul divin, au rămas la o consfătuire asupra nevoilor bi­sericei. Patru botezuri în aer liber înainte de consfătuire s’au ofi­ciat afară, pe treptele bisericii pa­tru botezuri. S’au oficiat afară nu pentru că aşa ar fi vrut preoţii, naşi sau părinţii, ci pentru că preoţii nu au voie să intre în bise­rică ameninţaţi prin somaţia por­tăreilor că vor po­rti 1000 de lei pe zi pictorului Brăiescul Cuvântării« Cel dintâi a vorbit tânărul şi ini­mosul preot ULPIU PETRESCU, arătând cum preoţii trebuie să stea pe subt zidurile bisericei. D-l DANIELESCU, un venerabil bă­trân al cartierului a cerut autorită­ţilor spirit înţelegător de rezol­vare a necazului cetăţenilor. D-l EFTENIE a arătat şi d-sa lupta ce se duce în cartier şi cum lumea îşi pune multă nădejde în concursul presei. D-l IONESCU, epitrop e­­vacuat al bisericei, a arătat demer­surile făcute la primarul sectorului, care a declarat că se desintere­­sează de problema bisericei. Pă­rintele TEOFIL IONESCU care deserveşte biserica temporar în urma evacuărei preoţilor locali, a­­rată că aci sunt două judecăţi, una lumească şi alta a lui D-zeu. Să dăm Cezarului ce e al Cezarului şi lui Dumenzeu ce e a lui Dum­nezeu. Credincioşii trebuie să lupte încununaţi cu spiritul dreptăţii şi al ordinei pentru altarul Domnului. Poporul întreg a făcut un căldu­ros apel la presă ca să desbată pe larg fărădelegile ce se petrec în acel cartier. JM Lucrul acesta îl vom face. ' "ji D. I. A. Foametea le creştere le Rusia MOSCOVA, 30 (Telectr. 1240—320 lei kgr.), în târ- Ia ultimele zile, r gul liber pâinea costă 7— 8 ruble kgr. (adică 560— 640 lei kgr.). Chiar cu aceste preţuri fantastice pâinea se vin­de în cantităţi limitate vând în vedere că riile medii în Rusia So­vietică sunt de IOO ruble lunar, situaţia disperată a populaţiei este eviden­tă, dată fiind reducerea ex­cesivă a raţiilor de pâine, eliberate pe carnetele fie­cărui muncitor, populaţia a luat cu asalt cooperati­vele de desfacere a pâi­nii. Preţurile s-au urcat imediat­­ în magazinele statului pâinea se vinde 3—4 ruble kilogramul adică după cursul oficial . Lordul Isothermere primeşte subvenţii de la guvernul german 30 (Tel. part.) „Le Remipart“ PARIS. — Ziarul publică destăinuiri senza­ţionale în privinţa cam­paniei, începute de lordul Rothermere în favoarea realipirii coridorului po­lonez la Germania. Pen­tru a începe această cam­panie, în diversele ziare engleze, prinţul Lichten­­stein a primit pentru Gar­dul Rothermere 30©»CMM- lire sterline din fondurile secrete german®, cu an­gajamentul că, d­acă în urma campaniei conduse de lordul Rothermere co­ridorul polonez va fi res­tituit Germaniei în decur­sul a 30 de luni, atunci lordul Rothermere va pri­mi încă 600.000 lire ster­line.­­. Ziarul lui Ludendorff interzis BERLIN, 30. (Rador). — Ziarul lui Ludendorff „Volkswarte”, care se afla deja suspendat pentru trei luni, a fost Interzis de către poliţia secretă. Interdicţia este dată până la „pici ordine”. Von Papen pleacă la Paris BERLIN, 30. (tel. part.). — In zi­lele apropiate vice-cancelarul von Papen pleacă la Berlin, având în­sărcinarea din partea guvernului german de a pregăti terenul pentru începerea negocierilor între­ Fran­ţa şi Germania, menite de a asigura încheierea pactului de apropiere franco-german. D. VON PAPEN Comuniştii Japonezi trec la fascism LONDRA, 30. (Tel. part.). — Din Tokio se anunţă, că şefii partidului comunist japonez au publicat o­ declaraţie, în care afirmă că după experienţa de 11 ani şi mai ales după evenimentele din Manciuria, ei au ajuns la convingerea că Ja­ponia va fi salvată nu de comunism ci de fascism. După această declaraţie proprie­tarii editurei japoneze Rioseitaku au ars 10.000 de volume cu operele lui Lenin, Marx şi ceilalţi scriitori comunişti şi marxişti. Comemorarea lui Jaurés PARIS, 30 (Rador).