Curentul, noiembrie 1934 (Anul 7, nr. 2424-2453)
1934-11-01 / nr. 2424
2 (10 pagini)Joi 1 Noembrie 1934 PLANTAREA biti TOAMNA aduce succes sigur. Catex general despre pomi, trandafiri, tute, vita altoita se trimite la cerere gratuit AMBROSI, FISCHER & Co. A.JUD,ul. Alba Uzinele Române București, SOS. VITAN No. 240-246 - Telefon 348.03 FURNIZEAZĂ AVANTAJOS: CUTII, BIDOANE și PLACARDE de RECLAMA din TABLA LITOGRAFIATA ŢEVI DE PLUMB ALICE DE VANAT scurgere şi presiune toate mărimile PUBLICAŢIUNE Direcţia Venituri şi Control Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că se prelungeşte In continuare pentru ultima dată, până la 31 Decembrie 1934, termenul de scăderea amenzilor date atât în baza regiurilor de asigurări sociale anterioare celei de unificare, cât şi a Legei de unificare, pentru top creditorii ce vor achita sau * vor conforma pentru cotizaţiile aferente, cu rezerva ca 5 la sută din amendă să fie menţinută. PRIMĂRIA COMUNEI PIANUL DE SUS TUD. ALBA Publicafiiinc No. 674—1934 not. La 5 Noembrie 1934 ora 10 licitaţie pentru vinderea materialului lemnos esenţă molid din parcela numită Tarnita estimat la 6.680M mp. de 24.64 ha. lemn de construcţie cu preţul de strigare 824.000 lei şi 47.20 ha. din parcela numită Măgu-Î, estimat la 5172.759 mc. cu prețui e strigare 255.000 lei. Planul de Sus la 25 Oct. 1934 / Notar, indescifrabiL CITIŢII FRAMUPULAR et CEZAR PETRESCU PUBLICAŢIUNE Judecătoria Mixtă Salonta, în baza Incheerii No. 1446/1934, convoacă la această judecătorie pe toţi creditorii debitorilor dr. Roxin Nicolae şi soţia Hortansa Mihailovici pe ziua de 20 Noembrie 1984 ora 9 conform art. XI din legea lichidării datoriilor. Un cămin de copii mici „Regele Petru II alIugoslaviei“ In urma hotărîrei comitetului pentru înfiinţarea unui cămin de copii în cartierul Foişor-Lemaitre, acest cămin se va numi „Regele Petru II al Iugoslaviei” și loc de Sf. Anton cum se fixase la început. Luna viitoare se va da o serbare pentru strângerea fondurilor necesare închirierii unui imobil şi comandarea mobilierului după modelul celui dela căminul de copii din Cartierul Veseliei-Ferentari. -------oooxooo------- Fapta unui dement BRAȘOV, 80. — Locuitorul loan Hirsch din comuna Sf. Petru, întorcându-se astă noapte dela un bal, a dat foc surei și casei socrului său, care au ars complect. El pretinde că a făcut aceasta ca să se răsbune. Arestat și inaintat parchetului, în urma interogatorului luat de d. procuror Radu Pascu, s-a constatat că e dement Cronica literară (Continuare din pagina I*a) Al. D. Xenopol. Cugetătorul care concepea o istorie unitară şi complectă a neamului românesc avea o credinţă filosofică destul de întemeiată pentru a justifica o mişcare a spiritului şi a ideilor în sânul culturii autohtone. In conflict ireductibil ca Titu Maiorescu, Al. D. Xenopol afirmă încrederea in adevărurile naţionalismului, legitimând pe aceste baze o cultură creatoare. Privind evoluţia literară, perimarea ideilor şi incapacitatea lui Titu Maiorescu de a pătrunde în «esenţa însăşi a unei scrieri», d. N. Iorga restaurează complect valoarea lui Al. D. Xenopol, cugetător original, filosof al istoriei, şi îndrumător al ideologiei literare. Capitolul acesta, el singur ridică la înălţimi de splendidă obiectivitate spiritul în care a fost redactată această