Curentul, iunie 1936 (Anul 9, nr. 2991-3020)
1936-06-01 / nr. 2991
2 (12 pag.) LE UCIDE / , Ktf (atacați pneUflVffc''-fnk «MdcofeT taaeetekm Incradia tatova ci *Lmm. fimaiă1 adevintal PÎJT jmten^c—13co9 dintr\ formula renumita aw iînta n mal oare pultwedgatowe. FLIT «ei%ca «j'^ic3^ titttc iosecScte dia locuințe. Non p&fetonL LouiWatl asupra Lidonului signal galben, cu soldat ți banda peagrl» Imprdjflofi opal FLII PRAP .ft^^iJo»* j _ crdpd urf, Insectei» ogJffU**r* flarins itsnoe t FLFT^insefc+icidii! care ucide întotdeauna! CLĂDIRI parter ţi etaj cu toate instalaţiile, construim pe terenurile noastre în cartierele: B.dul lancului, Şos. Panduri şi Baion, înlesniri de plată. SOCIETATEA COMUNALA LOCUINŢE EFTINE, BUCUREŞTI. BULEVARDUL DOMNIŢEI 1 Băile Felix (fost la Oradea Pişteanul românesc) Apă termală de 49* C., zilnic 19 milioane litri, conţine aulf fi radium. Cu efect neîntrecut in vindecarea bolilor reumatice şi a bolilor femeieşti. Din nou Instalată : baia de nămol, împachetarea cu nămol, băi speciale şi cu acid carbonic—pe lângă Îngrijire medicală Pensiune complecta d.i. In iunie si Septembrie tel zilnic 2oo (hotel, bae si mâncare de 3 ori) a la carte, in iulie şi August Lei 2oo zilnic Pentru de el. 11. Lei 100 şi pt. copii până la 12 ani Lei 100 zilnic Deschisă Întreg anul! Reducere pe C. F. R. Distracţii diferite: Tranis, bibliotecă şi băi în aer liber! O invenţie minunată este noua specialitate preservative „Fi.UMn.xiuS BRILLIANT EXTRA PRIMISSIMA” cu o durabilitate de 5 ani. Convingeţi-vă de fineţea lui cerând numai veritabilul Primeros. Organizaţia Naţională Română de voiaj şi turism „EUROPA “ Anunţi deschiderea la Carmen-Sylva a hotelurilor sale. HOTEL MOVILA HOTELUL BAILOR, HOTELUL NOU şi a vilelor „VRAJA MARII“ Confort modern, pensiune, băi, etc. Cure forfetare Preţuri convenabile Suferinzi de cord şi a vaselor sanguine. %DORUL REGINA~M4gî^ I tensiune, gută, ficat, rinichi şi a căilor urinare (prostată etc ) reumatism, debilitate, neurastenie şi boli femeieşti găsesc adevărata vindecare la BĂILE LIPOVA (Peria Banatului) in luna Maiu 50° de reducere La 15 Iunie se va deschide noul şi celi mai modern strand cu plajă MINISTERUL JUSTIŢIEI Comisiunea de naturalizare Dos. Nr. 2519/924. D. loan Nagy supus maghiar de profesiune meseriaş domiciliat în Sibiu, str. Râului Nr. 16 născut în Sarkeresztur, Ungaria la anul 1886 de religie rom. cath. venit şi stabilit în ţară în anul 1922 a făcut la această Comisiune cerere de a i se acordat naţionalitatea română, declarând că renunţă la cetăţenia maghiară şi la orice altă supuşenie străină. Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică aceasta spre ştiinţa acelora care ar voi să facă vreo Întâmpinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege. CitiţiMica publicitate MINISTERUL DE JUSTIŢIE Direcţiunea Judiciară D. Samuel H. Misei zis Mihelzon, născut la 27 Martie 1914 în Iaşi domiciliat în Bucureşti, str. Negru Vodă Nr. 3 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Misei zis Mihelzon în acela de Mihăileanu spre a se numi Samuel Mihăileanu. Ministerul publică aceasta conform art. 11 din legea asupra numelui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune In termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. PREDEAL (De închiriat la persoane sănătoa- I 1 toase, vilă luxoasă. A se adresa orele 10 . 