Curentul, noiembrie 1934 (Anul 7, nr. 2424-2453)

1934-11-01 / nr. 2424

2 (10 pagini)Joi 1 Noembrie 1934 PLANTAREA biti TOAMNA aduce succes sigur. Catex general despre pomi, trandafiri, tute, vita altoita se trimite la cerere gratuit AMBROSI, FISCHER & Co. A.JUD,­­u­l. Alba Uzinele Române București, SOS. VITAN No. 240-246 - Telefon 348.03 FURNIZEAZĂ AVANTAJOS: CUTII, BIDOANE și PLACARDE de RECLAMA din TABLA LITOGRAFIATA ŢEVI DE PLUMB ALICE DE VANAT scurgere şi presiune toate mărimile PUBLIC­AŢIUNE Direcţia Venituri şi Control Se aduce la cunoştinţa celor intere­saţi că se prelungeşte In continuare pentru ultima dată, până la 31 Decem­­brie 1934, termenul de scăderea amen­zilor date atât în baza regiurilor de asigurări sociale anterioare celei de unificare, cât şi a Legei de unificare, pentru top creditorii ce vor achita sau *­ vor conforma pentru cotizaţiile afe­rente, cu rezerva ca 5 la sută din a­­mendă să fie menţinută.­­ PRIMĂRIA COMUNEI PIANUL DE SUS TUD. ALBA Pu­blicafiiinc No. 674—1934 not. La 5 Noembrie 1934 ora 10 licita­ţie pentru vinderea materialului lemnos esenţă molid din parcela nu­mită Tarnita estimat la 6.680M­ mp. de 24.64 ha. lemn de construcţie cu preţul de strigare 824.000 lei şi 47.20 ha. din parcela numită Măgu-Î, estimat la 5172.759 mc. cu prețui e strigare 255.000 lei.­­ Planul de Sus la 25 Oct. 1934 / Notar, indescifrabiL CITIŢII FRAM­­UPULAR et CEZAR PETRESCU PUBLICA­ŢIUNE Judecătoria Mixtă Salonta, în baza Incheerii No. 1446/1934, convoacă la a­­ceastă judecătorie pe toţi creditorii de­bitorilor dr. Roxin Nicolae şi soţia Hortansa Mihailovici pe ziua de 20 Noembrie 1984 ora 9 conform art. XI din legea lichidării datoriilor. Un cămin de copii mici „Regele Petru II al­­Iugoslaviei“ In urma hotărîrei comitetului pen­tru înfiinţarea unui cămin de copii în cartierul Foişor-Lemaitre, acest cămin se va numi „Regele Petru II al Iu­goslaviei” și loc de Sf. Anton cum se fixase la început. Luna viitoare se va da o serbare pentru strângerea fon­durilor necesare închirierii unui imobil şi comandarea mobilierului după mode­lul celui dela căminul de copii din Car­tierul Veseliei-Ferentari. -------oooxooo-------­ Fapta unui dement BRAȘOV, 80. — Locuitorul loan Hirsch din comuna Sf. Petru, întor­­cându-se a­stă noapte dela un bal, a dat foc surei și casei socrului său, care au ars complect. El pretinde că a făcut aceasta ca să se răsbune. Arestat și inaintat parchetului, în urma interogatorului luat de d. pro­curor Radu Pascu, s-a constatat că e dement Cronica literară (Continuare din pagina I*a) Al. D. Xenopol. Cugetătorul care concepea o isto­rie unitară şi complectă a neamului românesc avea o credinţă filosofică destul de întemeiată pentru a justi­fica o mişcare a spiritului şi a idei­lor în sânul culturii autohtone. In conflict ireductibil ca Titu Maiores­­cu, Al. D. Xen­opol afirmă încrede­rea in adevărurile naţionalismului, legitimând pe aceste baze o cultură creatoare. Privind evoluţia literară, perimarea ideilor şi incapacitatea lui Titu Maiorescu de a pătrunde în «esenţa însăşi a unei scrieri», d. N. Iorga restaurează complect valoa­rea lui Al. D. Xenopol, cugetător original, filosof al istoriei, şi îndru­mător al ideologiei literare. Capito­lul acesta, el singur ridică la înăl­ţimi de splendidă obiectivitate spi­ritul în care a fost redactată această istorie