istorie literară. Posedând ca nimeni altul darul de a anima figurile trecutului dându-se viaţă chiar pe marginea unui comentariu sau în cadrul unui document, d. N. Iorga ne înlesneşte trecerea dintre capitole fără a încerca neplăcuta senzaţie a căderii în gol. Diletantismul romantic la Convorbiri, apoi şcoala lui Hajdeu şi celelalte mişcări polemice sau de idei determinate de această revistă, sunt redate la frenezie-Ajungem astfel la «Creatorii literaturii noi, în primul rând Mihail Eminescu priceput şi urmat de d. N. Iorga în datele fundamentale ale naţionalismului. Amănuntele biografice se împletesc armonic cu circulaţia ideilor şi nimic nu scapă spiritului istoric care devine şi critic. Biografie, bibliografie, critică literară şi istorie literară, se complectează reciproc. Se restabileşte astfel filiaţiunea de idei Xenopol—Eminescu ceea ce este un punct definitiv câştigat al dialecticei naţionalismului. Se spulberă şi cu acest prilej «legătura adevărată, sinceră cu Convorbirile şi conducătorii revistei» care devenise o pacoste pentru toţi criticii literari şi se recunoaşte în personalitatea lui Mihail Eminescu geniul creator al clasicismului. Adeziunea de Eminescu este temperamentală, definitivă, fără rezerve, printr’o tainică simpatie organică a oamenilor de geniu trăind şi propovăduind aceiaşi viaţă sufletească. Fecunditatea acestui fenomen excepţional care constitue apariţia lui Mihail Eminescu, nu a întârziat să se ivească. «Noul Alexandri» capătă «un sentiment de demnitate» pe care nu-l avea până atunci. Şi tot sub raza acestei influenţe trebueşte privit şi Ion Slavici, bun prieten cu Mihail Eminescu şi activând în linia aceluiaşi crez politic. Dar din bobul roditor al rapsodului trăesc atâtea discipoli încât o cronică literară nu poate face menţiuni. Dar o istorie literară, concepută şi realizată în vaste dimensiuni îi scoate pe toţi la lumină, cronologic, şi apoi crepusculari pentru a face loc celor ce vor veni cu mai multă putere de creaţie. Al. Odobescu şi Ion Slavici sunt aşezaţi alături de Vasile Conta şi Ion Creangă în rîndul scriitorilor cu fond Popular. Acest curent era în spiritul iemii deşi nu într’un grad atât de înalt încât să-i acapareze în întregime. însuşi Mihai Eminescu este într’o oarecare măsură un scriitor cu fond popular şi chiar poezia patriotică tot de aici purcede prin derivaţie dar nu izbuteşte să se realizeze decât într’un gen minor. Cu noul teatru al lui Caragiale revenim la poziţia critică în literatură, formulată teoretic de Mihail Eminescu în articolele politice şi redată poetic în «Scrisoarea lll-a». După anul 1882, sub monarhia regelui Carol aveam o singură literatură «printr'o fericită sinteză» la baza căreia se afla trinitatea Xenopol, Eminescu, Slavici reprezentând aceiaşi ideologie. Dar, mai era încă o literatură, în serviciul politicei, preocupată de chestiuni sociale şi economice. Boliac, Hajdeu ,Scurtescu, Ion Ghica, Ion Nădejde etc., unii veniţi din Germania cu năluciri romantico-democratice, alţii adoptându-le la noi pe baza influenţei franceze. Despre Eminescu luptător politic şi despre teatrul de realităţi, d. N. Iorga scrie pagini pline de adevăr şi de judicioasă analiză, înainte de a încheia acest capitol revenind la literatura pentru arta Propriu zisă, din nou o privire