Curentul, februarie 1934 (Anul 7, nr. 2154-2181)

1934-02-01 / nr. 2154

»» ** ff Pentru ILitcrarii şi ifip©ţ trafi Hârtie Velină de Scris Natur Peiur, Etc. Etc. Etc. Plană şi în Topiri ___ Găsiţi mai eftin. ca «oriunde la Depozitul de hârtie „ARDEALUL" BUCUREȘTI STR. LIPSCANI No. 110 (Vis a-vis de Grădina Sf. Gheorghe) Reprez. Generală »Prima Fabrică de Hârtie din Ardeal S. A. Prundul-Bărgăului n—IUI »Ilii I m 6.000 Lei premii ACORDA REVISTA Curentuljocurilor Celor ce vor participat la marele concurs de istorie naţionala Citiţi condiţiile de participare în No. 13 din revista CURENTUL JOCURILOR Iarăşi radio şi sf. liturghie (Continuare din pagina l-a) S tera deci in uzul bisericii, dar tocmai în scopul de a aduce pe credincioşi la sf. liturghie în biserică, in acest punct culminează şi se inchee programul de conducere pastorală al preoţiei, pe care, prin radiodifuzarea liturghiei, n’ar face altceva decât ea-1 desmintă şi să altereze esenţa preoţiei creştine. La biserica primelor veacuri creştine a fiinţat chiar aşa numita disciplină arcana, în virtutea căreia nu era Îngăduit ca misterul liturghiei să fie profanat prin săvârşirea lui in văzul şi auzul păgânilor , nici chiar al catehumenilor (candidată la botez). Ritualul liturghiei poartă până, astăzi formula: „cei chemaţi batehumenip eşiţi", cu care erau Invitaţi a părăsi bisericagel în curs de iniţiere şi nebotezaţi, în momentul, care marca apropierea desfăşurării misterului creştin. Aceiaşi invitaţie era valabilă chiar pentru penitenţi, adică pentru credincioşii în stare de păcate neispăşite. Toate acestea simt deci o dovadă mai mult despre caracterul de mister, al liturghiei, care nu poate fi expusă la întâmplare, independent, de atitudinea personală lăuntrica , de o anumită pregătire şi stare a acelora, sub simţurile cărora are pusă, nu importă pe ce cale fie şi prin radio. Taina euharistică din liturghie, adică a prezenţei reale şi substanţiale a lui Christos, este dată în administrarea bisericii în condiţiuni, care o obligă să o ferească de profanare. Vrem să ne înşelăm pe noi înşine şi pe alţii, afirmând că „cei refractari şi răi dintre oameni nu pot batjocori slujba (transmisă prin radio)..., pentru că serviciul divin nu se poate preta la ironii şi batjocuri”? Ca să fim scurţi, înlocuim teoriile cu relatarea următorului caz autentic. In momentul, în care radio transmitea intr’un local formulele simte: „Luaţi, mâncaţi...“, „Beţi dintru acesta toţi..”, cineva dintre convivi se grăbi să fie spiritual printr’o parodiere sacrilegă: „haideţi, fraţilor, să bem, că auz' şi popa mănâncă şi bea!" Comparaţia părintelui Dron cu soarele. Împotriva căruia nu se poate pleda, din cauza unor efecte supărătoare ale razelor sale în anumite condiţiuni, este o simplă arguţie. Dar folosind şi noi tema, ne simţim datori să amintim pasagiile liturghierului, care înfăţişează taina sau misterul euharistic din liturghie ca IOC , lumina, care ard pe cei cari participă cu nevrednicie. Negreşit, nu este vina liturghiei, ci a acelora, cari, dintr’o ocaziune de mântuire, fac una de pierzanie; atât cei cu atitudine impie, cât şi noi dacă, fără nevoie şi împotriva caracterului tainei, am face-o să ajungă „mărgăritar aruncat înaintea porcilor", cum se exprimă Evanghelia. Doctrina aceasta despre liturghieeste capitală pentru atitudinea reprezentanţilor bisericii în materie de radiodifuzarea ei, ca să mai peraltă formă şi