Curentul, decembrie 1934-ianuarie 1935 (Anul 7, nr. 2454-2483)
1934-12-01 / nr. 2454
2 (12 pagini) ha24V': / o \ iot* r'KTMPASSIN(ÎN V.G.F. ii PLANTAREA DIN TOAMNA aduce succes sigur. Catalogul^ general despre pomi, trandafiri, tufe, viţe altoite se trimite la cerere gratuit AMBROSI, FISCHER & Co. AMID, jud. Alba . PUBLICATIUNE DIRECTIUNEA SPECIALA PEN-I TRU OCROTIREA SI AJUTO* ' , ■ ■ «a ■■ ■■ ha ■ ■■■ a rarea personalului c. f. r. I M POT E IM I A SittUs, pentru urmnare ELENORAGIA 8US la Dr. LUPULOVER , Specializat la VIENA si PRAGA RAZE v âiatermie, înaltă freque^, (D’areonval) 14. CAUA f ICTQRICI, 54 ha-a-Ti» de Teatrul National I Teatrul National 5—8, Dorin Terefon 3-22-44 Cons. 10—2 şi 5—8, Dorane 4—5. 118 POMPIER Cel mai bun şi cel mai eftin aparat de stins incendii , Str. Garai 24 Se aduce la cunoştinţa celor inte- vindecare saţi, că în ziua de 17, luna Decembrie, anul 1934, ora 11, se va ţine, în localul Direcţiunii O. A. P. C. P. R., situat în Bucureşti strada Barbu Catargiu No. 18, licitaţie publică, pentru tâmplăria interioară a pavilioanelor A şi B, de la spitalul «Principie Mircea», Bulevardul Mărăşti, loco, în valoare de 4.175.000 lei, care se va executa ,în 90 (nouăzeci) zile, începând de la contractare. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 88—CO, inclusiv, din Legea Contabilităţii Publice. Regulamentul O. G. L., şi Normele publicate în Monit. Of. No. 127, din 4 Iunie 1931. Toate persoanele cari vor lua parte la licitaţie vor opune, pe lângă ofertă şi o garanţie de 5% din valoarea ofertei, iar oferta se va face numai în conformitate cu caelele de sarcini, cari pot fi văzute în fiecare zi de la ora 11, până la 13 iam., în localul Direcţiuni C. A. P. C. F. R.Serviciul de studii şi construcţii. Garanţia va fi consemnată la Cassa de Depuneri, licitatorul prezentând recipisa respectivă. No. 108926/1934, 1934 Buc. 26 Nov Pod tarai FOCŞANI 29. — Indivizi necunoscuţi iu demonat şi furat nodul de pe şoseaua naţionala Focşani-Vidra în dreptul km. 19. Acest fapt arată nu numai îndrăzneala tâlharilor, ci şi lipsa de pază de pe şoselele noastre. Cronica dramatică (Continuare din pagina III) cesiv din grup un anumit personagiu, momentan îmbrâncit sub farurile bănuelii colective; există jerbe piezişe de raze, cu efecte mai tenebroase ori mai spectrale, menite să sculpteze puia în profunzime o intrigă precară, desvoltată doar la suprafaţa unor personagii de carton.. Toţi mai când să-şi cunune fiica adorată cu un junest,comandor, promovat mare diplomat şi isteţ plenipotenţiar fiindcă a negociat şi semnat un foarte important tratat naval cu o mare şi misterioasă putere, amiralul (britanic?) Morston află simultan: că It.comandorul a identificat pe o abjectă aventurieră în «contesa» pe care amiralul sao vrea ca soţie, — că fiul său Carol este un păcătos de cartofor îndatorat şnapanului baron de Fersen,— că guvernanta Alice Barkerville primeşte în taină vizite clandestine, că sora sa Eleonora intreţine corespondenţă glandulară cu Voronoff, în sfârşit că faimosul tratat naval a dispărut din scrinul în care îi încuiase It.comandorul cel fidel şi genial. Bănuit de detectivul Globe