Curentul, iunie 1936 (Anul 9, nr. 2991-3020)

1936-06-01 / nr. 2991

2 (12 pag.) LE UCIDE / , Ktf (atacați pneUflVffc''-fnk «MdcofeT taaeetekm Incr­adia tatova ci *L­­mm. fimaiă1 adevintal PÎJT jmten^c—13co9 dintr\­ formula renumita aw iîn­ta n mal oare pultw­edgatowe. FLIT «ei­%ca «j'^ic3^ titttc iosecScte dia locuințe. Non p&fetonL LouiWatl asupra Lidonului signal galben, cu soldat ți banda peagrl» Imprdjflofi opal FLII PRAP .ft^^iJo»* j­ _ crdpd­ urf, Insectei» ogJffU­**r* flarins itsnoe t FLFT^insefc+icidii! care ucide întotdeauna! C­LĂDIRI parter ţi etaj cu toate instalaţiile, construim pe terenurile noastre în cartierele: B.dul lancul­ui, Şos. Pan­duri şi Baion, înlesniri de plată. SOCIETATEA COMUNALA LOCUINŢE EFTINE, BUCUREŞTI. BULE­VARDUL DOMNIŢEI 1 Băile Felix (fost la Oradea Pişteanul românesc) Apă termală de 49* C., zilnic 19 milioane litri, conţine aulf fi radium. Cu efect neîntrecut in vindecarea bolilor reuma­tice şi a bolilor femeieşti. Din nou Instalată : baia de nămol, împachetarea cu nămol, băi speciale şi cu acid carbonic—pe lângă Îngrijire medicală Pensiune complecta d­.­i. In iunie si Septembrie tel zilnic 2oo (hotel, bae si mâncare de 3 ori) a la carte, in iulie şi August Lei 2oo zilnic Pentru de el. 11. Lei 100 şi pt. copii până la 12 ani Lei 100 zilnic Deschisă Întreg anul! Reducere pe C. F. R. Distracţii diferite: Tranis, bibliotecă şi băi în aer liber! O invenţie minunată este noua specialitate preservative „Fi.UMn.xiuS BRILLIANT EXTRA PRIMISSIMA” cu o durabilitate de 5 ani. Convingeţi-vă de fineţea lui cer­ând numai veritabilul Primeros. Organizaţia Naţională Română de voiaj şi turism „EUROPA “ Anunţi deschiderea la Carmen-Sylva a hotelurilor sale. HOTEL MOVILA HOTELUL BAILOR, HOTELUL NOU şi a vilelor „VRAJA MARII“ Confort modern, pensiune, băi, etc. Cure forfetare Preţuri convenabile Suferinzi de cord şi a vaselor sanguine. %DORUL REGINA~M4gî^ I tensiune, gută, ficat, rinichi şi a căilor urinare (prostată etc ) reumatism, debili­tate, neurastenie şi boli femeieşti găsesc adevărata vindecare la BĂILE LIPOVA (Peria Banatului) in luna Maiu 50° de reducere La 15 Iunie se va deschide noul şi cel­­­i mai modern strand cu plajă MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizare Dos. Nr. 2519/924. D. loan Nagy supus maghiar de pro­fesiune meseriaş domiciliat în Sibiu, str. Râului Nr. 16 născut în Sarkeresz­­tur, Ungaria la anul 1886 de religie rom. cath. venit şi stabilit în ţară în anul 1922 a făcut la această Comisiu­­ne cerere de a i se acordat naţionali­tatea română, declarând că renunţă la cetăţenia maghiară şi la orice altă supuşenie străină. Conform art. 22 din legea privitoa­re la dobândirea şi pierderea naţionali­tăţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă vreo Întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. CitiţiMica publicitate MINISTERUL DE JUSTIŢIE Direcţiunea Judiciară D. Samuel H. Misei zis Mihelzon, născut la 27 Martie 1914 în Iaşi domi­ciliat în Bucureşti, str. Negru Vodă Nr. 3 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Misei zis Mihelzon în acela de Mihăileanu spre a se nu­mi Samuel Mihăileanu. Ministerul publică aceasta conform art. 11 din legea asupra numelui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă o­­poziţiune In termenul prevăzut de a­­liniatul II al zisului articol. PREDEAL (De închiriat la persoane sănătoa- I 1 toase, vilă luxoasă. A se adresa­­ orele 10 . 