nici prin radio, pentru simplul motiv că ceia ce se poate trasmite pe această cale dincolo de zidurile bisericii, adicănumai partea sonoră, nu este şi nici nu poate să fie liturghie. Lipseşte acţiunea, căreia trebue să ne integram mistic, act cu act, in desfăşurarea dramei liturgice in biserica. Părintele Dion însuşi ne confirma în această privinţă, când recunoaşte că „săvârşirea ei rămâne in biserică ,trecând dincolo de ziduri numai audiţia ei’’. Ori liturghia este in primul rând şi in fiinţa ei acţiune, precum mărturiseşte însăşi numirea ei grecească, iar nu audiţie sau decor. In această epocă de frunzăreala, de capriciu şi de superficialitate, ne complăcem întradevăr lesne a ne resemna, fără sforţări, numai la o parte din elementul cu caracter simplu decorativ al liturghiei, adică numai la muzica transmisă prin radio. Menirea şi datoria bisericii este însă de a nu pierde din mână frâna cârmuitoare a religiozităţii specific creştine. Deci nu pentru a urmări „noul prilejuri de atacuri sau răsbunări personale” (?!?) — împotriva cui? — s’au pronunţat un înalt ierarh şi câţiva profesori de Teologie înalta contra radiodifuzării liturghiei şi nici măcar in speranţa unor eventuale hatâruri, ci pur şi simplu ca oameni de specialitate, deci de slujitori ai adevărului adică ai lui Dumnezeu, pentru că „Dumnezeu, adevăr este”. Nu ne-a animat nici măcar vreun fel de adversitate împotriva radio-ului ,acest instrument minunat de răspândirea culturii. Dimpotrivă, noi am precizat dintru început, principial, regulele, după care biserica a înţeles să pună întotdeauna la contribuţie invenţiunile spiritului omenesc. Iar dacă ne-am servit „numai de argumente contra radiodifuzării" sfintei liturghii, cum ni se obiectează, trebue să sublinem că totuşi caracterul obiectiv al discuţiei rămâne integru, atâta vreme cât problema este prezentată înăuntrul doctrinii bisericii. Expunerea pozitivă a principiilor şi temeliilor ei implică ipso facto respingerea tuturor ipotezelor şi argumentelor, cari s’ar încerca alături de spiritul bisericii in legătură cu misterul liturgic, în cazul de faţă. P**ed Petre Vintiiescsi Profesor la facultatea de teologie din Bucureşti. informaţiani Cu începere de eri d. N. Iorga a reînceput publicarea articolelor d-sale în „Neamul Românesc". Au fost numiţi pe termen de 3 ani în consiliul de perfecţionare de pe lângă direcţiunea generală a arhivelor statului d-nii C. Moisil, preşedinte, P. P. Panaitescu, Iulian Ştefănescu, A. Stahl, C. C. Giurescu, N. N. Cartojan şi gen. Gr. Constandache, membri. D. Victor Iamandi, subsecretar de stat la interne, s’a întors ori în Capitală. Şoc. naturaliştilor din România va ţine, Duminecă 4 Februarie ora 10 a. m., în amfiteatrul Negreanu de la Facultatea de ştiinţe din Capitală, adunarea generală anuală. Luni după amiază la orele patru a încetat din viaţă, în vârstă de 96 de ani Ema Beldiman. Defuncta a fost soţia lui Alexandru Beldiman, fondatorul ziarului „Adevărul“. Ministerul instrucţiunei a acordat Episcopului Visarion al Hotinului un concediu de o lună, începând de la 15 Februarie, pentru a merge în străinătate pentru căutarea sănătăţii. Afacerile Episcopiei vor fi girate de consiliul eparhial. După cifrele întocmite la ministerul de domenii se constată că exportul nostru de vite se găseşte într-o descreştere cu totul accentuată. Aşa, în anul 1932, România a exportat 100 mii capete de vite, pe când în anul 