Curentul, februarie 1938 (Anul 11, nr. 3592-3619)

1938-02-01 / nr. 3592

ANUL XI NO. 3592 Senzaţională tentativă de răpire Victimă era să cadă o funcţionară din Constanta CONSTANŢA, 29. — O senzaţio­nală încercare de răpire s’a petre­cut ieri noapte pe una din princi­palele străzi ale oraşului. D-ra Coca Mateescu, în etate de 19 ani, funcţionară la telefoanele prefecturei de judeţ, se întorcea a­­seară de la serviciu spre casă pe la orele 11.30. Pe str. Ştefan cel Mare, în dreptul cârciumii „La Mândra veche”, a observat în urmă, la oa­recare distanţă, un domn foarte bine îmbrăcat, care se ferea spre a nu fi zărit. Tânăra fată nu a dat nici o importanţă acestui fapt, dar atenţia i-a fost atrasă de un auto­mobil fără număr şi cu farurile stinse, care mergea încet, în apro­pierea trotuarului. Ajungând într’un loc mai întune­cos, individul care se afla în urmă, a scos din buzunar o batistă şi s’a repezit asupra tinerei funcţionare. Acest fapt a fost observat de gar­dianul public din post, care tocmai ieşea dintr’o cârciumă. Bănuind că la mijloc e vorba de o răpire, el a scos revolverul somând pe individ să se predea. Acesta însă a sărit un automobil care mergea alături de trotuar şi şoferul a dat imediat dru­mul, dispărând cu cea mai mare vi­teză. Gardianul a tras trei focuri de revolver, reuşind să spargă doar geamurile maşinei. Deoarece individul, în momentul când s-a repezit asupra funcţionarei Mateescu a ameninţat-o că nu-i va scăpa niciodată, gardianul, pentru o mai bună siguranţă, a însoţit-o până acasă, în str. Avram Iancu, predănd-o părinţilor. Cu toate cercetările făcute, nu s’a putut da de urma automobilului misterios, fără număr şi faruri. De asemeni, tânăra funcţionară n’a putut recunoaşte pe individul care a încercat s’o răpească. Cercetările sunt continuate de poliție. Groaznicul accident de la rafineria „Astra română“-Ploeşti PLOEŞTI, 29. — Rafineria „Astra Ro­mână” din localitate, ca orice rafine­­rie, are un rezervor pentru depozita­rea oxigenului. Presiunea sub care tre­­bue să se găsească, nu trebue să depă­șească 26 atmosfere, după regulament. Ori, intr’una din zilele trecute, presiu­nea rezervorului a depăşit această li­mită, ajungând până la 30 atm. Inginerul Heidecker, care numai in­giner nu e. Întrucât nu are la activul său, decât o şcoală de meserii, văzând pericolul ce-l ameninţă, a dat ordin mecanicului Carol Roth, să se urce pe rezervor, pentru a dat drumul supapei de siguranţă. Cum rezervorul are o înălţime de circa 2 m., mecanicul s-a executat imediat şi a început lucrul deasupra rezervorului. In momentul efind a voit să desfacă şurubul supapei, s a produs inevitabila explozie. Supapa şi capacul de deasupra ei au fost dă­râmate şi aruncate în capul neferici­tului mecanic, d­ru'Ş ’-a zdrobit maxi­larul drept, i-a scos ochiul drept s­­spulberat partea dreaptă a craniului, căzăind jos In nesimţire. Imediat a fost anunţată salvarea, care, in cel mai strict secret, l-a transportat la spitalul Schuller din str. B. Delavranovi, unde şi-a dat sfârşitul la cele mai groazni­ce cli­nuri, după 2 ore, fără a putea da vreo declaraţie. Sa procedat apoi la facerea autop­siei, constatându-se cele de m­ai sus. D. dr. legist Vasiliu, care a făcut au­topsia, a autorizat inmormântarea. Deoarece Insă, in urma defunctului mecanic rămân soţia, 2 copii mici si o mamă bătrână, fără nici­ un sprijin, ar trebui ca acel pretins inginer sa fir cras la răspundere, întrucât, deşi a văzut pericolul, totuşi a avut laşitatea să tri­­mită un om la