literară. Posedând ca nimeni altul darul de a anima figurile trecutului dându-se viaţă chiar pe marginea unui co­mentariu sau în cadrul unui docu­ment, d. N. Iorga ne înlesneşte tre­cerea dintre capitole fără a încerca neplăcuta senzaţie a căderii în gol. Diletantismul romantic la Convor­biri, apoi şcoala lui Hajdeu şi cele­lalte mişcări polemice sau de idei determinate de această revistă, sunt redate la frenezie-Ajungem astfel la «Creatorii lite­raturii noi, în primul rând Mihail Eminescu priceput şi urmat de d. N. Iorga în datele fundamentale ale naţionalismului. Amănuntele bio­grafice se împletesc armonic cu cir­culaţia ideilor şi nimic nu scapă spi­ritului istoric care devine şi critic. Biografie, bibliografie, critică lite­rară şi istorie literară, se complec­­tează reciproc. Se restabileşte astfel filiaţiunea de idei Xenopol—Eminescu ceea ce este un punct definitiv câştigat al dialecticei naţionalismului. Se spul­beră şi cu acest prilej «legătura a­­devărată, sinceră cu Convorbirile şi conducătorii revistei» care devenise o pacoste pentru toţi criticii literari şi se recunoaşte în personalitatea lui Mihail Eminescu geniul creator al clasicismului. Adeziunea de Emi­nescu este temperamentală, defini­tivă, fără rezerve, printr’o tainică simpatie organică a oamenilor de geniu trăind şi propovăduind aceiaşi viaţă sufletească. Fecunditatea aces­tui fenomen excepţional care cons­­titue apariţia lui Mihail Eminescu, nu a întârziat să se ivească. «Noul Alexandri» capătă «un sen­timent de demnitate» pe care nu-l avea până atunci. Şi tot sub raza acestei influenţe trebueşte privit şi Ion Slavici, bun prieten cu Mihail Eminescu şi activând în linia acelu­iaşi crez politic. Dar din bobul ro­ditor al rapsodului trăesc atâtea dis­cipoli încât o cronică literară nu poate face menţiuni. Dar o istorie literară, concepută şi realizată în vaste dimensiuni îi scoate pe toţi la lumină, cronologic, şi apoi crepus­culari pentru a face loc celor ce vor veni cu mai multă putere de creaţie. Al. Odobescu şi Ion Slavici sunt aşe­zaţi alături de Vasile Conta şi Ion Creangă în rîndul scriitorilor cu fond Popular. Acest curent era în spiritul iemii deşi nu într’un grad atât de înalt încât să-i acapareze în între­gime. însuşi Mihai Eminescu este într’o oarecare măsură un scriitor cu fond popular şi chiar poezia pa­triotică tot de aici purcede prin de­rivaţie dar nu izbuteşte să se rea­lizeze decât într’un gen minor. Cu noul teatru al lui Caragiale reve­nim la poziţia critică în literatură, formulată teoretic de Mihail Emi­nescu în articolele politice şi redată poetic în «Scrisoarea lll-a». După anul 1882, sub monarhia regelui Ca­rol aveam o singură literatură «prin­tr'o fericită sinteză» la baza căreia se afla trinitatea Xenopol, Emines­cu, Slavici reprezentând aceiaşi i­­deologie. Dar, mai era încă o literatură, în serviciul politicei, preocupată de chestiuni sociale şi economice. Bo­­liac, Hajdeu ,Scurtescu, Ion Ghica, Ion Nădejde etc., unii veniţi din Ger­mania cu năluciri romantico-demo­­cratice, alţii adoptându-le la noi pe baza influenţei franceze. Despre E­­minescu luptător politic şi despre teatrul de realităţi, d. N. Iorga scrie pagini pline de adevăr şi de judici­oasă analiză, înainte de a încheia acest capitol revenind la literatura pentru arta Propriu zisă, din nou o privire