Curentul, decembrie 1934-ianuarie 1935 (Anul 7, nr. 2454-2483)

1934-12-01 / nr. 2454

2 (12 pagini) h­a24V­­': / o \ iot* r'K­­­TMPASSIN(ÎN V.G.F. ii PLANTAREA DIN TOAMNA aduce succes sigur. Catalogul^ general despre pomi, trandafiri, tufe, viţe altoite se trimite la cerere gratuit AMBROSI, FISCHER & Co. AMID, jud. Alba . PUBLICATIUNE DIRECTIUNEA SPECIALA PEN-I TRU OCROTIREA SI AJUTO* ' , ■ ■ «a ■■ ■■ ha ■ ■■■ a rarea personalului c. f. r. I M­­ POT E IM I A SittUs, pentru urmnare ELENORAGIA 8US la Dr. LUPULOVER , Specializat la VIENA si PRAGA RAZE v âiatermie, înaltă freque^, (D’areonval) 14. CAUA f ICTQRICI, 54 h­a-a-Ti» de Teatrul National I Teatrul National 5—8, Do­rin Terefon 3-22-44 Cons. 10—2 şi 5—8, Do­rane 4—5. 118­ POMPIER Cel mai bun şi cel mai eftin aparat de stins incendii , Str. Garai 24 Se aduce la cunoştinţa celor inte- vindeca­re saţi, că în ziua de 17, luna De­cembrie, anul 1934, ora 11, se va ţine, în localul Direcţiunii O. A. P. C. P. R., situat în Bucureşti strada Bar­bu Catargiu No. 18, licitaţie publi­că, pentru tâmplăria interioară a pavilioanelor A şi B, de la spitalul «Principie Mircea», Bulevardul Mă­­răşti, loco, în valoare de­ 4.175.000 lei, care se va executa ,în 90 (nouă­zeci) zile, începând de la contractare. Licitaţia se va ţine în conformi­tate cu art. 88—CO, inclusiv, din Le­gea Contabilităţii Publice. Regula­mentul O. G. L., şi Normele publi­­cate în Monit. Of. No. 127, din 4 Iu­nie 1931. Toate persoanele cari vor lua par­te la licitaţie vor opune, pe lângă ofertă şi o garanţie de 5% din valoa­rea ofertei, iar oferta se va face nu­mai în conformitate cu caelele de sarcini, cari pot fi văzute în fiecare zi de la ora 11, până la 13 iam., în localul Direcţiuni C. A. P. C. F. R.­­Serviciul de studii şi construcţii. Garanţia va fi consemnată la Cassa de Depuneri, licitatorul pre­zentând recipisa respectivă. No. 108926/1934, 1934 Buc. 26 Nov Pod tarai FOCŞANI 29. — Indivizi ne­cunoscuţi iu demonat şi furat nodul de pe şoseaua naţionala Focşani-Vidra în dreptul km. 19. Acest fapt arată nu numai îndrăzneala tâlharilor, ci şi lip­sa de pază de pe şoselele noas­tre. Cronica dramatică (Continuare din pagina III) cesiv din grup un anumit persona­giu, momentan îmbrâncit sub faru­rile bănuelii colective; există jerbe piezişe de raze, cu efecte mai tene­­broase ori mai spectrale, menite să sculpteze puia în profunzime o in­trigă precară, desvoltată doar la suprafaţa unor personagii de car­ton.­. Toţi mai când să-şi cunune fiica adorată cu un june­st,­comando­r, promovat mare diplomat şi isteţ plenipotenţiar fiindcă a negociat şi semnat un foarte important tratat naval cu o mare şi misterioasă pu­tere, amiralul (britanic?) Morston află simultan: că It.­comandorul a identificat pe o abjectă aventurieră în «contesa» pe care amiralul sao vrea ca soţie, — că fiul său Carol este un păcătos de cartofor înda­torat şnapanului baron de Fersen,— că guvernanta Alice Barkerville primeşte în taină vizite clandesti­ne, că sora sa Eleonora intre­ţine corespondenţă glandulară cu Voro­noff, în sfârşit că faimosul tratat naval a dispărut din scrinul în care îi încuiase It.