o moarte sigură. Credem că autorităţile competinte işi vor face datoria şi vor sancţiona pe acest om. Alte date asupra producţiei agricole a anului 1937 Am publicat oii datele centralizate la serviciul de statistică şi studii din ministerul agriculturii, cu privire la situaţia producţiei agricole a anului 1937, pentru: ovăz, grâu, mei, orz, hrişcă, secară, mături, lucernă, trifoi, dughie, bob, fasole, linte, mazăre, năut, ceapă, pepeni galbeni şi verzi. Dăm mai jos suprafeţele cultivate cu alte plante şi cantităţile recoltate: CANEPA s-a cultivat pe o întin­dere de 50.842 ha. şi a produs 233.743 chintale, cu 4,6 chintale producţie medie la ha., pentru sămânţă, şi 270.170 chintale cu 5,3 chintale pro­ducţie medie la ha., pentru fuior. INUL s-a cultivat pe o întindere de 21.634 ha., şi a produs: 73.082 chintale, cu 3,4 chintale producţie medie la ha., pentru sămânţă, şi 86.843 chintale, cu o medie de 4,0 chintale la ha., pentru fuior. RAPIŢA DE TOAMNA 45.207 ha., 300.845 chintale, 6,6 chintale produc­ţie medie la ha. RAPIŢA DE PRIMA­VARA 33.377 ha., 92.560 chintale, 2,8 chintale pro­ducţie medie la ha. MAC 2.739 ha., 13.820 chintale, 5,0 producţie medie la ha. FLOAREA SOARELUI 199.995 ha. 1.733.765 chintale, 8,6 chintale pro­ducţie medie la hectar. ANISON 299 ha., 1392 chintale 4,6 chintale producţie medie la ha. MUŞTAR 4042 ha., 12.594 chintale, 3,1 chintale producţie medie la ha. RICIN 1776 ha., 7968 chintale, 4,5 chintale producţie medie la hectar. HAMEI 89 ha., 238 chintale, 2,7 chintale producţie medie la ha. SOIA 97.451 ha., 703.292 chintale, 7,2 chintale producţie medie la ha. ALTE PLANTE 5135 ha., 37.036 chintale, 7,2 chintale producţie medie la ha. FANETE NATURALE 1.077.728 ha. 26.148.296 chintale, 19,0 chintale pro­ducţie medie la ha. Adunarea comandanţilor de legiuni Expozeul If-lui comandant Teofil Silorotid­ la „Straja Ţării“ Sâmbătă au fost convocaţi la Straja Ţării, comandanţii de legiuni din ţară, pentru a primi instrucţiunile privitoare la organizarea teritoriu­lui, în vederea unei cât mai rodnice activităţi străjereşti. A prezidat d. Teofil G. Sidorovici, comandantul „Străjii Ţării”, de faţă fiind şi mem­­rii comitetului permanent: d-m­i­­nerul Ion Manolescu, prof. dr. St.­oimescu, d-ra Nisa Cămărăşescu şi întreg personalul superior. EXPOZEUL D-LUI COMANDANT TEOFIL SIDOROVICI D. comandant T. Sidorovici a spus: „Potrivit obiceiului străje­­resc, primul nostru gând se în­dreaptă spre Acela ce ocroteşte şi poartă grija acestui neam M. S. Re­gele Carol 11, Marele Străjer, Că­ruia Ii aducem salutul nostru stră­­jeresc „Sănătate !” Aţi fost convocaţi pe de-o parte să cunoaşteţi noua organizare a Străjii Ţării, iar pe de alta să ve­deţi ce probleme se cer rezolvate, pentru a duce la bun sfârşit misiu­nea ce vi s’a încredinţat. Pentru a stabili o strânsă colaborare, este nevoe să ţinem o cât mai continuă legătură, în vederea traducerii in faptă a ideologiei noastre străje­reşti. Devenind „Straja Ţării”, nume cu­ răsunet legendar, munca de in­it­­are a tineretului acestei ţări pet­ru crearea unei noui şi sănă­toase ambianţe, întărind familia şi satul, este o misiune naţională. Straja Ţării”, spre deosebire de O. E. T. R. având organizaţiile com­ponente contopite într-un singur organism, şi un Comandant unic, este o instituţie completă. Coman­dant suprem şi preşedinte activ al Consiliului superior de îndrumare, din care face parte personalităţile de seamă ale ţării în frunte cu I. P. S. S. Patriarhul, primul minis­tru şi miniştrii