1, telefon 3:22.94. Sărbătoarea cea mare a Tineretului Ne găsim la o răscruce istorică. Popoarele lumii sunt prinse în cea mai crâncenă luptă de între­cere. Toate domeniile vieţii, nesfârşit câmp de operaţiuni, sunt adânc brăzdate cruciş şi curmeziş, pen­­­tru a scoate aceea piatră filozo­fală care să însemne „izbânda”. Prezentul interesează prea pu­­ţin. El este muchia de cuţit care desparte trecutul de viitor, e cli­pa care deapănă caerul acestui viitor. In trecut găsim zăcăminte ce ne alimentează elanul, rădăcinile existenţei noastre de aproape 2000 de ani. Trecutul e pârghia cu ajutorul căreia putem răsturna stânca ce acoperă viitorul. Cu cât această pârghie, va fi mai puternică şi mai rezistentă, cu atât ne vom a­­sigura un loc mai sus, în miste­rioasa împărăţie a zilei de mâine. Viitorul, e ţinta spre care min­tea îşi îndreaptă ascuţişul săgeţi­lor ei. Toate naţiunile au înţeles că marea taină a puterii stă în pregătirea acestui viitor. Generaţia de astăzi, aceea care a trecut prin rugul de sacrificii al războiului, rămâne un simbol al generozităţii cu care s-a dăruit idealului naţional. Ea simte ne­voia de a-şi asigura moştenirea, de a face să se cimenteze ceea ce cu atâta jertfă a dobândit. Vrea cu alte cuvinte să aibe mulţumi­rea părintelui ce moare împăcat văzând în juru-i feciori plini de viaţă şi hărnicie. Aici stă justificarea unanimelor griji de pregătire şi îndrumare a tineretului de pretutindeni, aici stă închisă taina atâtor scopuri de supremaţie ce sguduie bătrânul nostru continent. Ţara noastră va putea rămâne în urmă. Din vârful celei mai înalte mo­vile de pază, M. S. Regele, „Ma­rele Străjer al Ţării” a dat cel dintâi semnalul de trezire a con­ştiinţelor. Glasul Voevoda] nu pu­tea rămâne fără ecou. In doi ani Oficiul de Educaţia a Tineretului Român, a putut pă­trunde adânc în massa tinerelor vlăstare aprinzându-le în suflet scânteia sfântă a idealului de muncă şi credinţă în serviciul ţării şi Regelui. Tineretului nostru, organizat în unităţi disciplinate ce-l vom ve­dea aliniat în stoluri, cete şi fa­­lăngi, Marele Străjer i-a dăruit cea mai scumpă ei, sărbătoarea cea mai reprezentativă a neamu­lui , „Ziua de 8 Iunie”. Acest „memento” al trezirii la o viaţă nouă, e menit să cristali­zeze formula de cucerire a viito­rului. Tineretul e dinamic. Ini vrea să i se arate drumul de urmat, chiar când el trece peste pripoara şi urcuşuri grele. Idealul urmărit de Instituţia în­drumătoare C. E. T. R. este de ordin moral, naţional, dar mai ales un ideal ce urmăreşte ridica­rea socială a satului. Vrem să desvoltăm în tineret cultul tradiţiei şi obiceiurilor strămoşeşti, cultul dinastiei şi al Patriei, dar în acelaş timp cultul pentru pământul ţării frământat de lupte şi stropit cu lacrimi. Sărbătoarea tineretului e paz­­nicul cel mare al străbunilor, e cinstirea marilor Voevozi, dar şi saltul hotărât al ţării, spre locul de cinste la care are dreptul să năzuiască. Maior Adjut, T. Sidorov­ici