­comandorul cel fidel şi genial. Bănuit de detectivul Globe Brown (alături de contesa aventu­rieră, de guvernanta Alice, de mă­tuşa Eleonora, de baronul escroc şi chiar de la-comandor). — Carol, fiul cartofor, se sinucide. Aşa credeţi doar d-stră,— până aflaţi la final, dintr’o interminabilă conferinţă a de­tectivului, că asasinul este servito­rul Jack, în a cărui piele este deghi­zat căpitanul Lewinsky, care din pa­triotism a ghicit că amiralul va ne­gocia un tratat, pe care, după ce s’a angajat ca lacheu, a vrut sa­­ fure, dar care a fost găsit în gră­dină de tatăl guvernantei... Un prim act împovărat de o ex­punere lentă, puerilă, de o naivă retorică: câteva scene de comic pri­mitiv, stoarse din migrena surorii acestui Nelson de music-hall, care îşi îngădue luxul de a negocia trac­tate epocale tocmai la Monte-Carlo pentru ca să aibă unde să joace şi să se revolverizeze zănatecul de fiul său. «Marele soldat» se dovedeşte astfel deplorabil tată, socru execra­bil, frate lamentabil. Dar în sfâr­şit... Poţi reveni dela Salamina, Le­­pante sau Trafalgar, fără să ai dis­cernământul de a recunoaşte o co­cotă în propria-ţi logodnică, sau o puşlama în propriu-ţi flăcău!... Mai gravă pare imbecilitatea amiralu­lui din piesa aceasta, — la care s’au cotizat doi ingenioşi drama­turgi italieni, — atunci când el pu­ne în galop o întreagă escadră de oameni, pentru a regăsi un tratat ce nu mai poate prezenta nici un fel de interes. Căci dacă textul secre­tei convenţiuni maritime a fost co­piat, ce preţ mai are oare retroce­darea originalului, — vă întreb ?­. Dar n'am termina nici până mâine, dacă am sublinia aci toate incohe­­renţele rudimentarelor personagii , le subliniază destul spectatorii cei­lalţi, prin râsul lor caritabil. Uluitoare pare totuşi altă erezie a autorilor: dramaturgii aceştia ţin morţiş să-şi extenueze spectatori până la desnodământ, inculpând succesiv pe toţi eroii, şi iritând ast­fel perspicacitatea prograsiv plic­tisită a publicului. Cu totul alta pe scenă, de la un anumit moment este tehnica savantă a secretului, al intrigii, este indispensabil în tea­tru ca bănuelile publicului să cadă puţin şi asupra personajului care va fi identificat la final ca adevă­­ratul vinovat. Or, în «Spionaj», de­clară el la sfârşit detectivul ce­, su­sit că a avut în cursul anchetei u­­nele indicii de culpabilitatea la­cheului, suspiciunea nu a fost însă nici în germene sugerată spec­tato­rului, care asistă incredul şi indi­ferent la mărturisirea neveridică a servitorului. Patentă gafă dram­ati­că: teatrul este arta preparaţiuni­lor, — autorul trebuia (prin savante şi altea perceptibile indicaţiuni) să­ fot ultima, întrucât d. Musy se re­pună pe spectator cât de vag în se­­ întoarce săptămâna viitoare în El creţ. Nu publicul trebue surprins.I­veţia, ci actorii piesei­ de eroi are a­­r­e . seama intriga, spre a fi captivau- «Itinerar cu Anexe HI vis»­tă, nu de publici.. Dovada, este că Aşa ge va numi nOUR carte de şi după ce publicul din sală află o poeme a d-lui Mircea străinul ta­­taiuă, piesa nu sa sfârşit, ca ,1U­­nărui poet bucovinean a cărui art­se sfârşeşte decât când află toate fdil­alitate tematică profund creşti­­personagiile interesate în mister nioi a fost relevată elogios de emi- Căci modul cum se află o taină este­tica