retrospectivă, prilejueşte situarea influenţelor în spiritul noului tineret Cităm, pentru a nu ne lăsa furaţi de relativitatea unor termeni neadecvaţi. «Cercetarea «citică» a lui Maiorescu despre progresele literaturii româneşti, redusă la activitatea «Convorbirilor», nu e decât o formală distribuţie de premii fără imparţialitate şi mai ales fără căutarea motivelor adânci ale unei mişcări a cărei caracterizare nu se încearcă de altfel. (Pag. 320). Şi mai departe: «Predica dogmatică, autoritară, rece, voit nedreaptă şi interesată, schimbătoare după împrejurări, a lui Maiorescu, nu putea să aibă influenţă asupra unor spirite cărora vârsta le dădea generozitate». (Pag. 321). Şi concluzia: «Spiritul parizian era cu totul stăpân pe sufletele tinerilor. O singură excepţie era a influenţei lui Eminescu, dar acesta era citit într’o mică parte şi ideile lui, care erau şi ale lui A. D. Xenopol. Deunăzi, comisariatul general al expoziţiei care se va deschide la Paris în 1987, a depus planurile definitive la biroul internaţional al expoziţiilor care grupează reprezentanţi ai tuturor naţiunilor, CE TREBUIE SA FIE O EXPOZIŢIE D. Paul Leon, ajutor de comisar general, şi-a expus, în legătură cu aceasta, părerea că o expoziţie este un concurs de idei. Expoziţia din 1925, a spus d-sa,a avut de scop găsirea unei metode pentru arta decorativă; cea din 1937 va încerca să aplice o metodă arhitecturii. Ea va însemna, pe deasupra, alianţa artei cu ştiinţa, trăim vremea când aceasta din urmă suprimă timpul, spaţiul, noaptea ; prin urmare, trebue încercată adaptarea ultimelor descoperiri realizate la un program artistic. 14 GRUPE Paisprezece grupe vor aduna laolaltă întreaga activitate modernă de la urbanism la literatură şi de la muzică la publicitate. Terenul pe care va fi instalată expoziţia de o vastitate neobişnuită, întinzându-se de la Podul Alina la Podul Passy şi înglobând palatul Trocadero şi Turnul Eiffel. Trocadero, care va suferi vremelnice prefaceri interioare şi exterioare, va fi destinat manifestărilor gândirii şi va avea un loc de onoare în expoziţie. Piaţa Trocadero, încrucişarea mai multor străzi principale, va constitui intrarea de onoare a expoziţiei. Aceasta va fi semnalată de departe, zi şi noapte, printr-un motiv decorativ vertical. Parterele şi fântânile cari coboară de la Trocadero vor fi deasemeni transformate şi semănate cu pavilioane ale expoziţiei. O subterană la înălţimea cheiului Senei, va trece sub grădini ca să nu se întrerupă circulaţia obişnuită. De-a lungul cheiurilor, vor fi construite pavilioanele transporturilor, turismului, sporturilor nautice. Cheiul d’Orsay e destinat palatelor streine și în fine, pe drumul de fier ale lui Slavici, cum am xuixat, nu interesau». (±*ag\ 324). Numeroase reveniri, prestate în tot volumul, confruntă în aceeaşi tonalitate de expresii şi în curentul ideologiei literare pe cele trei figuri dominante: Xenopol, Eminescu şi Titu Maiorescu. Scriitorii pentru artă: Duiliu Zamfirescu şi Delavrancea («capriciul estetic») sunt redaţi în cadrul unei imparţiale aprecieri critice..Mai concesiv Pentru Duiliu Zamfirescu pe care îl priveşte şi sub aspectul politic întârziând cu numeroase extrase, obiectiv cu Delavrancea văzut ca artist înclinat «spre exagerare». Sentimentalul Vlăhuţă se bucură postum de un capitol