Secretar O. E. T. R. CARNETUL ZILEI Şedinţa Academiei Române Vineri la oca 15 Academia Ro­mână a ţinut şedinţa de recepţie a noului său membru, ales în per­soana d-lui profesor Dimitrie Discursurile sunt încă un prilej de triumf pentru cei cari urmează a fi primiţi în Academie. Eu însă ca om de ştiinţă, care nu prea m-am îndeletnicit cu alcătuirea de fraze frumoase, îndrăsnesc să spun că un discurs academic pen­tru mine constitue o grea proble­mă, ţinând, seamă mai ales de iluştrii mei ascultători. Asemenea neîndemânare a fost adesea dove­dită la savanţi. Aşa, mai deunăzi gazetele arătând cum a fost pu­­mit un matematician la o Acade­mie din străinătate, spuneau că discursul său a fost simplu, linear. Eu am fost menit să vorbesc as­tăzi despre, d-rul Ion Cantacu­­zino, care mi-a fost înaintaş pe a­­cest scaun la secţia ştiinţifică. La rându-i, d-rul Cantacuzino a ocupat locul lui­ Petre Poni. Din nenorocire dr. Cantacuzino a murit înainte de a-şi citi dis­cursul despre P. Poni, deci se cu­­vine a-l pomeni azi şi pe el. D. prof. Pompeiu face un fru­mos portret al lui Petre Poni. Trece apoi la biografia lui Ion Cantacuzino arătând sentimentele de naţionalism şi francofilie de cari era animat. Născut în Bucureşti la 1863 I. Cantacuzino intră la 1879 la liceul Louis le Grand din Paris, trecân­­du-şi apoi bacalaureatul şi termi­nând şi studiile superioare tot în capitala Franţei. Pompeiu, ilustrul matematician, care ocupă azi scaunul rămas va­­cant prin moartea profesorului dr. Ion Cantacuzino. „Pasiunea dominantă a vieţii mele — zicea el — a fost studiul ştiinţific al vieţii pe care am iu­bit-o tot aşa de mult ca şi na­tura.” După ce îşi ia doctoratul în ştiinţe şi apoi în medicină, revine in ţară, la Iaşi, unde stă doi ani. De aci pleacă din nou la Paris, unde îşi începe cercetările în la­boratoarele institutului Pasteur. Revenit la Bucureşti, este nu­mit profesor la facuitatea de me­dicină. In acelaş timp întreprinde şi cercetările sale în domeniul to­xicologiei, cari trebuiau să-l facă ilustru mai târziu. Totodată se o­­cupă de organizarea serviciilor sanitare, înfiinţează spitale şi di­ferite laboratoare şi face să se vo­teze diverse legi cu caracter sani­tar. Cu prilejul campaniei din 1913 şi a marelui răsboi din 1916 cur. după încheerea păcii, primul de­ I. Cantacuzino şi-a dovedit meri­tele cu prisosinţă. El a fost apoi, după încheierea păcii primul de­legat român care a semnat trata­tul de la Trianon. In guvernul d-lui Iorga, Canta­cuzino a fost ministru al sănă­tăţii. Nu mult după aceea, moar­tea l-a răpit în mod năprasnic. Prin descoperirile sale — rezultat al unei munci uriaşe — dr. I. Can­tacuzino a fost, nu numai pentru români, ci pentru ştiinţa univer­sală, o podoabă rară, de la 29 Mai curent, d. Andrei Răd­u­­lescu, vicepreşedinte, a prezentat scrieri ale d-lui Giorgio del Vecchio, profesor la Universitatea din Roma şi membru de onoare al Academiei Române. D. Silviu Dragomir a prezentat „Anuarul 1934—35” al Universităţii „Regele Ferdinand I" din Cluj Expoziţia Jiquidi din sala „Dalles” consacrată de ta­lentatul pictor şi humorist copilului obţine un frumos succes, atât in fata criticei, a amatorilor cât și a