literară cu prilejul primului interesant, — iar nicidecum ceea ce volum «Carte de Iconar». Editura se află­ Publicului,— mai mult decât­ cernăuţeană «Iconar» îşi inaugurea­­verva ghicitului sau decât eferves­cenţa curiozităţii, — îi ajunge delec­tarea de perspicacitate : el prăsim­te unde merg nişte eroi cari, ei, nu ştiu încotro sunt mânaţi de autor In nici un caz, suprema artă nu este ca şi publicul şi eroii să afle toţi taina abea la desnodământ, ba încă fără să fi bănuit nimic, — şi pe deasupra după ce în cursul an­chetei a mai căzut însângerată şi o victimă umană! Este anti-teatral prin excelenţă, un asemenea final, căci arta actorului bun consistă în a nu şti să mintă perfect pe scenă. Căci interpretul iscusit nu este a­­cela care disimulează bine (ca în viaţa socială) ci acela care destui­­muşte eloquent. Teatrul este o artă de revelafiune, de exprimări, de sensibilitate mimică,­­ nicidecum un joc de savante simulări ori de perfecte disimulări. Naţi văzut cât de stângaciu minte în scenă un bun actor?.. Cum are el necontenit gri­ja ca publicul să simtă mereu ceea ce el gândeşte sau ştie în realitate, sub ceea ce spune ?­. Nimic de salvat, din interpreta­rea ansamblului integral lipsit de­­convingere de la babord la tribord dela pupă la proră... Ion Dimi­trescu Apar luna viitoare: însemnările unui belfer de IOACHIM BOTEZ Editura Fundaţiilor Regale V. Ciocâlteu: «Poesii» Poetul volumului de versuri «A­­dân­c împietrit» scoate în editura Fundaţiei pentru Literatură şi Ar­tă «Regele Carol II» un nou volum de poeme. Sub titlul neutru de Poesii se as­cunde una din cele mai bogate eflo­rescente de imagini şi stări poetice. Scrise într’o puternică şi plină de ritm cadenţă, poesiile d-lui Giocâi­­teu au ceva din melodioasa şi a­­­priga putere a şuvoielor de munte. Din ele străbate un timbru auten­­tic de sentiment al naturii, împreu­nat cu nedespărţitul ei corolar: sen­timentul trecerii şi a prefacerii ei. Poetul nu este însă numai o vo­ce vibrantă care redă toate melo­diile naturei ei are şi glas căldu­ros pentru nevoile umane. Pentru Cei însetaţi şi trişti, pentru omul u­­mil şi mic, poetul are­­cuvinte de în­­­ţelegere, care tălmăcesc durerea­ Volumul «Poesii» al d-lui V. Cio­câlteu, este, prin­ materialul ce cu­­prinde, dens şi rar. A doua conferinţă a d-lui Musy Astăseară la ora 9 d. Jean Marie Musy, fost preşedinte şi ministru­­de finanţe­ al republicii Elveţiei, va ţine la sala Dalles a doua conferini­ţă despre «Problemele economice financiare şi monetare, prin alte mijloace decât cele monetare. Se poate prevedea, după străluci­tul succes al primei conferinţe, că astă seară sala Dalles va fi arhi­plină. Biletele care au mai rămas se vând până la ora 7 seara la a­­genţia Feder­Această conferinţă este ir­evoc­a­tă astfel peste câteva zile o activi­tate demnă şi cărturărească a cărei necesitate era viu resimţită în pro­vincia de nord­ Noul volum va re­liefa aceleaşi însuşiri de poet şi gânditor ale d-lui Mircea Străinu­, care îl conturează distinct în noua generaţie de scriitori bucovineni. Conferinţe Societatea Studenţilor în fizico­­chimice începe ciclul de conferinţe «Probleme de fizică şi chimie mo­dernă» Duminică 2 Decembrie. D. prof- dr. Dragomir