1933 nu s’au exportat decât 16.600 capete de vite. D. subsecretar de stat Negură dela ministerul de agricultură a avut eri dimineaţă o importantă consfătuire cu cooperatorii de seamă din ţară. Au luat parte reprezentanţi ai centrului cooperativelor săteşti, apoi d-nii Tatos, Fianu etc. etc. S’a discutat modalitatea de a se împlini cât de curând toate nevoile cooperativelor pentru a se putea apoi începe o întinsă activitate în toată ţara. Serviciul religios, cu prilejul deschiderii Parlamentului, se va oficia în Paracliserul Patriarhiei şi nu la Biserica Domniţa Bălaşa. In ciclul de conferinţe organizat de asociaţia inter-universitară româno-polonă, vorbeşte astăzi la ora 6 p. m. d. profesor Iorga despre: „Aniversarea eliberării Vierii”. Conferinţa are loc în amfiteatrul cel mare al Academiei Comerciale. Intrarea liberă. „inercuil studenţilor din Bucureşti” şi-a deschis noul său local din Piaţa Amzei, întreţinut din fondurile celor 3 judeţe ale Banatului. In cuvântarea sa de inaugurare, d. prof. Constantin Nedelcu, în cuvinte spuse cu avânt călduros, a îndemnat tineretul la idealism şi spiritualitate. Miercuri, 31 Ianuarie 1934, orele 8 jum. seara va vorbi la Liga culturală in Bulevardul Schitu Măgureanu No. 1, d-1 Vasile Cârnogea, inspector şcolar, despre „Noul orientări în şcoala vremiinoastre“După conferinţă urmează partea artistică. Intrarea liberă. Joi 1 Februarie a. c. ora 5 p. m., are loc la ministerul muncii, sănâtăţii şi ocrotirilor sociale, comisia de igienă industrială, sub preşedenţia d-lui secretar general prof. Tim Gane. Comisia va cerceta apelurile făcute contra hotărârei comisiei. VARŞOVIA, 30 (Rador) — D. Cădere, ministrul României, a fost primit ori la ora 18 în audiență de mareșalul Pilsudski. emattru distrimin ne jurul sustrager. dosarelor PLOEŞTI, 30. — Am relatat în ziarul de eri, în mod mai larg, noul amănunte asupra sustragerii de dosare dela judecătoriile din localitate, precum şi de amenzi fiscale, dela ministerul de finanţe. Am relatat eri, că avocatul Spirită şi alte posibilităţi de argumen tesc“, a scăpat pe d. Schell, direktore. Ritualul bisericii este destul de bogat, comoara harurilor ei este destul de abondentă, pentru ca să nu se găsească ceva, ba încă destul, şi pentru credincioşii plini de evlavie sinceră, dar puşi incidental, prin împrejurări de forţă majoră, în imposibilitate de a participa la sf. liturghie in biserică. Autoritatea bisericească are latitudinea de a fixa un astfel de program pentru radio, cu ajutorul specialiştilor, pe cari îi are. După învăţătura bisericii insă, participarea la liturghie in biserică nu poate îi substituită, in imprejurări normale şi în ordinea condiţiu- Bilor pentru mântuire, prin nici o torul fabricei de hârtie din Azuga, de o amendă de 4 milioane şi jumătate, contra unei sume de o sută mii lei. La început Spirescu, a mărturisit d-nul judecător de instrucţie Gr. Peşoianu, că această sumă a împărţit-o cu funcionarii, cari au mijlocit afacerea, lui nerămânându-i decât 20 mii lei. Ulterior, a revenit spunând că fără să vrea a spus acest lucru şi că toată suma şi-a oprit-o el, funcţionarii servindu-i numai din competenţă. Astăzi de judecător lucrează în această direcţie, urmând să stabilească cine sunt aceşti funcţionari, pe cari av. Spirescu nu vrea să-l spuie şi în consecinţă a lucrat la administraţia contribuţiunilor indirecte, de unde a ridicat numeroase dosare, pe cari le cercetează. — Splendidă, traversarea asta Atlanticului pe viscolul iernii !