cum­părătorilor de artă. E un succes me­ritat menit să stimuleze energiile creatoare ale acestui pictor tânăr, dar de matur talent. Jiquide fiul vrednicul fiu al lui Jiquidi, care a fost cel dintâi humorist in țara noa­stră. ■■ 'í#* „Vremea“ în ultimul său număr, comentează căderea Abisiniei şi trecutul ei isto­ric. Din numeroasele sale articole reţi­nem: in faţa victoriei italiene... de C. A. Donescu; i£§1§ Italia O mare pute­re? de Emil cioran; Menilek, Omul de la Adua, de Ion Anestin; Mareşa­lul Badoglio, de Petru Comarnescu, Exemplul Abisiniei, de C. Delalurtu, caia, Al treilea imperiu African, de E. A. Poulopol, etc., etc. 50 fotografii luate cu prilejul ulti­melor evenimente petrecute în Abisi­nia și Italia. Teatru radiofonic Duminică 31 Mai orele 21 se transmite din studio-ul Radio-ului în regia d-lui Haig Acterian .„Marina­rul Smirniot” act radiofonic de M. Davidoglu. Interpretarea cuprinde pe: d-ni Sor­ana Ţopa şi d-nii Lăzărescu Dem. Psatta, Lungianu. Discursul de recepţie al (Hui pro). Dim. pompeiu Ziua Domnului L-am întâlnit deunăzi pe stradă: moşneag vânjos, preot de peste şapte­zeci de ani, dar nu toate puterile su­fleteşti. Mi-a arătat nişte edili pos­tale intrate, cari înfăţişau biserica făcută sau refăcută cu toată cheltu­iala lui, acolo, sub poalele munţilor Vrancei, unde venerabilul duhovnic a văzut lumina zilei. A făcut, el singur, o biserică, în sa­­tul lui,, de obârşie! Mi-a arătat, în imaginile pe cari le avea în mână, al­tarul sfântului locaş şi lângă altar, un loc de mormânt. Acolo va odihni ctitorul, la umbra bisericii lui scum­pe, până la ziua Destăinuirii şi a Răs­plăţii ! Mi-a spus cu glas amărât că te pregăteşte să lase biserica lui din Bu­cureşti, unde a slujit aproape o ju­mătate de veac, mi-a spus multe du­reri ale acestui an din urmă, cât va mai rămânea in Capitală, şi m-a fă­cut să resimt covârşitoarea tristeţă a exodului bătrânilo­r duhovnici, azi, sub legea cea nouă care Încadrează vrednicia preoţească in normele func­­ţionarismului public. Dar moşneagul meu — lăsând la o parte amărăciunea din ceasul de faţă — este un exemplu rar de înţelepciu­ne şi de prevedere creştind. Aplicând cinstit în viaţă, credinţa şi Mântui­torul şi slujind Dumnezeescului Ade­văr al învierii Lui din morţi, moş­neagul s'a străduit să-şi facă, lăngă înfricoşatul jertfelnic, coliba de aş­teptare şi de neclintită convingere. Vom învia şi noi la fel cu El! Cât de fericiţi erau părinţii noştri! Cât de admirabilă era temeinicia lor creşti­nă şi râvna lor să-şi asigure, într'un colţ de plai, pe poale de codru, sub zi­durile unei mănăstiri ori măcar unei biserici de obştie, patul de odihnă pentru oscioarele şi ţărâna, menite Minunei şi Biruinţei! Vă daţi seama câtă pază, câtă rezervă, câtă vigilenţă sau — in cazul cel mai rău — câtă năvală de păreri de rău şi de pocăin­ţă cunoşteau sufletele celor ce au zi­dit Curtea-de-Argeş, Cozia, Slatina şi Furia! Unde sunt puterile, unde sunt izvoa­rele minunate, unde, măreaţa invă­ţătură, capabilă să ridice pe oameni, pe culmile eroilor şi ale sfinţilor ? Ele sunt mereu, aci, cu noi, in ini­ma acestui venerabil bătrân care refăcut o biserică sub codrii Vrancei, în patrimoniul intact