Hurmuzescu de­canul Facultăţii de Ştiinţe va des­­chide Ciclul. Va urma apoi confe­rinţa savantului nostru prof- dr. Ch­r. Musceleanu preşedinte de o­noare al societăţii. Domnia-sa va trata despre «Teoria Quantei, în chi­cie». Conferinţa are loc Duminică 2 Decembrie ora 9 luni­ în amfitea­trul Negreanu, la in­­tatua de ştiin­ţe. Intrarea liberă. Muzica ritmică românească Marţi 4 Decembrie 1934 orele 21 va avea loc în sala «Dalles» sub auspiciile Societăţii Compozitorilor Români o conferinţă experimentală despre «Muzica ritmică româneas­că». Conferenţiar va fi d. Neile Manzatty, iar conducerea muzicală o va avea d. Mişu Iancu. Jazul Radio va da concursul său, iar în prima audiţie, se va executa «Fantezie de jazz» de Theodor Ro­galsky. In program, vor mai figura bu­căţi inedite de muzică ritmică ale celor mai talentaţi compozitori ro­mâni. «Dacă nivelul intelectual al copii­lor din Ţara noastră cere numaide­cât această repetire ori nu, asta e o constatare ce rămâne a fi făcntă în primul rând de corpul didactic». Darvasăzică când samestecă Pă­rinţii şi gazetari iese garantat ■ cu pocinog, data şi bine va răspuns calomiatu că nu vă mai, vîrî­ţi un de narveţ treabă că vă lipseş­ te con­­tepenţa! Bravo straşnic vanfun­dat don profesor oho: ‘Bă nui mai face­ţi uncheşel şi moşneag că bătrânu în punge după­ cum scrie­ţi pagina 9 din Manualu nostru: «Bătrânii preţuiau ridicarea soa­relui, după lungimea suliţii (dovadă că trăiau nedespărţiţi de suliţă)». Mai domol cu critica că pariemcă nu şliţi ni­cum să măsoară un pod aşa cum nea în­văţat dinii mehe­dinţi la pagina 11 dacă vrei să afli lungimia piciorului? «Te depărtezi de piciorul podului, până ce vei fi în stare săi vezi ca­­ patul de sus, provindul îndărăt prin­­tre picioare». Noi subsemnaţii din convingere Astă seară are loc la Ateneu con­certul simfonic (festival Bach-Beet boven) dirijat de maestrul George Georgescu şi cu concursul marelui pianist profesor, Wilhelm Kempff- Programul cuprinde prima audi­ţie a unei suite franceze de Bach (orchestrată modern de Artur Ho­negger, compozitorul originalului «Pacific») concertul pentru pian (în interpretarea rabili cu sufletu ca o rocă sedimen­tară de az în­colo nu vom asculta de­cât de d. Mehedinţi, privind to­­tul îndărăt printre picioare. Ce paiet or gazetar a scris ceva şi cea mai formidabil ca d. Mehe­dinţi la pagina 37 din manualu­l nos­­tru: «Chiar pe şesul cel mai neted, pă­mântul nu e oblu ca o masă, ci din loc în loc se văd oarecari scobituri (unele numai de câţiva metri,­ nu­­­mite crov. Pare că ar fi ciupiturile pt un obraz mâncat de vărsat». Dă invidie că nu puteţ să seri aşa liric, daral­ânjuraţi, ştim noi A zis tăticu că dă mâinencolo vă spăla­ţi pă bot că niş mort nu mai cumpără CURENTUl Cineva care vă vrea binele!