special, deşi nu a fost altceva decât admiratorul, şi imitatorul lui Eminescu. In sfârşit Al. Macedonsky, A. C. Cuza şi Gh. Coşbuc, alăturea de mulţi alţii foarte mulţi din Ardeal şi din Bucovina, toţi adunaţi din periodice şi din volume, şi aşezaţi la locul care li se cuvine. Peste tot, informaţie excepţional de bogată. Materialul documentar este puizat din periodice şi din ziare. O vastă cunoaştere a oamenilor şi a evenimentelor literare, istoria fiind prin excelenţă un domeniu care se leagă de o memorie riguros organizată fără goluri sau întreruperi- Nu lipsesc nici indicaţiunile bio-bliografice, fie o..un scriitor, post sau critic ce se perindă prin acest studiu avându-şi referinţele lui spe ciale. Totul este construit într’o formă inteligibilă, căci frenezia lucidă care animă stilul operei izvorăşte dintr’o înţelegere afectivă. Sub condeiul d-lui N. Iorga fraza se amplifică, se ramifică, devine eflorescentă, dar atât de cuprinzătoare şi termini atât de bine plasaţi, nimici nu scapă de sub judiciosul examen devenit totodată oficiu de triere şi de erarhizare a valorilor. Istoria literară a fost la d. N. Iorga un obiectiv principal al vieţii. Exceptând «Essai de synthése de Thistoire de l’humanité» nici una din operele d-sale nu se înfăţişează cu atâta continuitate şi în atât de mari dimensiuni ca această monumentală frescă a istoriei literaturii româneşti. Operă de ştiinţă de artă totodată, de informaţie, de înţelegere şi de expresie, adâncind curentele şi directivele care stăpânesc o epocă, istoria literară, după o definiţie proprie trebuind «să fixeze biografiile în mişcarea de idei a epocei să pue în legătură cugetarea unuia cu gândirea generală a timpului» («Ist.- lit. rom.* sec. XVIII, vol. 1 Pag. 3). Operă de animaţie şi de trăre intensă, subliniind nu numai o prodigioasă capacitate de muncă dar chiar o înţelegere universală ceea ce învederează Prezenţa continuă a unui fond adânc omenesc. Nicolae Roşu perit şi pe malurile Senei până albie vor fii restaurantele. UN PALAT SUB TURNUL EIFFEL Unul din poduri, podul Iona, lărgit cu 85 m. (aşa cum Curentul a mai scris la această rubrică) va lega cele două centre principale ale expoziţiei: Tropadeia şi Turnul Eiffel. Sub acest turn, va fi amenajat un mare palat orizontal, gramd şi lung, adăpostind tot ce aduce progresul ca noutate în domeniul difuzării etistice şi tehnice a publicităţii. Acolo e locul unde cinematograful, radio, vor avea un rol imaportant. O mare poartă circulară va închide expoziţia, fără să păgubească însă perspectiva Câmpului lui Marte. Gara Champs de Mars va fi afectată ansamblurilor regionale. In jurul unei mari pieţe, străzi şi mici răspântii vor grupa noile creaţii ale arhitecturii adaptate la diferite terenuri de ţară, grupate nu pe provincii, ci pe regiuni. Pe de altă parte, un teren special va fi rezervat artelor aplicate şi meşteşugurilor de artă. Şi acest teren va fi prevăzut cu străzi şi pieţe, dar de astă dată, ele vor fi străjuite de magazine. Va fi cartierul comerţului. In fine Muzeul Artei moderne construit pe terenul Manutanţei, va primi, după expoziţie, colecţiile Luxemburgului şi ale lui Petit Palais. D. Al. Lapedatu, ministrul cultelor şi artelor, însărcinat de consiliul de miniştri cu organizarea serbărilor pentru comemorarea a 150 ani de la