al Bisericii străbune ţi în conştiinţa acelei, invi­zibile gărzi „care moare dar nu se predă­!” Şi Dumnezeu are zilele lui de mare demonstraţie, supremele examene la cari ne cheamă­ţi marea lui rezervă de minuni. Nici de data aceasta, nu va fi lungă aşteptarea. Gala Gr 9mHoh D-na Rita Guetta Stern, aşa de apreciată în lumea muzicală şi in elita intelectuală şi mondenă atât din Bucureşti cât şi din oraşul său de baştină — Veneţia — a stat, mai zilele trecute, în Cetatea Re­gină a Lagunelor, un concert ere muzică, prin care s’a închis sena concertelor de la Academia muzi­cală „Benedetto Marcel Iortate de către asociaţia muzicală „Dopofa­­voro’’. D-na Guetta Stern şi-a regăsit în publicul ales şi subţire ce se îngrămădise în saloanele vechiului palat veneţian, acea primire cor­dială şi entuziastă, pe care o me­rită arta sa binecunoscută, însu­fleţită de atâtea căldură, gingăşie şi putere de sentiment. Programul, alcătuit cu multă pri­cepere şi dibăcie, cuprindea unele pagini deosebit de expresive din autori clasici şi contimporani, ca Handel şi C. Frank, Benedetto Inarnus, Respigh­, Brahms, Strauss, nişte pagini glăsuitoare din epoci, stiluri şi tendinţe diferite, pe care aristocrata şi desăvârşita cântărea­ţă a ştiut să-l tălmăcească, cu o fineţe catifelată de dicţiune, cu o mlădioasă nuanţare de accente ar­monice, cu un avânt înaripat şi aproape pătimaş al cântului, cari îi sunt podoaba nestimată, o po­doabă rezultând din trio fericită îm­­perechiere a talentului muzical cu temperamentul artistic, a darului vocii cu desăvârşirea şcoalei. A fost, mai ales, o clipă de înal­­tă desfătare sufletească, interpreta­rea ce d-na Onetta Stern a dat-o, pentru prima oară, chiar în Italia, a unor compoziţii superior de in­spirate şi meşteşugit de închegate, de-ale maestrului veneţian Guido Bianchini, ce era de faţă. Concertul s-a închis cu un du­ios cântec de dor, cântat pe româ­neşte de strălucita concertistă, şi care a fost urmărit cu viu interes de publicul cunoscător şi a fost sa­lutat la urmă cu aplaude entuziaste ce nu mai conteneau. D-nei Guetta i-au fost colabora­tori vrednici maestrul Agosti la pian, iar la orgă maestrul Giardo, pe care am avut prilejul să-l aplau­dăm nu de mult la Bucureşti. Expoziţia Duminică 31 Mai, la ora 11 dimi­neaţa, are loc în salonul librăriei de artă Hasefer, din str. Eugeniu Ca­­rada­n, vernisajul expoziţiei de pic­tură a d-rei Magdalena Rădulescu. Răspunsu l­­ui prof. dr. jih. Il­arinescu ruită mai târziu de familie Minis­terului de Instrucţie şi azi e un frumos local de şcoală. Tatăl dvs., Dimitrie G. Pompeiu, din ascen­­denţi basarabeni, era un mic pro­­prietar însă spirit avid de cultură cititor pasionat avea o bibliotecă D. dr. Marinescu a spus urmă­toarele : Răspunsul meu va fi o caldă şi sinceră manifestare de simpatie pentru personalitatea dvs. şi toto­­dată o pledoarie pentru înfrăţi­rea ştiinţelor, atât de îndepărtate de care ne ocupăm fiecare dintre aleasă în care figura la locul de noi. Cugetarea matematică şi cea biologică departe de a se exclude din contra ele se unesc şi fericit este matematicianul care pătrun­de în domeniul fenomenelor bio­logice şi biologistul care aplică datele matematicelor