­­ P. S. Fratimiu studentu mia ară­tat la pag. 296 în «Terra» că domnu Mehedinţi e şi pentru jocu cu zme­ui, adică la apărarea tineretului sădind tecstual: «Atmosfera este sondată necontenit cu baloane şi Adunarea generală a asociaţiei «Touring Clubul României» are loc Vineri 30 Noem­brie orele 21 în Ca­lea Victoriei 126 iar în caz când nu se adună numărul de membrii le­gal, adică jumătate plus unul, a­tunei adunarea se amână din ofi­ciu pentru Joi 6 Decembrie a. c., orele 21. , jjjf*­In acest caz ea se va tine în sala Eintracht din str. Dionisie, la ordi­nea zilei fiind: Darea de seamă pe anul 1933, rap­ortul cenzorilor şi di­verse chestiuni. Membrii tecerişti sunt rugaţi să participe în număr cât mai mare. — «SATUL», numărul pe Noembrie e realizat occidental şi aduce colaborări preţioase. OPERA ROMANA: Relache. NAŢIONAL: seara ora 8:30: «Tinere­ţea unei regine». REGINA MARIA: seara ora 9: «Spio­­naj». ALHAMBRA: seara ora 9: «Alhambra filmează». H­ORIA: seara ora 9: «Tănase are cu­vântul». -îrtra. VESEL: seara ora 9: «Birlic». ““ MAJESTIC: seara ora 9: «Bravo Mo totol». COMOEDIA: seara ora 9: «Tovarăşii] CAPITOL: «S a întâmplat întru noapte» cu Claudette Colbert. ROXY: «S'a întâmplat într’o noapte» cu Claudette Colbert. TRIANON: «Sânge polonez» cu Anny Ondra şi Ivan Petrovici jurnal şi complectare. REGAL: «Aristocrată pentru o zi» cu May Robson. SELECT: Viena de altădată» cu John RIO: «Secolul XX» cu John Barry, mare jurnal şi complectare. ED. PALACE: «Prizonierul» cu Dou­glas Fairbanks jr. Leslie Howard, Paul Lukas şi jurnal. A. R. P. A. (fost Corso): «Volga-Vol­­ga», jurnal şi complectare. FEMINA: «Trei ştrengari şi o ştren­găriţi» cu John Boies. VICTORIA: «Sylvia» cu Martha Eg­­gerth «Ştii să flueri Johan?» şi jurnal. FORUM: Măsluitorul cu Charles Bu­­y­er şi Cele patru like ale d-rului MarcJi­m Katherine Hepburne. CITY: Mândrie şi amor şi Ştrengărea (Csibi). B12 ANTIN: «Crucişătorul Emden «Moştenitorii veseli». MARCONI: Cleopatra cu Claudette Colbert. Jurnal şi comp. «Arta». 18­5 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 360 kHz. 364 5 iu. BUCUREŞTI l0 kw. 823 kHz. 13,45; Spectacolele. Bursa. Muzică soara (discurii). 14,40; Ora. Mersul vremii. Radio Jur­n­­al. 14,40; Muzică uşoară (discuri). 1810; Muz­că variată executată de Or­chestra Radio. 39 03; Ora. Mersul vremii. Comunicate. 19,15; Orchestra Radio. Muzică viene­­ză. UNIVERSITATEA RADIO 20:00; Civilizaţie şi spirit autohton de prof. Mihail Balea. . ■ 20,20; Lieduri (discuri). 20,55: Prezentarea programului muzi­cal al concertului simfonic de Em. Cio­­mac. 21,10: Coneert Simfonic al Orchestrei filarmonice, dirijat de George Geor­gescu.­­ 22 03: Prezentarea Părţ­i a II-a a con­certului de Em. Ciomac. 22 15: Continuarea concertului Simfo­nie. GRUPUL DE NORD MILANO (Florenţa, Torino, Geneva, Trieste) 17 35; Jurnalul radio. 17,45; Emisiune pentru copii. 18,10; Concert vocal. 18 55; Comunicate. 19; Ştiri agriicole. 20,20; Mu­zică variată. 20,45; Comunicate. 21; Jur­nalul radio. Bul­let. Pilăci. 21,30; Sem­nal orar. Cronica radiofonică, 21 45 Con­­cert simfonic. 24; Jurnalul radio. ROMA.­­— 17; Trans. de la filarmonică, 18,55; Comunicate. 20 20; Conf. agricolă. Plăci. 20,40; Cronica sportivă, 21; Jur­nalul radio, 21,10; Plăci. 21,30; Cronica radiofonică. 21,45 Concert. 24; Jurnalul radio. ; FRAGA.­­ 13; Bratissava. 1310; Plă­ci. 13,25; inf. 13 35; Kosice. 14; Semnal orar. 14,35; Cursul pieţii. 15; Bursa Bui. met. 15,55; Brno. 18; Brno. 19; Radio a­­gricol. Bursa de cerşare. 19,10; Pentru lucrători. 1220; Emisiune germană. 19,55 Inf. 20; Semnal orar 20,10 Plăci. 20,30; Romanţe iugoslave. 