retrospectivă, prilejueşte si­tuarea influenţelor în spiritul nou­lui tineret Cităm, pentru a nu ne lăsa furaţi de relativitatea unor ter­meni neadecvaţi. «Cercetarea «c­i­­tică» a lui Maiorescu despre pro­gresele literaturii româneşti, redusă la activitatea «Convorbirilor», nu e decât o formală distribuţie de pre­mii fără imparţialitate şi mai ales fără căutarea motivelor adânci ale unei mişcări a cărei caracterizare nu se încearcă de altfel. (Pag. 320). Şi mai departe: «Predica dogma­tică, autoritară, rece, voit nedreaptă şi interesată, schimbătoare după îm­prejurări, a lui Maiorescu, nu putea să aibă influenţă asupra unor spi­rite cărora vârsta le dădea genero­­zitate». (Pag. 321). Şi concluzia: «Spiritul parizian era cu totul stăpân pe sufletele tineri­lor. O singură excepţie era­ a influ­enţei lui Eminescu, dar acesta era citit într’o mică parte şi ideile lui, care erau şi ale lui A. D. Xenopol. Deunăzi, comisariatul gen­eral al expoziţiei care se va deschide la Pa­ris în 1987, a depus planurile defi­nitive la biroul internaţional al expoziţiilor care grupează repre­zentanţi ai tuturor naţiunilor, CE TREBUIE SA FIE O EXPOZIŢIE D. Paul Leon, ajutor de comisar general, şi-a expus, în legătură cu aceasta, părerea că o expoziţie este un concurs de idei. Expoziţia din 1925, a spus d-sa,a avut de scop găsirea unei metode pentru arta decorativă; cea din 1937 va încerca să aplice o metodă arhitecturii. Ea va însemna, pe dea­­supra, alianţa artei cu ştiinţa, tră­­im vremea când aceasta din urmă suprimă timpul, spaţiul, noaptea ; prin urmare, trebue încercată adap­tarea ultimelor descoperiri realiza­te la un program artistic. 14 GRUPE Paisprezece grupe vor aduna la­o­laltă întreaga activitate modernă de la urbanism la literatură şi de la muzică la publicitate. Terenul pe care va fi instalată expoziţia de o vastitate neobişnuită, întinzându-se de la Podul Alina la Podul Passy şi înglobând palatul Trocadero şi Turnul Eiffel. Trocadero, care va suferi vremel­nice prefaceri interioare şi exteri­oare, va fi destinat manifestărilor gândirii şi va avea un loc de onoa­re în expoziţie. Piaţa Trocadero, încrucişarea mai multor străzi principale, va con­stitui intrarea de onoare a expozi­ţiei. Aceasta va fi semnalată de departe, zi şi noapte, printr-un mo­tiv decorativ vertical. Parterele şi fântânile cari coboară de la Trocadero vor fi deasemeni transformate şi semănate cu pavi­lioane ale expoziţiei. O subterană la înălţimea cheiu­lui Senei, va trec­­e sub grădini ca să nu se întrerupă circulaţia o­biş­­nuită. De-a lungul cheiurilor, vor fi con­struite pavilioanele transporturilor, turismului, sporturilor nautice. Cheiul d’Orsay e destinat palatelor streine și în fine, pe drumul de fier ale lui Slavici, cum am xuixat, nu interesau». (±*ag\ 324).­­ Numeroase reveniri, prestate în tot volumul, confruntă în aceeaşi to­nalitate de expresii şi în curentul ideologiei literare pe cele trei figuri dominante: Xenopol, Eminescu şi Titu Maiorescu. Scriitorii pentru artă: Duiliu Zamfirescu şi Del­avran­­cea («capriciul estetic») sunt redaţi în cadrul unei imparţiale aprecieri critice..Mai concesiv Pentru Duiliu­ Zamfirescu pe care îl priveşte şi sub aspectul politic întârziând cu nume­roase extrase, obiectiv cu Delavran­­cea văzut ca artist înclinat «spre exagerare». Sentimentalul Vlăhuţă se bucură postum de un capitol