­ Astăzi a avut loc în localitatea Carmaux co­memorarea celei de a nouăspreze­cea aniversare a morții lui Jaurés. Comemorarea s-a desfășurat în ca­drul­ unei impunătoare întruniri, după care întreaga asistență a al­cătuit un cortegiu, mergând la mo­numentul ridicat în onoarea lui Jaurés, unde au depus flori. Sărbătorrea s-a desfășurat fără nici un incident. In Austria nu mai e niciun deputat naţional-socialist VIENA, 30. (Radler). — Dieta Styriei, care era ultima redută a hitlerismului in Austria, a urmat exemplul Dietelor din celelalte state federale, luând în discuţie le­gea care suspendă validitatea man­datelor deputaţilor comunişti şi naţional-socialişti. In cursul şedin­ţei, aceştia sau dedat la o obstruc­ţie tumultoasă, iar in momentul votării naţional-socialiştii au pă­răsit sala. Suspendarea acestor deputaţi a fost votată cu 2/3 din numărul membrilor adunării, printre acei care au votat pentru exhidere se află şi deputaţii socialişti. In urma votului de ori, nu se mai află pe întreg teritoriul au­striac nici un deputat şi nici un consilier municipal naţional-socia­­list. Comuniştii pregătesc o acţiune revoluţionară in Austria şi Germana VIENA, 30. (Rador). — „Abend­blatt”, oficiosul Heimwehrului pu­blică o dare de seamă asupra şe­dinţei secrete ţinută de partidul comunist Dumineca trecută. In cursul acestei şedinţe a ltat cu­vântul şi Litkow, emisar al Interna­ţionalei a treia. El a declarat că prăbuşirea regimului hilerist va fi obţinută printr-o acţiune revolu­ţionară paralelă a bolşevismului, atât în Austria, cât şi în Germania. Ziarul declară că guvernul este destul de puternic pentru a com­bate atât comunismul cât şi hitle­­rismul 0 manifestaţie in favoarea independenţei Austriei VIENA, 30 (Rador). — ’Astăzi a VIENA, 30. (Rador). — Cu toate protestele repetate, cu privire la raidurile avioanelor germane de­asupra teritoriului federal şi asu­a Phailopropagandei radiofonice anti­fost pusă piatra fundamentală a „bisericii comemorative“ pentru monseniorul Seipel, fost cancelar al Austriei. Solemnitatea a dat pri­lejul unei importante manifestaţii politice în favoarea independenţei Austriei. După o scurtă alocuţiune pronunţată de cancelari Dollfuss, a luat cuvântul ministrul de război“, generalul Vingoin, D-sC, a vorbit despre „minciunile radiodifuzate şi­ raidul avioanelor germane“, adăugănd: „Austria va ieşi­ totuşi victorioa­să din această luptă". Se scoate în relief faptul că la această manifestaţie a participat şi corpul diplomatic, cu excepţ­ia am­basadorului Germaniei. austriac© deslănţuită de naţional, socialiştii germani, guvernul can­celarului Dollfuss n’a evocat până acum violarea tratatelor. Articolul publicat astăzi de zia­rul oficios, „Reichspost”, pare să arate o schimbare de atitudine în cercurile competente. In adevăr, articolul publicat de ziarul guvernamental enumără ar­­ticolele violate prin acţiunea pro­pagandiştilor germani, adogând că pactul celor patru puteri, semnat deunăzi de Germania, întăreşte pu­terea articolului 10 din pactul So­cietăţii Naţiunilor. Ziarul termină afirmând că ac­ţiunea condusă de Reich furnizea­ză baze juridic© unui recurs la ar­bitraj”. Prin propaganda anti-austriaca ce o face guvernul german a violat tratatele D. DOLLFUS întrunirea funcţionarilor Eri la orele 10 dim, a avut loc la sediul Federaţiei generale a salariaţilor publici din calea Vic­toriei No 54, o consfătuire gene­rală a ,,funcţionarilor financiari“, cu care s-au solidarizat toate cate­goriile de funcţionari