20,55; Bratislava Ni­colae-Sibch-Zriny, operă naţională croa­­tă In 3 acte, 9 tablouri de Ivan Zac. 22; Semnal orar, 23; Semnal orar, 23; u­n rus în secre­tariatul Ligii Naţiunilor PARIS, 26 (Tel. «Curentul»). — In cercurile diplomatice din Paris se afirmă, că d. Rozenberg, însărcina­tul de afaceri al Uniunei Sovietice, va fi numit în postul unu­ia din a­­jutorii şi înlocuitorii secretarului general al Ligii Naţiunilor. «Touring-Cluj» Cărţi—Reviste Hai să râdem!. MEHEDINŢIAti A­ PLOUA CU CERTIFICATE L De la efervescenţa senilă la indignarea infantilă Ne pregăteam tocmai să mai ciugulim un buchet de zorzoane sti­­listice din «Terra» destinată tortu­rii studenţeşti, căaci o recomandată ne obliga să amânăm pe mâine cita­tele pasagiilor în cari­­arul Simeon Mehedinţi de la Litere defineşte ca­racterele stilului geografic cu ade­vărat «sugestiv» (p. 328) şi profilul «­aerului vizibil» (p. 340) Plicul ne aducea un protest-certificat din par­tea «sindicatului repetenţilor clasei I secundară din cartierul Ghencea» (cimitir şi hinterland), în următo­rul conţinut: Domnu­le Director Noi subsenaţii toţi trântiţi Ian­­ografie în câte dou Şi dar 3 rân­duri toţ tocilari dă nevoile pă in­troducere în Giografiîe şi românia întocmită de pe noua Programă E­diţia ântîi de doamna s. Mehedinţi care cunoaştem cevaşilea mai pă cinste materia, protestăm indicna­ţi contra articolelor din CURENTUL fincă atacă nedemn un Om esceţio­­nant care singuru a luat curajos a­părarea repetenţilor săracii scriind A vrut omu să zică zmeuri texestual la pagina 4 dela Prefaţa' protestăm şi declarăm că pentru o, zmee, da tot pentru noi elevii Manualul suxeitat ■: I manifesta ad­miraţia pentru vene), luptă ca un smeu!.. smeis. of lui Wilhelm Kempff la Filarmonica Kempff unanim recunoscut astăzi drept cel mai bun interpret pian is a lui Bach) concertul No. 1 (în «Do major») de Beethoven (solist: pro:“ Wilhelm Kempff) şi simfonia a cin­cea (simfonia destinului de Beet­hoven). Concertul se dă sub patronajul şi în beneficiul «Uniurtei Ziariştilor ________ ________ ____ __Profesionişti» cari organizează Du şi orchestră în «Fa miner» de Back : minică 2 Decembrie (orele 11 a. m./ prof. Wilhelm* şi recitalul celebrului pianist­ Eminescu în ungureşte D. Kibedi Sandor publică la Cluj, întrun volum de ISO pagini cele mai bune poezii semnate de Mihai Emi­­n­escu. Traducerea din româneşte la ungureşte n’o putem comenta, dar in­teresul pe care scriitorii maghiari din Ardeal îl poartă lui Mihai Eminessa ,are valoarea unui eveniment cultural. Cartea are o «prefară a trad­ucăto­­rului» d. Győri Ules Ştefan şi o «pre­doslovie a traducătorului» semnată de F. I. D. A. C Secţia Naţională F. I. D. A. C. din România, aduce la cunoştinţă că în ziua de Duminică 2 Decembrie a. c. o a 5 p­­m. va avea loc în sala Fun­daţia Carol, din calea Victoriei, o şt­iinţa festivă pentru serbarea a 15 ani de la înfiinţarea F. I. D. A. C. Sunt rugate a lua parte asociaţiile afiliate, precum şi celelalte asocia­ţii de foşti combatanţi. « Cromwell» Societatea «Anglo-Română» pen­tru răspândirea enlrm­ei engleze în România va organiza un efecu de­­conferinţe publice, care va fi anul­ acesta întitulat «Oamenii mari ai Angliei». Ciclul de conferinţe va