„. — Mie mi s’ar părea astăzi mai riscată traversarea Parisului, sub pietrele manifestanților!... CURENTUL Baloane de săpun Bucăţica ruşinat Nu ştiu daci aţi băgat de seamă şi d-voastră un fenomen curios: cum rămâne, pe masă, o singură bucăţică in farfuria de servit, nimeni dintre comeseni nu mai vrea s’o ia. M’am întrebat, de multe ori, de ce? Şi explicaţia nu poate fi decât asta: fiecare se jenează şi ia ultima bucăţică, sau — mai pe româneşte — îi e ruşine s’o ia, ca să nu pară lacom în ochii celorlalţi. De aceea, bucăţica aceasta — sortită să rămână in farfurie, spre marea bucurie a slugilor dela bucătărie — se numeşte, îndeobşte, bucăţica ruşinei... Dar ceea ce e mai frumos e ci, în majoritatea cazurilor, fiecare ar vrea s-o ia. Iar la sfârşit, când se strânge tot de pe masă, nu e rar să vezi pe câte unul dintre oaspeţi muşcându-şi buzele de necaz sau, cel puţin, lingându-şi-le cu efect retroactiv... Fenomenul acesta l-am putut verifica, odată mai mult, alaltăeri seara, la berăria unde intrasem — trei dini şi trei cucoane — să bem câte un ţap de bere. Era destul de târziu, aproape ora de închidere a localului. Asistasem cu toții la acelaş spectacol, destul de lung și, intre timp, ni se făcuse foame. — Ce-ar fi să luăm câte o pereche de crenwurşti?... propune unul. Şi ideia fu adoptată, pe loc. — Trei halbe, trei ţapi şi şase perechi de crenwurşti... comandai eu, după ce consultai adunarea... — Aţi avut noroc, ne zise chelnerul, punând pe masă Paharele cu bere şi o farfurie mare, ovală. In care aburea o movilă de crenwurşti, tolăniţi pe o zăpadă de hrean. Tocmai şase perechi mai erau. Ba incă, fiindcă mai rămăsese unul stingher — ultimul gd. Mitică de la „cassă” a zis să vi-l dau şi pe ăsta, aşa pe deasupra... In fine, impărţim noi crenwurştii (câte o pereche, de fiecare) mai vorbim, mai râdem și, in câteva clipe, farfuriile nu rămân goale. — Mai ia, madam Popescul... zic eu, vecinei mele, arătându-i cremwurșitul stingher, din farfuria adusă de chelner. — Nu, mere!, nu mai pot !». — Atunci... ia-l mata, madam Ionescul... Și dau si înfig furculița tetr’însul. —Vai de minei... se apără madam loggieu. Parole d'honneur, dacă mai po... — Atunci... Dar rfapucai să termin vorba, când luminile localului se stinseră, brusc. — A., a., al., se auzea, pe toate tonurile, la toate mesele. S’a ars siguranța, zice o voce autoritari. Un moment, se aprinde îndată!„ Profitând de întuneric, întinsei mâna spre crenvurștiul cu pricina. (Nu că sunt lacom, dar dace si-i rămie chelnerului?). Dar în momentul acela, lumina se reaprinse brusc... Ei bine, n’o să mă credeţi când voi spune. In clipa când s’a reaprins lumina, toată lumea dela masă (inclusiv d-nele Ionescu și Popescu) erau cu mâna pe cremvurștiul din farfurie... Geer Patrick Carrieuif. VICTOR MARGUERITTE cunoscutul autor al romanului „Băetana1* a scris un nou roman care a fost primit cu entuziasm de tinerile generaţi, cărora li se pune cele mai turburătoare probleme . .CAMARADELE“ este titlul noului roman care s’a bucurat în Franţa de un răsunător succes Editura AICALAY Prețul Lei 50 Editura „CUGETAREA“ va pune mâine în vânzare două interesante lucrări: MOLPSQVANU MAMINA Romanul mamei credincioase şi eroice LEW STRADELA GUMILIOWSKI CÂINILOR Romanul vieţei sociale din Rusia de azi Mercur, 31 ianuarie 1934 364,5 m- BUCURESTI 1875 