Brown (alături de contesa aventurieră, de guvernanta Alice, de mătuşa Eleonora, de baronul escroc şi chiar de la-comandor). — Carol, fiul cartofor, se sinucide. Aşa credeţi doar d-stră,— până aflaţi la final, dintr’o interminabilă conferinţă a detectivului, că asasinul este servitorul Jack, în a cărui piele este deghizat căpitanul Lewinsky, care din patriotism a ghicit că amiralul va negocia un tratat, pe care, după ce s’a angajat ca lacheu, a vrut sa fure, dar care a fost găsit în grădină de tatăl guvernantei... Un prim act împovărat de o expunere lentă, puerilă, de o naivă retorică: câteva scene de comic primitiv, stoarse din migrena surorii acestui Nelson de music-hall, care îşi îngădue luxul de a negocia tractate epocale tocmai la Monte-Carlo pentru ca să aibă unde să joace şi să se revolverizeze zănatecul de fiul său. «Marele soldat» se dovedeşte astfel deplorabil tată, socru execrabil, frate lamentabil. Dar în sfârşit... Poţi reveni dela Salamina, Lepante sau Trafalgar, fără să ai discernământul de a recunoaşte o cocotă în propria-ţi logodnică, sau o puşlama în propriu-ţi flăcău!... Mai gravă pare imbecilitatea amiralului din piesa aceasta, — la care s’au cotizat doi ingenioşi dramaturgi italieni, — atunci când el pune în galop o întreagă escadră de oameni, pentru a regăsi un tratat ce nu mai poate prezenta nici un fel de interes. Căci dacă textul secretei convenţiuni maritime a fost copiat, ce preţ mai are oare retrocedarea originalului, — vă întreb ?. Dar n'am termina nici până mâine, dacă am sublinia aci toate incoherenţele rudimentarelor personagii , le subliniază destul spectatorii ceilalţi, prin râsul lor caritabil. Uluitoare pare totuşi altă erezie a autorilor: dramaturgii aceştia ţin morţiş să-şi extenueze spectatori până la desnodământ, inculpând succesiv pe toţi eroii, şi iritând astfel perspicacitatea prograsiv plictisită a publicului. Cu totul alta pe scenă, de la un anumit moment este tehnica savantă a secretului, al intrigii, este indispensabil în teatru ca bănuelile publicului să cadă puţin şi asupra personajului care va fi identificat la final ca adevăratul vinovat. Or, în «Spionaj», declară el la sfârşit detectivul ce, susit că a avut în cursul anchetei unele indicii de culpabilitatea lacheului, suspiciunea nu a fost însă nici în germene sugerată spectatorului, care asistă incredul şi indiferent la mărturisirea neveridică a servitorului. Patentă gafă dramatică: teatrul este arta preparaţiunilor, — autorul trebuia (prin savante şi altea perceptibile indicaţiuni) să fot ultima, întrucât d. Musy se repună pe spectator cât de vag în se întoarce săptămâna viitoare în El creţ. Nu publicul trebue surprins.Iveţia, ci actorii piesei de eroi are are . seama intriga, spre a fi captivau- «Itinerar cu Anexe HI vis»tă, nu de publici.. Dovada, este că Aşa ge va numi nOUR carte de şi după ce publicul din sală află o poeme a d-lui Mircea străinul tataiuă, piesa nu sa sfârşit, ca ,1Unărui poet bucovinean a cărui artse sfârşeşte decât când află toate fdilalitate tematică profund creştipersonagiile interesate în mister nioi a fost relevată elogios de emi- Căci modul cum se află o taină estetica