1, telefon 3:22.94. Sărbătoarea cea mare a Tineretului Ne găsim la o răscruce istorică. Popoarele lumii sunt prinse în cea mai crâncenă luptă de întrecere. Toate domeniile vieţii, nesfârşit câmp de operaţiuni, sunt adânc brăzdate cruciş şi curmeziş, pentru a scoate aceea piatră filozofală care să însemne „izbânda”. Prezentul interesează prea puţin. El este muchia de cuţit care desparte trecutul de viitor, e clipa care deapănă caerul acestui viitor. In trecut găsim zăcăminte ce ne alimentează elanul, rădăcinile existenţei noastre de aproape 2000 de ani. Trecutul e pârghia cu ajutorul căreia putem răsturna stânca ce acoperă viitorul. Cu cât această pârghie, va fi mai puternică şi mai rezistentă, cu atât ne vom asigura un loc mai sus, în misterioasa împărăţie a zilei de mâine. Viitorul, e ţinta spre care mintea îşi îndreaptă ascuţişul săgeţilor ei. Toate naţiunile au înţeles că marea taină a puterii stă în pregătirea acestui viitor. Generaţia de astăzi, aceea care a trecut prin rugul de sacrificii al războiului, rămâne un simbol al generozităţii cu care s-a dăruit idealului naţional. Ea simte nevoia de a-şi asigura moştenirea, de a face să se cimenteze ceea ce cu atâta jertfă a dobândit. Vrea cu alte cuvinte să aibe mulţumirea părintelui ce moare împăcat văzând în juru-i feciori plini de viaţă şi hărnicie. Aici stă justificarea unanimelor griji de pregătire şi îndrumare a tineretului de pretutindeni, aici stă închisă taina atâtor scopuri de supremaţie ce sguduie bătrânul nostru continent. Ţara noastră va putea rămâne în urmă. Din vârful celei mai înalte movile de pază, M. S. Regele, „Marele Străjer al Ţării” a dat cel dintâi semnalul de trezire a conştiinţelor. Glasul Voevoda] nu putea rămâne fără ecou. In doi ani Oficiul de Educaţia a Tineretului Român, a putut pătrunde adânc în massa tinerelor vlăstare aprinzându-le în suflet scânteia sfântă a idealului de muncă şi credinţă în serviciul ţării şi Regelui. Tineretului nostru, organizat în unităţi disciplinate ce-l vom vedea aliniat în stoluri, cete şi falăngi, Marele Străjer i-a dăruit cea mai scumpă ei, sărbătoarea cea mai reprezentativă a neamului , „Ziua de 8 Iunie”. Acest „memento” al trezirii la o viaţă nouă, e menit să cristalizeze formula de cucerire a viitorului. Tineretul e dinamic. Ini vrea să i se arate drumul de urmat, chiar când el trece peste pripoara şi urcuşuri grele. Idealul urmărit de Instituţia îndrumătoare C. E. T. R. este de ordin moral, naţional, dar mai ales un ideal ce urmăreşte ridicarea socială a satului. Vrem să desvoltăm în tineret cultul tradiţiei şi obiceiurilor strămoşeşti, cultul dinastiei şi al Patriei, dar în acelaş timp cultul pentru pământul ţării frământat de lupte şi stropit cu lacrimi. Sărbătoarea tineretului e paznicul cel mare al străbunilor, e cinstirea marilor Voevozi, dar şi saltul hotărât al ţării, spre locul de cinste la care are dreptul să năzuiască. Maior Adjut, T. Sidorovici Secretar O. E. T. R. CARNETUL ZILEI Şedinţa Academiei Române Vineri la oca 15 Academia Română a ţinut şedinţa de recepţie a noului său membru, ales în persoana d-lui profesor Dimitrie Discursurile sunt încă un prilej de triumf pentru cei cari urmează a fi primiţi în Academie. Eu însă ca om de ştiinţă, care nu prea m-am îndeletnicit cu alcătuirea de fraze frumoase, îndrăsnesc să spun că un discurs academic pentru mine constitue o grea problemă, ţinând, seamă mai ales de iluştrii mei ascultători. Asemenea neîndemânare a fost adesea dovedită la savanţi. Aşa, mai deunăzi gazetele arătând cum a fost pumit un matematician la o Academie din străinătate, spuneau că discursul său a fost simplu, linear. Eu am fost menit să vorbesc astăzi despre, d-rul Ion Cantacuzino, care mi-a fost înaintaş pe acest scaun la secţia ştiinţifică. La rându-i, d-rul Cantacuzino a ocupat locul lui Petre Poni. Din