Curentul, octombrie 1937 (Anul 10, nr. 3473-3503)
1937-10-01 / nr. 3473
2 (12 pagini) EXCURSIE DE TOAMNA LA ISTAMBUL 11—16 OcL Lei 4.450 Prospecte şi informaţiuni la Organizaţia Română de Turism, Bucureşti Cal. Victoriei 70, et. I. Tel. 4.41.65 Agenţia ORT (Soc. Comf1 n), Cal. Victoriei 41. Tel. 3.42.28 Pentru exportul strugurilor şi vin de elită găsiţi VIŢE ALTOITE de vin şi de masă garantat autentice numai la Fr. Caspari, Mediaş Catalog, conform, gratuit la cerere REGIA AUTONOMA C. F. R. PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa generală că In ziua de Vineri 15 Oct. 1937, ora II a. m., se va ţine o licitaţie publică la sediul Inspecţiunei de Mişcare laşi in gara laşi pentru: CONCESIONAREA RESTAURANTULUI DIN STAŢIA IAŞI. Condiţiunile de licitaţie se găsesc publicate în Foaia licitaţiilor CFR. Informaţiuni detailate se pot lua la sediul Inspecţiunei de Mişcare, in gara laşi, biroul M. 5. Ad No. 117.384/RA. 1937 Direcţiunea Mişcării TRIBUNALUL ILFOV SEC. V-a C. C. EXTRAS No. 43606 28 IUN. 1937 Paraschiva Constantinescu din Bucureşti str. Lăzureanu Nr. 35, prin petiţia înregistrată la Nr. 30528 divorţează de soţul său Nicolae Constantinescu pentru motive determinate de lege. Din căsătorie a rezultat o fetiţă cu numele de Lucia de 7 luni. Avere nu există. Grefier, (Indescifrabil). Sem Stefan Polimicrobien şi polivalent (antigono-stafilo-colibacil) în injecţiuni subcutanate pătrat, reumatismului cronic, sciatica lumbago, artrita, tulburări urinare, afecţiuni de prostată, de ovare, anexite, orchite, cistite, oftalmia nouilor născuţi, etc. Autorizat de Acad. de med. din Paris şi Ministerul Sănătăţii din România. Vindecări 92 la sută din cazuri constatate oficial. Intrbuinţat în spitalele din Bucureşti şi din ţară. Depozit general la: O. A. F. în str. Batişte şi farmacia Velescu, 21 Calea Şerban-Vodă, Bucureşti. D-nii medici sunt rugaţi a cere eventual informaţii la d. dr. Eraclie Sterian 24 str. Bibescu Vodă, tel. 4.16.00 ,Bucureşti. PRIMĂRIA ORAŞULUI DUMBRĂVENI JUD. TARNAVA MICA Publcațiune Nr. 2330-1937. Primăria oraşului Dumbrăveni, jud Târnava-Mică, în ziua de 14 Octombrie 1937, ora 10 va ţine licitaţie publică, pentru darea în întreprindere a reparării trotuarelor de asfalt. Condiţiunile de licitaţie se pot vedea la primăria orașului. Conferinţa d-lui G. Wike de la facultatea de drept din Berlin Aseară, la orele 19:30, In sala anului II Licenţă a facultăţii de drept, d G. Wilke, înalt consilier al ministerului de justiţie german, a conferenţiat despre „Lupta împotriva infractorilor de obişnuinţă în dreptul penal german“. Conferenţiarul începe arătând importanţa dreptului penal şi scoţând în relief lupta pe care o duce pentru apărarea societăţii de infractori. In continuare, vorbitorul demonstrează că orice schimbare în structura societăţii influenţează asupra evoluţiei perceptelor de drept penal, înainte de mişcarea din 1933, din cauza neglijenţei guvernelor cari au trecut la cârma Reich-ului, s’a marţcat o însemnată scădere a moralităţii. Delicvenţii din obişnuinţă — spule nevorbitorul — ajunseseră o adevărată plagă. Lupta dusă contra lor , era limitată, pentru că nu toţi puteau fi îndepărtaţi. Pentru a duce o luptă eficace impotriva lor trebue făcută o deosebire între delicvenţii din obişnuinţă străini şi naţionali . Primii trebuesc expulzaţi, pentru cei secunzi trebue adoptat sistemul francez al delegaţiunii. Autoritatea publică trebue să-şi aroge dreptul de a-i trimite pe aceşti răufăcători în colonii de muncă între 21 şi 60 ani. Ofensiva pentru exterminarea delicvenţilor este dusă cu aceiaşi hotărâre în toate statele. In Anglia, prin legea din 1908, în Belgia, prin dispoziţiunile legii din 1913, în Italia, prin codul penal de la 1930 iar în Germania, prin recentul cod criminal, pus în aplicare în 1933. Ideea de bază pe care o desvoltă legea penală germană, este aceea a îndreptării răufăcătorilor prin mijloace umane. Legislaţiunea celui de al 3-lea Reich a adoptat în legiuirea sa criminală principiile şcoalei pozitiviste. In privinţa stabilirii caracterului infracţiunei, codul german o lasă la suverana apreciere a judecătorului. Conferenţiarul închee arătând roadele pe care le-a dat legiuirea penală germană din 1933, cu privire la stăvilirea criminalităţii. Numărul delicvenţilor prin obişnuinţă — după cum o dovedesc statisticile — a scăzut simţitor de la 1933 până azi. In numele facultăţii de drept şi a auditoriului, d. decan Em. Antonescu a mulţumit conferenţiarului pentru frumoasa şi documentata expunere. P. MANOLESCU RADIO Joi 30 Septembrie 4932 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmica. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri): Dans spaniol şi Bolero de Luchesi. Scena automatelor şi Valsul păpuşilor din „Cippelia“ de Delibes; Hora Îndrăcită şi Cântă-mi să uit dragostea. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale, Sport. Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz — orchestra Ionel Cristea (voce : Petre Stamate). 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Continuarea concertului: Trandafirii albi şi roşii-tango de Basile Lupu; Ne-am despărţit-vals de Dendrino; Doi trandafiri-slow de Roman; Romanţe şi Arii naţionale. 15.00: Ultimele ştiri. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de muzică distractivă şi de dans (discuri). UNIVERSITATEA RADIO 20.00: Probleme ale învăţământului superior de Prof. C. Kiriţescu. 20.15: Cântăreţi germani (discuri); Noapte şi visuri de Schubert (voce: Georg Walter); Serenadă şi Cântec de dragoste de Brahms (voce: Heinrich Schlusnus); Arii din „Tannhäuser“ şi „Aurul Rinului" de Wagner 20.45: Iulia Haşdeu de Ion Manolescu. 21.00: D-na Zenaida Odobescu-canto: Arie din „Mignon“ de Thomas; Plâng, romanţă de Tosti; Romanţă de Glier; „Umbra“ de Cavadia; Ce te legeni codrule de Scheletti; Mândră, mândruliţa mea de Monţia. 21.20: Concert de seară. Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; Uvertură la „Liliacul“ de Joh. Strauss; Floricele-potpuriu naţional de Paschill; Serenadă andaluză de Armandola; „Ţării mele“, suită de orchestră de Ochi Albi; Garofița-potpuriu de Gh. Dinicu; Rusticanella de Cortopassi; Pe albastrele ape hawaiene de Ketelbey. 22.30: Sport Radio jurnal. 22.45: Concert de noapte al Orchestrei Titi Constantinescu — de la restaurantul „Continental“. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23:55: Ultimele știri. Vineri 4 Octombrie 1933 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri). — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz. Orchestra Radio, dirij. de Ion Ghiga; Uvertură „Frumoasa Rotraut'” de Lautenschlager; Suită spaniolă de Albeniz; Florile iubirii-vals de concert de Fr. Rust; Din vremea lui Holberg, suită pentru instrumente de coarde de Ed. Grieg. Dansuri populare româneşti de Bartók. 14.10: Radio jurnal. Ora. Mersul vremii. Bursa. Ştiri interne şi externe. 14.30: Muzică distractivă (discuri). 15.00: Ultimele ştiri. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.03: Concert de muzică variată. Orchestra Jean Sibiceanu; (voce: Cristian Vasile); Arii populare; Ştergeţi ochişorii păpuşică-tango de Vasilescu şi Fiindcă te iubesc-foxtrot de Vasilescu; Arioso şi Dans din baletul „Peştele de aur“ de Z. Pouni; (vioară: Jean Sibiceanu); Ce o să zică lumea-tango de Vasilescu; Rio-Rino-rumba de Dendrino; Arii populare ardeleneşti; Cucu... cântec popular de Hugo,şi Stau în poartă şi aşteptirepstatura cânteiui românesc de Vasilescul, Frumosul Rosmarin de F. Kreisler; Recunoaşte Domnişoară că am greşit tango de Vasilescu şi Hai să-ţi arăt Bucureştiul noaptea-foxtrot de Vasilescu. Sârbe de pretutindeni. UNIVERSITATEA RADIO 20.15: Călătoriile în antichitate de C. Gerota. RADIO ROMANIA 20.35-21.00: Muzică distractivă (discuri). RADIO BUCUREȘTI 20.35: Muzică de cameră pentru instrumente de suflat. Quartetul No. 5 în re de Rossini (Hristache Popescu-flaut, C. Metani-clarinet, C. Scheuch-fagot şi S. Pincu-corn). RADIO-ROMANIA, RADIO-BUCUREŞTI SEARA DE OPERA 21.00: „TRUBADUDUL“, operă în 4 acte (8 tablouri) de Giuseppe Verdi (discuri). DISTRIBUŢIA: Contele de Luna Apollo Granforte Leonora Maria Carena Azucena Irene Minghni-Cattaneo Manrico Aureliano Pertile Ferrando Bruno Carmassi Corul şi Orchestra Operei Scala, dirij. de Sabario. In pauza I-a (21.30—21.45): Cărţi şi reviste. In pauza II-a (22.25-22.35): Radio jurnal. In pauza III-a (22.55-23.05). Sport. 