special, deşi nu a fost altceva decât admiratorul, şi imitatorul lui Eminescu. In sfârş­it Al. Macedonsky, A. C. Cuza şi Gh. Coşbuc, alăturea de mulţi alţii foar­te mulţi din Ardeal şi din Bucovina, toţi adunaţi din periodice şi din vo­lume, şi aşezaţi la locul care li se cuvine. Peste tot, informaţie excepţional de bogată. Materialul documentar este puizat din periodice şi din zia­re. O vastă cunoaştere a oamenilor şi a evenimentelor literare, istoria fi­ind prin excelenţă un domeniu care se leagă de o memorie riguros or­ganizată fără goluri sau întreruperi- Nu lipsesc nici indicaţiunile bio-blio­grafice, fie o.­.un scriitor, po­st sau critic ce se perindă prin acest stu­diu avându-şi referinţele lui spe ciale. Totul este construit într’o for­mă inteligibilă, căci frenezia lucidă care animă stilul operei izvorăşte dintr’o înţelegere afectivă. Sub condeiul d-lui N. Iorga fraza se amplifică, se ramifică, devine e­­florescentă, dar atât de cuprinzătoa­re şi termini atât de bine plasaţi, ni­mici nu scapă de sub judicio­sul examen devenit tot­odată oficiu de triere şi de erarhizare a valori­lor. Istoria literară a fost la d. N. Ior­ga un obiectiv principal al vieţii. Exceptând «Essai de synthése de Thistoire de l’humanité» nici una din operele d-sale nu se înfăţişează cu atâta continuitate şi în atât de mari dimensiuni ca această monu­mentală frescă a istoriei literaturii româneşti. Operă de ştiinţă de artă totodată, de informaţie, de înţele­gere şi de expresie, adâncind curen­tele şi directivele care stăpânesc o epocă, istoria literară, după o defini­ţie proprie trebuind «să fixeze bio­grafiile în mişcarea de idei a epocei să pue în legătură cugetarea unuia cu gândirea generală a timpului» («Ist.- lit. rom.* sec. XVIII, vol. 1 Pag. 3). Operă de animaţie şi de tră­­re intensă, subliniind nu numai o prodigioasă capacitate de muncă dar chiar o înţelegere universală ceea ce învederează Prezenţa conti­nuă a unui fond adânc omenesc. Nicolae Roşu perit şi pe malurile Senei până albie vor fii restaurantele. UN PALAT SUB TURNUL EIFFEL Unul din poduri, podul Iona, lăr­git cu 85 m. (aşa cum Cu­rentul a mai scris la această rubrică) va le­ga cele două centre principale ale expoziţiei: Tropadeia şi Turnul Eif­fel. Sub acest turn, va fi amenajat un mare palat orizontal, gramd şi lung, adăpostind tot ce aduce progresul ca noutate în domeniul difuzării e­tistice şi tehnice a publicităţii. A­­colo e locul unde cinematograful, ra­dio, vor avea un rol imaportant. O mare poartă circulară va închi­de expoziţia, fără să păgubească însă perspectiva Câmpului lui Mar­te. Gara Champs de Mars va fi a­­fectată ansamblurilor regionale. In jurul unei mari pieţe, străzi şi mici răspântii vor grupa noile creaţii a­­le arhitecturii adaptate la diferite terenuri de ţară, grupate nu pe provincii, ci pe regiuni. Pe de altă parte, un teren special va fi rezervat artelor aplicate şi meşteşugurilor de artă. Şi acest te­ren va fi prevăzut cu străzi şi pie­ţe, dar de astă dată, ele vor fi stră­­juite de magazine. Va fi cartierul comerţului. In fine Muzeul Artei moderne con­struit pe terenul Manutanţei, va primi, după expoziţie, colecţiile Lu­xemburgului şi ale lui Petit Pa­lais. D. Al. Lapedatu, ministrul culte­lor şi artelor, însărcinat de consiliul de miniştri cu organizarea serbări­lor pentru comemorarea a 150 ani