la analiza funcţiunilor organelor vii. Şi a­­cuma să urmărim firul vieţei dvs. din care se desprind personalita­tea şi aptitudinile. Să vă facem anamneza, cum zicem noi medicii, ea este interesantă de cunoscut. V-aţi născut, la 22 Seeptembrie 1873, în comuna Broscăuţi jud. Dorohoiu. Anii copilăriei i-aţi pe­trecut în casa părintească din co­muna Dimochem care a fost de­ onoare „Dacia literară” a lui M. Kogălniceanu şi „România lite­rară” a lui V. Alexandri. El se interesa şi de cărţi de higienă şi de medicină ca să-şi poată creşte copiii în mod sănătos. Totdeodată împins de dorul curiozităţei, în­­jgheba experienţei simple de me­canică şi fizică. Vedem in această ascendenţă o trăsură de unire în­tre ştiinţele naturale şi fizice pro­priu zise. Mama, se trăgea din neam de preoţi cărturari; fraţii ei erau a­­devăr­aţi intelectuali căci găsim pe unul profesor de limba greacă altul procuror la Curtea de Apel şi al treilea oculist meritos. Cum era şi firesc împins de do­­rinţa de a merge şi mai înainte, aţi plecat la studii în cetatea lu­­mină unde aţi urmat cursurile de matematici speciale a lui Carlo Bouilet şi în urmă aţi obţinut li­cenţa în matematici. Neputând realiza dorinţa dvs., de a deveni inginer de construcţii navale, v-aţi preparat pentru o teză de doctorat în ştiinţele matematice, având rara fericire de a lucra sub prive­­gherea ilustrului Poincaré. Teza dv. de doctorat a avut un subiect care a atras atenţia matematicie­nilor asupra dvs şi aţi stârnit multe discuţii. La porţile teoriei funcţiunilor a­­nalitice, o chestiune gr’ea rămăse­se deschisă deşi fusese atacată, fără succes însă, de matematicieni de seamă. Ea a fost rezolvată e­­fectiv de dvs. Ca profesor aţi semănat idei fe­cunde iar prin simplicitatea lumi­noasă ce aduceţi în expunerea teoriilor celor mai delicate, sun­teţi ascultat cu interes şi plăcere. Nu voiu uita că aţi fost chemat să conduceţi desbaterile parla­mentului în calitate de preşedin­te al Camerei căreia, prin tactul, prin măsura cuvintelor şi a ordi­­nei ideilor aduse în discuţie, i-aţi imprimat o directivă şi un nivel pe care nu l a cunoscut prea dese­ori. Ce bine ar fi dacă oamenii po­­litici ar avea o cultură solidă ştiinţifică, sunt convins că multe anomalii sociale ar dispărea ! După ce a făcut elogiul prof. Pompeiu ca distins reprezentant al ştiinţelor matematice d. dr Marinescu indica pe scurt acela ce Biologia doreşte ştiinţelor mate­matice şi încheie spunând: „Condorect, cu drept cuvânt, a­firmase că ştiinţele sunt suscepti­bile de progrese indefinite, totuşi atâtea enigme ale universului n’au găsit până acum dezlegarea lor şi fără îndoială multe vor ră­mâne totdeauna necunoscute. Ig­­norabilus al lui Dubois-Reymond stă neclintit în faţa noastră, cuga­­tare pe care Shakespeare a resu­­mat-o atât de filozofic şi atât de poetic zicând „Sunt mai multe lu­cruri necunoscute în cer şi pe pă­mânt de­cât visuri în filozofia noastră”. Terminând, vă asigur de­­ toată dragostea colegilor noştri şi a mea. Suntem cu toţii fericiţi să avem printre noi o minte limpe­de, un coleg de o rară distincţie şi sinceritate. De aceia vă zicem din adâncul sufletului: „Bine ai venit printre noi”. P. F. Pregătire c­e lucrări In şedinţa Academiei Române de la Concertul­­Unei Rita Guetta Stern la Venefia CURENTUL Luni­i Iunie 1336 Duxnnnicu 311 Mai 1936 1875 m. RADIO ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 361,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (7.30—8.30) 7.30: Deschiderea emisiunii Gimnastică ritmică. Radio jurnal I. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti. 8.30: închiderea emisiunii. ORA RELIGIOASA 11.30: Clopote. 11.35: Predică de pr. Mihail Bulacu 11.50: Muzică religioasă (discuri). Tenebrae factae sunt, de Pelestrina. 11.65: Cronica vieţii religioase de pr. C. Dron. 12.10: Concert coral. Corul Bise­ricii „Domniţa Bălaşa“ condus de I. Ghirescu’ Sfinte Dumnezeule; Heru­­vicul; Răspunsurile mari; Guvine­sa cu adevărat; Veniţi să ne bucurăm. 12.40: Ora. Cota Donării. Calendar comemorativ.­­ 12.43: Corul Reuniunii corale „Li­ra” din jud. Arad. 13.00: Concert de prins. Orchestra Jean Marcu (voce: Jean Marcu): Arii naţionale; Steaua polară vals; Fru­moasa mea cu ochii verzi, romanţă. 13.25-13.36: Culturale. Sport. 13.40: Continuarea concertului Lehariana, potpuriu; Te-am iubit prea mult tango; Ochi negri. 14.16: Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului Romanţe şi arii naţionale; Draga mea cu ochi căprui, baston; Romanţe şi arii naţionale. ORA SATULUI 17.00: Cunoştinţe folositoare de dr. C. Băicoianu. 17.15: Muzică populară. Nicu Do­garu-dacofon: Cine a pus cârciuma ’n drum şi Dealu-i deal; Leana mea şi Eu sunt neagră ca chiperu. Hora de la Argeş. 17.30: D-na Lucia Ciulei: De vorbă cu sătencele. Editura „Cugetarea" adaogă la ră­sunătoarele succese cu „Maria Antoi­nette" şi „Maria Stuart" incă o magis­trală biografia romanţată: MIRABEAU om al dragostei şi om de Stat. Titanul Revoluţiei Franceze, orato­rul incomparabil, al cărui geniu a pro­iectat o strălucită lumină asupra Adu­nării Naţionale, a fost şi in dragoste un Hercule, ale cărui vestite cuceriri au alimentat îndelung cronica galantă a Franţei din acea epocă. Copilăria adolescenţa şi maturitatea, precum şi isprăvile amoroase ale lui Mirabeau, sunt povestite cu multă Înţelegere şi cu farmec neîntrecut de d. Pierre Nae­­zelof.. Figura Titanului apare apoi, In to­iul luptelor politice din anii 1789-1790, in ic. n * t V, -i , ui cu relief şi intensitate, făcându-ne să 17.45: Gazeta sătenilor, de Vrvtor retrâim ^ vremud de­­rfalând­ri Ion Popa. RADIO ROMANIA 18.00: Concert de muzică populară. Taraful Ioniţă Bădiţă: Rujiţă de pe răzor; Foaie verde boabele; Hora muntenească; Mi-a trimes nnica scrisoare; Hora din Trivale; Hora nun­ţii; Du-mă Doamne, du-mă iar; Foae verde şi-o sipică; Băluţa din Găva­­na; Cine a fost stăpân pe Gorj. RADIO BUCUREŞTI 18.00: Meetingul internaţional de aviaţie (Reportaj transmis de pe Ae­roportul Băneasa). RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI 19.00: Ora. Mersul vremii. Cronica vieţii economice şi agricole. 19.20: Concert de muzică variata. Orchestra de salon Radio, dirij. de D. Teodoru: Uvertură spaniolă; Se­renada îndrăgostiţilor; Valsul iubirii; Două foxtroturi; havană dogală; O zi în Pădurea vieneză. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Vacanţa intelectualului de Mircea Eliade. 