revoluţia lui Horia, a convocat ori, la Sibiu, pe prefecţii din regiunea Munţilor Apuseni la o consfătuire în vederea întocmirii programului acestor serbări. Consfătuirea a avut loc la prefectura judeţului Sibiu Şi la ea au luat parte prefecţii din judeţele : Cluj, Turda, Alba, Hunedoara, Arad şi Bihor, acesta din urmă reprezentat prin d. N. T. Ceresa. S’a luat maiîntâi cunoştinţă.’'1"* privitoare la memorarea evenimentelor devoluţionare din 1784/85,prin înălţarea de cruci şi troiţe în comunele unde s’au petrecut aceste evenimente, stabilindu se ca toate aceste lucrări să-şi urmeze cursul după cum au fost plănuite şi să se inaugureze în zilele aniversării evenimentelor ce comemorează. S’a discutat apoi cadrul în care urmează să se desfăşure serbările propriu zise, cu caracter naţional şi s’a stabilit o schiţă de program ce urmează a fi prezentată consiliului de miniştri şi apoi Majestăţii Sale Regelui pentru aprobare. Punctele principale ale acestui program ar fi următoarele: 1. La 20 Februarie 1935, ziua aniversare a martiriului lui Horia şi tovarăşilor săi, să fie sărbătorită prin servicii religioase îndătinate în fiecare capitală de judeţ şi în toate comunele din regiunea Munţilor Apuseni. Acelaş eveniment va fi comemorat în aceeaş zi, în toate şcoalele prin serbări şi conferinţe ocazionale. 2. La Alba Iulia se va ridica un monument vrednic de amintire a capilor revoluţiei de la 1784/85, pe locul unde ei au suferit moarte de martiri, monument ce se va inaugura în cadrele unei mari serbări naţionale în primăvara anului viitor. 3. In amintirea aceloraşi martiri se vor ridica mai multe biserici, şcoli şi alte aşezăminte de folos obştesc în comunele din Munţii Apuseni ce au mai mare trebuinţă de atari aşezăminte. 4. Se va tipări o istorie populară a revoluţiunei lui Horia pe seama şcolărimii şi a populaţiei din Munţii Apuseni. Pentru aceasta din urmă seva face şi o reproducere mai artistică a chipurilor lui Horia, Croşca şi Crişan. Institutul de cultură italiană va înfiinţa anul acesta cursuri speciale de limbă şi cultură Italiană, ţinute de profesori italieni, pentru profesionişti, profesori şi persoanele doritoare să studieze limba italiană. Se vor ţine şi cursuri pentru studenţi. Cursurile vor fi împărţite în cursul I, pentru începători, cursul II: de perfecţionare, cursul III: de cultura italiană. La cursul de perfecţionare se vor ţine şi o serie de lecţii rezervate istoriei literaturii italiene, artei italiene şi corporatismului. Institutul de cultură italiană va elibera celor care vor frecventa cursurile un certificat de frecvenţă. Cursul al treilea va avea loc In lunile Februarie-Martie 1933. Lecţiile se vor ţinea de către profesori italieni anume invitaţi la Bucureşti, şi vor cuGRĂDINI O atare întindere va fi afectată grădinilor. Acestea vor constitui podoaba naturală a expoziţiei şi se vor bucura deasemeni de un frumos teren. In adevăr se vor putea admira acolo, reconstituiri ale tuturor grădinilor streine. Dacă numărul expozanţilor va fi prea considerabil, o vastă îngrădire de pe Bulevardul Kellermann,va îngădui crearea unei anexe, a cărei utilizare va fi statornicită mai târziu. La fel, insula Lebedelor, destinată probabil atracţiilor. SENA, CALE LUMINOASA Calea majestuoasă a Senei va îngudui armonizarea ansamblului