de la revoluţia lui Horia, a convocat ori, la Sibiu, pe prefecţii din regiu­nea Munţilor Apuseni la o consfă­tuire în vederea întocmirii progra­mului acestor serbări. Consfătuirea a avut loc la prefec­tura judeţului Sibiu Şi la ea au luat parte prefecţii din judeţele : Cluj, Turda, Alba, Hunedoara, Arad şi Bihor, acesta din urmă reprezentat prin d. N. T. Ce­resa. S’a luat mai­­întâi cunoştinţă.’'1"* privitoare la­ memorarea evenimentelor devolu­­ţio­nare din 1784/85,­prin înălţarea de cruci şi troiţe în comunele unde s’au petrecut aceste evenimente, stabilin­du se ca toate aceste lucrări să-şi urmeze cursul după cum au fost plănuite şi să se inaugureze în zilele aniversării evenimentelor ce come­morează. S’a discutat apoi cadrul în care urmează să se­ desfăşure serbările propriu zise, cu caracter naţional şi s’a stabilit o schiţă de program ce urmează a fi prezentată consiliului de miniştri şi apoi Majestăţii Sale Regelui pentru aprobare. Punctele principale ale acestui program ar fi următoarele: 1. La 20 Februarie 1935, ziua ani­­­versare a martiriului lui Horia şi tovarăşilor săi, să fie sărbătorită prin servicii religioase îndătinate în fiecare capitală de judeţ şi în toate comunele din regiunea Munţilor A­­puseni. Acelaş eveniment va fi co­memorat în aceeaş zi, în toate şcoa­­lele prin serbări şi conferinţe oca­­­zionale. 2. La Alba Iulia se va ridica un monument vrednic de amintire a ca­pilor revoluţiei de la 1784/85, pe locul unde ei au suferit moarte de mar­­tiri, monument ce se va inaugura în cadrele unei mari serbări naţionale în primăvara anului viitor. 3. In amintirea aceloraşi martiri se vor ridica mai multe biserici, şcoli şi alte aşezăminte de folos ob­ştesc în comunele din Munţii Apu­seni ce au mai mare trebuinţă de a­­tari aşezăminte. 4. Se va tipări o istorie populară a revoluţiunei lui Horia pe seama şcolărimii şi a populaţiei din Munţii Apuseni. Pentru aceasta din urmă se­­va face şi o reproducere mai artistică a chipurilor lui Horia, Croşca şi Crişan. Institutul de cultură italiană va în­fiinţa anul acesta cursuri speciale de limbă şi cultură Italiană, ţinute de profesori italieni, pentru profesionişti, profesori şi persoanele doritoare să stu­dieze limba italiană. Se vor ţine şi cursuri pentru studenţi. Cursurile vor fi împărţite în­ cursul I, pentru începători, cursul II: de per­fecţionare, cursul III: de cultura ita­liană. La cursul de perfecţionare se vor ţine şi o serie de lecţii rezervate is­toriei literaturii italiene, artei italiene şi corporatismului.­­­­ Institutul de cultură italiană va eli­bera celor care vor frecventa cursurile un certificat de frecvenţă. Cursul al treilea va avea loc In lu­nile Februarie-Martie 1933. Lecţiile se vor ţinea de către profesori italieni anume invitaţi la Bucureşti, şi vor cu­GRĂDINI O atare întindere va fi afectată grădinilor. Acestea vor constitui po­doaba naturală a expoziţiei şi se vor bucura deasemeni de un frumos te­ren. In adevăr se vor putea admira acolo, reconstituiri ale tuturor gră­dinilor streine. Dacă numărul expozanţilor va fi prea considerabil, o vastă îngrădire de pe Bulevardul Kellermann,­­va în­gădui crearea unei anexe, a cărei u­­tilizare va fi statornicită mai târ­ziu. La fel, insula Lebedelor, destinată probabil atracţiilor. SENA, CALE LUMINOASA Calea majestuoasă a Senei va în­­gudui armonizarea