nenorocire dr. Cantacuzino a murit înainte de a-şi citi discursul despre P. Poni, deci se cuvine a-l pomeni azi şi pe el. D. prof. Pompeiu face un frumos portret al lui Petre Poni. Trece apoi la biografia lui Ion Cantacuzino arătând sentimentele de naţionalism şi francofilie de cari era animat. Născut în Bucureşti la 1863 I. Cantacuzino intră la 1879 la liceul Louis le Grand din Paris, trecându-şi apoi bacalaureatul şi terminând şi studiile superioare tot în capitala Franţei. Pompeiu, ilustrul matematician, care ocupă azi scaunul rămas vacant prin moartea profesorului dr. Ion Cantacuzino. „Pasiunea dominantă a vieţii mele — zicea el — a fost studiul ştiinţific al vieţii pe care am iubit-o tot aşa de mult ca şi natura.” După ce îşi ia doctoratul în ştiinţe şi apoi în medicină, revine in ţară, la Iaşi, unde stă doi ani. De aci pleacă din nou la Paris, unde îşi începe cercetările în laboratoarele institutului Pasteur. Revenit la Bucureşti, este numit profesor la facuitatea de medicină. In acelaş timp întreprinde şi cercetările sale în domeniul toxicologiei, cari trebuiau să-l facă ilustru mai târziu. Totodată se ocupă de organizarea serviciilor sanitare, înfiinţează spitale şi diferite laboratoare şi face să se voteze diverse legi cu caracter sanitar. Cu prilejul campaniei din 1913 şi a marelui răsboi din 1916 cur. după încheerea păcii, primul de I. Cantacuzino şi-a dovedit meritele cu prisosinţă. El a fost apoi, după încheierea păcii primul delegat român care a semnat tratatul de la Trianon. In guvernul d-lui Iorga, Cantacuzino a fost ministru al sănătăţii. Nu mult după aceea, moartea l-a răpit în mod năprasnic. Prin descoperirile sale — rezultat al unei munci uriaşe — dr. I. Cantacuzino a fost, nu numai pentru români, ci pentru ştiinţa universală, o podoabă rară, de la 29 Mai curent, d. Andrei Rădulescu, vicepreşedinte, a prezentat scrieri ale d-lui Giorgio del Vecchio, profesor la Universitatea din Roma şi membru de onoare al Academiei Române. D. Silviu Dragomir a prezentat „Anuarul 1934—35” al Universităţii „Regele Ferdinand I" din Cluj Expoziţia Jiquidi din sala „Dalles” consacrată de talentatul pictor şi humorist copilului obţine un frumos succes, atât in fata criticei, a amatorilor cât și a cumpărătorilor de artă. E un succes meritat menit să stimuleze energiile creatoare ale acestui pictor tânăr, dar de matur talent. Jiquide fiul vrednicul fiu al lui Jiquidi, care a fost cel dintâi humorist in țara noastră. ■■ 'í#* „Vremea“ în ultimul său număr, comentează căderea Abisiniei şi trecutul ei istoric. Din numeroasele sale articole reţinem: in faţa victoriei italiene... de C. A. Donescu; i£§1§ Italia O mare putere? de Emil cioran; Menilek, Omul de la Adua, de Ion Anestin; Mareşalul Badoglio, de Petru Comarnescu, Exemplul Abisiniei, de C. Delalurtu, caia, Al treilea imperiu African, de E. A. Poulopol, etc., etc. 50 fotografii luate cu prilejul ultimelor evenimente petrecute în Abisinia și Italia. Teatru radiofonic Duminică 31 Mai orele 21 se transmite din studio-ul Radio-ului în regia d-lui Haig Acterian .