23.45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 23.55: Ultimele știri. CURENTUL CCI ^ ft C & V ^ ^ L ^ 0 i Un răspuns concludent la erori învechite Replica cUlui G. I. Brătianu dată d-lui Ferdinand Lot D. Ferdinand Lot este un istoric bine cunoscut, care s’a ocupat într’o lucrare recentă de soarta poporului român în epoca de trecere dela lumea antică la începutul Evului Mediu Capitolul consacrat românilor, din această lucrare, intitulat „une enigme et un miracle historique, le peuple roumain", a adus în timpul verei replica directorului ziarului „Curentul“, şi acum în urmă pe aceia a d-lui G. I. Brătianu, care publică o carte cu acelaş titlu 1). D. Ferdinand Lot reia vechea teorie a lui Sulzer şi a lui Roesler care, mai mult prin ipoteze, decât printr’o demonstraţie concludentă, ajungeau la convingerea discontinuităţii elementului daco-roman în Dacia, deci, a desromanizării acestor ţinuturi după retragerea lui Aurelian, — ceea ce înseamnă că latinitatea noastră ne era contestată, şi că, neputându-ne rezuma pe noţiunea de rasă, trebuia să ne bizuim pe aceia de cultură venită mai târziu. Maghiarul Hunfalvy şi Roessler, folosind şi materialul produs de Vopiscus şi Eutropiu, — încercau să demonstreze că românii nu sunt autohtoni în Transylvania şi că au emigrat în massă compactă, după colonizarea maghiară, din părţile de răsărit sau de sud ale ţării de azi. Ceea ce însă pare şi mai ciudat este că şi istoricii bulgari au încercat să demonstreze tot o teorie asemănătoare. Ţinând însă seama de aşezarea lor geografică, ei pretind că în epoca slavo-bulgară primitivă „nu se afla populaţiune romană în regiunile limitrofe ale Dunării“, ceia ce înseamnă că desromanizarea Daciei a fost complectă. Istoricul bulgar Mutafciev, cu intenţia vădită de a întări revendicările asupra Dobrogei îi aruncă pe români şi mai la sud decât îi aruncase istoricul ungur Hunfalvy. După dânsul, massa valahilor balcanici locuiau în regiunile Tesaliei, în Epir şi la frontiera de sud-est a Macedoniei. Dacă mai adăugăm şi pretenţia unor istorici ruşi care şi ei contestau existenţa românilor în Basarabia şi Moldova, — atuncea cu drept cuvânt ne putem întreba, unde se află originea românilor, — în ce regiune s’au născut, deci care este titlul lor de proprietate asupra teritorilor locuite astăzi. O polemică, ivită întru d-nul P. P. Panaitescu şi istoricul bulgar pomenit mai sus, îl provoacă pe acesta din urmă să ia o atitudine categorică. Iată ce spune în esenţă istoricul bulgar, traducând un pasagiu reprodus de d. G. I. Brătianu în lucrarea d-sale: „leagănul originar al Românilor se află în regiunele părţii de Vest ale peninsulei Balcanice,... adică în nord-vestul Macedoniei, înspre Serbia de sud, Herzegovina, — o parte din Muntenegru şi Bosnia de sud“. De aici, pretinde el, au emigrat românii înspre regiunea Pindului şi a Tesaliei, şi în altă direcţie spre nord, adică în Transilvania D. G. I. Brătianu opune însă părerea lui Constantin Jerecek, care afirmă că tocmai în aceste regiuni s’ar afla leagănul poporului sârb... Respingând unul după altul, argumentele d-lui Ferdinand Lot, implicit și ale istoricilor bulgari și unguri, — d. G. I. Brătianu arată că şi în principiu şi în fapt evacuarea Daciei a fost o imposibilitate. Punând la contribuţie textele similare din scrierile lui L. Homo şi R. Ferrer, ca şi acelea mai vechi ale lui Eutropiu şi Vopiscus, istoricul român conchide la imposibilitatea unei separaţiuni totale şi deci la continuitatea elementului latin în Dacia. In concluzia acestui capitol d. G. I. Brătianu spune: „Nu se poate presupune că teritoriul ocupat astăzi de Români a fost în întregime părăsit de strămoşii lor şi că nu a existat nicio legătură între provinciile invadate de Barbari şi cele apărate