Curentul, august 1936 (Anul 9, nr. 3052-3082)

1936-08-01 / nr. 3052

2 (lg pagini) IT CURENTUL m­a - n ul? JflWOL taniu inch's, castaniu. în ŞTIŢI CA PARUL ALB ÎMBĂ­TRÂNEŞTE ÎNFĂŢIŞAREA? NU daţi pe par cu văpsele stricăcioase, singur re­­generatorul spontan „COLO :«.iN“ redă natural parului alb, cărunt, culoarea dorită, negru, chs­­' ”*® minute şi bârbeii mustăţei« discret, -_ ') /Vikii Ia! ')OA i \_ 'I t --f°r aeaS^« » r 2 cutii lei $30. Uepoz’tT „ ”aU“ strada doamnei 7 (Galeriile Blanduziei, Etaj) Bucureşti MINISTERUL MUNCII, SĂNĂTĂŢII ŞI OCROTIRILOR SOCIALE Direcţia Muncii Publicaţiune Licitaţia pentru iemneie necesare Căminelor de ucenici din Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial No. 158/936, pentru ora 8 dimineaţa, se amână din lipsă de concurenţi pen­tru ziua de 19 August, ora 8.30 în aceleaşi condiţiuni şi acelaş loc. Licitaţia pentru combustibilul li­chid pentru calorifere, pentru ace­leaşi motive se amână pentru ziua de 19 August, ora 9:30. Cantităţile de lemne sunt cele a­­ite în publicaţia anterioară, iar cele pentru combustibil lichid sunt: Alba-Iulia 30.000 kgr. ; Braşov 90.000 kgr.; Bucureşti „Pricipesa Ma­ria" 110.0O0 kgr.; Bucureşti „Obor" 100.000 kgr.; Cluj 60.000 kgr.; Chşinau 40.000 kgr., cu termen de predare la 15 Martie 1937. Director general, (ss) ING. ST. CUNESCU AR SI TA SOARELUI LA PLAJĂ MARE-MUNTE PRODUCE MIGRENE-TOROPEALĂ INSOLAT­IE NĂDUŞ­EALA-N­EVR­ALG­­ i TESTA COMBATE PE DATĂ MINISTERUL DE JUSTIŢIE Direcţiunea Judiciară D. Samuel H. Misei zis Mihelzon, născut la 27 Martie 1914 în Iaşi domi­ciliat în Bucureşti, str. Negru Vodă Nr. 3 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele tău patronimic de Misei zis Mihelzon in acela de Mihăileanu spre a se nu­mi Samuel Mihăileanu. Ministerul publică aceasta conform art. 11 din legea asupra numelui spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă o­­poziţiune in termenul prevăzut de J­­Uniatul II al zisului articol. Ministru, (ss) I. NISTOR Din Tg.-Jiu NUMIRE TG. JIU. — D. Constantin Ghi­ţă, a fost n­imit conducător tehnic la serviciul judeţean de drumuri Gorj, şi însărcinat cu conducerea secţiei a IlI-a, tehnică Novaci. CĂRŢI NOUI Recent, d. Victor Danielescu, ma­g­istrat a terminat preţioasa lu­crare: „Dinamica şi estetica mo­rală a doctrinei creştine”. Din poznele naţional-, ţărăniştilor Uit fiazarp BAZARGIC 29. — Un grup de membri ai partidului naţional-ţără­­nesc din Bazargic, ridicase cu forţa, din ordinul d-lui I. M. Leon, şeful organizaţiei, mobilierul clu­bului din fostul local, transportăn­­du-l în noul sediu, din str. Regele Carol No. 96. D. avocat Tipătescu, fost mem­bru al partidului şi pe numele că­ruia era connractul, a cerut tribu­nalului Caliacra pe cale de ordonan­ţă prezidenţială restituirea mobilie­rului, întrucât el constitue garanţia pentru piaţa chiriei aflată în res­tanţă. După pledoariile d-lor avocaţi Sarmanioti şi Roşu, d. preeşdinte Gh. Bărbulescu a respins astăzi ce­rerea d-lui Tipătescu. Politica militară a fascismulu (Co51»Sifi*i»5 e din pagina 1­*®) sau se pot pe deplin bucura, dacă ne-au fost prieteni.. Din Februarie 1935 până în Decem­­brie 1935, Italia a mobilizat în ţară un milion de oameni încadraţi de alţi 40 de