literară cu prilejul primului interesant, — iar nicidecum ceea ce volum «Carte de Iconar». Editura se află Publicului,— mai mult decât cernăuţeană «Iconar» îşi inaugureaverva ghicitului sau decât efervescenţa curiozităţii, — îi ajunge delectarea de perspicacitate : el prăsimte unde merg nişte eroi cari, ei, nu ştiu încotro sunt mânaţi de autor In nici un caz, suprema artă nu este ca şi publicul şi eroii să afle toţi taina abea la desnodământ, ba încă fără să fi bănuit nimic, — şi pe deasupra după ce în cursul anchetei a mai căzut însângerată şi o victimă umană! Este anti-teatral prin excelenţă, un asemenea final, căci arta actorului bun consistă în a nu şti să mintă perfect pe scenă. Căci interpretul iscusit nu este acela care disimulează bine (ca în viaţa socială) ci acela care destuimuşte eloquent. Teatrul este o artă de revelafiune, de exprimări, de sensibilitate mimică, nicidecum un joc de savante simulări ori de perfecte disimulări. Naţi văzut cât de stângaciu minte în scenă un bun actor?.. Cum are el necontenit grija ca publicul să simtă mereu ceea ce el gândeşte sau ştie în realitate, sub ceea ce spune ?. Nimic de salvat, din interpretarea ansamblului integral lipsit deconvingere de la babord la tribord dela pupă la proră... Ion Dimitrescu Apar luna viitoare: însemnările unui belfer de IOACHIM BOTEZ Editura Fundaţiilor Regale V. Ciocâlteu: «Poesii» Poetul volumului de versuri «Adânc împietrit» scoate în editura Fundaţiei pentru Literatură şi Artă «Regele Carol II» un nou volum de poeme. Sub titlul neutru de Poesii se ascunde una din cele mai bogate eflorescente de imagini şi stări poetice. Scrise într’o puternică şi plină de ritm cadenţă, poesiile d-lui Giocâiteu au ceva din melodioasa şi apriga putere a şuvoielor de munte. Din ele străbate un timbru autentic de sentiment al naturii, împreunat cu nedespărţitul ei corolar: sentimentul trecerii şi a prefacerii ei. Poetul nu este însă numai o voce vibrantă care redă toate melodiile naturei ei are şi glas călduros pentru nevoile umane. Pentru Cei însetaţi şi trişti, pentru omul umil şi mic, poetul arecuvinte de înţelegere, care tălmăcesc durerea Volumul «Poesii» al d-lui V. Ciocâlteu, este, prin materialul ce cuprinde, dens şi rar. A doua conferinţă a d-lui Musy Astăseară la ora 9 d. Jean Marie Musy, fost preşedinte şi ministrude finanţe al republicii Elveţiei, va ţine la sala Dalles a doua conferiniţă despre «Problemele economice financiare şi monetare, prin alte mijloace decât cele monetare. Se poate prevedea, după strălucitul succes al primei conferinţe, că astă seară sala Dalles va fi arhiplină. Biletele care au mai rămas se vând până la ora 7 seara la agenţia FederAceastă conferinţă este irevocată astfel peste câteva zile o activitate demnă şi cărturărească a cărei necesitate era viu resimţită în provincia de nord Noul volum va reliefa aceleaşi însuşiri de poet şi gânditor ale d-lui Mircea Străinu, care îl conturează distinct în noua generaţie de scriitori bucovineni. Conferinţe Societatea Studenţilor în fizicochimice începe ciclul de conferinţe «Probleme de fizică şi chimie modernă» Duminică 2 Decembrie. D. prof- dr. Dragomir