„Marinarul Smirniot” act radiofonic de M. Davidoglu. Interpretarea cuprinde pe: d-ni Sorana Ţopa şi d-nii Lăzărescu Dem. Psatta, Lungianu. Discursul de recepţie al (Hui pro). Dim. pompeiu Ziua Domnului L-am întâlnit deunăzi pe stradă: moşneag vânjos, preot de peste şaptezeci de ani, dar nu toate puterile sufleteşti. Mi-a arătat nişte edili postale intrate, cari înfăţişau biserica făcută sau refăcută cu toată cheltuiala lui, acolo, sub poalele munţilor Vrancei, unde venerabilul duhovnic a văzut lumina zilei. A făcut, el singur, o biserică, în satul lui,, de obârşie! Mi-a arătat, în imaginile pe cari le avea în mână, altarul sfântului locaş şi lângă altar, un loc de mormânt. Acolo va odihni ctitorul, la umbra bisericii lui scumpe, până la ziua Destăinuirii şi a Răsplăţii ! Mi-a spus cu glas amărât că te pregăteşte să lase biserica lui din Bucureşti, unde a slujit aproape o jumătate de veac, mi-a spus multe dureri ale acestui an din urmă, cât va mai rămânea in Capitală, şi m-a făcut să resimt covârşitoarea tristeţă a exodului bătrânilor duhovnici, azi, sub legea cea nouă care Încadrează vrednicia preoţească in normele funcţionarismului public. Dar moşneagul meu — lăsând la o parte amărăciunea din ceasul de faţă — este un exemplu rar de înţelepciune şi de prevedere creştind. Aplicând cinstit în viaţă, credinţa şi Mântuitorul şi slujind Dumnezeescului Adevăr al învierii Lui din morţi, moşneagul s'a străduit să-şi facă, lăngă înfricoşatul jertfelnic, coliba de aşteptare şi de neclintită convingere. Vom învia şi noi la fel cu El! Cât de fericiţi erau părinţii noştri! Cât de admirabilă era temeinicia lor creştină şi râvna lor să-şi asigure, într'un colţ de plai, pe poale de codru, sub zidurile unei mănăstiri ori măcar unei biserici de obştie, patul de odihnă pentru oscioarele şi ţărâna, menite Minunei şi Biruinţei! Vă daţi seama câtă pază, câtă rezervă, câtă vigilenţă sau — in cazul cel mai rău — câtă năvală de păreri de rău şi de pocăinţă cunoşteau sufletele celor ce au zidit Curtea-de-Argeş, Cozia, Slatina şi Furia! Unde sunt puterile, unde sunt izvoarele minunate, unde, măreaţa invăţătură, capabilă să ridice pe oameni, pe culmile eroilor şi ale sfinţilor ? Ele sunt mereu, aci, cu noi, in inima acestui venerabil bătrân care refăcut o biserică sub codrii Vrancei, în patrimoniul intact al Bisericii străbune ţi în conştiinţa acelei, invizibile gărzi „care moare dar nu se predă!” Şi Dumnezeu are zilele lui de mare demonstraţie, supremele examene la cari ne cheamăţi marea lui rezervă de minuni. Nici de data aceasta, nu va fi lungă aşteptarea. Gala Gr 9mHoh D-na Rita Guetta Stern, aşa de apreciată în lumea muzicală şi in elita intelectuală şi mondenă atât din Bucureşti cât şi din oraşul său de baştină — Veneţia — a stat, mai zilele trecute, în Cetatea Regină a Lagunelor, un concert ere muzică, prin care s’a închis sena concertelor de la Academia muzicală „Benedetto Marcel Iortate de către asociaţia muzicală „Dopofavoro’’. D-na Guetta Stern şi-a regăsit în publicul ales şi subţire ce se îngrămădise în saloanele vechiului palat veneţian, acea primire cordială şi entuziastă, pe care o merită arta sa binecunoscută, însufleţită de atâtea căldură, gingăşie şi putere de sentiment. Programul, alcătuit cu multă pricepere şi dibăcie, cuprindea unele pagini deosebit de expresive din autori clasici şi contimporani, ca Handel şi C. Frank, Benedetto Inarnus, Respigh, Brahms, Strauss, nişte pagini glăsuitoare din epoci, stiluri şi tendinţe diferite, pe care aristocrata şi desăvârşita cântăreaţă a ştiut să-l tălmăcească, cu o fineţe catifelată de dicţiune, cu o mlădioasă nuanţare de accente armonice, cu un avânt înaripat şi aproape pătimaş al cântului, cari îi sunt podoaba nestimată, o podoabă rezultând din trio fericită împerechiere a talentului muzical cu temperamentul artistic, a darului vocii cu desăvârşirea şcoalei. A fost, mai ales, o clipă de înaltă desfătare sufletească, interpretarea ce d-na Onetta Stern a dat-o, pentru prima oară, chiar în Italia, a unor compoziţii superior de inspirate şi meşteşugit de închegate, de-ale maestrului veneţian Guido Bianchini, ce