Curentul, octombrie 1937 (Anul 10, nr. 3473-3503)

1937-10-01 / nr. 3473

2 (12 pagini) EXCURSIE DE TOAMNA LA ISTAMBUL 11—16 OcL Lei 4.450 Prospecte şi informaţiuni la­­ Organizaţia Română de Turism, Bucureşti Cal. Victoriei 70, et. I. Tel. 4.41.65 Agenţia ORT (Soc. Comf1 n), Cal. Victoriei 41. Tel. 3.42.28 Pentru exportul strugurilor şi vin de elită găsiţi VIŢE ALTOITE de vin şi de masă garantat autentice numai la Fr. Caspari, Mediaş Catalog, conform, gratuit la cerere REGIA AUTONOMA C. F. R. PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa generală că In ziua de Vi­­neri 15 Oct. 1937, ora II a. m., se va ţine o licita­ţie publică la sediul In­­specţiunei de Mişcare laşi in gara laşi pentru: CONCESIONAREA RE­STAURANTULUI D­I­N STAŢIA IAŞI. Condiţiunile de licitaţie se găsesc publicate în Foaia licitaţiilor CFR. Informaţiuni detailate se pot lua la sediul In­­specţiunei de Mişcare, in gara laşi, biroul M. 5. Ad No. 117.384/RA. 1937 Direcţiunea Mişcării TRIBUNALUL ILFOV SEC. V-a C. C. EXTRAS No. 43606 28 IUN. 1937 Paraschiva Constantinescu din Bu­cureşti str. Lăzureanu Nr. 35, prin petiţia înregistrată la Nr. 30528 di­vorţează de soţul său Nicolae Cons­tantinescu pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat o fetiţă cu numele de Lucia de 7 luni. Avere nu există. Grefier, (Indescifrabil). Sem Stef­­an Polimicrobien şi polivalent (antigono-stafilo-colibacil) în injecţiuni subcutanate pă­trat, reu­matismului cronic, sciatica lumbago, ar­trita, tulburări urinare, afecţiuni de prostată, de ovare, anexite, orchite, cis­­tite, oftalmia nouilor născuţi, etc. Auto­­rizat de Acad. de med. din Paris şi Mi­nisterul Sănătăţii din România. Vindecări 92 la sută din cazuri constatate oficial. Intrbuinţat în spitalele din Bucureşti şi din ţară. Depozit general la: O. A. F. în str. Batişte şi farmacia Velescu, 21 Calea Şerban-Vodă, Bucureşti. D-nii medici sunt rugaţi a cere even­tual informaţii la d. dr. Eraclie Sterian 24 str. Bibescu Vodă, tel. 4.16.00 ,Bucu­reşti. PRIMĂRIA ORAŞULUI DUMBRĂVENI JUD. TARNAVA MICA Publcațiune Nr. 2330-1937. Primăria oraşului Dumbrăveni, jud Târnava-Mică, în ziua de 14 Octom­brie 1937, ora 10 va ţine licitaţie pu­blică, pentru darea în întreprindere a reparării trotuarelor de asfalt. Condiţiunile de licitaţie se pot ve­dea la primăria orașului. Conferinţa d-lui G. Wi­ke de la facultatea de drept din Berlin Aseară, la orele 19:30, In sala a­­nului II Licenţă a facultăţii de drept, d G. Wilke, înalt consilier al minis­terului de justiţie german, a confe­renţiat despre „Lupta împotriva in­fractorilor de obişnuinţă în dreptul penal german“. Conferenţiarul începe arătând im­portanţa dreptului penal şi scoţând în relief lupta pe care o duce pentru apărarea societăţii de infractori. In continuare, vorbitorul­­ demon­strează că orice schimbare în struc­tura societăţii influenţează asupra e­­voluţiei perceptelor de drept penal, înainte de mişcarea din 1933, din cauza neglijenţei guvernelor cari au trecut la cârma Reich-ului, s’a m­ar­­ţ­­cat o însemnată scădere a moralităţii. Delicvenţii din obişnuinţă­ — spu­le ne­vorbitorul — ajunseseră o ade­vărată plagă. Lupta dusă contra lor , era limitată, pentru că nu toţi pu­teau fi îndepărtaţi. Pentru a duce o luptă eficace im­­potriva lor trebue făcută o deosebire între delicvenţii din obişnuinţă stră­ini şi naţionali . Primii trebuesc expulzaţi, pentru cei secunzi trebue adoptat sistemul francez al delegaţiunii. Autoritatea publică trebue să-şi a­­roge dreptul de a-i trimite pe aceşti răufăcători în colonii de muncă în­tre 21 şi 60 ani. Ofensiva pentru exterminarea de­licvenţilor este dusă cu aceiaşi ho­tărâre în toate statele. In Anglia, prin legea din 1908, în Belgia, prin dispoziţiunile legii din 1913, în Italia, prin codul penal de la 1930 iar în Germania, prin recentul cod criminal, pus în aplicare în 1933. Ideea de bază pe care o desvoltă legea penală germană, este aceea a îndreptării răufăcătorilor prin mijloa­ce umane. Legislaţiunea celui de al 3-lea Reich a adoptat în legiuirea sa criminală principiile şcoalei pozitiviste. In privinţa stabilirii caracterului in­­fracţiunei, codul­ german o lasă la suverana apreciere a judecătorului. Conferenţiarul închee arătând roa­dele pe care le-a dat legiuirea penală germană din 1933, cu privire la stă­vilirea criminalităţii. Numărul delicvenţilor prin obiş­nuinţă — după cum o dovedesc sta­tisticile — a scăzut simţitor de la 1933 până azi. In numele facultăţii de drept şi a auditoriului, d. decan Em. Antonescu a mulţumit conferenţiarului pentru frumoasa şi documentata expunere. P. MANOLESCU R­ADIO Joi 30 Septembrie 4932 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmica. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri): Dans spaniol şi Bolero de Luchesi. Scena automatelor şi Valsul păpuşilor din „Cippelia“ de Delibes; Hora În­drăcită şi Cântă-mi să uit dragostea. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale, Sport. Cota Du­nării. 13.10 : Concert de prânz — orchestra Ionel Cristea (voce : Petre Stamate). 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vre­mii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Continuarea concertului: Tran­dafirii albi şi roşii-tango de Basile Lu­­pu; Ne-am despărţit-vals de Dendrino; Doi trandafiri-slow de Roman; Roman­ţe şi Arii naţionale. 15.00: Ultimele ştiri. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de muzică distractivă şi de dans (discuri). UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Probleme ale învăţământului superior de Prof. C. Kiriţescu. 20.15: Cântăreţi germani (discuri); Noapte şi visuri de Schubert (voce: Georg Walter); Serenadă şi Cântec de dragoste de Brahms (voce: Heinrich Schlusnus); Arii din „Tannhäuser“ şi „Aurul Rinului" de Wagner 20.45: Iulia Haşdeu de Ion Manolescu. 21.00: D-na Zenaida Odobescu-canto: Arie din „Mignon“ de Thomas; Plâng, romanţă de Tosti; Romanţă de Glier; „Umbra“ de Cavadia; Ce te legeni co­drule de Scheletti; Mândră, mândruliţa mea de Monţia. 21.20: Concert de seară. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; Uvertură la „Liliacul“ de Joh. Strauss; Flori­­cele-potpuriu naţion­al de Paschill; Se­renadă andaluză de Armandola; „Ţării mele“, suită de orchestră de Ochi Albi; Garofița-potpuriu de Gh. Dinicu; Ru­­sticanella de Cortopassi; Pe albastrele ape hawaiene de Ketelbey. 22.30: Sport Radio jurnal. 22.45: Concert de noapte al Orches­trei Titi Constantinescu — de la restau­rantul „Continental“. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23:55: Ultimele știri. Vineri 4 Octombrie 1933 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri). — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Du­nării. 13.10: Concert de prânz. Orchestra Radio, dirij.­ de Ion Ghiga; Uvertură „Frumoasa Rotraut'” de Lautenschlager; Suită spaniolă de Albeniz; Florile iu­­birii-vals de concert de Fr. Rust; Din vremea lui Holberg, suită pentru in­strumente de coarde de Ed. Grieg. Dan­suri populare româneşti de Bartók. 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vre­mii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Muzică distractivă (discuri). 15.00: Ultimele ştiri. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de muzică variată. Or­chestra Jean Sibiceanu; (voce: Cristian Vasile); Arii populare; Ştergeţi ochişo­rii păpuşică-tango de Vasilescu şi Fiind­că te iubesc-foxtrot de Vasilescu; Ario­so şi Dans din baletul „Peştele de aur“ de Z. Pouni; (vioară: Jean Sibiceanu); Ce o să zică lumea-tango de Vasilescu; Rio-Rino-rumba de Dendrino; Arii po­pulare ardeleneşti; Cucu... cântec popu­lar de Hugo,şi Stau în poartă şi aştept­­irepstatura cânteiui românesc­ de Vasilescul, Frumosul Rosmarin de F. Kreisler; Re­cunoaşte Domnişoară că am greşit­ tango de Vasilescu şi Hai să-ţi arăt Bucure­­ştiul noaptea-foxtrot de Vasilescu. Sâr­be de pretutindeni. UNIVERSITATEA RADIO 20.15: Călătoriile în antichitate de C. Gerota. RADIO ROMANIA 20.35-21.00: Muzică distractivă (dis­curi). RADIO­ BUCUREȘTI 20.35: Muzică de cameră pentru in­strumente de suflat. Quartetul No. 5 în re de Rossini (Hristache Popescu-flaut, C. Metani-clarinet, C. Scheuch-fagot şi S. Pincu-corn). RADIO-ROMANIA, RADIO-BUCUREŞTI SEARA DE OPERA 21.00: „TRUBADUDUL“, operă în 4 acte (8 tablouri) de Giuseppe Verdi (dis­curi). DISTRIBUŢIA: Contele de Luna Apollo Granforte Leonora Maria Carena Azucena Irene Minghni-Cattaneo Manrico Aureliano Pertile Ferrando Bruno Carmassi Corul şi Orchestra Operei Scala, dirij. de Sabario. In pauza I-a (21.30—21.45): Cărţi şi re­viste. In pauza II-a (22.25-22.35): Radio jur­nal. In pauza III-a (22.55-23.05). Sport. 