în funcţie, este Iu­­­sus M. S. Regele. Deasemenea fac parte din C. S. I. şi membrii comi­tetului permanent. Comandamen­tul Străjii Ţării ajutat de mai multe direcţiunii, este organul executiv. Pepinierele de pregătire a coman­danţilor sunt cele trei centre de iniţiere Breaza, Sf. Gheorghe şi Predeal. Comandamentul unic, asigurând canalizarea în aceeaş direcţie a tu­turor eforturilor, acelaş principiu se va respecta şi în Comandamentele Legiunilor ca reprezentanţi oficiali ai Străjii Ţării. Ţin cu orice preţ ca în viitor, aceste legiuni, să nu mai fie ficţiuni, ci să reprezinte rea­lităţi. Eu personal voi merge in toate judeţele, ca să pot cunoaşte la faţa locului activitatea fiecărei le­giuni în parte. Spor la lucru străjeresc vă urează „Straja Ţării”, mulţumindu-vă pen­tru sufletul pe care l-aţi pus întru promovarea Regestei Ctitorii. D. prof. dr. St. Şoimescu luând cuvântul, a spus : Problema ce va căpăta deslegare prin Straja Ţării este închegarea sufletului naţional într’un tot indestructibil. După 20 ani dela război putem să spunem că unirea geografică n’a dus şi la completa unire sufletească. Societatea simţea nevoia unui or­ganism unitar şi autohton care să înlesnească şi această unire. Opera Marelui Străjer, ai cărei slujitori suntem, va face prin stră­jerie ceea ce nu s’a putut face în douăzeci de ani. Cu luminiţele puse în mâna dv de d. comandant Sidorovici, vom ţin vie făclia cea mare a M. S. Re­gelui, pentru îndrumarea neamului pe cărări bătătorite. 8 PAGINI 3 LEI* Marți I Februarie 1938 Director. PftMFlL $iUM REDACNIA Sl AUMINISl HA J1A Strada Belvedere No. 6­­. Secret. General Secretariatul Redacţia politică 3 40 88 Abonamente 4 23.32 Sport şi Convorbirile cu TELEFOANELE: 4 84 46 Serv Publicității 4,84.49 Tipografia Cab. Administrat. Cale Directorului Provincia ABONAMENTE Lei 700 pe an; 350 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pen­tru bănci, instituţiuni şi administraţii publice: lei 1000 anual; pentru străinătate: lei 1700 pe an; 900 pe 8 luni; 500 pe 3 luni Abonamentele În­cep la 1 și 15 ale lunei. Taxa poştală plătită în numerar conf. ord Dir. Gen P.T­ nr 55740­ 929 3.40.88 4.84.48 3 40.30 4 84 47 3 40.86 A reînceput procesul intre generaţii, in partidul liberal Georgiştii acuză conducerea partidului de adversitate faţă de tineret Reîntregirea partidului liberal a făcut să se deschidă şi un interesant proces — care — desbătându-se as­­conducerea partidului — Unde să as­­tăzi între cadrele foste georgiste şi rualizeze o mai veche acuzaţie adusă partidului liberal — aceea de adver­sitate faţă de orice tânără valoare — de gerontocratism. Felul în care au fost fixate cape­tele de listă şi amânarea soluţionării problemei şefiei de organizaţii — au determinat pe fruntaşii georgişti să ia poziţiune hotărită împotriva sisteme­lor şi metodelor întronate la condu­cerea partidului liberal—în care ei văd tot mai mult tendinţa de comprimare a tot ce este element tânăr şi dinamic. Fruntaşii foşti georgişti afirmă ast­fel că actul reîntregirii — deşi în­cheiat fără condiţiuni — n’a fost to­­tuş lipsit de unele prealabile anga­jamente — stabilite între d-nii : Dinu şi Gh. Brătianu. Ei nu se sfiesc astăzi de a acuza pe d. Dinu Brătianu că acesta ar fi ne­socotit toate iniţialele angajamente — neţinând seamă nici măcar de o esen­ţială condiţiune : aceea de a se pro­mova la conducerea organizaţiilor — elementele tinere — indiferent dacă ele făcuseră parte dintre proaspetele cadre georgiste sau din vechile cadre liberale. Cei