publici de la Stat, judeţe, comune şi Regii Au­tonome. Au participat foarte mulţi func­­ţioanri din Capitală şi provincie. D. I. GEORGESCU, preşedin­tele Asociaţiei funcţionarilor finan­ciari, arată situaţiunea grea a tu­turor funcţionarilor şi în special a celor financiari. In loc ca d. ministru de finanţe să asculte necazurile şi revendi­cările funcţionarilor, ale căror fa­milii au rămas în cea mai nea­gră mizerie, d-sa şi-a permis să-i gratifice cu cele mai grave epi­tete de. ..incorecţi“, sperţari „in­capabili“ etc.. D. prim ministru a avut toată buna voinţă să facă dreptate func­ţionarilor financiari, însă nu a pu­tut să influenţeze pe d. ministru de finanţe. Singura speranţă a funcţionarilor financiari a rămas M. S. Regele, la care se vor pre­zenta în audienţă. D. IROFTE, vice-preşedintele asociaţiei funcţionarilor financiari, mulţumeşte federaţiei funcţionari­lor publici pentru comunicatul de solidaritate cu doleanţele funcţio­narilor financiari. D. TARNESCU, secretarul ge­neral al federaţiei, arată că fede­raţia s-a solidarizat cu funcţio­narii financiari spre a apăra le­gea statutului funcţionarilor pu­blici şi pentru a cere respectul ce­lorlalte legi. D. GIURGEA arată în cifre nu­mirile noi care s’au făcut de la 1 Ianuarie până la 1 Iunie 1933. D. BOBOICEANU, inspector ge­neral P. T. T. aduce salutul Aso­ciaţiei funcţionarilor poştei. D. STANCU BRADIŞTEANU, preşedintele ..Federaţiei Generale a salariaţilor publici“, declară ca federaţia este alături de Asociaţia funcţionarilor financiari în ce pri­veşte revendicările lor profesio­nale şi pentru a protesta contra atitudinei d-lui ministru de fi­nanţe. Federaţia, potrivit art. 6 din legea cadrului disponibil, va ata­ca în contencios toate noile nu­miri făcute în afară de cadrul dis­ponibil. Se va tipări un memoriu în care vor fi expuse toate nedrep­tăţile făcute funcţionarilor trecuţi în cadrul disponibil şi în special funcţionarilor financiari. Cea mai mare speranţă pentru funcţionari rămâne M. S. Rege­lui, care va face dreptate şi func­ţionarilor financiari. Se dă citire telegramelor tri­mise M. S. Regelui şi d-lui Vaida- Voevod. La urmă adunarea votează, unanimitate, următoarea : Moţiune 1. Toţi funcţionarii publici de toate categoriile, se solidarizează întru totul cu toate doleanţele funcţionarilor financiari, şi se obli­gă a se­ susţine cu toată energia şi ca ori şi ce sacrificii. 2. Roagă pe M. S. Regele, să ia sub înalta Sa ocrotire cauza dreaptă şi sfântă a funcţionarilor financiari şi a funcţionarilor de toate categoriile. 3. Roagă pe toţi funcţionarii publici şi toate organizaţiile pro­fesionale, să se solidarizeze for­mal cu cauza funcţionarilor fi­nanciari, care este cauza întregu­lui cerc al funcţionarilor pu­blici. 4. Apelează la şefii tuturor par­tidelor politice şi la întreaga ord­­ine publică şi Presă să ia atitudi­ne pentru apărarea drepturilor funcţionarilor publici, care sunt înseşi ineresele supreme ale Sta­tului. 5. Dă depline puteri d-lui I. N. Georgescu, preşedintele asociaţiei funcţionarilor financiari, ca să ia toate măsurile necesare pentru a duce la îndeplinire hotărârile de mai sus. în Congresul marinarilor români BRAILA, 30. — Azi dimineaţă a avut loc în localitate primul con­gres al marinarilor români. La orele 9 dim­, s-a oficiat o sluj­bă religioasă pe bordul vasului „Tazlău“, în memoria marinarilor morţi în războiul pentru întregirea neamului. Congresul a avut loc în sala tea­trului „Comunal“, sub preşedinţia d-lui comandor Nedelcu. S’a criticat legea marinei comer­ciale, care permite ca­­ din per­sonalul vaselor româneşti să fie format dia streini. S’a combătut de asemenea Comisiunea europeană a Dunării, arătându-se că românii îşi pot administra singuri bunurile. Congresul Asoc. „Virtutea militară“ de războiu, Ploeşti Ziua PLOEŞTI, 30.