era de faţă. Concertul s-a închis cu un duios cântec de dor, cântat pe româneşte de strălucita concertistă, şi care a fost urmărit cu viu interes de publicul cunoscător şi a fost salutat la urmă cu aplaude entuziaste ce nu mai conteneau. D-nei Guetta i-au fost colaboratori vrednici maestrul Agosti la pian, iar la orgă maestrul Giardo, pe care am avut prilejul să-l aplaudăm nu de mult la Bucureşti. Expoziţia Duminică 31 Mai, la ora 11 dimineaţa, are loc în salonul librăriei de artă Hasefer, din str. Eugeniu Caradan, vernisajul expoziţiei de pictură a d-rei Magdalena Rădulescu. Răspunsu lui prof. dr. jih. Ilarinescu ruită mai târziu de familie Ministerului de Instrucţie şi azi e un frumos local de şcoală. Tatăl dvs., Dimitrie G. Pompeiu, din ascendenţi basarabeni, era un mic proprietar însă spirit avid de cultură cititor pasionat avea o bibliotecă D. dr. Marinescu a spus următoarele : Răspunsul meu va fi o caldă şi sinceră manifestare de simpatie pentru personalitatea dvs. şi totodată o pledoarie pentru înfrăţirea ştiinţelor, atât de îndepărtate de care ne ocupăm fiecare dintre aleasă în care figura la locul de noi. Cugetarea matematică şi cea biologică departe de a se exclude din contra ele se unesc şi fericit este matematicianul care pătrunde în domeniul fenomenelor biologice şi biologistul care aplică datele matematicelor la analiza funcţiunilor organelor vii. Şi acuma să urmărim firul vieţei dvs. din care se desprind personalitatea şi aptitudinile. Să vă facem anamneza, cum zicem noi medicii, ea este interesantă de cunoscut. V-aţi născut, la 22 Seeptembrie 1873, în comuna Broscăuţi jud. Dorohoiu. Anii copilăriei i-aţi petrecut în casa părintească din comuna Dimochem care a fost de onoare „Dacia literară” a lui M. Kogălniceanu şi „România literară” a lui V. Alexandri. El se interesa şi de cărţi de higienă şi de medicină ca să-şi poată creşte copiii în mod sănătos. Totdeodată împins de dorul curiozităţei, înjgheba experienţei simple de mecanică şi fizică. Vedem in această ascendenţă o trăsură de unire între ştiinţele naturale şi fizice propriu zise. Mama, se trăgea din neam de preoţi cărturari; fraţii ei erau adevăraţi intelectuali căci găsim pe unul profesor de limba greacă altul procuror la Curtea de Apel şi al treilea oculist meritos. Cum era şi firesc împins de dorinţa de a merge şi mai înainte, aţi plecat la studii în cetatea lumină unde aţi urmat cursurile de matematici speciale a lui Carlo Bouilet şi în urmă aţi obţinut licenţa în matematici. Neputând realiza dorinţa dvs., de a deveni inginer de construcţii navale, v-aţi preparat pentru o teză de doctorat în ştiinţele matematice, având rara fericire de a lucra sub privegherea ilustrului Poincaré. Teza dv. de doctorat a avut un subiect care a atras atenţia matematicienilor asupra dvs şi aţi stârnit multe discuţii. La porţile teoriei funcţiunilor analitice, o chestiune gr’ea rămăsese deschisă deşi fusese atacată, fără succes însă, de matematicieni de seamă. Ea a fost rezolvată efectiv de dvs. Ca profesor aţi semănat idei fecunde iar prin simplicitatea luminoasă ce aduceţi în expunerea teoriilor celor mai delicate, sunteţi ascultat cu interes şi plăcere. Nu voiu uita că aţi fost chemat să conduceţi desbaterile parlamentului în calitate de preşedinte al Camerei căreia, prin tactul, prin măsura cuvintelor şi a ordinei ideilor aduse în discuţie, i-aţi imprimat o directivă şi un nivel pe care nu l a cunoscut prea deseori. Ce bine ar fi dacă oamenii politici ar avea o cultură solidă ştiinţifică, sunt convins că multe anomalii sociale ar dispărea ! După ce a făcut