de imperiul roman. Historiceşte, acest fapt este stabilit într’un mod indiscutabil; în secolul al IV-lea, al V-lea, al VI-lea al VII-lea şi al IX-lea, populaţiuni în massă au trecut Dunărea dela sud la nord şi dela nord la sud. Din acest contact permanent, —din acest schimb continuu, — în care evacuarea lui Aurelian n’a fost decât un episod, s’a născut unitatea poporului român şi a limbei sale, — deasemenea ca şi situaţia sa geografică de astăzi“ (Pag. 60). Trecând la unitatea limbei poporul Ed. Imprimeriile Naţionale. Buc. 1937. lui român, d. G. I. Brătianu precizează, faţă de atitudinea d-lui Ferdinand Lot, un punct de vedere metodologia înlocuind precugetarea prin logică şi raţionament d. G. I. Brătianu folosind esenţialele materialului filologic astăzi bine cunoscut de istoricii români, arată că formaţiunea limbei române primitive a avut loc în regiunea care se întinde din Dacia Traiană până dincolo de Dunăre cuprinzând şi provincile trace şi ilorice din peninsula balcanică. Etnografia şi geografia, promovând noţiuni de limbă, aşezare şi psichologie etnică, vin să complecteze capitolul în care este tratată unitatea linguistică. O perspectivă de ansamblu asupra istoriei poporului român din secolul al XllI-lea până astăzi complectează tabloul prezentat de d. G. I. Brătianu. Concluziile rezumă spiritul de înnaltă obiectivitate în care a fost concepută şi realizată această lucrare. Pe planul unei polemici internaţionale la care au participat istorici bine cunoscuţi, d. G. I. Brătianu putem spune că a câştigat partida, prin tonul urban, prin argumentaţia sobră şi sever controlată, fără lamentaţiuni romantice şi ditirambice patriotice, — ci numai, menţinându-se pe linia documentelor indiscutabile şi a dialecticei care alienează complect punctul de rezistenţă al adversarului. Rezumatul cronologic, ultimul capitol al cărţii d-lui G. I. Brătianu, — fixează jaloanele unei orientări certe, totdată istorice şi bibliografice în calea tuturor acelora care vor să deslege enigma şi miracolul poporului român. Nicolae Roşu Şedinţa intima a Academiei Române In şedinţa intimă a Academiei Române ţinută Vineri 24 Sept. col., dr. C. Angelescu, membru de onoare al Academiei, ca răspuns la urările de însănătoşire ale acestei Instituţi: „Adânc mişcat de cuvintele pe cari atât Dvs. cât şi membrii Academiei Române mi le-aţi adresat cu ocazia boaiei mele, rog să primiţi şi să transmiteţi colegilor de la această înaltă Instituţie caldele mele mulţumiri şi vă asigur că nu voiu uita niciodată sentimentele pe care aţi binevoit să mi le exprimaţi“. D. prof. Alex. Lapedatu, preşedintele Academiei, a prezentat conferinţa rostită de d-sa la 9 Decembrie 1936 in ciclul conferinţelor Universităţii Libere la sala Dalles, tratând despre Ion Cămpineanu, 1798—1863 (Buc. 1937). D. dr. Gr. Antipa a prezentat publicaţiunea d-sale „Les recherches hydrobiologiques et leurs applications pratiques en Roumanie“, a extras din volumul întocmit de Academie spre a fi destinat pentru Expoziţia Internaţională din Paris, întitulat „La vie scientifique en Roumanie“. D. general R. Rosetti a prezentat două hărţi manuscrise cumpărate pentru colecţiile Academiei. Una din ele reprezintă Moldova şi Basarabia şi operaţiile armatei ruseşti, comandată de Rumianţov în 1771; cealaltă reprezintă operaţiile aceleiaşi armate în 1773 in jurul Silistrei. Ambele cuprind detalii de deosebit interes. r (' ;;*■' • ' ■ v). ' D. AL. LAPEDATU prof. G. Ţițeica a comunicat următoarea telegramă primită dela d. ministru Muzica româneasca In Cehoslovacia Postul de radio Praga, va difuza radio Kosice, va difuza de asemenea Joi, 30 Septembrie, între orele 18.10— 18.40 (ora românească), un concert de muzică românească dat de compatrioata noastră primadona PIAGY, având în program melodii ale compozitorilor români; Sabin Drăgoi; Constantin Brăiloiu; E. Caudella; Tiberiu Brediceanu; D. Mihăilescu-Toscani iar Sâmbătă 2 Octombrie, postul de între orele 20.20—20.40 un concert de muzică românească, dat de primadonația így programul cuprinzând arii de Ion Nonna