mii de ofiţeri şi 70 de mii de subofiţeri. Faptele şi cifrele reamintite dau certitudinea, că Italia, cu toată sforţa­rea făcută, e mai pregătită ca ori­când să-şi­­ afirme drepturile ei de mare putere, care doreşte pacea, dar nu­ se teme de războiu. Cu această scurtă privire arunca­tă asupra instituţiilor noastre mili­tare şi asupra operei înfăptuite pe acest tărâm de Fascism sub energica şi priceputa conducere a lui Musso­lini, am vrut să vă prezint Italia răz­boinică, aşa cum alţii v-au prezentat Italia literară, Italia ştiinţifică, Italia muz­icală, Italia războinică, dar nu producă­toare de războaie, cum ar vrea unii să susţină, pentru că Italia nu vrea războiul şi nu are intenţii agresive contra nimănui. Nu, ea nu poate însă să nu ţină sea­mă de delicata situaţie internaţiona­lă şi de duşmăniile, geloziile şi riva­lităţile pe care tânăra putere italiană le trezeşte în­ bătrâna­­Europă. Adu­­cându-şi aminte că cea mai bună pace stă la umbra spadelor, Italia Fascistă îşi dedică toate forţele solu­ţionării problemei securităţii şi pu­terii sale. Condiţiuni esenţiale ale muncii pacifice şi ale progresului în civilizaţie către care aspiră. Căci o ţară care a dat lumii întregi civiliza­ţia prin puterea Romei imperiale, când o ţară a cântat divina poezie cu Dante şi Petrarca, când a arătat lu­mii întregi arta ei, Giotto, Michel An­gelo şi Rafaele, când o ţară a divul­gat lumii întregi ştiinţa ei cu Leo­nardo, Galileo şi Marconi, această ţară are dreptul sacrosanct de a trăi şi de a se face respectată. Italia nu vrea războiul, dar crede în războiu. Italia nu vrea războiul, dar se pre­pară pentru el, cura fac şi celelalte popoare. Pregătire care se conti­nuă de ani de zile şi care a făcut din Italia, naţiune militară. Pentru a-şi îndeplini această gigantică operă, pe care Italia a început-o, îi trebuia un şef. Şi l-a găsit: Un şef militar care a făcut din Italia o ţară militară. Ge­neralii şi Statele majore, oricât de buni ar fi în actuala organizaţie po­litică socială a lumii, sunt destinate să nu poată schimba natura lor de planetă, când găsesc un­­ soare care le iluminează şi guvernează evoluţia lor, atunci ele dau lumină şi se miş­că după un sistem ordonat şi vital. Soarele este acela care a dat Ita­liei victoria strălucitoare din Africa, care-i luminează calea victoriilor­­viitoare: victoriile păcii. Aceasta este siguranţa care ţâşnea din mulţimi la anunţarea victoriei africane, acel strigăt care, din mul­ţime s’a urcat până la tron, până la regele tăcut care, a treia oară, a vă­zut victoria strălucind de insignele lui, răsunând în lume pentru a anun­ţa începutul unei noui istorii: istoria Romei: imperială, universală, nemu­ritoare. Ciocnire între o maşină și o trăsură la Brăila BRĂILA 30. — Maşina No. 403, venind cu viteză pe str. Călăraşi, a isbit trăsura No. 28. Ambele vehicu­le au suferit stricăciuni. Acidente de persoane n’au fost. CARNETUL ZILEI Magazin literar şi artistic „MA TEM, scrie Paul Valéry, ca lectura lentă şi meditativă este condamnată să dispară". Temere din păcate îndreptăţită. Dulcile clipe de sihăstrie meditati­vă sortite unei tihnite şi întremă­toare cetanii, această domoală că­lătorie în duhul cărţii făcută pe’n­­delete şi fără