­­ In oraşul nos­tru, s’a deschis azi dimineaţă, con­gresul Asoc. „Virtutea militară“ de războiu şi care va ţine două zile. Prima zi, a fost consacrată diferitelor solemnităţi, iar Luni, ziua doua, lucrărilor congresului In gara de Sud, la ora 9 un nu­meros grup de membri ai Asocia­ţiei din Prahova, împreună cu participanţii din întreaga ţară, în num­ăr de aproape şease sute, au întâmpinat pe cei din Bucureşti cari aduceau şi drapelul, căruia i s’a dat onorul cuvenit. Dela gară în coloană de marş având muzica militară a reg. 7 Prahova, în frunte, congresiştii au parcurs bulevardul îndreptân­­du-se cu toţii spre catredala „Sf. loan“. Aci, un sobor de preoţi, în frunte cu arhiereul Tit Simedrea a oficiat, un serviciu religios şi s’a făcut pomenirea eroilor morţi în grădina cinema „Griviţa“, la orele 11 juni. s-a deschis şedinţa festivă, a congresului. Pe scenă, au luat loc d-nii Gh. P. Ştefănescu, preşedintele asocia­ţiei, deputaţii Popescu-Ceica, N Constantinescu-Bordeni, C. Turtu­reanu, Ghiţă Popescu-Neamţ, V. Gheorghiu-Ploeşti, Iacob V. Ră­­ducă, Florescu-Galaţi, P. Popescu I. Constantinescu etc. etc.. Primul a luat cuvântul d.­­ CONSTANTINESCU, preşedinte­le filialei Prahova, care a propus ca preşedinte al congresului pe d. Gh. P. Ştefănescu, propunere acceptată cu ovaţiuni. In continu­are a spus că membrii asoc. „Vir­tutea militară de război“ sunt ga­ta şi privesc cu ochii ţintă asupra acelora cari vor să ciuntească din hotarele ţării. Ei să ştie că vom muri până la unul, dar nu vom lăsa ca o bucată de pământ, să ne fie luată. D. deputat POPESCU-CEICA, a spus că eroii purtători ai medaliei au căpătat această răsplată, pen­tru actele lor de eroism şi ţara se poate oricând baza pe suflete a­­lese şi braţe puternice. D. deputat TURTUREANU-TE­­CUCI, luând cuvântul a spus că primul gând al cavalerilor trebue să se îndrepte către M. S. Regele care se interesează îndeaproape de nevoile lor, întreaga asistenţă, a ovaţionat îndelung, în timp ce muzica mili­tară intona Imnul regal. D. deputat BORDENI, a pro­mis că va lupta pentru o lege cu un articol unic ce va cuprinde im­proprietărirea medaliaţilor. D. GH. P. CONSTANTINESCU preşedintele filialei, reluând cu­vântul a îndemnat pe cei pre­zenţi să continue lupta, pentru câştigarea cauzei. Cei prezenţi cu braţul drept ridicat, au depus ju­rământ, că vor continua lupta. D-sa a mulţumit parlamentari­lor şi presei cari i-a susţinut fie­care în felul său. Asistenţa a ova­ţionat pe reprezentanţii presei. La ora 1 juni, în sala „Azuga“, a avut loc banchetul, la care au participat peste 400 de persoane. Aci au ţinut cuvântări d-nii Ghi­ţă Popescu-Neamţ, care a eviden­ţiat nerespectarea promisiunei fă­cute de loialul rege Ferdinand, prin care urma ca medaliaţii să primească pământ; dr. C. Vasiliu Ploeşti, care a arătat sacrificiile corpului medical în timpul răz­boaielor ; Florescu-Galaţi, a ară­tat eroismul celor ce­ au obţinut medalia;; Vasile Popovici a închi­nat pentru d. general Samsono­­vici şi armata română; deputat Popescu-Celia, a arătat munca depusă de d-nii G. Ştefănescu pre­şedinte şi Mihail V. Gheorghiu, vice-preşedinte, pentru rezultate­le obţinute; I. Popescu-Ploeşti, O. N. Dragomirescu în numele pre­­sei; I. Constantinescu preşedinte­le filialei Prahova, care a propus strângerea unui fond necesar con­struirii palatului asociaţiei; preo­tul Nae Vasilescu; C. Ghimpu, ca­re a adus salutul U. O. R-ului sec­ţia Ploeşti; protoereul Const. Pe­tre; Ion Dragulea-Băicoiu; adju­tant