expoziţiei şi va procura un element foarte important din punct de vedere estetic. Graţie ei, va fi uşor să se improvizeze jocuri de ape şi de lumini deosebit de frumoase. O promenadă neîntreruptă va permite, ca pe amândouă malurile şi pe o lungime de peste 1.500 metri, să se urmeze cursul fluviului, creindu-se astfel o atracţie a expoziţiei. Jocurile de lumini vor fi tratate cu cea mai mare grijă, în mod special în acest loc şi se vor lua anume dispoziţiuni ca să se obţină coordonarea efectelor şi asigurarea armoniei. Pe scurt, expoziţia din 1937 va fi destinată «gustului» sprijinit de toată tehnica modernă. 5. Tot cu prilejul acestor serbări prefectura judeţului Cluj se va îngriji a se ridica un monument în amintirea morţilor arşi pe rug de unguri la 1918 în comuna Bălceşti (Beliş) din acel judeţ. In sfârşit suntem informaţi că din ordinul M. S. Regelui Carol II, Fudaţiile Regale vor edita întregul dosar al procesului lui Horia ce se găseşte în Arhivele de Război din Viena. Premiera revistei , Tanase are cuvântul“ Ultimele preparative pentru perfectarea grandioasei reviste «Tănase are cuvântul», scrisă de d. N. Kiriţescu, au loc pe scena teatrului Eforia. Premiera spectacolului a fost fixată pentru seara de Joi 8 Noembrie. Fastuoasa revistă are un text spiritual, muzică de mare succes, un balet cum nu s’a mai produs în ţara noastră — 60 girls şi 20 boys — sketciuri cu efect ilariant şi decoruri de anvergură occidentală. Directorul «Cărăbuşului» a complectat excelentul ansamblu cu câteva numere extraordinare, angajate special din străinătate. Alhambritta! Alhambra anunţă ultima săptămână, înaintea plecării în turneu a strălucitei reviste Alhambritta ! Numai până Duminică 4 Noembrii farmecul, antrenul şi melodia Alhambrittei, va răsuna, întrerupându-şi pentru o lună seria in vederea turneului care începe în ziua de 5 Noembrie. Luni 5 Noembrie premiera „Alhambra filmează!’’ comedie muzicală in 3 acte de d-nii N. Constantinescu şi N. Vlădoianu. Muzica de I. Vasilescu. „Tovarăşi“ la Teatrul Comoedia Pe scena teatrului „Comoedia” (fost Ventura) au loc ultimele repetiţii ale celebrei piese „Tovarăşi” (Towaritch) patru acte de Jacques Deva. „Tovarăşi” este una din cele mai bune lucrări din repertoriul francez de comedie modernă. La Paris se joacă de un an şi jumătate neîntrerupt şi constitue succesul triumfal al elegantului Théatre de Paris (fost Rejane). Acţiunea piesei e plasată în lumea refugiaţilor ruşi de la Paris. Premiera Miercuri 7 Noembrie crt. orele 9 precis, prinde lecţiuni asupra literaturii, artei (cu proecsiuni), şi muzicii italiene contimporane, (cu audiţiunii), precum şi asupra corporatismului. Cursurile se vor deschide in calea Victoriei 196, în ziua de 12 Noembrie şi se vor preda conform următorului orariu: , Cursul I: secţia A. Marfea şi Joia dela 18 la 19. Secţia B. Miercurea şi Vinerea dela 19 la 20. Cursul II: Secţia A. Marţea şi Joia dela 19 la 20. Secţia B. Miercurea şi Vinerea dela 18 la 19. 1 . Cursul I pentru studenţi va avea loc Lunea şi Sâmbăta dela 18 la 19. Cursul II dela 19 la 20. 