pripeală, în ritmul în care gândul autorului a fost aşter­nut în slove cuminţi pe albul hâr­tiei, această emerită drumeţie in care cetitorul, purces la drum în căutarea omenescului din­­ om şi a gândului înalt, care-1 ridică din vre­melnicie, — se găsea pe sine, — a fost aşa­dar hărăzită unei neîndu­rate pierzanii. La ce-ar mai folosi jelaniile şi învinovăţirile când lu­crurile sunt cum sunt şi nu pot fi altfel. Şi asupra cui să arunci vina? Orb­ul merge în pas cu va­­leatul lui, şi veleatul merge cu­­S0 pe oră, cu motocicleta. Ocupat sau neocupat, când merge sau când zăboveşte între filele unei cărţi, omul de astăzi e veşnic grăbit. Şi­­graba, de când s’a înpirlogit în nă­ravul blagoslovit al cetitului, numai pustietate­a recoltat. Precum sunt frumuseţi de perspectivă şi peisagiu care se dăruiesc pe deplin drume­ţului nepripit şi se refuză cu desă­vârşire motociclistului, într’o lec­tură sunt frumuseţi sufleteşti de calmă seninătate care nu iasă nici­odată în calea cetitorului călare pe grabă. Dar ce să mai zicem despre ce- i titori, când chiar cel care scrie e­l scuturat de febra vitezei? ! Răgazul lecturei meditative a murit, ca atâtea alte cuminţi obi­ceiuri bătrâneşti. La capătul acestor şire de prisos, nu vom găsi curajul să cerem măcar o clipă de tăcere şi reculegere pentru odihna lui....­in cadrul prelegerilor Universi­tăţii populare de la Vălenii de Mun­te, d. inspector administrativ Iulian M. Peter, şi-a desvoltat conferinţa asupra Feudalităţii contemporane. In primul rând, d-sa face o incur­siune cronologică în domeniul isto­riei, pentru a arăta diferitele peri­oade ale formelor de guvernare. Trecând apoi de la regimul feu­dal, la reîntronarea republicei con­ferenţiarul arată că unul din princi­palele scopuri urmărite de doctri­narii Revoluţiei franceze a fost su­primarea oricărei organizaţii inter­mediare între cetăţean (teoretic în­zestrat cu drepturi, politice) şi Stat. Această orgolioasă pretenţie n’a rezistat vremurilor, căci legile vieţii sociale au creat noui forme interme­diare: sindicatele şi partidele poli­tice. Scopul nostru este să arătăm că şi aceste organisme tind a îm­brăca forme feudale. In adevăr, partidele politice sunt ierarhizate. De la cel mai umil şef de sub-sector până la şeful suprem al partidului, fiecare treaptă este ocupată de o persoană care este în­ acelaş timp vasalul şefului imediat superior şi suveranul inferiorilor lur rămâne, în­­­ problema cărţii, uii săi. Legăturile cari unesc membrii mare semn de întrebare: „Câtă vre­me vor fi adevăraţi artişti şi adevă­raţi literaţi, crede d. Herriot, îşi vor găsi ei public”... Iar mai de­parte : „Un fapt pare să domine, atât pentru scriitor, cât şi pentru sau mai ales pentru orator; nu trebue coborâtă niciodată valoarea celor gândite, chiar când te temi că vei fi ÎNTREBAT, asupra destinului literaturii din­­tr’un viitor apropiat, d. Edouard­­Herriot îşi exprimă toată încrede­rea în desvoltare spirituală a omu­lui occidental de mâine şi insistă a­­supra rostului literelor în noua so­cietate pe cale de înfiripare. „Vă întrebaţi dacă va exista întot­deauna o literatură ? Răspund : da. Eu cred în unitatea spiritului, — şi adevărata literatură provine din trebuinţa de a exprima