Hurmuzescu decanul Facultăţii de Ştiinţe va deschide Ciclul. Va urma apoi conferinţa savantului nostru prof- dr. Chr. Musceleanu preşedinte de onoare al societăţii. Domnia-sa va trata despre «Teoria Quantei, în chicie». Conferinţa are loc Duminică 2 Decembrie ora 9 luni în amfiteatrul Negreanu, la intatua de ştiinţe. Intrarea liberă. Muzica ritmică românească Marţi 4 Decembrie 1934 orele 21 va avea loc în sala «Dalles» sub auspiciile Societăţii Compozitorilor Români o conferinţă experimentală despre «Muzica ritmică românească». Conferenţiar va fi d. Neile Manzatty, iar conducerea muzicală o va avea d. Mişu Iancu. Jazul Radio va da concursul său, iar în prima audiţie, se va executa «Fantezie de jazz» de Theodor Rogalsky. In program, vor mai figura bucăţi inedite de muzică ritmică ale celor mai talentaţi compozitori români. «Dacă nivelul intelectual al copiilor din Ţara noastră cere numaidecât această repetire ori nu, asta e o constatare ce rămâne a fi făcntă în primul rând de corpul didactic». Darvasăzică când samestecă Părinţii şi gazetari iese garantat ■ cu pocinog, data şi bine va răspuns calomiatu că nu vă mai, vîrîţi un de narveţ treabă că vă lipseş te contepenţa! Bravo straşnic vanfundat don profesor oho: ‘Bă nui mai faceţi uncheşel şi moşneag că bătrânu în punge după cum scrieţi pagina 9 din Manualu nostru: «Bătrânii preţuiau ridicarea soarelui, după lungimea suliţii (dovadă că trăiau nedespărţiţi de suliţă)». Mai domol cu critica că pariemcă nu şliţi nicum să măsoară un pod aşa cum nea învăţat dinii mehedinţi la pagina 11 dacă vrei să afli lungimia piciorului? «Te depărtezi de piciorul podului, până ce vei fi în stare săi vezi ca patul de sus, provindul îndărăt printre picioare». Noi subsemnaţii din convingere Astă seară are loc la Ateneu concertul simfonic (festival Bach-Beet boven) dirijat de maestrul George Georgescu şi cu concursul marelui pianist profesor, Wilhelm Kempff- Programul cuprinde prima audiţie a unei suite franceze de Bach (orchestrată modern de Artur Honegger, compozitorul originalului «Pacific») concertul pentru pian (în interpretarea rabili cu sufletu ca o rocă sedimentară de az încolo nu vom asculta decât de d. Mehedinţi, privind totul îndărăt printre picioare. Ce paiet or gazetar a scris ceva şi cea mai formidabil ca d. Mehedinţi la pagina 37 din manualul nostru: «Chiar pe şesul cel mai neted, pământul nu e oblu ca o masă, ci din loc în loc se văd oarecari scobituri (unele numai de câţiva metri, numite crov. Pare că ar fi ciupiturile pt un obraz mâncat de vărsat». Dă invidie că nu puteţ să seri aşa liric, daralânjuraţi, ştim noi A zis tăticu că dă mâinencolo vă spălaţi pă bot că niş mort nu mai cumpără CURENTUl Cineva care vă vrea binele! P. S. Fratimiu studentu mia arătat la pag. 296 în «Terra» că domnu Mehedinţi e şi pentru jocu cu zmeui, adică la apărarea tineretului sădind tecstual: «Atmosfera este sondată necontenit cu baloane şi Adunarea generală a asociaţiei «Touring Clubul României» are loc Vineri 30 Noembrie orele 21 în Calea Victoriei 126 iar în caz când nu se adună numărul de membrii legal, adică jumătate plus unul, atunei adunarea se amână din oficiu pentru