şef Terchia Gheorghe din a­­viaţi­a Tecuci; Stan Andrei-Dâm­­boviţa; D. Hagi Popescu; Iacob V. Răducă şi căpitan Filip Dăs­­călescu. D. GH. ŞTEFĂNESCU, preşe­dintele asociaţiei luând din nou cuvântul a arătat lupta dusă pen­tru revendicarea drepturilor pro­mise de regele Ferdinand. .Vom continua politica noastră de apă­rare a ţării, pentru păstrarea in­tegrităţii hotarelor — a spus d-sa şi a terminat urând pentru M. S. Regele şi armata română. In cursul nopţii, congresiştii vor fi încartiruiţi în cazărmi şi hoţ®­ luri. _____ O mare demonstraţie iMirtva răzu­Bia­u la kam BRUXELLES, 30. (Rador).­­ Socialiştii şi sindicaliştii au făcut astăzi o mare manifestaţie la An­vers, împotriva războiulu­­i a fas­cismului. La manifestaţie au luat parte peste 60.000 persoane, prin­tre cari, mai mult de jumătate erau olandezi. Trei cortegii au străbătut stră­zile oraşului. Pe urmă manifestanţii au participat la un meeting. Ora­torii cari au luat cuvântul la acest meeting au afirmat că numai sindi­calismul internaţional şi socialismul pot salva lumea de la catastrofă. Cu prilejul manifestaţiei nu s-a înregistrat nici un incident, dar cir­culaţia a fost împiedicată vreme d© o oră în tot centrul oraşului. Focul­­lesa Copșa-Micâ sfios COPȘA MICAI 30. — Du­­cki de la sonda de gas mc*­pă o muncă asiduă și ne-­ ian a putut fi stins la ora întreruptă, începută azi, 6.50 seara, dimineață la orele 5. 1o* Ancheta dela mmm\ din Sinaia SINAIA. I Eri a fost în locali-* tate de inspector Stegărescu, din ministerul muncii, spre a ancheta conflictul de muncă dintre crupierii Cazinoului şi patroni. Primii, au re­clamat ministerului că Societatea Cazinoului nu a plătit echitabil pe crupierii specialişti şi i-a concediat când aceştia au protestat, angajând crupieri minori, cari sunt interzişi de legea jocurilor, pe care socie­tatea îi plăteşte cu mult mai puţin. Reclamaţia crupierilor a fost în­* dreptăţită. Cu această ocazie, s’au prezen­­tat d-lui Stegărescu o delegaţie de negustori cerând intervenţia pentru reglementarea orelor de joc în Ca­zinou. Azi, d- administrator financiar de încasări şi plăţi de la Adm. fmn. Prahova, a sosit în localitate şi a aplicat sechestru pe toate venitu­rile Cazinoului Sinaia, pentru aco­perirea sumei de 2 milioane Iei ce societatea pentru exploatări de staţiuni balneo-climatice, datorează ministerului muncii, sănătăţii şi o­­crotirilor sociale, pentru Cazinoul de la Constanţa. Urmărind un pungaş un gardian s’a ales cu nasul tăiat Gardianul public Aurel Dicu, ce are postul pe str. Drumul la Tei, colţ cu strada Doamna Ghica, pe când patrula ori noaptea pe strada • Coţofen­i, însoţit de soldatul jan­darm Dumitru Neacşu, a observat pe un necunoscut ce părea suspect. Cerându-i să se legitimeze ne­cunoscutul a rupt-o la fugă. Vă­zând că la somaţiile făcute fugarul nu se opreşte poliţistul a tras asu­pra sa două focuri de revolver. Nimerit de unul din gloanţe în piciorul stâng fugarul a fost ne­voit să se predea. In drum spre comisariat însă s’a smuls din mâinile gardianului reu­şind să dispară. Peste vreo jumătate de oră gar­i­dianul a observat pe fugar eşind dintr’o curte însoţit de mai mulţi derbedei şi urcându-se într’o ma­şină. Gardianul urcându-se şi el pe scara maşinei fugarul a scos un cuţit cu care a tăiat nasul poliţis­­tului. Sărind jandarmul şi un alt gar­dian agresorul a fost arestat şi pus în lanţuri, împreună cu gardianul el a fost dus la spitalul Colentina unde se află­ sub pază. Mai târziu s-a stabilit că agre­­sorul este faimosul răufăcător Ale­xandru Constantin, din str. Elena Tei 51, urmărit de organele politie-* ' rești cu trei mandate de arestare. /|

Next