cunoaşterea — dar nu cred într’o literatură ce ar voi să trăiască în marginea cu­noaşterii”... Şi ,în Franţa,, ca şi la noi, cititor rău înţeles. In valoarea, chiar neîn­ţeleasă, a gândirii, există o forţă dinamică, o forţă care va restabili într’o bună zi vigoarea adevărului. De aceea­­cred că nu există artă populară propriu zisă, în înţelesul unei arte destinate special maselor. Exista numai artă, şi atât. „Întrucât mă priveşte în deosebi, mi-am pus adesea întrebarea: ce este elocinţa ? Am­ ajuns în sfârşit la convingerea că nu e decât arta de a exprima părerilor altora. Căci nu ne aplaudăm niciodată decât pe noi înşine...” a. t. Succesul înregistrat de magistrala lucrare a lui STEFAN ZWEIG MARIA STUART este asemănător celui obţinut de „Marie Antoinette“ lan­sată tot de „Cugetarea” — şi dovedeşte că marele nostru public cititor apreciază cartea de va­oare. O nouă ediţie a fost pus în vânzare în librării Feudalitatea contemporană Conferinţa d-lui Iulian M. Peter, la Vălenii­lie-Munte a se grupa în asociaţiuni, necesita­tea de a suplini Statului adesea fără putere, dorinţa de a rezista Statului, au­ dat naştere la grupuri diverse cari au aceasta comun că pre­zintă o mare asemănare cu textura feudală. Se găseşte dealtfel în societatea contemporană acelaş dublu fenomen de abdicări succesive din partea Statului şi de uzurpări progresive din partea organismelor intermedia­re: sindicate sau partide. Distribuirea favorurilor, scutirea de sarcini, supunerea la voinţa co­mitetelor sunt semne evidente de abdicare. Funcţiunile publice sunt conside­rate ca recompense şi beneficii, u­­nele funcţiuni devin chiar fiefuri cari rămân în patrimoniul câtorva fami­lii. Numirile iau aparenţă de con­tract de vasalitate. Nimic nu se face fără asentimentul sau chiar ordinul marilor seniori politici sau sindica­telor regionale. Cetăţeanul sfârşeşte prin a as­culta de alte organe decât acelea cari posedă puterea legală. Se produce o substituire de fapt între organele nerăspunzătoare dar activa şi puternice şi organele le­gate devenite simple ■ executorii şi voinţelor celor dintâiu. Sindicatele şi partidele ca şi se­nioriile medievale au privilegiile lor, legislaţia lor şi tind a avea o jurisdicţie proprie. Recrutarea fidelilor se face ca în Evul mediu, acordând beneficii sub diverse forme, adesea supra-oferta dă naştere la conflicte groaznice. Un alt fenomen remarcabil care se produce sub ochii noştri, cum s’a produs în secolul al X-lea, este cre­aţia dreptului cutumier. Dificultăţile inextricabile provocate prin perso­nalitatea legilor, prin regresiunea dreptului roman, prin variabilitatea crescândă a capitalurilor şi ordo­nanţelor regale, au sfârşit prin a creia un drept regional sau local, pe care toată lumea îl aplică prin con­simţământ tacit. Cutuma poate să provină din ve­chile obiceiuri, din vechile legi sau necesităţi actuale, cari prin repe­tarea lor creiază un obicei. In zilele noastre frenezia legisla­tivă a Parlamentelor, nestatornicia legilor celor mai fundamentale, mo­dificate, remaniate, fără altă nece­sitate decât capriciul legislatorului sau interesul unor grupuri, rapidi­tatea cu care unele mode trecătoare devin legi permanente, superficiali­tatea cu care unele idei