Joi 6 Decembrie a. c., orele 21. , jjjf*In acest caz ea se va tine în sala Eintracht din str. Dionisie, la ordinea zilei fiind: Darea de seamă pe anul 1933, raportul cenzorilor şi diverse chestiuni. Membrii tecerişti sunt rugaţi să participe în număr cât mai mare. — «SATUL», numărul pe Noembrie e realizat occidental şi aduce colaborări preţioase. OPERA ROMANA: Relache. NAŢIONAL: seara ora 8:30: «Tinereţea unei regine». REGINA MARIA: seara ora 9: «Spionaj». ALHAMBRA: seara ora 9: «Alhambra filmează». HORIA: seara ora 9: «Tănase are cuvântul». -îrtra. VESEL: seara ora 9: «Birlic». ““ MAJESTIC: seara ora 9: «Bravo Mo totol». COMOEDIA: seara ora 9: «Tovarăşii] CAPITOL: «S a întâmplat întru noapte» cu Claudette Colbert. ROXY: «S'a întâmplat într’o noapte» cu Claudette Colbert. TRIANON: «Sânge polonez» cu Anny Ondra şi Ivan Petrovici jurnal şi complectare. REGAL: «Aristocrată pentru o zi» cu May Robson. SELECT: Viena de altădată» cu John RIO: «Secolul XX» cu John Barry, mare jurnal şi complectare. ED. PALACE: «Prizonierul» cu Douglas Fairbanks jr. Leslie Howard, Paul Lukas şi jurnal. A. R. P. A. (fost Corso): «Volga-Volga», jurnal şi complectare. FEMINA: «Trei ştrengari şi o ştrengăriţi» cu John Boies. VICTORIA: «Sylvia» cu Martha Eggerth «Ştii să flueri Johan?» şi jurnal. FORUM: Măsluitorul cu Charles Buyer şi Cele patru like ale d-rului MarcJim Katherine Hepburne. CITY: Mândrie şi amor şi Ştrengărea (Csibi). B12 ANTIN: «Crucişătorul Emden «Moştenitorii veseli». MARCONI: Cleopatra cu Claudette Colbert. Jurnal şi comp. «Arta». 185 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 360 kHz. 364 5 iu. BUCUREŞTI l0 kw. 823 kHz. 13,45; Spectacolele. Bursa. Muzică soara (discurii). 14,40; Ora. Mersul vremii. Radio Jurnal. 14,40; Muzică uşoară (discuri). 1810; Muzcă variată executată de Orchestra Radio. 39 03; Ora. Mersul vremii. Comunicate. 19,15; Orchestra Radio. Muzică vieneză. UNIVERSITATEA RADIO 20:00; Civilizaţie şi spirit autohton de prof. Mihail Balea. . ■ 20,20; Lieduri (discuri). 20,55: Prezentarea programului muzical al concertului simfonic de Em. Ciomac. 21,10: Coneert Simfonic al Orchestrei filarmonice, dirijat de George Georgescu. 22 03: Prezentarea Părţi a II-a a concertului de Em. Ciomac. 22 15: Continuarea concertului Simfonie. GRUPUL DE NORD MILANO (Florenţa, Torino, Geneva, Trieste) 17 35; Jurnalul radio. 17,45; Emisiune pentru copii. 18,10; Concert vocal. 18 55; Comunicate. 19; Ştiri agriicole. 20,20; Muzică variată. 20,45; Comunicate. 21; Jurnalul radio. Bullet. Pilăci. 21,30; Semnal orar. Cronica radiofonică, 21 45 Concert simfonic. 24; Jurnalul radio. ROMA.— 17; Trans. de la filarmonică, 18,55; Comunicate. 20 20; Conf. agricolă. Plăci. 20,40; Cronica sportivă, 21; Jurnalul radio, 21,10; Plăci. 21,30; Cronica radiofonică. 21,45 Concert. 24; Jurnalul radio. ; FRAGA. 13; Bratissava. 1310; Plăci. 13,25; inf. 13 35; Kosice. 14; Semnal orar. 14,35; Cursul pieţii. 15; Bursa Bui. met. 15,55; Brno. 18; Brno. 19; Radio agricol. Bursa de cerşare. 19,10; Pentru lucrători. 1220; Emisiune germană. 19,55 Inf. 20; Semnal orar 20,10 Plăci. 20,30; Romanţe iugoslave. 