Otescu; Tiberiu Brediceanu; Ion Vasilescu; Marie Herescu; Constantin Brăiloiu; Ion Paschil. Ambele concerte se bucură de patronajul d-lui George S. Aurelian, ministrul României la Praga. Cursul pentru studiul individualităţii Continuăm a prezintă interesantele prelegeri ţinute la cursul pentru studiul individualităţii ,organizat de laboratorul de Psihologie experimentală din Bucureşti, de sub conducerea d-lui profesor C. Rădulescu-Motru. D. locot. Alex. Chiappella, un colaborator mai tânăr al laboratorului, a tratat teoretic şi practic următoarele probleme : introducere în problema profilului psihologic ; etalonarea testelor ; curbe, Bareme ; selecţia şcolarilor în clasa I primară şi clasa I liceu. D-sa precizează că metoda pentru studiul psihologic al şcolarului român, pe care o prezintă, este bazată pe studiul experimental a 250.000 cazuri, şcolare din toată ţara, de la vârsta de 6 ani până la vârsta adultă inclusiv, experimentată şi verificată de laboratorul de psihologie experimentală al Universităţii din Bucureşti. înainte de a trece la expunerea metodei experimentale, conferenţiarul, arată principiile pe care laboratorul le-a pus la baza acestei metode, apoi insistă asupra posibilităţilor actuale pe care le oferă. In primul rând examenul psihologic are caracterul de obiectivitate prin faptul că înlătura aprecierea subiectivă. Aprecierea se dă în funcţie de o probă sau un experiment, ce poate să fie un experiment, sau o foaie simplă de hârtie, numite teste, care, după aceea, sunt corectate, iar numărul de puncte obţinut este raportat la randamentul colectivului din care face parte. Testele au fost construite pe baza observaţiei psihologice că indivizii se împrăştie după curba lui Gaus. S’au elaborat şi s’au prelucrat o serie întreagă de teste, prin ajutorul cărora, noi, românii, avem posibilitatea să declanşăm funcţiuni şi aptitudini, pe care observaţia subiectivă este de multe ori în imposibilitate a le diagnostica cu exacti- Itate. Profilul psihologic este o repre-zentare grafică a rezultatelor experimentale şi cuprinde o serie de funcţiuni psihice aşezate pe structuri, pentru fiecare randament dându-se o notă denumită centila, obţinută printr-un studiu statistic special, făcut asupra curbei lui Gaus. Colectivul cu graficul curbei este împărţit în centile de la 0 la 100, pe vârstă şi sexe. Centilele acestea sunt prezentate în tablouri speciale, numite bareme sau etaloane. Laboratorul are astfel de etaloane calculate pentru o serie întreagă de funcţiuni, pentru completarea profilului psihologic, etaloane pe vârstă, sex, mediu rural şi urban. Deasemenea laboratorul posedă şi teste paralele, adică teste pentru aceeaşi funcţiune şi care cunosc aceeaşi greutate în structura lor. In altă şedinţă, şi în altă ordine de idei d. Chiappella a prezintat un test pentru selecţionarea şcolarilor în clasa I-a de liceu : Testul Kuhlman—Andersen, etalonat pentru vârsta de la 9-14 ani şi pentru care laboratorul are calculat câtul de inteligenţă. A mai prezentat şi metoda experimentală de cercetări psihologice a copilului de la 6-8 ani, prelucrată de d. Nestor, după dr. Herbert Winkler, metodă care a dat rezultate apreciabile. D. Chiappella a făcut, cu participanţii, exerciţii practice de aplicare a testelor şi diferite experienţe. Aceştia au observat, cu această ocazie, modul în care trebue să se comporte experimentatorul, pentru că să poată forma în timpul examenului, acea ambianţă armonioasă de lucru, subiectele putând să lucreze cu maximum de randament. Participanţii au învăţat apoi să cerceteze şi să coteze testele rămânând, din această clară expunere, cu o ideie precisă despre modalitatea de a aprecia un test, de a-1 aplica cu corectitudine şi de a-1 interpreta la justa lui valoare. Cronica medicală Oitele supurate şi complicaţiile lor !Vent dr. D. I. Vasiliu, medic I exemplu, care dă cel mai mare prola spitalul Brâncovenesc, acent de otite, produc întotdeauna o infecţie în cavitatea naso-faringiană, care prin trompa lui Eustache se propagă la urechea medie, producând şi aci