care sunt departe de a fi primite de toată lu­mea, devin obligatorii, au produs o reacţie neaşteptată. De exemplu, în fiecare provincie se aplică un drept administrativ tra­diţional acceptat de toată lumea şi care este adesea în opoziţie cu le­gea scrisă. In multe domenii se observă ace­leaşi fapte şi este uşor de a multi­plica exemplele. Cutuma devine un element de sta­bilitate într’o societate nestatornică, cutuma devine o apărare contra pu­terii legislative. In fine se remarcă astăzi ca şi în anul 1000, o tendinţă spre unitate. In Evul mediu amintirea Imperiului roman universal, eforturile Biseri­­cei catolice pentru a realiza unita­tea unui ordin creştin, la care toate activităţile trebue să fie supuse, în­­tr’un cuvânt această „ordinatio ad unum” era scopul suprem. Astăzi Statele zise totalitare, di­verse ideologii, toate contrarii au tendinţe universale, marxism, ra­sism, fascism, urmăresc aceeaşi ten­dinţă către unitate. Suntem deci în prezenţa unor ele­mente fundamentale. Experienţa trecutului dovedeşte că organizaţiile intermediare pro­fesionale sau politice au caracterul unei necesităţi de neînlăturat şi se pare că tendinţa lor de a se orga­niza în ierarhii piramidale înteme­iate pe devotamentul personal, este o lege naturală. Experienţa istorică a mai dovedit că aceste organisme intermediare, mai întâiu influenţea­ză puterile legale şi apoi se substi­­tuise lor şi devin instituţiuni le­gale. acestor lanţuri siînt legături de în­credere şi de devotament personal, programul partidului şi interesul ge­neral trec pe planul al doilea. De asemenea sindicatele federalizate formează o piramidă cu aparente cruciale; este banal să amintim de marea feudalitate industrială și bancară. Interesul personal, necesitatea de Vineri 31 Iulie 1936 1875 m. RADIO-ROMANIA, 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI, 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEȚII 6.30—7.30 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.30: Ora. Cota Dunării. Bursa Culturale. Sport. 18.40: Muzică variată (discuri). Uvertură la „O dimineaţă, o după amiază şi o seară la Viena” de Sup­pé (orch. Filarmonică din Viena, di­rij. de Heger.­HMV); Potpuriu de Melodii din operetele lui Lehat (or­chestra simf. din Berlin, dirij. de Weissman (O); Fantezie pe motive de Offenbach (orch. Marek Weber.­­HMV); Caravana, de Bayer (orch Weber,­HMV). 14.15: Radio-jurnal. 14.30: Muzică ditractivă (discuri Chittarata napoletana şi Ţiganca, de Paisiello (voce: Isa Kleiner. C): Cân înfloreşte violeta, tango de Berchert şi Spune-mi ce ai pe inimă de Lorey (H.M.V). Zilele trec ,de Bohmett şi Mii de stele strălucesc, serenadă de Rust. (HMV); Peterl Peterl­­ox şi O lacrimă ascunsă-vals de Woods. (H. M. V.). 1500: Ultimele ştiri. 19.00: Ora. Mersul vremii Bursa cerealelor 19.03: Concert de după amiază— Orchestra de Salon Radio, dirij. de Th­e­­A­ to icoi- Uvertură la Studenţii ,veseli, de Suppé; Nunta, broaştelor, de Bell; Floricele, potpuriu de Pas­­chill; Tango din opereta Casanova,­ de Benatzky; Slowfox de Borgmann; Fără tine nu-i plăcere, fox de Doel­­le; Marș fox de Engelberger; Cavati­na de Raff; Frumos ca primăvara, fox de Grothe. UNIVERSITATEA RADIO acest 20.00; Grânele noastre din an de D. Andronescu. 