ansamblului ex­poziţiei şi va procura un element foarte important din punct de ve­­dere estetic. Graţie ei, va fi uşor să se improvizeze jocuri de ape şi de lumini deosebit de frumoase. O pro­menadă neîntreruptă va permite, ca pe amândouă malurile şi pe o lun­gime de peste 1.500 metri, să se ur­meze cursul fluviului, creindu-se ast­fel o atracţie a expoziţiei. Jocurile de lumini vor fi tratate cu cea mai mare grijă, în mod spe­cial în acest loc şi se vor lua anume dispoziţiuni ca să se obţină coordo­narea efectelor şi asigurarea armo­niei. Pe scurt, expoziţia din 1937 va fi destinată «gustului» sprijinit de toată tehnica modernă. 5. Tot cu prilejul acestor serbări prefectura judeţului Cluj se va în­griji a se ridica un monument în amintirea morţilor arşi pe rug de unguri la 1918 în comuna Bălceşti (Beliş) din acel judeţ. In sfârşit suntem informaţi că din ordinul M. S. Regelui Carol II, Fu­daţiile Regale vor edita întregul do­sar al procesului lui Horia ce se gă­seşte în Arhivele de Război din Viena. Premiera revistei , Tanase are cuvântul“ Ultimele preparative pentru perfec­tarea grandioasei reviste «Tănase are cuvântul», scrisă de d. N. Kiriţescu, au loc pe scena teatrului Eforia. Pre­miera spectacolului a fost fixată pen­tru seara de Joi 8 Noembrie. Fastuoasa revistă are un text spiri­tual, muzică de mare succes, un balet cum nu s’a mai produs în ţara noas­­tră — 60 girls şi 20 boys — sketciur­i cu efect ilariant şi decoruri de anver­gură occidentală. Directorul «Cărăbuşului» a complec­tat excelentul ansamblu cu câteva nu­­mere extraordinare, angajate special din străinătate. Alhambritta! Alhambra anunţă ultima săptămână, înaintea plecării în turneu a strălucitei reviste Alhambritta ! Numai până Duminică 4 Noembrii farmecul, antrenul şi melodia Alham­­brittei, va răsuna, întrerupându-şi pen­tru o lună seria in vederea turneului care începe în ziua de 5 Noembrie. Luni 5 Noembrie premiera „Alham­bra filmează!’’ comedie muzicală in 3 acte de d-nii N. Constantinescu şi N. Vlădoianu. Muzica de I. Vasilescu. „Tovarăşi“ la Teatrul Comoedia Pe scena teatrului „Comoedia” (fost Ventura) au loc ultimele repetiţii ale celebrei piese „Tovarăşi” (Towaritch) patru acte de Jacques Deva. „Tovarăşi” este una din cele mai bune lucrări din repertoriul francez de comedie modernă. La Paris se joacă de un an şi jumătate neîntrerupt şi constitue succesul triumfal al elegan­tului Théatre de Paris (fost Rejane). Acţiunea piesei e plasată în lumea refugiaţilor ruşi de la Paris. Premiera Miercuri 7 Noembrie crt. orele 9 precis, prinde lecţiuni asupra literaturii, artei (cu proecsiuni), şi muzicii italiene con­timporane, (cu audiţiunii), precum şi asupra corporatismului. Cursurile se vor deschide in calea Victoriei 196, în ziua de 12 Noembrie şi se vor preda conform următorului o­­rariu: , Cursul I: secţia A. Marfea şi Joia dela 18 la 19. Secţia B. Miercurea şi Vinerea dela 19 la 20. Cursul II: Secţia A. Marţea şi Joia dela 19 la 20. Secţia B. Miercurea şi Vinerea dela 18 la 19. 1 . Cursul I pentru studenţi va avea loc Lunea şi Sâmbăta dela 18 la 19. Cursul II dela 19 la 20. 