fi inaugurat de d. prof. univ. Niculae Iorga, care va vorbi despre «Crom­­well, Miercuri 5 Decembrie, ora 6 d­ a., în aula Academiei Comerciale­ A apărut: Dumineca orbului UN ROMAN IN 24 ORE O secţiune transversală în 24 existenţe de CEZAR PETRESCU Editura AICALAY — Se găseşte la toate librăriile —• Preţul lei 80 1 Duminică, la Sibiu In sala festivă a prefecturii din Si­biu, Duminică 2 Decembrie 1934 la orele 6 p. m. d. Nicolae Roşu va ţine o conferinţă publică vorbind despre «Regionalismul cultural». Baluri Cooperativa Studenţilor şi Licen­ţiaţilor Academiei de Inalte Studii Comerciale şi Industriale din Bu­cureşti, organizează Sâmbătă 1 De­cembrie a .c­, ora 9 seara, o mare serată dansantă în saloanele A. L. A. C. I. str. Nicolae Filipescu No. 8. Antisthius Antishius, este pseudonimul literar al unui tânăr scriitor pe numele cel adevărat N. Steinhardt. Antisth­ius pu­blică în Ed. «Cultura Poporului» un volum întitulat «In genul tinerilor...» care cuprinde un mănunchi conden­sat de parodii originale şi savuroase In genul tinerilor se poate scrie o carte, aceasta înseamnă că personali­tăţile lor literare s'aiu croit în forma definitive şi că n’a mai rămas nici o spărtură şi nici o oscilaţiune. Anti*. Primim la redacţie . Cuget moldo­venesc, anul III, No. 9—10, Bălţi, di- ____________________ ____ rector Valută, prim redactor Petre Ihins le dă brevet de maturitate... cn Stată, *o fațadă larg deschisă ridicolului. in fiecare seară excelenta comedie muzicală ALHAMBRA"FILMEAZ­A " Vineri 30 Noembrie 1934 ORT.: Sf. Apostol Andrei întâiul ehe-_ MARNA. Riri cu Willy Fritch şi Kaetbe mat CAT.: Sf. Apostol Andrei. ISR.: 23 Kislev 5695. MAH.: 22 Sa­ba­n 1353 Giuma. de Nagy.­­ OMNIA­. Insula şerpilor şi Uraganul ca Marlene Dietrisch. LIDO: Cântă inimă cu Jan Kiepura fi­gur cu Hans Albers şi Brigitte Helm, EPISCOPIEI (Ateneul Român): Chema­rea trupului şi Idolul femeilor ca Max Baer.­­ FRANKLIN (Ateneul Român) Ţi-am dat inima mea şi Agentul 33- VOLTA BUZEŞTI: împăratul negrilor şi Pescarul din San Diego ODEON: Cleopatra cu Claudette Codi­bert, Jurnal şi complectare. I AMERICAN: Casa amintirilor şi Para­­disul dragostei. LIA: Maskarada cu Paula Wessely |t fi Im inimal wi­ft-TERRA: «Milionarul» şi Tom Mit în «Călăreţul fulger», seara artişti AIDA: Victor şi Victoria cu Renatto Mueller şi O crimă epocală. MILANO: Farmecul Vienei şi Romanţa Dragostei. Firea».­­ ARIZONA: (13 Septembrie 196): Le­gea haremului. Casa groazei şi an­­tişti. MODEL: «Carioca» cu Dolores del Rio şi «Gentlemen şi bandit». TOMIS: «Cleopatra» cu Claudette Col­­ber­t, jurnal şi complectare. SPLENDID: Cleopatra cu Claudette Colbert, jurnal şi completaare. PARIS: Sborul de noapte şi Ţine-ţi bărbatul. •­­ IZBANDA: Tong, Jurnal şi Completare. RAHOVA: Cuceritorii cu Richard Dix şi Ann Harding şi Femei petrificate. ILEANA: «Eu sunt Suzana» şi «Răz­bunarea mării». DICHIU: «Ţine-ţi bărbatul» cu Clarii Gabie şi «Un vis mai frumos ca la- DOROBANŢI: «O seară pe front». KISSELEF: «Cântă inimă» cu Martha Eggerth şi Jan Kiepura şi «Dezer­­torul»­. ROATA LUMII: Jose­ Schmidt în «Ti­nereţe­a ta e viaţa» şi «Castelana Libanului». PACHE: «Canalia» cu Harry Baut «Profesiunea d-nei Carver» şi jur­nal. PELISCH: «Diavolul alb» cu Ivan Mosjoukin şi «Antonică Ghinion». TEATRUL EFORIE-VOX FORMIDABILA REVISTA TAN­ASE ARE CUVÂNTUL! ^^^WBlTESCl^--Nuraere de atracţie senzaţionale Tel. 3.5V.031 Vineri 30 Noembrie 1934­ ­ 23 00; Radio Jurnal. 