20.20: Concert de muzică modernă la 2 piane—Th. Cosma şi N. Chircu­­lescu; Mister Moon, de Brown; Fă­­ini a plăcerei de Coslow; Nimic mai încântător! de Berlin; Ritm şi roman­ţă, de Wallers; Potpuriu din filmele lui Fred Astaire. __ 20.55: Consideraţi­uni asupra epocii noastre, de prof. Mihail Ralea. 21.10: „FAUST”, operă în 5 acte de Gh. Gounod (discuri): DISTRIBUȚIA Margareta Mireille Berthon Faust Cezar Vezzani Mefisto Marcel Journet Siebel Marthe Coiffier Valentin Louis Musy Martha Jeahne Montfort Corul­ Operei din Paris, dirij. de Henri Busset. • In pauză l­a (21.35—21.40): Actua­lități. ■ ' • :: ■ In pauza II (22 10—22.20): Radio­jurnal. '.1 In pauza III (23.05—23.15): Sport. In pauza IV (23.50—0.05: Jurna­lul pentru străinătate în limba fran­ceză și germană și Ultimele știri. Concurs pentru cele mai bune piese originale In dorinţa de a sprijini literatura dramatică originală Teatrul Ligii Culturale, organizează printre scrii­torii tineri români, un concurs pen­tru alegerea a trei piese, cele mai bune, de preferinţă comedii de mo­ravuri cu subiect din viaţa societă­ţii româneşti. Piesele alese se vor reprezenta pe scena Teatrului Ligii Culturale, autorii primind drepturi­le legale, celei mai bune acordându- se un premiu, ce va fi fixat de co­mitet în raport cu valoarea lucrării prezentate. Lucrările vor fi expediate în plic închis, ce va purta un motto, şi va conţine un alt plic cu numele au­torului, d-lui Nicolae Massîm secre­tar literar al Teatrului Ligii Cultu­rale, Bulev. Schitu Măgureanu No. 1. Delia Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II“ Păşind — sub înalta oblăduire a Suveranului — în al patrulea an de străduinţe pentru ridicarea prestigiul nostru cultural prin tipărituri de ţinută şi de calitate, editura Fundaţiei pentru Literatu­ră şi Artă „Regele Carol II” s’ar putea socoti îndreptăţită la un bi­lanţ întru totul satisfăcător. Cu toate acestea colecţiile dis­tincte create până acum şi îmbră­ţişând, cu egală căldură ocrotitoa­re, tot ceiace reprezintă actualmen­te, în varietatea ei, spiritualitatea românească,­­ vor fi complectate în cursul campaniei de tipărituri, de la toamnă, cu noi şi preţioase contribuţii. Vor apărea astfel: MATEI 1. CARAGIALE-Versuri şi proză, ediţia definitivă sub îngrijirea d-lui Perpessicius; DRAGOŞ PRO­­TOPOPESCU-Fenomenul englez ; prof. I. SIMIONESCU-Ţara Noas­tră; DAMIAN BOGDAN şi H. STAHL-Paleografie Slavo-Româ­nă; B. P. HASDEU-Opere, ediţie definitivă sub, îngrijirea d-lui Mir­­cea Eliade- PERPESSICIUS-Aten­­ţiuni Critice, vol. III; AL. CLAU­­DIAN-Auguste Comte; V. I. POPA­­Aurel Vlaicu (Bibi. Energia); E. LUDWIG S­chliemann (Bibi. Ener­gia); I. SAN-GIORGIU-Gref­ie; M. MOŞANDREI-Singurătăţi, versuri şi CICERONE THEODORESCU­­Cleştar, versuri. Sunt nume şi titluri care ele în­­şile pot indica un plan editorial al­cătuit cu un singur gust al selec­­ţiunei şi cu chibzuinţă organizat. Pentru al ministru al armatei Peste puţin timp, la 15 August a. c., se împlinesc 20 de ani de la in­trarea noastră în războiul care ne-a adus România întregită. Tot în acest an, ofiţerii din pro­moţia 1917 împlinesc 20 de ani de când au intrat în Şcoala Militară de­­ ofiţeri şi 19 ani de carieră. Ei