m. RADIO-ROMANIA 13.01: Bursa, cola apelor Dunării- Concert de prânz (plăci): Uvertură a ,,Dragoni din Villars” de Maillart, executată de Orch. Operei de Stat din Berlin, dirijată de lrof. Alex. von Zemlinsky (Polydor); Potpugiu din ,,Văduva veselă" de Leher, executat de Orch- homocord (H); Nocturnă in mi bemol de Chopin şi Mazurka de Poppen executate la violoncel de Anton Sola (G); Din operă în operă, fantezie de Sehestak, executată de Orch- simfonică din Berlin, dirijată dr Weissmann (A); Ziare de dimineaţă, vals de Joh- Strauss şi Dynamiden-vals de Joh Strauss, executate de Orchestra Dajos Bela (0). 14-00: Radio-Journal- 14,15: Muzică uşoară (plăci). 18,00: Orchestra Radio: Mozart: Uvertură al opera „Idomeneu”; Massenet: Baletul din opera „Le Cid”; Joh- Strauss; Dunărea albastră-valsî D’Ambrosio: In glumă-scherzino: Ambr. Thomas: Fantezie din opera „Mignon”. 19,00: Radio-Jurnal- 19,15: Orchestra Radio: Glinka: Kamarinskaya-fantezie rusească; Le har: Potpuriu din opereta »,Ciocârlia” Dvorak: Dans slav No- 11; Cesar Cui: Marş solemn. 20,00: Prof. Istrate Micescu: Anul juridic 1933-20,20: Muzică instrumentală (pi ): Gigue în do major de Scarlatti şi Rondo alia Turca de Mozart, executate la piano de Marchex (CV, Country-Dance de Beethoven-Elman şi Dans No- 7 de Brahms-Joachim, executate la violină de Minstrels și La puerta del vino de Debussy, executate la piano de Gil Marchex (G); 2 Capricii de Paganini-Kreisler, executate la violină de Jascha Heifetz (H. M. V.)-20-45: R. Hillard: Cronică extrrnă- 21: D-na R- Rozen-cantow Tosti , Rosa* Gounod: Ave Maria. Lehar • IArie din tara surâsului. Korngold Ania Mariettei din „Oraşul mort”- 21,30: 1. Cantacuzino: Jacob Wassermann-21,45: Quartetul Metzner: (B- Metzner-violina I. A. Barbu-violina II. A. Klavrache violă şi S. Seldmann violoncel). Darius Milhaud: Quartetul No- 1 (4 prţi, l-a audiţie). 22,15: Th. Guria (canto și pian): Muzică uşoară-22.45: Radio-Jurnal. 23.00: Transmisiune de muzică de la restaurantul Una. CADRAN Expoziţii Duminică 4 Februarie a. c. se va deschide în sala No. 3 a Ateneului expoziţia talentatului sculptor Iosif Fekete-Hunedoara. Filarmonica Concertul simfonic de Vineri seara (2 Februarie), condus de maestrul George Georgescu, cuprinde simfonia patetică de Ceaikovsky, poemul simfonic „Farsele lui Till Eulensprege!” ns Richard Strauss şi ,,Valsul“ de Ravel-Ca solist al concertului se va prezenta publicului bucureştean marele pianist şi compozitor bulgar Pantcho Wledighexofl, ca interpret al propriului său concert pentru piano şi orchestră-D-ra E. Văcărescu despre Anna de Noailles Academia Română va ţine şedinţă publică Vineri 2 Februarie curent, la ora 3 şi îum d. a* Domnişoara Elena Văcarescu, membră onorară a Academiei Române, va vorbi despre Ana Contesa de Noailles, fostă membră onorară a acestei instiuţiuni-Intrarea la tribune cu bilete speciale ridicat» a»1- ——*—•»-*-» a»edemiei- Joi I Februarie 1934 Expoziţia Jiquidi Cu cine să începem, pentru a nu provoca o rivalitate conjugal ? Afinităţile de sensibilitate ale celor doi soţi Jiquidi ne scutesc de prea lungi ezitări: ambii expozanţi de la ,,Cartea Românească“ sunt prea pasionaţi de artă, pentru a nu-şi preţui reciproc talentele atât de armonios înfrăţite. Dispoziţiuni artistice gemene, — identice atitudini în faţa vastui spectacol al firii ?... Nicidecum !... Ci dimpotrivă, viziuni aproape antinomice, dar tocmai de aceea atât de