20,55; Bratislava Nicolae-Sibch-Zriny, operă naţională croată In 3 acte, 9 tablouri de Ivan Zac. 22; Semnal orar, 23; Semnal orar, 23; un rus în secretariatul Ligii Naţiunilor PARIS, 26 (Tel. «Curentul»). — In cercurile diplomatice din Paris se afirmă, că d. Rozenberg, însărcinatul de afaceri al Uniunei Sovietice, va fi numit în postul unuia din ajutorii şi înlocuitorii secretarului general al Ligii Naţiunilor. «Touring-Cluj» Cărţi—Reviste Hai să râdem!. MEHEDINŢIAti A PLOUA CU CERTIFICATE L De la efervescenţa senilă la indignarea infantilă Ne pregăteam tocmai să mai ciugulim un buchet de zorzoane stilistice din «Terra» destinată torturii studenţeşti, căaci o recomandată ne obliga să amânăm pe mâine citatele pasagiilor în cariarul Simeon Mehedinţi de la Litere defineşte caracterele stilului geografic cu adevărat «sugestiv» (p. 328) şi profilul «aerului vizibil» (p. 340) Plicul ne aducea un protest-certificat din partea «sindicatului repetenţilor clasei I secundară din cartierul Ghencea» (cimitir şi hinterland), în următorul conţinut: Domnule Director Noi subsenaţii toţi trântiţi Ianografie în câte dou Şi dar 3 rânduri toţ tocilari dă nevoile pă introducere în Giografiîe şi românia întocmită de pe noua Programă Ediţia ântîi de doamna s. Mehedinţi care cunoaştem cevaşilea mai pă cinste materia, protestăm indicnaţi contra articolelor din CURENTUL fincă atacă nedemn un Om esceţionant care singuru a luat curajos apărarea repetenţilor săracii scriind A vrut omu să zică zmeuri texestual la pagina 4 dela Prefaţa' protestăm şi declarăm că pentru o, zmee, da tot pentru noi elevii Manualul suxeitat ■: I manifesta admiraţia pentru vene), luptă ca un smeu!.. smeis. of lui Wilhelm Kempff la Filarmonica Kempff unanim recunoscut astăzi drept cel mai bun interpret pian is a lui Bach) concertul No. 1 (în «Do major») de Beethoven (solist: pro:“ Wilhelm Kempff) şi simfonia a cincea (simfonia destinului de Beethoven). Concertul se dă sub patronajul şi în beneficiul «Uniurtei Ziariştilor ________ ________ ____ __Profesionişti» cari organizează Du şi orchestră în «Fa miner» de Back : minică 2 Decembrie (orele 11 a. m./ prof. Wilhelm* şi recitalul celebrului pianist Eminescu în ungureşte D. Kibedi Sandor publică la Cluj, întrun volum de ISO pagini cele mai bune poezii semnate de Mihai Eminescu. Traducerea din româneşte la ungureşte n’o putem comenta, dar interesul pe care scriitorii maghiari din Ardeal îl poartă lui Mihai Eminessa ,are valoarea unui eveniment cultural. Cartea are o «prefară a traducătorului» d. Győri Ules Ştefan şi o «predoslovie a traducătorului» semnată de F. I. D. A. C Secţia Naţională F. I. D. A. C. din România, aduce la cunoştinţă că în ziua de Duminică 2 Decembrie a. c. o a 5 pm. va avea loc în sala Fundaţia Carol, din calea Victoriei, o ştiinţa festivă pentru serbarea a 15 ani de la înfiinţarea F. I. D. A. C. Sunt rugate a lua parte asociaţiile afiliate, precum şi celelalte asociaţii de foşti combatanţi. « Cromwell» Societatea «Anglo-Română» pentru răspândirea enlrmei engleze în România va organiza un efecu deconferinţe publice, care va fi anul acesta întitulat «Oamenii mari ai Angliei». Ciclul de conferinţe va fi inaugurat