se găsesc de 10 ani în gradul de căpitan­ şi nu au fost încă avansaţi la gradul de maior, cu toate că printre ei se găsesc atâţia care au fost tot timpul bine notaţi, au fost propuşi la înaintare şi caracterizaţi de Consiliul superior al Oştirei. Unii au şi şcoli sau studii superioare. Cele mai multe din promoţiile care au făcut războiul,­­ au ajuns graţie războiului la grade mari de foarte tineri unii la 40 ani chiar, general. După război chiar, promoţii cu 8 2­3 ani mai vechi decât promoţia 1917 au ajuns la gradul de locote­­nent-colonel la 40742 ani vârstă şi 20—22 ani de carieră. Deşi la un alt diferenţă de pro­moţia 1917, ofiţerii din promoţia 1916, sunt maiori de peste trei ani, în timp ce promoţia 1917, după a­­proape 20 ani de carieră, la vârsta de 40 ani şi după ce a făcut răz­boiul, unii din ei chiar de la 15 Au­gust 1916 sub drapel, se găsesc tot la gradul de căpitan. Odată cu aniversarea celor 20 de ani dela intrarea în război, s’ar pu­tea face un act de dreptate şi aces­tor ofiţeri, — cei mai năpăstuiţi din cei cari au făcut războiul. w Sâmbătă 1 August 1938 Sâmbăta 1 August 1936 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 166 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz ORA DIMINEŢII 6.30—7 30. 6.30: Deschiderea emisiunii. Gimnastică ritmică. Radio jurnal. Concert de dimineaţă (discuri). Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.30: Ora. Cota Dunării. Bursa. Culturale. Sport. 13.40: Muzică variată (discuri)) in­termezzo din Ielele de Puccinin (orch. Scalei dirij.de Sabario (Gra­mofon); Mazurka de Chopin (vio­­lon­celi Squire-C); Dansul făcliilor de Meyerbeer (orch. Operii din Ber­lin, dir. de Rich-H. M. V.): Potpu­riu de cântece şi dansuri ruseşti (arch. Marek Weber H.M.V.). 14.15: Radio-jurnal. 14.30: Muzică distractivă, (dis­curi): Fox şi Slowfox din filmul Parada dragostei de Schertzinger, (canto: Davia şi Sorbier (C); Pari­sul în Aprilie de Harburg şi Foxtrot de Gordon (H.M.V.): Serenadă tan­go de Valente şi Micul domn, Jos de Campanini (H.M.V.): Numai când­­eşti lângă mine de Miclescu şi Tru­­ffi de Stroe şi Vasilache( Voce: Syl­vian Florin. (H.M.V.). 15.00: Ultimele ştiri. 19.20: Ora. Mersul vremii. 19.03: Muzeul naţional din Chişi­nău de C. Iov. . . 19.20: Concertul fanfarei Gardie­nilor publici cond. de maior Chris­­tache Flor­ea: Marşul Regele Carol II de Chr. Florea: Nadina vals de Chr. Florea: Uvertură la „Poet şi ţăran” de Suppé: Marele Voevod Mihai, marş de Chr. Florea. 20.00: Angina de piept de prof. dr. C. Bacaloglu. 20.20: Continuarea concertului... Peste vale potpuriu naționa­l de Chr. Florea: Suspinul vals de Iva­novich Potpuriu național de Marian. 21.05: Poșta technică de ing. Em. Pătrașcu. .­. .­­_ 21.20: Sacră de dans — Jazzul Corologos _ canto:. Gion și. Lilly Stroescu: Drum bun fix de Lange: '. Grădina de trandafiri slow de Palex Durerea tango de Corologes; Ace­­­laș cântec slow de Wrubel; Gondola dragostei rumbă de Wrubel; Te-am­­ supărat tango de Stein; Doar tu tango, de Andreescu; Visuri blonde vals englez de Beltini; Vis-a-vis fox de Gordon; Havana tango de Elly Roman; Am plâns de dorul tau tan­go de Elly Roman; Sărutul tău foc de Berlin. 22.30: Radio-jurnal. Sport. 