potrivit complimentare, întregindu-se mutual prin însăşi diversitatea manierii. D-na Ana Jiquidi nu expune anul acesta decât un interior de salon intim , un lampadar de nuc, modelat pe imaginarul mulaj al tmpului uman, şi animat de lumina unei lămpi ce pare astfel să palpite de tăinuita viaţă a făpturilor tutelare ale căminului. Pe o vreme de iarnă, ca cea de astăzi, când prin fereastră se văd gonind sub viscol exuberantele balete ale fulgilor die omăt, îţi poţi fără mare efort de imaginaţiune închipui peisagiul unei familii de hărăziţi al destinului, ocrotiţi de privirile indiscrete în dosul acestor superbe perdele de borangic delicat brodat, între aceste ispititoare fotolii. Un copil, — blond,, nu? — se joacă pe covorul pufos care-i absoarbe toate sgomotele pașilor... Și din amintire, sub prietenoasa lumină a lămpii care desmiardă tâmplele puerile, prind să se deapene melodioasele versuri dedicate odinioară căminului de poetul Isuis Mercier, cântăreţul vetrei şi-al bunilor: Mais Venfant, au (röter dun rayon sur la tempe, Se reveille, et tendant ouverts ses pettts doígts, A pleines mains, a’nsi qua sa mére parfois, H veut prendre le bon visage de la lampe... De la efuziunile sentimentale la maniera de expresiune a lui Aurel JUquidi, — negreşit, — distanţa este cam mare !... Nu că artistul acesta ar fi cumva lipsit de foarte sensibile antene vibratile... Dimpotrivă!... Ca toţi marii satirişti, — fii spirituali ai lui Swift sau Daumier, Porain ori Cervantes, — Jiquidi este în fondul său sufletesc un delicat, „un sentimental întristat“, — cum spunea Caragiale, — un sensibil pe care brutalitatea contactului social l-a constrâns să-şi ocrotească firea orgolioasă sub platoşa unei ironii cu aparenţe agresive. Sarcasmul şi ferocitatea, — aci, — destâinuesc în realitate incurabilul idealism al artistului, necontenit vexat de semeni în aspiraţiunile lui secrete. Şi de aceea este atât de acuzatoare, pentru trupul şi pentru profilul uman, arta acestui delicat vandal, — în ale cărui desenuri detaliul plin de umor se logodeşte atât de eloquent cu setea unei corosive satire sociale. Chiar atunci când nu se pare să fi surprins decât banala clipă de răgaz a drumeţii anonimi de pe uliţă, desenul lui Aurel Jiquidi merge pânâ la rechizitoriu. Ce spunem noi ?... Este adeseori chiar un verdict, — este sentinţă de cravaşantă osândă pentru societatea noastră devorată de atâtea eczeme, de atâtea lepre, de atâtea nevroze... Priviţi perspectiva aceea sugerată de „Golia“, o scară lividă, cu un motan scheletic urcând treptele unui azil sau ospiciu, în dosul unui fotoliu cu pluşul năpârlit de uzură şi decolorat de acizii deceniilor. Şi mărturisiţi că acuitatea viziunii ar putea anevoe extrage, din amănunte atât de cotidiane, un mal patetic şi mai semnificativ colţ de existenţă. ...Iar alături de aceste instantanee cu ferocitate surprinse de artist, iată acum şi momentele în care Jiquidi consimte să apară în faţa noastră cu sufletul său autentic: priviţi-i cu câtă afectuoasă frăţie ştie să mângâie creştetele copiilor. Copii cu siluete svelte sau noduroase, c■■ aristo, eratici copii sau umiliţi prunci de pe la Sâmbăta de sus, când desculţi duplozi jerpeliţi, — în faţa acestor temute şi dificile modele, Aurel Jiquidi se dovedeşte un inspirat contemplator al sufletului infantil, în care abea mijesc veleitare preocupările namilei mature de mâine. O întrebare te obsedează, părăsind plin de admiraţiune această expoziţiune de superioară artă , când copii sunt atât de adorabili cum ne descrie uneori Jiquidi, — cum se face oare că după ce cresc mari ei devia mai toţi identici cu ridicinele exemplare de adulţi surprinse de acelaş inspirat şi neîndurat artist !», JIQUIDI Claie:ncl€ir Miercuri 31 Ianuarie 1934 ORT.: Sf.