elogiul prof. Pompeiu ca distins reprezentant al ştiinţelor matematice d. dr Marinescu indica pe scurt acela ce Biologia doreşte ştiinţelor matematice şi încheie spunând: „Condorect, cu drept cuvânt, afirmase că ştiinţele sunt susceptibile de progrese indefinite, totuşi atâtea enigme ale universului n’au găsit până acum dezlegarea lor şi fără îndoială multe vor rămâne totdeauna necunoscute. Ignorabilus al lui Dubois-Reymond stă neclintit în faţa noastră, cugatare pe care Shakespeare a resumat-o atât de filozofic şi atât de poetic zicând „Sunt mai multe lucruri necunoscute în cer şi pe pământ decât visuri în filozofia noastră”. Terminând, vă asigur de toată dragostea colegilor noştri şi a mea. Suntem cu toţii fericiţi să avem printre noi o minte limpede, un coleg de o rară distincţie şi sinceritate. De aceia vă zicem din adâncul sufletului: „Bine ai venit printre noi”. P. F. Pregătire ce lucrări In şedinţa Academiei Române de la ConcertulUnei Rita Guetta Stern la Venefia CURENTUL Lunii Iunie 1336 Duxnnnicu 311 Mai 1936 1875 m. RADIO ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 361,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (7.30—8.30) 7.30: Deschiderea emisiunii Gimnastică ritmică. Radio jurnal I. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti. 8.30: închiderea emisiunii. ORA RELIGIOASA 11.30: Clopote. 11.35: Predică de pr. Mihail Bulacu 11.50: Muzică religioasă (discuri). Tenebrae factae sunt, de Pelestrina. 11.65: Cronica vieţii religioase de pr. C. Dron. 12.10: Concert coral. Corul Bisericii „Domniţa Bălaşa“ condus de I. Ghirescu’ Sfinte Dumnezeule; Heruvicul; Răspunsurile mari; Guvinesa cu adevărat; Veniţi să ne bucurăm. 12.40: Ora. Cota Donării. Calendar comemorativ. 12.43: Corul Reuniunii corale „Lira” din jud. Arad. 13.00: Concert de prins. Orchestra Jean Marcu (voce: Jean Marcu): Arii naţionale; Steaua polară vals; Frumoasa mea cu ochii verzi, romanţă. 13.25-13.36: Culturale. Sport. 13.40: Continuarea concertului Lehariana, potpuriu; Te-am iubit prea mult tango; Ochi negri. 14.16: Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului Romanţe şi arii naţionale; Draga mea cu ochi căprui, baston; Romanţe şi arii naţionale. ORA SATULUI 17.00: Cunoştinţe folositoare de dr. C. Băicoianu. 17.15: Muzică populară. Nicu Dogaru-dacofon: Cine a pus cârciuma ’n drum şi Dealu-i deal; Leana mea şi Eu sunt neagră ca chiperu. Hora de la Argeş. 17.30: D-na Lucia Ciulei: De vorbă cu sătencele. Editura „Cugetarea" adaogă la răsunătoarele succese cu „Maria Antoinette" şi „Maria Stuart" incă o magistrală biografia romanţată: MIRABEAU om al dragostei şi om de Stat. Titanul Revoluţiei Franceze, oratorul incomparabil, al cărui geniu a proiectat o strălucită lumină asupra Adunării Naţionale, a fost şi in dragoste un Hercule, ale cărui vestite cuceriri au alimentat îndelung cronica galantă a Franţei din acea epocă. Copilăria adolescenţa şi maturitatea, precum şi isprăvile amoroase ale lui Mirabeau, sunt povestite cu multă Înţelegere şi cu farmec neîntrecut de d. Pierre Naezelof.. Figura Titanului apare apoi, In toiul luptelor politice din anii 1789-1790, in ic. n * t V, -i , ui cu relief şi intensitate, făcându-ne să 17.45: Gazeta sătenilor, de Vrvtor retrâim ^ vremud derfalândri Ion Popa. RADIO ROMANIA 18.00: Concert de muzică populară. Taraful Ioniţă Bădiţă: Rujiţă de pe răzor; Foaie verde boabele; Hora muntenească; Mi-a trimes nnica scrisoare; Hora din Trivale; Hora nunţii; Du-mă Doamne, du-mă iar; Foae verde şi-o sipică; Băluţa din Găvana; Cine a fost stăpân pe Gorj. RADIO BUCUREŞTI 18.00: Meetingul internaţional de aviaţie (Reportaj transmis de pe Aeroportul Băneasa). RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI 19.00: Ora. Mersul vremii. Cronica vieţii economice şi agricole. 