inflamaţie, secreţie lichidă, uşoară surditate, dureri ,temperatură şi pe urmă puroi. Timpanul, din cauza lichidului ce caută să iasă în afară, se congestionează şi bombează. Infecţia trece şi la mastoidă, umplând-o cu puroi, presiunea devine tot mai mare, dureri în ureche şi în dosul urechii, după care timpanul cedează şi se perforează singur în partea posterior-superioară. Când însă bolnavul este văzut de un specialist, acesta perforează timpanul la momentul prielnic şi în pareta postero - inferioară, asigurându-se o scurgere bună a puroiului, vindecare rapidă şi ferirea de complicaţii. Se întâmplă însă uneori, mai ales la copii, că chiar dacă se iau toate precauţiile, din cauza vegetaţilor adenoide vindecarea să fie împiedicată, ele astupând naso-faringele şi predispunând chiar îmbolnăvirea urechii. Scoaterea lor la timp, pe lângă alte enorme avantaje aduse respiraţiei, creşterii, inteligenţei, uşurează mersul boalei. Mersul boalei mai depinde şi de tăria microbului. Complicaţiile otitei în majoritatea cazurilor încep prin osteită, necroza osului şi după direcţia pe care o ia această necroză determină şi felul complicaţiilor: mastoidită, otită internă, meningită, abces cerebral, etc. Cea mai frecventă este mastoidita, care se recunoaşte după dureri în dosul urechii cu inflamaţia ţesuturilor şi temperatură. De asemenea şi oprirea bruscă a unei scurgeri abundente este un semn. La orice durere de ureche nu se va pune decât glicerină sau untedermn călduţ în ureche, iar pe deasupra căldura sub orice formă, până la venirea medicului specialist, care vor face perforaţia timpanului. Ea nu este periculoasă chiar făcută de timpuriu. Medicul specilist o face numai în partea postero-inferioară, asigurând astfel scurgerea puroiului şi vindecarea. Timpanul se cicatrizează iar auzul rămânând bun şi complicaţiile vor fi mai întotdeauna excluse. Să se şteargă puroiul cu un tampon de vată şi să se facă băi cu apă oxigenată. Să nu se facă spălături cu pompiţe cu diverse lichide, fiind periculoase. In ce priveşte mastoiditele, ele nu se tratează prin operaţie, sau prin razele Finsen. Prevenirea otitelor supurate este asigurată prin desinfecţia naso-faringelui în cursul epidemiilor. Se vor opera toţi copii de vegetaţii adenoide şi de hipertrofia amigdalelor. Femeia medic D-na dr. MEDEA NICULESCU, conferenţiară, va vorbi Vineri 1 Oct., la ora 6 d. a., în sala fundaţiei „Dalles“ despre „Femeia medic — eri, azi, mâine". Conferinţa face parte din ciclul Omul de erie omul de mâine“ organizat de asociaţia „Gândirea Europeană“ de sub preşidenţia d-rei Elena Văcărescu. Biletele la Feder. D. prin ţinut Duminică seara la Universitatea Radio, o interesantă conferinţă cu titlul de mai sus, din care extragem următoarele : Urechea se împarte în trei părţi: externă, medie şi internă, iar afecţiunile care interesează urechea se împart la rândul lor după partea pe care o afectează. Adică otită externă, medie şi internă. Cea mai importantă este otita medie supurată, atât prin frecvenţă cât şi prin gravitatea ei şi a complicaţiilor care nu rareori sunt mortale. Urechea medie are forma unei căsuţe cu patru pereţi, din care cauză se mai numeşte şi casa timpanului. Peretele extern este format dintr-o membrană subţire, timpanul, care separă urechea medie de conductul auditiv extern şi care primeşte undele sonore transmiţându-le mai departe urechei interne, printr-un lanţ de 3 oscioare. Tot această membrană este locul perforaţiilor spontane sau executate de medicii specialişti, pentru a da drumul puroiului adunat în casa timpanului. Peretele intern este în legătură cu urechea Internă şi canalele semi-circulare. Pe acest perete este un orificiu mic ovalar în care joacă scăriţa, unul din cele trei oscioare. Peretele superior este în legătură cu meningele şi creerul. Cel posterior cu mastodia, comunicând printr’un canal aditus ad Antrum“. Cel interior şi inferior are un canal, trompa lui Eustache, care uneşte urechea medie cu cavitatea naso-faringiană. Unele boli infecţioase, gripa de Trupe italiene de teatru la