20.15: Continuarea concertului : Potpuriu din opereta „Alteţa Sa dan­sează“; Vals; Extravanganţe perpu­riu de Morena. 20.55: TEATRU: „Marinarul Smir­niot“ un act radiofonic de M. Davi­doglu. DISTRIBUŢIA: Agafi, Sorana Ţo­­pa; Jean, C-tin Lungeanu; Tit, V. Lă­­zărecsu; Barba Costa, Dem. Psatta. II „IUZII“ un act radiofonic de Eu­­gen Petiti DISTRIBUȚIA: Lia, Lily Popovich George, Emil Bolta; Nicu, Anton Du­­mitrescu; f­iul chelner, Al. Mitric Al 11-lea chelner, C. Antonin; Regia technică, Haig Acterian; Regia artis­tică, Al. Lohan. sociale din care s’a născut o lume nouă. Uriaşa personalitate a lui Mira­beau se situiază pe primul­ plan şi ur­că treptele gloriei până la apoteoză. Stilul d-lui Hezelof, care este deose­bit de îmbietor, antrenant, precum şi formidabilul material folosit, fac a­­ceasta lucrare extrem de interesantă şi agreabilă la citit, răspunzând astfel exigenţelor tuturor categoriilor de lec­tori, fapt pentru care i se prevede un remarcabil succes de librărie. R., condus de Tissescu: Priveşte subjt Noaptea; Cătălina de N. Oancea (so­lo: Stela Ghica); M’a luat nemţii că­­tană de N. Oancea; Cântec nautici Mama de Ghicescu (solist: Eremia A­­lexandrescu); Arcaşul lui Ştefan de Vidu (solist: N. Cliba); Foaie verde şi­ c­­alea de Anastasescu. 22.30: Radio jurnal. 22.40: Rezultatele sportive de Vir­gil Economu. 22.55: Concert de seară. Muzică de operă. Orchestra Radio, dirij. de Al­fred Alessandrescu şi O. C. Nottara. Solişti: Octav Arbore Calmusky, d­na Lya Popp, Petre Ştefănescu Goangă şi Em. Marinescu; Povestea Romei din „Tanhauser“ (Octav Arbore Cal­­musky); Povestea Graiului din „Lo­hengrin“ (Octav Arbore Calmusky)! Actul II din „Samson şi Dalila“ (dna Lya Popp, Petre Ştefănescu Goangă şi Em. Marinescu), dir. de A. Alessan­drescu); Două arii din „Maeştrii c­ân­tăreţi“ (Octav Arbore Calmusky). 0.05: Ultimele ştiri. MIRABEAU, Om al dragostei şi Om de Stat de PIERRE NEZELOF 22.0.6. Corul Asoc. Culturale O. F. te o ediţie românească. „La presse periodique en Roumanie“ Cu prilejul expoziţiei mondiale a presei catolice inaugurată în Citta del Vaticano la 12. 5. 1936, se cere, din fiecare ţară, un minuţios răspuns la ,.Scrimea pentru un studiu asupra presei periodice catolice şi necato­­lice". „ La noi, această sarcină, a primit-o Păr. canonic loan Georgescu. Sfinţia Sa a şi redactat şi tipărit această lu­crare, sub titlul „La presse périodi­­que en Roumanie” ,Oradea, 1936, 192 pagini in 8” mare, preţul 60 lei). In clipa când văd lumina tiparului aceste rânduri, lucrarea amintită a trecut frontiera să dea seamă înaintea ae­­ropagului de la Roma despre străda­niile publicistice din România de mai bine de o sută de ani. Revista „Vestitorul" din Oradea Mare e încredinţată că un asemenea studiu, dacă e bun şi folositor pentru cauza noastră bisericească şi naţio­nală, când se tipăreşte într'o limbă universală ca cea franceză, el e indis­pensabil în limba română. Nu se poa­te admite ca alţii să cunoască mai bi­ne lucrurile ce ne privesc, decât noi. De aceea, această revistă a cerut şi obţinut de la autor dreptul de­ a scoa­ FIXATORUL IDEAL AL PARULUI întrebuinţează doamne si DOMNII DIN LUMEA ELEGANTĂ

Next