23.45: Jurnal pentru străinătate în lim­ba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. CURENTUL C­CI ^ ft C & V­ ^ ^ L ^ 0 i Un răspuns concludent la erori învechite Replica cUlui G. I. Brătianu dată d-lui Ferdinand Lot D. Ferdinand Lot este un istoric bine cunoscut, care s’a ocupat în­tr’o lucrare recentă de soarta po­porului român în epoca de trecere dela lumea antică la începutul E­vului­ Mediu Capitolul consacrat românilor, din această lucrare, intitulat „une enig­me et un miracle historique, le peuple roumain", a adus în timpul verei replica directorului ziarului „Curentul“, şi acum în urmă pe a­ceia a d-lui G. I. Brătianu, care publică o carte cu acelaş titlu 1). D. Ferdinand Lot reia vechea teorie a lui Sulzer şi a lui Roesler care, mai mult prin ipoteze, decât printr’o de­monstraţie concludentă, ajungeau la convingerea discontinuităţii elemen­tului daco-roman în Dacia, deci, a desromanizării acestor ţinuturi după retragerea lui Aurelian, — ceea ce în­seamnă că latinitatea noastră ne era contestată, şi că, neputându-ne re­zuma pe noţiunea de rasă, trebuia să ne bizuim pe aceia de cultură ve­nită mai târziu. Maghiarul Hunfalvy şi Roessler, fo­losind şi materialul produs de Vo­­piscus şi Eutropiu, — încercau să demonstreze că românii nu sunt au­­tohtoni în Transylvania şi că au e­migrat în massă compactă, după co­lonizarea maghiară, din părţile de ră­sărit sau de sud ale ţării de azi. Ce­ea ce însă pare şi mai ciudat este că şi istoricii bulgari au încercat să demonstreze tot o teorie asemănătoa­re. Ţinând însă seama de aşezarea lor geografică,­­ ei pretind că în e­­poca slavo-bulgară primitivă „nu se afla populaţiune romană în regiuni­le limitrofe ale Dunării“, ceia ce în­seamnă că desromanizarea Daciei a fost complectă. Istoricul bulgar Mutafciev, cu in­tenţia vădită de a întări revendică­rile asupra Dobrogei îi aruncă pe români şi mai la sud decât îi arun­case istoricul ungur Hunfalvy. După dânsul, massa valahilor balcanici lo­cuiau în regiunile Tesaliei, în Epir şi la frontiera de sud-est a Mace­doniei. Dacă mai adăugăm şi pretenţia u­­nor istorici ruşi care şi ei contestau existenţa românilor în Basarabia şi Moldova, — atuncea cu drept cuvânt ne putem întreba, unde se află ori­ginea românilor, — în ce regiune s’au născut, deci care este titlul lor de proprietate asupra teritorilor locuite astăzi. O polemică, ivită întru d-nul P. P. Panaitescu şi istoricul bulgar pome­nit mai sus,­­ îl provoacă pe acesta din urmă să ia o atitudine catego­rică. Iată ce spune în esenţă istoricul bulgar, traducând un pasagiu repro­dus de d. G. I. Brătianu în lucrarea d-sale: „leagănul originar al Români­lor se află în regiunele părţii de Vest ale peninsulei Balcanice,... adică în nord-vestul Macedoniei, înspre Ser­bia de sud, Herzegovina, — o parte din Muntenegru şi Bosnia de sud“. De aici, pretinde el, au emigrat ro­mânii în­spre regiunea Pindului­ şi a Tesaliei, şi în altă direcţie spre nord, adică în Transilvania D. G. I. Brătianu opune însă pă­rerea lui Constantin Jerecek, care a­­firmă că tocmai în aceste regiuni s’ar afla leagănul poporului sârb... Respingând unul după altul, argu­mentele d-lui Ferdinand Lot, implicit și ale istoricilor bulgari și unguri, — d. G. I. Brătianu arată că şi în prin­cipiu şi în fapt evacuarea Daciei a fost o imposibilitate. Punând la con­tribuţie textele similare din scrierile lui L. Homo şi R. Ferrer, ca şi acelea mai vechi ale lui Eutropiu şi Vopis­­cus, istoricul român conchide la im­posibilitatea unei separaţiuni totale şi deci la continuitatea elementului la­tin în Dacia. In concluzia acestui capitol d. G. I. Brătianu spune: „Nu se poate pre­supune că teritoriul ocupat astăzi de Români a fost în întregime părăsit de strămoşii