de d. prof. univ. Niculae Iorga, care va vorbi despre «Cromwell, Miercuri 5 Decembrie, ora 6 d a., în aula Academiei Comerciale A apărut: Dumineca orbului UN ROMAN IN 24 ORE O secţiune transversală în 24 existenţe de CEZAR PETRESCU Editura AICALAY — Se găseşte la toate librăriile —• Preţul lei 80 1 Duminică, la Sibiu In sala festivă a prefecturii din Sibiu, Duminică 2 Decembrie 1934 la orele 6 p. m. d. Nicolae Roşu va ţine o conferinţă publică vorbind despre «Regionalismul cultural». Baluri Cooperativa Studenţilor şi Licenţiaţilor Academiei de Inalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, organizează Sâmbătă 1 Decembrie a .c, ora 9 seara, o mare serată dansantă în saloanele A. L. A. C. I. str. Nicolae Filipescu No. 8. Antisthius Antishius, este pseudonimul literar al unui tânăr scriitor pe numele cel adevărat N. Steinhardt. Antisthius publică în Ed. «Cultura Poporului» un volum întitulat «In genul tinerilor...» care cuprinde un mănunchi condensat de parodii originale şi savuroase In genul tinerilor se poate scrie o carte, aceasta înseamnă că personalităţile lor literare s'aiu croit în forma definitive şi că n’a mai rămas nici o spărtură şi nici o oscilaţiune. Anti*. Primim la redacţie . Cuget moldovenesc, anul III, No. 9—10, Bălţi, di- ____________________ ____ rector Valută, prim redactor Petre Ihins le dă brevet de maturitate... cn Stată, *o fațadă larg deschisă ridicolului. in fiecare seară excelenta comedie muzicală ALHAMBRA"FILMEAZA " Vineri 30 Noembrie 1934 ORT.: Sf. Apostol Andrei întâiul ehe-_ MARNA. Riri cu Willy Fritch şi Kaetbe mat CAT.: Sf. Apostol Andrei. ISR.: 23 Kislev 5695. MAH.: 22 Saban 1353 Giuma. de Nagy. OMNIA. Insula şerpilor şi Uraganul ca Marlene Dietrisch. LIDO: Cântă inimă cu Jan Kiepura figur cu Hans Albers şi Brigitte Helm, EPISCOPIEI (Ateneul Român): Chemarea trupului şi Idolul femeilor ca Max Baer. FRANKLIN (Ateneul Român) Ţi-am dat inima mea şi Agentul 33- VOLTA BUZEŞTI: împăratul negrilor şi Pescarul din San Diego ODEON: Cleopatra cu Claudette Codibert, Jurnal şi complectare. I AMERICAN: Casa amintirilor şi Paradisul dragostei. LIA: Maskarada cu Paula Wessely |t fi Im inimal wift-TERRA: «Milionarul» şi Tom Mit în «Călăreţul fulger», seara artişti AIDA: Victor şi Victoria cu Renatto Mueller şi O crimă epocală. MILANO: Farmecul Vienei şi Romanţa Dragostei. Firea». ARIZONA: (13 Septembrie 196): Legea haremului. Casa groazei şi antişti. MODEL: «Carioca» cu Dolores del Rio şi «Gentlemen şi bandit». TOMIS: «Cleopatra» cu Claudette Colbert, jurnal şi complectare. SPLENDID: Cleopatra cu Claudette Colbert, jurnal şi completaare. PARIS: Sborul de noapte şi Ţine-ţi bărbatul. • IZBANDA: Tong, Jurnal şi Completare. RAHOVA: Cuceritorii cu Richard Dix şi Ann Harding şi Femei petrificate. ILEANA: «Eu sunt Suzana» şi «Răzbunarea mării». DICHIU: «Ţine-ţi bărbatul» cu Clarii Gabie şi «Un vis mai frumos ca la- DOROBANŢI: «O seară pe front». KISSELEF: «Cântă inimă» cu Martha Eggerth şi Jan Kiepura şi «Dezertorul». ROATA LUMII: Jose Schmidt în «Tinereţea ta e viaţa» şi «Castelana Libanului». PACHE: «Canalia» cu Harry Baut «Profesiunea d-nei Carver» şi jurnal. PELISCH: «Diavolul alb» cu Ivan Mosjoukin şi «Antonică Ghinion». TEATRUL EFORIE-VOX FORMIDABILA REVISTA TANASE ARE CUVÂNTUL! ^^^WBlTESCl^--Nuraere de atracţie senzaţionale Tel. 3.5V.031 Vineri 30 Noembrie 1934 23 00; Radio Jurnal. 