Budapesta BUDAPESTA, 28 (Radiopress). — Agenţia Ştefani transmite din Budapesta . In urma invitaţiei autorităţilor ungare trupa de operă de la Scala din Milano, dirijată de Marinuzzi şi trupa de teatru din Roma dirijată de Serafin vor executa mai multe opere italiene, în viitoarea sesiune lirică a Budapestei. Vineri 1 Octombrie 1937 „Calendarul înţeleptului" de Baltazár Grácián Continuăm publicarea aforismelor din „Oracula Manual" al lui Baltazar Grácián: 56. NU FII VULGAR! In primul rând, nu fii vulgar în gusturi. Adevărat măiestru a fost cel ce-a căzut pe gânduri când a observat că opera sa place mulţimii. Aplauzele vulgului, oricât de sonore, nu îndestulează pe cel cuminte. Mai sunt insă şi cameleoni adevăraţi ai popularităţii, cari nu se mulţumesc cu aplausul domol al lui Apollo, ci vor să se ridice spre ei duhoarea plebei. In al doilea rând, nu fii vulgar în inteligenţă. Nu te mulţumi cu uluiala vulgului; ignoranţa acestuia nu cunoaşte alt sentiment intelectual decât uimirea. Dar în timp ce prostimea admiră, mintea singuraticului destramă şi aduce la lumină toată înşelătoria. 57. SA ŞTII DEOSEBI OMUL Să ştii deosebi pe omul faptelor de omul vorbelor goale. Aceasta cere o mare putere de discriminare, a persoanelor şi a posturilor, tocmai din pricina marii lor diversităţi. Nici vorbe dulci şi nici fapte rele, fii atent! Nici vorbe bune şi nici fapte rele, este ceva mai periculos. Nu te poţi hrăni cu vorbe goale, căci sunt vânt; nu poţi trăi din amabilităţi căci sunt înşelătorii prime,idioase. Păsările le prinzi orbindu-le cu lumină, iar pe fuduli le duci cu vorba. Cuvintele ar trebui să fie garanţia faptelor, căci numai atunci au valoare. Arborii cu frunziş, dar fără fructe, deobiceiu n’au măduvă. Trebue să cunoşti copacii, pe unii spre folosinţă, pe alţii pentru umbră. 58. UNIVERSALITATE Bărbatul care reuneşte multe perfecţiuni are o valoare universală. Comunicându-le prin contactul zilnic al altora, îmbogăţeşte viaţa. Contemplarea perfecţiunilor diferite este cel mai plăcut spectacol. E o mare artă să-ţi însuşeşti tot ce este bun. Şi după cum natura, ridicând omul atât de sus pe scara făpturilor, l-a voit sinteza creaţiunii, tot astfel dibăcia proprie să-l întregească, prin cultivarea minţii şi a gustului, într’un microcosmos armonios. 59. AFIRMA-TE! Afirmă-te, dar fără să dai impresia arivismului. Drumul adevărat spre mare vază este vrednicia, iar dacă hărnicia este întemeiată pe talent, drumul va fi scurt. Nu ajunge numai cinste, cu atât mai puţin agitaţie, căci în invălmăşala luptei lucrurile noastre vor fi stropite de noroi şi vor inspira scârbă. Cată să nimereşti drumul de mijloc, între merit şi arta de-a te introduce. Deschiderea stagiunei „Filarmonicei“ In seara de Joi, 7 octombrie are loc la Ateneu, deschiderea celei de a 16-a stagiune de concerte simfonice a orchestrei „Filarmonice”. Concertul de deschidere va fi dirijat, de maestrul George Georgescu şi se va bucura de concursul solistic al d-nei Sylvia Şerbescu (piano). Programul cuprinde uvertura la „Măeştrii cântăreţi din Nürnberg” de Wagner, „Toccata” pentru piano şi orchestră de Respighi (solistă d-na Sylvia Şerbescu), rapsodia pe o temă de pagini de Rachmaninow şi simfonia Întâia (compusă la vârsta de 17 ani) a tânărului compozitor sovietic Dimitri Şostacovici. Ultimele trei bucăţi sunt primă audiţie, nu numai în concertele filarmonicei, dar şi în România. Un nou Villon scăpat de temniţă de muze Justiţia engleză s'a dovedit mai întotdeauna foarte cumpănită în darea unei sentinţe şi lipsită de prejudecăţi în judecarea celor târâţi de societate în faţa ei. Justiţia engleză socoteşte nevinovat şi îl tratează ca atare pe orice prevenit, atâta vreme cât vinovăţia lui n’a fost dovedită. Părăsind slova legii şi urmând numai spiritul ei, Justiţia engleză s’a dovedit în nenumărate rânduri de o largă înţelegere omenească. Cazul petrecut săptămâna trecută e o mărturie în plus. D. Geo London, cel mai vestit reporter de „cazuri“ judiciare, relatează pe larg un Les Nouvelles Littéraires cazul unui al doilea