lor şi că nu a existat nicio legătură între provinciile invadate de Barbari şi cele apărate de imperiul roman. Historiceşte, acest fapt este stabilit într’un mod indiscutabil; în secolul al IV-lea, al V-lea, al VI-lea al VII-lea şi al IX-lea, populaţiuni în massă au trecut Dunărea dela sud la nord şi dela nord la sud. Din acest contact permanent, —din acest schimb continuu, — în care e­­vacuarea lui Aurelian n’a fost decât un episod, s’a născut unitatea popo­rului român şi a limbei sale, — de­­asemenea ca şi situaţia sa geografică de astăzi“ (Pag. 60). Trecând la unitatea limbei poporu­l­ Ed. Imprimeriile Naţionale. Buc. 1937. lui român, d. G. I. Brătianu preci­zează, faţă de atitudinea d-lui Ferdi­nand Lot, un punct de vedere meto­dologia înlocuind precugetarea prin logică şi raţionament d. G. I. Bră­tianu folosind esenţialele materialu­lui filologic astăzi bine cunoscut de istoricii români, arată că formaţiunea limbei române primitive a avut loc în regiunea care se întinde din Da­cia Traiană până dincolo de Dunăre cuprinzând şi provincile trace şi ilo­rice din peninsula balcanică. Etnografia şi geografia, promovând noţiuni de limbă, aşezare şi psicholo­­gie etnică, vin să complecteze capito­lul în care este tratată unitatea linguistică. O perspectivă de ansam­blu asupra istoriei poporului român din secolul al XllI-lea până astăzi complectează tabloul prezentat de d. G. I. Brătianu. Concluziile rezumă spiritul de în­­naltă obiectivitate în care a fost con­cepută şi realizată această lucrare. Pe planul unei polemici internaţio­nale la care au participat istorici bine cunoscuţi, d. G. I. Brătianu pu­tem spune că a câştigat partida, prin tonul urban, prin argumentaţia so­bră şi sever controlată, fără lamen­­taţiuni romantice şi ditirambice patrio­tice, — ci numai, m­enţinându-se pe linia documentelor indiscutabile şi a dialecticei care alienează complect punctul de rezistenţă al adversaru­lui. Rezumatul cronologic, ultimul ca­pitol al cărţii d-lui G. I. Brătianu, — fixează jaloanele unei orientări cer­te, totdată istorice şi bibliografice în calea tuturor acelora care vor să deslege enigma şi miracolul poporu­lui român. Nicolae Roşu Şedinţa intima a Academiei Române In şedinţa intimă a Academiei Ro­mâne ţinută Vineri 24 Sept. col., d­­r. C. Angelescu, membru de onoare al Academiei, ca răspuns la urările de însănătoşire ale acestei Instituţi: „Adânc mişcat de cuvintele pe cari atât Dvs. cât şi membrii Academiei Ro­mâne mi le-aţi adresat cu ocazia boa­iei mele, rog să primiţi şi să transmi­teţi colegilor de la această înaltă Insti­tuţie caldele mele mulţumiri şi vă asi­gur că nu voiu uita niciodată senti­mentele pe care aţi binevoit să mi le exprimaţi“. D. prof. Alex. Lapedatu, preşedintele Academiei, a prezentat conferinţa ros­tită de d-sa la 9 Decembrie 1936 in ciclul conferinţelor Universităţii Libere la sala Dalles, tratând despre Ion Cămpineanu, 1798—1863 (Buc. 1937). D. dr. Gr. Antipa a prezentat publi­­caţiunea d-sale „Les recherches hydro­­biologiques et leurs applications prati­ques en Roumanie“, a extras din vo­lumul întocmit de Academie spre a fi destinat pentru Expoziţia Internaţională din Paris, întitulat „La vie scientifi­­que en Roumanie“. D. general R. Rosetti a prezentat două hărţi manuscrise cumpărate pentru co­lecţiile Academiei. Una din ele repre­zintă Moldova şi Basarabia şi opera­ţiile armatei ruseşti, comandată de Ru­­mianţov în 1771; cealaltă reprezintă o­­peraţiile aceleiaşi armate în 1773 in ju­rul Silistrei. Ambele cuprind detalii de deosebit interes. r (' ;;­*■' • ' ■ v). ' D. AL. LAPEDATU prof. G. Ţițeica a comunicat următoa­rea telegramă primită dela d. ministru Muzica româneasca In Cehoslovacia Postul de radio Praga, va difuza radio Kosice, va difuza de asemenea Joi, 30 Septembrie, între orele 18.10— 18.40 (ora românească), un concert de muzică românească dat de compatri­oata noastră primadona PIA­­GY, având în program melodii ale com­pozitorilor români; Sabin Drăgoi; Con­stantin Brăiloiu; E. Caudella; Tibe­­riu Brediceanu; D. Mihăilescu-Toscani iar Sâmbătă 2 Octombrie, postul de între orele 20.20—20.40 un