1 ; înscrierile se fac până la complectarea secţiunilor. La Institutul de cultură Italiană (cal. Victoriei 196), au început şi înscrierile pentru anul acesta la biblioteca italiană circulantă. ORT.: Si-ţil Ap. Stachie, Amplie şi alţii. CAT.: Sf. Quentin. ISR.: 22 Heşvan 5695. MAH.: 22 Regele 1353. OPERA ROMANA, seara ora 8/50: «Boema». NAŢIONAL, seara ora 8:30 «Bujorestii». REGINA MARIA, seara ora 9 «Niion». ALHAMBRA, seara ora 9: «Alhambritta». VESEL, seara ora 9: «Birlic». COMOEDIA, seara ora 9: «Nu te mai cunosc». BAR URS-POLAR: Program artistic Rest—Rus. LOCALUL CHINEZESC: Numere de Music-Hall. CAPITOL: «Frasquita» cu farmila Novotna şi jurnal Pathé. ROXY: «Frasquita» cu Iarmila Novotna şi jurnal Pathé. REGAL: «Pasiunea cea mare», cu Elisabeth Bergner. TRIANON: Anne Sten în «Nana», jurnal Fox şi complectare. SELECT: «Dezamăgire» cu Joan Crawford. P.IO: «Agonia vulturilor», jurnal şi complectare. VOX: «Fantome vii». ED. PALACE: «Dezamăgire» cu Joal Crawford. FEMINA: «Domnişoara e măritată» cu Jenny Jugo şi Paul Hörbiger. CORSO: «Miracolul mascat». Jurnal şi complectare. BIZANTIN: «Femeia în flăcări» cu Brigitte Helm şi «O noapte în Veneţia» cu Tino Patrera. VICTORIA: «Dreptul la dragoste» cu Ani Harding şi Sari Maritza. UDO: «Marea ducesă Alexandra» cu Maria Jeritza, şi «Jos masca» cu Harry Piei. 1875 m. BADIO-BOMANIA 20 kw. 160 kHz. 864,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 13 Cota apelor Dunării. Concert de prânz (discuri). 13.45 Spectacolele. Bursa. Muzică ușoară (discuri). 14.15: Ora, mersul vremii, Radio Jurnal. 14.40 Muzică uşoară (discuri). 18.00: Concert de muzică distractivă executat de orchestra Radio. 19: Ora, mersul vremii, radio jurnal. 19.15 Continuarea concertului- UNIVERSITATEA RADIO Economie 20.00; Micile economii şi viaţa Statului de Victor Slăvescu, ministrul Finanţelor. 20.20; Muzică de filme (discuri). 20.45; Sărbătoarea internaţională a economiei de profesor Gh. Netta. 21.00; Oră de solişti. Muzică modernă pentru pian: D-ra Grete Novak. 21.10; Universitatea practică de prof. S. Mehedinţi 21.50; D-na Olimpia Grozowka-canto. 22.10; Concert nocturn executat die orchestra de salon Radio. 23.00; Radio Jurnal. 23.25; Continuarea concertului nocturn. STRAINATATEA GRUPUL DE NORD MILANO (Florenţa, Torino, Genova, Trieste) 17.35: Jurnalul Radio; 17.45: Colţul copiilor; 18,00: Concert; 18,10: Muzică de cameră; 18,55: Comunicate; 19: Ştiri agricole; 20: Jurnalul radio, comunicate; 20,15: Știri; 20.30: Muzică variată ; 20-45: Comunicate; 21: Semnal orar,, comunicate, jurnalul radio, bul. met., plăci; 21,45; Emisiunea unei comedii în 3 acte, apoi plăci; 24: Jurnalul radio; ROMA; 1480; Semnal orar, jurnalul radio, comunicate; 17,30: Jurnalul copiilor; 17,55: Jurnalul radio; 18,10: Concert executat de quintetul Esperia ; 1810; Muzică variată; 18,55: Bul. met., Jurnalul radio, comunicate; 20,15 : Știri; 20,40: Cronica, jurnalul radio, comunicate; 20,80: Bul. met., plăci; 21: Semnal orar, comunicate, jurnalul radio, ştiri sportive; 21-10: Plăci; 21,45: «Belfagor» comedie lirică si un prolog In 2 acte de Ottorino Respighi. In continuare jurnalul radio. OMNIA: «Canalia» cu Harry Baur yf «Carioca» cu Dolores del Rfo. FORUM: «Uraganul» cu Marlene Dietrich, jurnal şi complectare. CITY: «Jenny Gerhardt» cu Sylvia Sidney şi «Dama de la Maxim» cu Florelle. .. TERRA: «Eterna lumină» și «Dezertorul», seara trupa de reviste. VOLTA BUZEŞTI: «In ghiarele pacatului» cu John Crawford şi «O noapte divină» cu John Boles. MARCONI: «Rolexo» cu George Raft, «Casa