Villon, poet şi hoţ totodată, salvat de la temniţă de poezie şi de mărinimia judecătorului de la tribunalul criminal Old Bailey, din Londra, un eminent om al dreptăţii,-şi-fii, omeniei, sir Holman Gregory. Poetul în cauză este un anume Frank Arthur Stanley, condamnat până acum de treisprezece ori pentru furt cu spargere. Numitul a recunoscut fără înconjur ultimele trei spargeri săvârşite. Hoţul a fost totuşi, achitat. Pe temeiul că inculpatul e poet, mare poet şi poate poet de viitor (nu are decât 35 de ani, deşi a fost prins furând de 14 ori) — după spusele unor feţe simandicoase, care n’au şovăit să solicite eliberarea lui, oferindu-se ca răspunzători morali. Primul dintre aceşti martori n’a fost altul decât d. Peter Davies, nepotul lui sir James Barrie, autorul de curând decedat ,al faimoasei cărţi Peter Pan. D. Peter Davies care a servit de model unchiului său pentru această operă devenită populară în lumea întreagă, e ferm convins că publicarea poemelor lui Frank Arthur Stanley, in care dânsul vede un nou Villon,, i-ar aduce repede celebritatea. „Al doilea martor şi girant al poetului-apaş este sir John Squire, poet şi eseist foarte apreciat. In sfârşit, al treilea martor, lipsit de aureolă literară, a venit să mărturisească deplina sa credinţă în destinul poetului Stanley şi în îndreptarea lui. Magistratul, sub toga căruia briton pe semne o inimă de poet, a citit câteva poezii și s’a convins, punându-l în libertate pe acest nou Villon, luat pe chezășid ne'rat'atitir’oameni de Rufiță. Stanley a făgăduit solemn, în faţa tribunalului, că pe viitor va rezista bărbăteşte la ispita duhului necurat, care-l îndemna să fure. Dacă va recădea în vechea patimi, va cădea definitiv de data aceasta, iar numele lui va rămâne pururi necunoscut. „Măcar numele bunului judecător, care a ştiut să dăruiască poetului damnat harul sublim al iertăciunii, — inchie d. Geo London — ar merita să nu fie uitat de prietenii literelor". ■ Agggj Pavilionul României la Expoziţia din Paris : Sculptură în lemn de rezonanţă, panou din Secţia industrială, de Grant şi Mac Constantinescu Citiţi in fiecare zi: MICA PUBLICITATE ECRANUL MARK TWAIN a fost transpus pe ecran de studiourile americane, în opera sa „Prinţ şi cerşetor“. A fost respectată cu fidelitate cartea marelui scriitor şi s-a constituit un film despre care presa străină se exprimă elogios. In regia lui William Keighlay şi în interpretarea Errol Flyn şi a fraţilor gemeni Billy şi Bobby Mauch s’a perfectat un spectacol cinematografic de o amploare deosebită. PAGLIACCI celebra operă muzicală a lui Leoncavallo a inspirat realizarea filmului Viaţă de clown“. In rolul principal reapare, după o lipsă îndelungată, tenorul Richard Tauber. Partenera lui e Stefi Duna. Este primul film muzical mai de valoare care va fi prezentat la noi în această stagiune. ROUBEN MAMOULIAN este regizorul care a realizat nenumărate pelicule de incontestabilă calitate. Una din ultimele sale realizări este şi „Sângele pământului“, cu Irene Duane, Dorothy Lamour şi Randolph Scott în rolurile principale. Muzica e compusă de Jerome Kern. CONRAD VEIDT a fost, pe timpul filmului mut, unul dintre cei mai valoroşi tragedieni din câţi a avut ecranul mondial. Odată cu apariţia filmului vorbitor, Conrad Veidt s-a consacrat exclusiv scenei. Ni se anunţă acum că va reapare în filmul „Sub roba roşie“, alături de Annabella. ȘTIRI MĂRUNTE • Primul film pe care-l va turna în America Danielle Darieux, va avea ca drept titlu „The Rage of Paris“ . — Celebra piesă „Ca ’nainte, mai bine ca’nainte“, de Luigi Pirandelo, va fi transpusă pe ecran, sub titlul „Yesterday’s kisses“. — Fritz Lang conduce în momentul de faţă regia filmului „Tu şi eu“, cu Sylvia Sidney şi George Raft. — Mae West va fi revăzută în „Frivolous sal“. — Franciska Gaal este partenera lui Fredric March în „Buccaner“, noua înscenare a lui Cecil B. de Miile. — Este vorba să se turneze în studiourile franceze un nou film cu naufragiul Titanicului. — Erich von Stroheim și Albert Prejean sunt protagoniștii filmului „Sclavii moderni“.