concert de muzică românească, dat de primadona­ția így programul cuprinzând arii de Ion Nonna Otescu; Tiberiu Bredicea­nu; Ion Vasilescu; Marie Herescu; Constantin Brăiloiu; Ion Paschil. Am­bele concerte se bucură de patrona­jul d-lui George­­ S. Aurelian, mi­nistrul României la Praga. Cursul pentru studiul individualităţii Continuăm a prezintă interesantele prelegeri ţinute la cursul pentru stu­diul individualităţii ,organizat de la­boratorul de Psihologie experimentală din Bucureşti, de sub conducerea d-lui profesor C. Rădulescu-Motru. D. locot. Alex. Chiappella, un cola­borator mai tânăr al laboratorului, a tratat teoretic şi practic următoarele probleme : introducere în problema pro­filului psihologic ; etalonarea testelor ; curbe, Bareme ; selecţia şcolarilor în clasa I primară şi clasa I liceu. D-sa precizează că metoda pentru studiul psi­hologic al şcolarului român, pe care o prezintă, este bazată pe studiul experi­mental a 250.000 cazuri, şcolare din toată ţara, de la vârsta de 6 ani până la vârsta adultă inclusiv, experimen­tată şi verificată de laboratorul de psi­hologie experimentală al Universităţii din Bucureşti. înainte de a trece la expunerea me­todei experimentale, conferenţiarul, a­­rată principiile pe care laboratorul le-a pus la baza acestei metode, apoi insistă asupra posibilităţilor actuale pe care le oferă. In primul rând examenul psihologic are caracterul de obiectivitate prin fap­tul că înlătura aprecierea subiectivă. Aprecierea se dă în funcţie de o probă sau un experiment, ce poate să fie un experiment, sau o foaie simplă de hârtie, numite teste, care, după a­­ceea, sunt corectate, iar numărul de puncte obţinut este raportat la randa­mentul colectivului din care face parte. Testele au fost construite pe baza ob­servaţiei psihologice că indivizii se îm­prăştie după curba lui Gaus. S’au ela­borat şi s’au prelucrat o serie întreagă de teste, prin ajutorul cărora, noi, ro­mânii, avem posibilitatea să declanşăm funcţiuni şi aptitudini, pe care observa­ţia subiectivă este de multe ori în im­posibilitate a le diagnostica cu exacti- Itate. Profilul psihologic este o repre-zentare grafică a rezultatelor experi­mentale şi cuprinde o serie de funcţiuni psihice aşezate pe structuri, pentru fie­care randament dându-se o notă denu­mită centila, obţinută printr-un studiu statistic special, făcut asupra curbei lui Gaus. Colectivul cu graficul curbei este împărţit în centile de la 0 la 100, pe vârstă şi sexe. Centilele acestea sunt prezentate în tablouri speciale, numite bareme sau etaloane. Laboratorul are astfel de etaloane calculate pentru o serie întreagă de funcţiuni, pentru completarea profilului psihologic, etaloane pe vârstă, sex, me­diu rural şi urban. Deasemenea labo­ratorul posedă şi teste paralele, adică teste pentru aceeaşi funcţiune şi care cunosc aceeaşi greutate în structura lor. In altă şedinţă, şi în altă ordine de idei d. Chiappella a prezintat un test pen­tru selecţionarea şcolarilor în clasa I-a de liceu : Testul Kuhlman—Andersen, etalonat pentru vârsta de la 9-14 ani şi pentru care laboratorul are calculat câtul de inteligenţă. A mai prezentat şi metoda experimentală de cercetări psi­hologice a copilului de la 6-8 ani, prelu­crată de d. Nestor, după dr. Herbert Winkler, metodă care a dat rezultate a­­preciabile. D. Chiappella a făcut, cu participanţii, exerciţii practice de apli­care a testelor şi diferite experienţe. Aceştia au observat, cu această ocazie, modul în care trebue să se comporte experimentatorul, pentru că să poată forma în timpul examenului, acea am­bianţă armonioasă de lucru, subiectele putând să lucreze cu maximum de ran­dament. Participanţii au învăţat apoi să cer­ceteze şi să coteze testele rămânând, din această clară expunere, cu o ideie precisă despre modalitatea de a apre­cia un test, de a-1 aplica cu corectitu­dine şi de a-1 interpreta la justa lui valoare. Cronica medicală Oitele supurate şi complicaţiile lor !Vent dr. D. I. Vasiliu, medic I exemplu, care dă cel mai mare pro­­la spitalul Brâncovenesc, a­cent de otite, produc în­totdeauna o infecţie în cavitatea naso-faringiană, care