1 ; înscrierile se fac până la complec­­tarea secţiunilor. La Institutul de cul­tură Italiană (cal. Victoriei 196), au început şi înscrierile pentru anul acesta la biblioteca italiană circulantă. ORT.: Si-ţil Ap. Stachie, Amplie şi alţii. CAT.: Sf. Quentin. ISR.: 22 Heşvan 5695. MAH.: 22 Regele 1353. OPERA ROMANA, seara ora 8/50: «Boema». NAŢIONAL, seara ora 8:30 «Bujores­­tii». REGINA MARIA, seara ora 9 «Niion». ALHAMBRA, seara ora 9: «Alham­­britta». VESEL, seara ora 9: «Birlic». COMOEDIA, seara ora 9: «Nu te mai cunosc». BAR URS-POLAR: Program artistic Rest—Rus. LOCALUL CHINEZESC: Numere de Music-Hall. CAPITOL: «Frasquita» cu farmila No­votna şi jurnal Pathé. ROXY: «Frasquita» cu Iarmila Novot­na şi jurnal Pathé. REGAL: «Pasiunea cea mare», cu E­­lisabeth Bergner. TRIANON: Anne Sten în «Nana», jurnal Fox şi complectare. SELECT: «Dezamăgire» cu Joan Craw­ford. P.IO: «Agonia vulturilor», jurnal şi complectare. VOX: «Fantome vii». ED. PALACE: «Dezamăgire» cu Joal Crawford. FEMINA: «Domnişoara e măritată» cu Jenny Jugo şi Paul Hörbiger. CORSO: «Miracolul mascat». Jurnal şi complectare. BIZANTIN: «Femeia în flăcări» cu Brigitte Helm şi «O noapte în Ve­neţia» cu Tino Patrera. VICTORIA: «Dreptul la dragoste» cu Ani Harding şi Sari Maritza. UDO: «Marea ducesă Alexandra» cu Maria Jeritza, şi «Jos masca» cu Harry Piei. 1875 m. BADIO-BOMANIA 20 kw. 160 kHz. 864,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. 13 Cota apelor Dunării. Concert de prânz (discuri). 13.45 Spectacolele. Bursa. Muzică u­­șoară (discuri). 14.15: Ora, mersul vremii, Radio Jur­­nal. 14.40 Muzică uşoară (discuri). 18.00: Concert de muzică distractivă executat de orchestra Radio. 19: Ora, mersul vremii, radio jurnal. 19.15 Continuarea concertului- UNIVERSITATEA RADIO Economie 20.00; Micile economii şi viaţa Statu­­lui de Victor Slăvescu, ministrul Fi­nanţelor. 20.20; Muzică de filme (discuri). 20.45; Sărbătoarea internaţională a economiei de profesor Gh. Netta. 21.00; Oră de solişti. Muzică modernă pentru pian: D-ra Grete Novak. 21.10; Universitatea practică de prof. S. Mehedinţi 21.50; D-na Olimpia Grozowka-canto. 22.10; Concert nocturn executat die orchestra de salon Radio. 23.00; Radio Jurnal. 23.25; Continuarea concertului noc­turn. STRAINATATEA GRUPUL DE NORD MILANO (Florenţa, Torino, Genova, Trieste)­ 17.35: Jurnalul Radio; 17.45: Colţul copiilor; 18,00: Concert; 18,10: Muzică de cameră; 18,55: Comunicate; 19: Ştiri agricole; 20: Jurnalul radio, comunica­­te; 20,15: Știri; 20.30: Muzică variată ; 20-45: Comunicate; 21: Semnal orar,, co­municate, jurnalul radio, bul. met., plăci; 21,45; Emisiunea unei comedii în 3 acte, apoi plăci; 24: Jurnalul radio; ROMA; 1480; Semnal orar, jurnalul radio, comunicate; 17,30: Jurnalul co­piilor; 17,55: Jurnalul radio; 18,10: Con­cert executat de quintetul Esperia ; 1810; Muzică variată; 18,55: Bul. met., Jurnalul radio, comunicate; 20,15 : Știri; 20,40: Cronica, jurnalul radio, comunicate; 20,80: Bul. met., plăci; 21: Semnal orar, comunicate, jurnalul ra­­dio, ştiri sportive; 21-10: Plăci; 21,45: «Belfagor» comedie lirică si un prolog In 2 acte de Ottorino Respighi. In con­­tinuare jurnalul radio. OMNIA: «Canalia» cu Harry Baur yf «Carioca» cu Dolores del Rfo. FORUM: «Uraganul» cu Marlene Die­trich, jurnal şi complectare. CITY: «Jenny Gerhardt» cu Sylvia Sidney şi «Dama de la Maxim» cu Florelle. .. TERRA: «Eterna lumină» și «Dezerto­rul», seara trupa de reviste. VOLTA BUZEŞTI: «In ghiarele paca­­tului» cu John Crawford şi «O noap­te divină» cu John Boles. MARCONI: «Rolexo» cu George Raft, «Casa