ţii doctori fără plată Ciru şi loan (292). CAT.: Sf. Petru Nolase if 1586). PROT.: Vaieriu. ISR.: 15 Seval 5694. MAH.: 15 Seval 1352. TEATRE OPERA ROMANA: Belache, NATIONAL seara ora 8.30: „Dinu Păturică’'. VENTU URA seara ora 9. ..Spioana'. REGINA MARIA seara ora 9: „Doar un sărut”. ALHAMBRA seara ora 9: „Alhambra guvernează“. CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Tareviciul” cu Martha Eggerth, George Alexander şi Hans Sphnker TRIANON: „Victor şi Victoria’’ cu Renatte Mueller şi Herman Thimig, jurnal şi completare. REGAn: „Vraja milioanelor", jurnal Fox şi complectare. SELECT: „Serenada torţelor” cu Claudette Colbert şi Ricardo Cortez, jurmal şi complectari. J RIO: „Fiica nababului" cu Gustav Froehlich şi Camilla Horn şi revista „Rio în splendoare“. VOX : „lacătul plăcerilor” şi revista „Voxul declară“. ROXY: Martha Eggereth şi Georg Alexander in „Jategierul". ED. PALACE: Marion Davies în „Fetiţa inimii mele“. FEMINA: „Femeia zilei“ cu Joan Harlow şi Lily Simfonie in „Simfonia matinală”. CORSO: „Sânge Mexican” cu Lupe Vele*, BIZANTIN : „Inimi frânte" cu Dickie Moore şi Al. Karr. FORUM: „Ultima noapte“ cu Joan Crawford şi „Theodore et Co- cu Albert Préjean şi Raimu. IRIS: „Sunt un evadat” cu Paul Muni, jurnal şi completare-OMNIA : „Voluptate” cu Marlene Dietrich şi „Fatalitate” cu Frederich March. LIDO: „Cântecul Bosforului” şi „Generalul Yen”. FRANKLIN A. R. P. A.: „Intre soţie şi amantă” şi „Milionul". EPISCOPIA A. R. P.A.: „Regele şmecherilor” şi „Refugiul”. A. A : „King-Kong“, funeraliile lui Duca şi Stan şi Bran. MARNA : „Marea Ducesă Alexandra” cu Maria Jeritza, jurnal şi completare. MARCONI: „Hotel Atlantic“ cu Anny Oudra, comedie, jurnal şi trupa de reviste Pizone. VOLTA-BUZEŞTI: „Vraja trupului” cu Wallace Berg, jurnal şi comedie. MODEL: „Bătălia de la Tanenberg” cu Hans Stueve şi Victor de Kowa şi „Muzicant de formă" cu Szoeke Szakai. MILANO: „Buzele mele mint" şi „Un fiu improvizat“. AMERICAN : „Secretul doamnei Blanche“ cu Irène Dunne, juxunat şi completare. SPLENDID : „Cavalcada“ cu CILie Brook şi jurnal. ILEANA (Lana Park Mosi): Harry Piei în „Vasul fantomă“ şi o comedie. TOMIS: „Veneţia, oraşul visurilor” ca Alfred Piccard şi Szoeke Szakai şi „Cinicul noctambulilor“ cu Clive Brook. ISBANDA: „Sora Albă“ cu Clark Gabie, jurnal şi completare. TERRA: Ramon Novaro in Junul Indiei” şi „Lacrimi de paiaţă"! seara trupa Thomas. RAHOVA: „Femeia în flăcări“ cu Brigitte Helm şi Minze de fecioară”. IMPERIAL : „Bunicul meu guvernatorul" cu Tom Mix şi trupă de teatru. KISELEFF: „Voluptate“ şi „Nătărăul“. MARAŞEŞTI: „Hagi Murat“ cu Ivan Mosjonkine şi „Valsul dragostei“ cu Lilian Harvey, Willy Fritsch şi Georg Alexander. PACHE (Mătăsari): „Supremul păcat” şi „Antonică Ghinion”. ATENEUL GOLESCU: „Sergentul X.” cu Ivan Mostoukin şi „In Viena o fetiţă am iubit“ROATA LUMII: „învingătorul" cu Hans Albers şi „Spionajul” cu Brigitte Helm şi Willy Fritsch. Baluri Mâine seară, Joi 1 Februarie, va avea loc in saloanele Automobil- Glubului Regal Român marele bal organizat de societatea de binefacere „Materna“.