prin trompa lui Eustache se pro­pagă la urechea medie, producând şi aci inflamaţie, secreţie lichidă, uşoară surditate, dureri ,temperatură şi pe urmă puroi. Timpanul, din cauza li­chidului ce caută să iasă în afară, se congestionează şi bombează. Infecţia trece şi la mastoidă, um­­plând-o cu puroi, presiunea devine tot mai mare, dureri în ureche şi în dosul urechii, după care timpanul ce­dează şi se perforează singur în par­tea posterior-superioară. Când însă bolnavul este văzut de un specialist, acesta perforează timpa­nul la momentul prielnic şi în pareta postero - inferioară, asigurându-se o scurgere bună a puroiului, vindecare rapidă şi ferirea de complicaţii. Se întâmplă însă uneori, mai ales la copii, că chiar dacă se iau toate pre­cauţiile, din cauza vegetaţilor ade­noide vindecarea să fie împiedicată, ele astupând naso-faringele şi pre­­dispunând chiar îmbolnăvirea urechii. Scoaterea lor la timp, pe lângă alte enorme avantaje aduse respiraţiei, creşterii, inteligenţei, uşurează mer­sul boalei. Mersul boalei mai depinde şi de tăria microbului. Complicaţiile otitei în majoritatea cazurilor încep prin osteită, necroza osului şi după direcţia pe care o ia această necroză determină şi felul complicaţiilor: mastoidită, otită inter­nă, meningită, abces cerebral, etc. Cea mai frecventă este mastoidita, care se recunoaşte după dureri în do­sul urechii cu inflamaţia ţesuturilor şi temperatură. De asemenea şi opri­rea bruscă a unei scurgeri abundente este un semn. La orice durere de u­reche nu se va pune decât glicerină sau untedermn călduţ în ureche, iar pe deasupra căldura sub orice formă, până la venirea medicului specialist, care vor face perforaţia timpanului. Ea nu este periculoasă chiar făcută de timpuriu. Medicul specilist o face nu­mai în partea postero-inferioară, a­­sigurând astfel scurgerea puroiului şi vindecarea. Timpanul se cicatrizează iar auzul rămânând bun şi complica­ţiile vor fi mai întotdeauna excluse. Să se şteargă puroiul cu un tampon de vată şi să se facă băi cu apă oxi­genată. Să nu se facă spălături cu pompiţe cu diverse lichide, fiind pe­riculoase. In ce priveşte mastoiditele, ele nu se tratează prin operaţie, sau prin razele Finsen. Prevenirea otitelor supurate este a­­sigurată prin desinfecţia naso-farin­­gelui în cursul epidemiilor. Se vor opera toţi copii de vegetaţii adenoide şi de hipertrofia amigdale­­lor. Femeia medic D-na dr. MEDEA NICULESCU, con­ferenţiară, va vorbi Vineri 1 Oct., la ora 6 d. a., în sala fundaţiei „Dalles“ despre „Femeia medic — eri, azi, mâi­ne". Conferinţa face parte din ciclul Omul de eri­e omul de mâine“ or­ganizat de asociaţia „Gândirea Euro­peană“ de sub preşidenţia d-rei E­­lena Văcărescu. Biletele la Feder. D. prin ţinut Duminică seara la Universitatea Radio, o interesantă conferinţă cu titlul de mai sus, din care extragem următoarele : Urechea se împarte în trei părţi: externă, medie şi internă, iar afec­ţiunile care interesează urechea se împart la rândul lor după partea pe care o afectează. Adică otită externă, medie şi internă. Cea mai importantă este otita medie supurată, atât prin frecvenţă cât şi prin gravitatea ei şi a complicaţiilor care nu rareori sunt mortale. Urechea medie are forma unei că­suţe cu patru pereţi, din care cauză se mai numeşte şi casa timpanului. Peretele extern este format dintr-o membrană subţire, timpanul, care se­pară urechea medie de conductul au­ditiv extern şi care primeşte undele sonore transmiţându-le mai departe urechei interne, printr-un lanţ de 3 oscioare. Tot această membrană este locul perforaţiilor spontane sau exe­cutate de medicii specialişti, pentru a da drumul puroiului adunat în casa timpanului. Peretele intern este în le­gătură cu urechea Internă şi canalele semi-circulare. Pe acest perete este un orificiu mic ovalar în care joacă scăriţa, unul din cele trei oscioare. Peretele superior este în legătură cu meningele şi creerul. Cel posterior cu mastodia, comunicând printr’un canal aditus ad Antrum“. Cel interior şi inferior are un canal, trompa lui Eus­tache, care uneşte urec­hea medie cu cavitatea naso-faringiană. Unele boli