23.25; Muzică veselă. STEAINATATEA și Ştiri. 23 30; Ini în limba rusă. VIENA. — ro. ştiri matinae. 10,20; Cursul pietii. 10.30 Met. 12 20: Cota apelor. 32 39: Pentru doamne 12 55; Met. C°”“r‘ * * '*• «**• “*• Li«: O«-. area concertului. 15: Ştiri. 16; Semnal n' orar. Met. 16,20: Pentru doamne. 16,40: Pentru tineret 17,10. Ştiri. 17,15; Giacomo Puccini (Zece ani de la moartea compozitorului) Plăci. 19; Oră profesională pentru copii. 18,25; Concert. 19,20; Rickard Seyss Inquart; Conf. 19 45; Feuilleton. 19,55; Reportaj de la expoziţa jubiliară Bavag. 20; Semnal. 20,10; Feuileton. 20,40; Tames balmes muzical. 22,10; Ora patriotică. 22,30; Concert Burckner. 23,15; Muzcă de dans. 23,30; Știri. 2350: Continuarea muzicei de dans. 1; Muzică Schrammel. BUDAPESTA. 27,45; Cultură fizică. 10 45; Inf. .11; Lectură. 11,40; Causerie 12,10; Cota apelor. 13; Clopote. 13,05; Orchestra de ţigani. 13 30: Ini 14,30; Bado concert. 17,10; Pentru studenţi. 17,45; Met. 18: Orchn de salon. 19,15; Ştiri sportive. 19,30; Contesa Zasia. 20,10; Causerie. 20,45; Plăci. 2145; Camere. 2220: Concert. 23: Jurnalul vorbit. 23,50: Orchestra de ţigani. VARȘOVIA. 12,57; Semnal orar. 13; Fanfară de la Notre Dame. 13,03; Com. met. 13,05; Știri de presă. 1310: Concert 13,45; Conf. 14; Jurnalul radio. 14,05 ; Cântece franceze. 16,30; Comunicate. 1635; Bursa. 1645; Muzică ușoară. 17,45; pentru bolnav. 1815. Taniejew: trio de pian. 18,50; Conf. 19; Inf. agricole. 1910; Viaţa culturală şi artistică a capitalei. 19,15; Recital de Bender. 1945; Conf. 20; Concert de barmoniei. 2010; Causerie. 20,30: Trio de revelers feminin plăci. 20,50: Inf. sportive. 21; Cum trec Uleie de sărbătoare. 21,15: Concert simfonic de la conservatorul din Varşovia. 23,30 .Recitări şi poezii. 23,40. Concert. 24. Comunicate. 005. Muzică de dans şi uşoară de la restaurantul hotelului Bristol. CURENTUL Sâmbătă 1 Decembrie 1934 Sala Ateneului Duminică 2 Decembrie, orele 11 a.m. recitalul celebrului pianist WILHELM KEMPFF în beneficiul «Uniunei Ziariştilor Profesionişti» Program: 1. Bach: Concertul italian; 2. Bach: Bolii -preţuiţii corale; 3. Beethoven: Sonata în «Do minor», op. HI; 4. Schubert: Impropiu în «La bemol» og* ,90, Serenada (Horeb die Lerch, im Aetherblau) prelucra d. Alexandra Kibedi. re: Liszt-Kempff, 5. Brahms: Variaţiuni op. 35, pe o temă de Paganini. , 3 f Bilete la Feder. «Domnul Tudor» de d. Q. Ardeleanu In Biblioteca «Energia» — editura Fundaţiei pentru Literatură şi Artă«Regele Carol I» vă apare un volum închinat vieţii eroice a lui Tudor Vladimirescu, datorit d-lui C. Ardeleanu-Cunoscut dintr'o bogată activitate de romancier, d. Ardeleanu prezintă, de astă dată, o frescă plină de culoare a uneia dintre cele mai mari figuri ale istoriei românilor. Dupa «Viaţa lui Ştefan cel Mare» a d-lui Mihail Sadoveanu, aceasta este a doua carte apărută în biblioteca «Energia» şi care se ocupă de viaţa marilor figuri ale istoriei româneşti.