23.25; Muzică veselă. STEAINATATEA și Ştiri. 23 30; Ini în limba rusă. VIENA. — ro. ştiri matinae. 10,20; Cursul pietii. 10.30 Met. 12 20: Cota ape­lor. 32 39: Pentru doamne 12 55; Met. C°”“r‘ * * '*• «**• “*• Li«: O«-. area concertului. 15: Ştiri. 16; Semnal n' orar. Met. 16,20: Pentru doamne. 16,40: Pentru tineret 17,10. Ştiri. 17,15; Giaco­mo Puccini (Zece ani de la moartea com­pozitorului) Plăci. 19; Oră profesională pentru copii. 18,25; Concert. 19,20; Ri­­ckard Seyss Inquart; Conf. 19 45; Feui­lleton. 19,55; Reportaj de la expoziţa ju­biliară Bavag. 20; Semnal. 20,10; Feuile­ton. 20,40; Ta­mes balmes muzical. 22,10; Ora patriotică. 22,30; Concert Burckner. 23,15; Muz­că de dans. 23,30; Știri. 2350: Continuarea muzicei de dans. 1; Muzică Schrammel. BUDAPESTA. 2­7,45; Cultură fi­zică. 10 45; Inf. .11; Lectură. 11,40; Causerie 12,10; Cota apelor. 13; Clopote. 13,05; Or­chestra de ţigani. 13 30: Ini 14,30; Bad­o concert. 17,10; Pentru studenţi. 17,45; Met. 18: Orch­n de salon. 19,15; Ştiri spor­­ti­­ve. 19,30; Contesa Zasia. 20,10; Cause­rie. 20,45; Plăci. 2145; Cam­er­e. 2220: Concert. 23: Jurnalul vorbit. 23,50: Or­­chestra de ţigani. VARȘOVIA.­­ 12,57; Semnal orar. 13; Fanfară de la Notre Dame. 13,03; Com. met. 13,05; Știri de presă. 1310: Concert 13,45; Conf. 14; Jurnalul radio. 14,05 ; Cântece franceze. 16,30; Comunicate. 16­35; Bursa. 16­45; Muzică ușoară. 17,45; pentru bolnav­. 1815. Taniejew: trio de pian. 18,50; Conf. 19; Inf. agricole. 1910; Viaţa culturală şi artistică a capitalei. 19,15; Recital de Bender. 19­45; Conf. 20; Concert­ de barmoniei. 2010; Causerie. 20,30: Trio de revelers feminin plăci. 20,50: Inf. sportive. 21; Cum trec Uleie de sărbătoare. 21,15: Concert simfonic de la conservatorul din Varşovia. 23,30­ .Recitări şi poezii. 23,40. Concert. 24. Co­municate. 0­05. Muzică de dans şi uşoară de la restaurantul hotelului Bristol. CURENTUL Sâmbătă 1 Decembrie 1934 Sala Ateneului Duminică 2 Decembrie, orele 11 a.m. recitalul celebrului pianist WILHELM KEMPFF în beneficiul «Uniunei Ziariştilor Profesionişti» Program: 1. Bach: Concertul ita­­­lian; 2. Bach: Bol­ii -preţuiţii corale; 3. Beethoven: Sonata în «Do minor», op. HI; 4. Schubert: Impropiu în «La bemol» og* ,90, Serenada (Horeb die Lerch, im Aetherblau) prelucra­ d. Alexandra Kibedi. re: Liszt-Kempff, 5. Brahms: Va­­riaţiuni op. 35,­ pe o temă de Paga­nini. , 3 f Bilete la Feder. «Domnul Tudor» de d. Q. Ardeleanu In Biblioteca «Energia» — editu­ra Fundaţiei pentru Literatură şi Artă­­«Regele Carol I» vă apare un volum închinat vieţii eroice a lui Tudor Vladimirescu, datorit d-lui C. Ardeleanu-Cunoscut dintr'o bogată activita­te de romancier, d. Ardeleanu pre­zintă, de astă dată, o frescă plină de culoare a uneia dintre cele mai mari figuri ale istoriei românilor. Dupa «Viaţa lui Ştefan cel Mare» a d-lui Mihail Sadoveanu, aceasta este a doua carte apărută în bibli­o­­teca «Energia» şi care se ocupă de viaţa marilor figuri ale istoriei ro­mâneşti.

Next