infecţioase, gripa de Trupe italiene de tea­tru la Budapesta BUDAPESTA, 28 (Radiopress). — Agenţia Ştefani transmite din Buda­pesta . In urma invitaţiei autorităţilor un­gare trupa de operă de la Scala din Milano, dirijată de Marinuzzi şi trupa de teatru din Roma dirijată de Se­­rafin vor executa mai multe opere italiene, în viitoarea sesiune lirică a Budapestei. Vineri 1 Octombrie 1937 „Calendarul înţeleptului" de Baltazár Grácián Continuăm publicarea aforismelor din „Orac­ula Manual" al lui Baltazar Grácián: 56. NU FII VULGAR! In primul rând, nu fii vulgar în gusturi. Adevărat măiestru a fost cel ce-a căzut pe gânduri când a obser­vat că opera sa place mulţimii. A­­plauzele vulgului, oricât de sonore, nu îndestulează pe cel cuminte. Mai sunt insă şi cameleoni adevăraţi ai popularităţii, cari nu se mulţumesc cu aplausul domol al lui Apollo, ci vor să se ridice spre ei duhoarea ple­bei. In al doilea rând, nu fii vulgar în inteligenţă. Nu te mulţumi cu uluiala vulgului; ignoranţa acestuia nu cu­noaşte alt sentiment intelectual decât uimirea. Dar în timp ce prostimea admiră, mintea singuraticului des­tramă şi aduce la lumină toată în­şelătoria. 57. SA ŞTII DEOSEBI OMUL Să ştii deosebi pe omul faptelor de omul vorbelor goale. Aceasta cere o mare putere de discriminare, a per­soanelor şi a posturilor, tocmai din pricina marii lor diversităţi. Nici vorbe dulci şi nici fapte rele, fii a­­tent! Nici vorbe bune şi nici fapte rele, este ceva mai periculos. Nu te poţi hrăni cu vorbe goale, căci sunt vânt; nu poţi trăi din amabilităţi căci sunt înşelătorii prime,idioase.­ Păsările le prinzi orbindu-le cu lumină, iar pe fuduli le duci cu vorba. Cuvintele ar trebui să fie garanţia faptelor, căci numai atunci au valoare. Arborii cu frunziş, dar fără fructe, deobiceiu n’au măduvă. Trebue să cunoşti co­pacii, pe unii spre folosinţă, pe alţii pentru umbră. 58. UNIVERSALITATE Bărbatul care reuneşte multe per­fecţiuni are o valoare universală. Co­­municându-le prin contactul zilnic al altora, îmbogăţeşte viaţa. Contempla­rea perfecţiunilor diferite este cel mai plăcut spectacol. E o mare artă să-ţi însuşeşti tot ce este bun. Şi după cum natura, ridicând omul atât de sus pe scara făpturilor, l-a voit sinteza creaţiunii, tot astfel dibăcia proprie să-l întregească, prin culti­varea minţii şi a gustului, într’un microcosmos armonios. 59. AFIRMA-TE! Afirmă-te, dar fără să dai impre­sia arivismului. Drumul adevărat spre mare vază este vrednicia, iar dacă hărnicia este întemeiată pe ta­lent, drumul va fi scurt. Nu ajunge numai cinste, cu atât mai puţin agi­taţie, căci în invălmăşala luptei lu­crurile noastre vor fi stropite de no­roi şi vor inspira scârbă. Cată să ni­mereşti drumul de mijloc, între me­rit şi arta de-a te introduce. Deschiderea stagiunei „Filarmonicei“ In seara de Joi, 7 octombrie are loc la Ateneu, deschiderea celei de a 16-a stagiune de concerte simfonice a or­chestrei „Filarmonice”. Concertul de deschidere va fi dirijat, de maestrul George Georgescu şi se va bucura de concursul solistic al d-nei Sylvia Şer­­bescu (piano). Programul cuprinde uvertura la „Măeştrii cântăreţi din Nürnberg” de Wagner, „Toccata” pentru piano şi or­chestră de Respighi (solistă d-na Syl­via Şerbescu), rapsodia pe o temă de pagini de Rachmaninow şi simfonia În­tâia (compusă la vârsta de 17 ani) a tânărului compozitor sovietic Dimitri Şostacovici. Ultimele trei bucăţi sunt primă au­diţie, nu numai în concertele filarmo­nicei, dar şi în România. Un nou Villon scăpat de temniţă de muze Justiţia engleză s'a dovedit mai în­totdeauna foarte cumpănită în darea unei sentinţe şi lipsită de prejudecăţi în judecarea celor târâţi de societate în faţa ei. Justiţia engleză socoteşte ne­vinovat şi îl tratează ca atare pe orice prevenit, atâta vreme cât vinovăţia lui n’a fost dovedită. Părăsind slova legii şi urmând nu­mai spiritul ei, Justiţia engleză s’a do­vedit în nenumărate rânduri de o lar­gă înţelegere omenească. Cazul petre­cut săptămâna trecută e o mărturie în plus. D. Geo London, cel mai vestit repor­ter de „cazuri“ judiciare, relatează pe larg un Les Nouvelles Littéraires cazul