22.45: Concert nocturn al Orches­trei Ionel Cristea. Transmisiune de la restaurantul Bulevard. 23.45: Jurnalul pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55. Ultimele știri. Pregătirea Moreei cercetăşeşti Comandantul Marei Legiuni a­­nunţă toate unităţile cercetăşeşti care participă la Jamboreea din Poiana Braşovului, că să se confor­meze întocmai planului de trans­port pe care-l vor primi la unităţi. Acest Plan de transport, prevede data îmbarcării pentru fiecare uni­tate cercetăşească şi este alcătuit de acord cu direcţia mişcării C. F. R. pentru a se evita orice aglome­rări atât în timpul parcursului cât şi la sosirea în lamboree. Domnii comandanţi sunt rugaţi să respecte întocmai instrucţiunile noastre pentru a se evita orice ne­plăceri şi riscuri. La congresul comandanţilor cerce­ta­şi care se va ţine din cadrul Jam­­boreei din Poiana Braşovului s-au înscris până în prezent 179 de pro­fesori şi directori ai şcolilor secun­dare. Comandanţii străjeri care vor să viziteze Jamboreea de la Braşov se vor adresa direct Comandamentu­lui Marei Legiuni, Str. Fraga 3 Bu­cureşti spre a li se trimite legitima­ţiile necesare şi foi de reducere de 75 la sută C. F­R. După 1 August cererile se vor a­­dresa către „Comisariatul Jambo­­reei — Braşov Poiana. In cadrul Jamboreei — va funcţ­ona şcoala constructorilor de­ pla­noare şi se vor ţine concursuri de smee şi planoare de diferite forme Se vor ţine concursuri de planoare de faza l-a cu anvergură până la 0.50, lansându-le cu mâna pentru zborul în linie dreaptă. Planoare faza Il-a până la 1-1.50 făcâ­du-se proba de distanţă şi de durată. Lansarea se va face cu mâna sau sandow. Planoare faza Hl-a — până la 1.80, apreciindu-se înălţimea, dura­ta şi distanţa. Lansarea se va face cu sandow. Unităţile cercetăşeşti vor începe să sosească în Poiana Braşovului numai din ziua de 3 August. Domnii comandanţi să nu se gră­bească să sosească în tabără mai din vreme deoarece lucrările de a­­menajare a taberei nu sunt desăvâr­­şite până la această dată, iar com­tractele cu furnizorii sunt încheiate cu începere din ziua de 3 August. Cei ce vor veni mai de­vreme, ris­că să nu aibe posibilităţi de aprovi­zionare si de campamente. De la Federaţia Sind­catelor tis funcţionari particulari Eri s’a întrunit la noul sediu din strada Lipscani 26, comitetul exe­cutiv al Federaţiei sindicatelor de funcţionari particulari. D. G. Georgescu, preşedintele Fe­deraţiei, face un raport amănunţit asupra constatărilor ce a făcut cu prilejul deplasărilor în provincie. Pretutindeni situaţia funcţionari­lor particulari, este grea, fiind ne­voiţi să lucreze în condiţiuni de muncă cu totul nemulţumitoare, iar­­ şomajul se menţine aproape în fie­care oraş. In concluzie, d. Georgescu face, propuneri menite să strângă şi­­ mai mult legăturile între centru şi provincie astfel ca orice acţiune profesională cu caracter general s­ă fie dusă în vitor pe întreaga ţară. Mai iau cuvântul d-nii C. Moră­­rescu, Messinger, G. Ionescu, D. Vâjoreanu, Pascu şi Corneliu Bra­­gadireanu, comitetul decide să se facă noui intervenţiuni atât la mi­nisterul muncii, cât şi la preşedin­ţia Consiliului de Miniştrii, în ve­derea alegerilor, de la Camera de Muncă din Bucureşti. EU?.­.!

Next