cu trei îngeri» şi revistă. MODEL: «Aeroportul central» şi «Femei în dragoste». MARNA: «Sylvia» cu Martha Eggerth, jurnal şi complectare. LIA: «Congresul şmecherilor» şi «Ţine-ţi bărbatul». DICHIU: «Casanova» cu Ivan Mosjoukine şi două complectări. KISELEFF: «Vraja trupului» şi «Floarea din Mexic». AMERICAN: «Eskimo» şi complectări. SPLENDID: «Sylvia» cu Martha Eggerth, Paul Hörbiger, jurnal şi cornplectare. TOMIS: «Sylvia» cu Paul Hörbiger, jurnal şi complectare. ISBANDA: «Cele patru fiice ale d-rului March» cu Katharine Hepburn şi jurnal. THALIA: «Diavolul Alb» cu Ivan Mosjoukine, şi «O noapte în cabaret» cu Felix Bressart. ODEON: «Uraganul» cu Marlene Dietrich, complectare şi jurnal. PACHE: «30 de zile prinţesă» şi «Stan şi Bran victimele crizei». ATENEUL GOLESCU: «Un soţ infl.del» cu Lucie Englisch, Fritz Schulz, «Balul» cu Dolly Haas. . . RAHOVA: «Povestiri din pădurea vieneză» cu Magda Schneider, jurnal şi complectare. PELIŞOR: «Diavolul alb» cu Ivan Mostoukin şi «Antonică Ghinion». ROATA LUMII: «Cântecele mele la imploră» şi «Demonii văzduhului». ( DOROBANŢI: «O seară pe front». VENUS: «Tinereţe, a ta e viaţa», şi «Crucişetorul Emden». VARŞOVIA, 18. Fanfara de la Notra Dame din Cracovia, 13,03; Comm, met.; 13,05; Ştiri de presă; 18,10; Con., cert al arch. Flato; 14; jurnalul radiaj; 14,05; Cântece; 16 30 Comunicate; 1*3*3 Literatura română în Bulgaria De la Sofia ne vin două ştiri îmbucurătoare. D. Basile Hristu a tradus şi a publicat în bulgăreşte «Conu Leonida faţă cu reacţiunea» şi totodată o carte cu titlu „ Privire asupra literaturii româneşti». „Ninon" la Regina Maria Astăseară are loc la Teatrul Regina Maria, premiera amuzantei comedii muzicale «Ninon» de răsfăţatul autor englez Noel Coward. Ansamblul, în frunte cu d-ra Leny Caler şi Tony Bulandra promite linul din cele mai triumfale spectacole ale stagiunii. , Expoziţia Vrumoff - Caliacra Joi 1 Noembrie la ora 10 dimineaţa, va avea loc în sala «Ileana», vernisajul expoziţiei pictorului Urumoff-Caliacra, care expune o serie de peisagii din Balde şi Turtucaia. Vorbeşte d. Romain Coolus Prima conferinţă pe care omai ţine d. Romain Coolus cunoscutul om de litere francez, fost preşedinte al Societăţii Autorilor Dramatici francezi şi actual preşedinte al Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de autori, a fost fixată pentru seara de Sâmbătă 10 Noembrie 1934. Conferenţiarul va vorbi despre «Amintiri din teatru . Iraţionalul vieţii Joi 1 Noembrie ora 6 seara va conferenţia în amfiteatrul Fundaţiei Universitare Carol I d. profesor O. Narly despre Iraţionalul vieţii». Această conferinţă face parte din ciclul organizat de Soc. Română d® Filozofie intitulat: «Criza raţiunii în gândirea Europeană». Onorm manifestare a geniului Ce van expoziţia internaţională din 1937 ! Programul comemorării a 150 ani de la revoluţia lui Horia Cursuri de limba şi cultura italiană In fiecare seară și Matinenii JOI, isAMBATA si DUMINICA AHAMBRITTAI Miercuri 31 Octombrie La Restaurantul dardrotacei (Fost ALCAZAR) CU ÎNCEPERE DE jo 1 * -----------------— V. Grandios program de music-hall in frunte cu celebrul DUO MANON si RONNE, marele comic francez RAYMOND HYE. Duetul LIA and FRED von RHEINAU şi alte 8 atracţiuni mondiale Jazz SINGING PLAYES Diseur IONEL PASCU Miercuri 31 Octombrie 1934