unui al doilea Villon, poet şi hoţ tot­odată, salvat de la temniţă de poezie şi de mărinimia judecătorului de la tribu­nalul criminal Old Bailey, din Lon­dra, un eminent om al dreptăţii,-şi-fii, omeniei, sir Holman Gregory. Poetul în cauză este un anume Frank Arthur Stanley, condamnat până acum de treisprezece ori pentru furt cu spar­gere. Numitul a recunoscut fără în­conjur ultimele trei spargeri săvârşite. Hoţul a fost totuşi, achitat. Pe temeiul că inculpatul e poet, mare poet şi poa­te poet de viitor (nu are decât 35 de ani, deşi a fost prins furând de 14 ori) — după spusele unor feţe simandicoase, care n’au şovăit să solicite eliberarea lui, oferindu-se ca răspunzători morali. Primul dintre aceşti martori n’a fost altul decât d. Peter Davies, nepotul lui sir James Barrie, autorul de curând de­cedat ,al faimoasei cărţi Peter Pan. D. Peter Davies care a servit de mo­del unchiului său pentru această o­­peră devenită populară în lumea în­treagă, e ferm convins că publicarea poemelor lui Frank Arthur Stanley, in care dânsul vede un nou Villon,, i-ar aduce repede celebritatea. „Al doilea martor şi girant al poetu­­lui-apaş este sir John Squire, poet şi eseist foarte apreciat. In sfârşit, al treilea martor, lipsit de aureolă literară, a venit să mărturi­sească deplina sa credinţă în destinul poetului Stanley şi în îndreptarea lui. Magistratul, sub toga căruia briton pe semne o inimă de poet, a citit câ­teva poezii și s’a convins, punându-l în libertate pe acest nou Villon, luat pe chezășid n­e'rat'atitir’oameni de Ru­fiță. Stanley a făgăduit solemn, în fa­ţa tribunalului, că pe viitor va rezista bărbăteşte la ispita duhului necurat, care-l îndemna să fure. Dacă va recădea în vechea patimi, va cădea definitiv de data aceasta, iar numele lui va rămâne pururi necunos­cut. „Măcar numele bunului judecător, care a ştiut să dăruiască poetului dam­nat harul sublim al iertăciunii, — in­ch­ie d. Geo London — ar merita să nu fie uitat de prietenii literelor". ■ Agggj Pavilionul României la Expoziţia din Paris : Sculptură în lemn de rezonanţă, panou din Secţia industrială, de Grant şi Mac Constantinescu Citiţi in fiecare zi: MICA PUBLICITATE E­CRANUL MARK TWAIN a fost transpus pe ecran de studiou­rile americane, în opera sa „Prinţ şi cerşetor“. A fost respectată cu fideli­tate cartea marelui scriitor şi s-a con­stituit un film despre care presa stră­ină se exprimă elogios. In regia lui William Keighlay şi în interpretarea Errol Flyn şi a fraţilor gemeni Billy şi Bobby Mauch s’a perfectat un spec­tacol cinematografic de o amploare deosebită. PAGLIACCI celebra operă muzicală a lui Leon­cavallo a inspirat realizarea filmului Viaţă de clown“. In rolul principal re­apare, după o lipsă îndelungată, teno­rul Richard Tauber. Partenera lui e Stefi Duna. Este primul film muzical mai de valoare care va fi prezentat la noi în această stagiune. ROUBEN MAMOULIAN este regizorul care a realizat nenu­mărate pelicule de incontestabilă cali­tate. Una din ultimele sale realizări este şi „Sângele pământului“, cu Irene Dua­ne, Dorothy Lamour şi Randolph Scott în rolurile principale. Muzica e compusă de Jerome Kern. CONRAD VEIDT a fost, pe timpul filmului mut, unul dintre cei mai valoroşi tragedieni din câţi a avut ecranul mondial. Odată cu apariţia filmului vorbitor, Conrad Veidt s-a consacrat exclusiv scenei. Ni se a­­nunţă acum că va reapare în filmul „Sub roba roşie“, alături de Annabella. ȘTIRI MĂRUNTE • Primul film pe care-l va turna în America Danielle Darieux, va avea ca drept titlu „The Rage of Paris“ . — Celebra piesă „Ca ’nainte, mai bi­ne ca’nainte“, de Luigi Pirandelo, va fi transpusă pe ecran, sub titlul „Yester­day’s kisses“. — Fritz Lang conduce în momentul de faţă regia filmului „Tu şi eu“, cu Sylvia Sidney şi George Raft. — Mae West va fi revăzută în „Fri­volous sal“. — Franciska Gaal este partenera lui Fredric March în „Buccaner“, noua înscenare a lui Cecil B. de Miile. — Este vorba să se turneze în stu­­diourile franceze un nou film cu nau­fragiul Titanicului. — Erich von Stroheim și Albert Pre­­jean sunt protagoniștii filmului „Sclavii moderni“.

Next