19.20: Concert de muzică variata. Orchestra de salon Radio, dirij. de D. Teodoru: Uvertură spaniolă; Serenada îndrăgostiţilor; Valsul iubirii; Două foxtroturi; havană dogală; O zi în Pădurea vieneză. UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Vacanţa intelectualului de Mircea Eliade. 20.15: Continuarea concertului : Potpuriu din opereta „Alteţa Sa dansează“; Vals; Extravanganţe perpuriu de Morena. 20.55: TEATRU: „Marinarul Smirniot“ un act radiofonic de M. Davidoglu. DISTRIBUŢIA: Agafi, Sorana Ţopa; Jean, C-tin Lungeanu; Tit, V. Lăzărecsu; Barba Costa, Dem. Psatta. II „IUZII“ un act radiofonic de Eugen Petiti DISTRIBUȚIA: Lia, Lily Popovich George, Emil Bolta; Nicu, Anton Dumitrescu; fiul chelner, Al. Mitric Al 11-lea chelner, C. Antonin; Regia technică, Haig Acterian; Regia artistică, Al. Lohan. sociale din care s’a născut o lume nouă. Uriaşa personalitate a lui Mirabeau se situiază pe primul plan şi urcă treptele gloriei până la apoteoză. Stilul d-lui Hezelof, care este deosebit de îmbietor, antrenant, precum şi formidabilul material folosit, fac aceasta lucrare extrem de interesantă şi agreabilă la citit, răspunzând astfel exigenţelor tuturor categoriilor de lectori, fapt pentru care i se prevede un remarcabil succes de librărie. R., condus de Tissescu: Priveşte subjt Noaptea; Cătălina de N. Oancea (solo: Stela Ghica); M’a luat nemţii cătană de N. Oancea; Cântec nautici Mama de Ghicescu (solist: Eremia Alexandrescu); Arcaşul lui Ştefan de Vidu (solist: N. Cliba); Foaie verde şi calea de Anastasescu. 22.30: Radio jurnal. 22.40: Rezultatele sportive de Virgil Economu. 22.55: Concert de seară. Muzică de operă. Orchestra Radio, dirij. de Alfred Alessandrescu şi O. C. Nottara. Solişti: Octav Arbore Calmusky, dna Lya Popp, Petre Ştefănescu Goangă şi Em. Marinescu; Povestea Romei din „Tanhauser“ (Octav Arbore Calmusky); Povestea Graiului din „Lohengrin“ (Octav Arbore Calmusky)! Actul II din „Samson şi Dalila“ (dna Lya Popp, Petre Ştefănescu Goangă şi Em. Marinescu), dir. de A. Alessandrescu); Două arii din „Maeştrii cântăreţi“ (Octav Arbore Calmusky). 0.05: Ultimele ştiri. MIRABEAU, Om al dragostei şi Om de Stat de PIERRE NEZELOF 22.0.6. Corul Asoc. Culturale O. F. te o ediţie românească. „La presse periodique en Roumanie“ Cu prilejul expoziţiei mondiale a presei catolice inaugurată în Citta del Vaticano la 12. 5. 1936, se cere, din fiecare ţară, un minuţios răspuns la ,.Scrimea pentru un studiu asupra presei periodice catolice şi necatolice". „ La noi, această sarcină, a primit-o Păr. canonic loan Georgescu. Sfinţia Sa a şi redactat şi tipărit această lucrare, sub titlul „La presse périodique en Roumanie” ,Oradea, 1936, 192 pagini in 8” mare, preţul 60 lei). In clipa când văd lumina tiparului aceste rânduri, lucrarea amintită a trecut frontiera să dea seamă înaintea aeropagului de la Roma despre strădaniile publicistice din România de mai bine de o sută de ani. Revista „Vestitorul" din Oradea Mare e încredinţată că un asemenea studiu, dacă e bun şi folositor pentru cauza noastră bisericească şi naţională, când se tipăreşte într'o limbă universală ca cea franceză, el e indispensabil în limba română. Nu se poate admite ca alţii să cunoască mai bine lucrurile ce ne privesc, decât noi. De aceea, această revistă a cerut şi obţinut de la autor dreptul de a scoa FIXATORUL IDEAL AL PARULUI întrebuinţează doamne si DOMNII DIN LUMEA ELEGANTĂ