cu trei îngeri» şi revistă. MODEL: «Aeroportul central» şi «Fe­mei în dragoste». MARNA: «Sylvia» cu Martha Eggerth, jurnal şi complectare. LIA: «Congresul şmecherilor» şi «Ţi­­ne-ţi bărbatul». DICHIU: «Casanova» cu Ivan Mosjou­­kine şi două complectări. KISELEFF: «Vraja trupului» şi «Floa­rea din Mexic». AMERICAN: «Eskimo» şi complectări. SPLENDID: «Sylvia» cu Martha Eg­­gerth, Paul Hörbiger, jurnal şi corn­­plectare. TOMIS: «Sylvia» cu Paul Hörbiger, jurnal şi complectare. ISBANDA: «Cele patru fiice ale d-ru­­lui March» cu Katharine Hepburn şi jurnal. THALIA: «Diavolul Alb» cu Ivan Mosjoukine, şi «O noapte în caba­ret» cu Felix Bressart. ODEON: «Uraganul» cu Marlene Die­­trich, complectare şi jurnal. PACHE: «30 de zile prinţesă» şi «Stan şi Bran victimele crizei». ATENEUL GOLESCU: «Un soţ infl.­del» cu Lucie Englisch, Fritz Schulz, «Balul» cu Dolly Haas. . . RAHOVA: «Povestiri din pădurea vie­­neză» cu Magda Schneider, jurnal şi complectare. PELIŞOR: «Diavolul alb» cu Ivan Mostoukin şi «Antonică Ghinion». ROATA LUMII: «Cântecele mele la imploră» şi «Demonii văzduhului». ( DOROBANŢI: «O seară pe front». VENUS: «Tinereţe, a ta e viaţa», şi «Crucişetorul Emden».­­ VARŞOVIA, 18. Fanfara de la Notra Dame din Cracovia,­ 13,03; Comm, met.; 13,05; Ştiri de presă; 18,10; Con., cert al arch. Flato; 14; jurnalul radiaj; 14,05; Cântece; 16 30 Comunicate; 1*3*3 Literatura română în Bulgaria De la Sofia ne vin două ştiri îm­­bucurătoare. D. Basile Hristu a tra­dus şi a publicat în bulgăreşte­ «Conu Leonida faţă cu reacţiunea» şi totodată o carte cu titlu „ Pri­vire asupra literaturii româneşti». „Ninon" la Regina Maria Astăseară are loc la Teatrul Regina Maria, premiera amuzantei comedii muzicale «Ninon» de răsfăţatul au­­tor englez Noel Coward. Ansamblul, în frunte cu d-ra Leny Caler şi Tony Bulandra promite li­nul din cele mai triumfale specta­cole ale stagiunii. , Expoziţia Vrumoff - Caliacra Joi 1 Noembrie la ora 10 diminea­ţa, va avea loc în sala «Ileana», ver­­nisajul expoziţiei pictorului Uru­­moff-Caliacra, care expune o serie de peisagii din Balde şi Turtucaia. Vorbeşte d. Romain Coolus Prima conferinţă pe care o­­mai ţi­­ne d. Romain Coolus cunoscutul om de litere francez, fost preşedinte al Societăţii Autorilor Dramatici fran­cezi şi actual preşedinte al Federa­ţiei Internaţionale a Societăţilor de autori, a fost fixată pentru seara de Sâmbătă 10 Noembrie 1934. Conferenţiarul va vorbi despre «Amintiri din teatru . Iraţionalul vieţii Joi 1 Noembrie ora 6 seara va con­ferenţia în amfiteatrul Fundaţiei Universitare Carol I d. profesor O. Narly despre­ Iraţionalul vieţii». Această conferinţă face parte din ci­clul organizat de Soc. Română d® Filozofie intitulat: «Criza raţiunii în gândirea Europeană». O­norm manifestare a geniului Ce va­n expoziţia internaţională din 193­7 ! Programul comemorării a 150 ani de la revoluţia lui Horia Cursuri de limba şi cultura italiană In fiecare seară și Matinenii JOI, isAMBATA si DUMINICA A­­HAMBRITTAI Miercuri 31 Octombrie La Restaurantul dar­drotacei (Fost ALCAZAR) CU ÎNCEPERE DE jo 1 * -----------------— V. Grandios program de music-hall in frunte cu celebrul DUO MANON si RONNE, marele comic francez RAYMOND HYE. Duetul LIA and FRED von RHEINAU şi alte 8 atrac­ţiuni mondiale Jazz SINGING PLAYES Diseur IONEL PASCU Miercuri 31 Octombrie 1934

Next