ce ridică astfel de acuzaţii nu se dau înlături de a recunoaşte că acum îşi dau cu toţii seama că, în fond, ideia reîntregirii partidului, ur­mărită cu atâta fervoare de d. Dinu Brătianu — n’a fost istorită decât din tendinţa tot mai accentuată a şefului partidului de a anula rolul d-lui Gh­. Tătărescu, prin opunerea prestigiului d-lui Gh. Brătianu — rămânând ca din lupta între aceste două tinere va­lori să rămână, învingătoare pe po­ziţie, tot vechea castă a bătrânilor, a­­meninţată tot mai mult cu înlătura­rea, în timpul trecutei guvernări libe­rale. INTRE VERCINGETORIX ŞI D. GH. BRATIANU Unul dintre aceşti fruntaşi a ţinut să formuleze, plastic, această acuza­ţie, prin reamintirea unui scurt epi­sod din istoria antică : „Fostul nostru şef, d. Gh. Brătianu, deşi istoric, a uitat tocmai cel mai semnificativ capitol din istoria lui Cesar. „Vercingetorix, deşi ar fi putut ob­ţine victoria, dacă ar fi continuat lup­ta, a socotit totuş mai nimerit să se predea, bazându-se tocmai pe larga mărinimie de Cesar a adversarului. „Predarea a fost făcută, cu o sin­gură condiţiune : Aceea de a nu fi purtat, cu umi­linţă, in cortegiul învingătorului, pe străzile Romei... Cel dintâi lucru pe care Cesar l-a făcut — a fost totuş de a duce pe Vercingetorix, ca pe cel mai frumos trofeu al victoriei, înaintea carului său triumfal”... „Tot astfel, d. Dinu Brătianu are astăzi satisfacţia de a vedea pus pe noul Vercingetorix, Gh. Brătianu, ală­turi de d. Gh. Tătărescu — două din­tre cele mai preţioase atelagii ale vic­toriei reîntregirii şi ale sfărâmării ori­căror veleităţi de întinerire a ca­drelor". Conflictul dintre generaţii — latent astăzi în partidul liberal — este pe cale de a se concretiza şi în unele hotărâri formale, cum este de pildă aceea ca, în lupta electorală ce s’a deschis, foştii fruntaşi georgişti să Stea într’o demonstrativă pasivitate. După alegeri procesul ar avea şi alte recrudescenţe, cari s’ar traduce printr’o acţiune concretă a cadrelor tinere împotriva atmosferii de ghe­­rontizare întronată la conducerea par­tidului. Evenimentele sunt pe cale deci, de a ne pune în curând în fața unuia dintre cel mai interesante procese po­litice. D. DINU BRATIANU Producţia agricolă şi aprovizionarea populaţiei Politica economică a Germaniei tre­bue urmărită deoarece în ea se re­flectă toate curentele dominante în gândirea contimporană. Trecând peste consideraţiile de or­din politic invocate de Germania pentru a justifica cererea repetată pe care o face de a i se da colonii, nu putem să nu urmărim cu interes stră­duinţele pe care le face pentru a-şi asigura o aprovizionare cât mai com­plectă a populaţiei cu hrană. Realizările în acest domeniu meri­tă toată atenţiunea. In special şi a­­ceasta ne interesează direct,­ sunt mari progresele culturei pământului. Câteva cifre ne vor lămuri. POPULAŢIA ŞI PRODUCŢIA AGRICOLA Pe baza cercetărilor făcute de In­stitutul pentru studiul conjucturei se ştie că nevoile de aprovizionare ale Germaniei au crescut neîncetat de la 1934 încoace şi în acelaş timp şi popu­laţia s’a mărit. Faţă de această situaţie agricultura germană şi-a mărit producţia cu 1/5 în acest interval de timp. Prin aceasta s'a ajuns nu numai la satisfacerea nevoilor, dar chiar s’a putut înlocui o parte din importuri. In 1927 ţăranul german acoperea numai 65 la sută din nevoile de ali­mente şi furaje şi numai 29 la sută din materiile prime agricole necesare ţării. In 1935 aceste cifre s’au urcat la 81 la sută pentru alimente şi 47 la sută pentru materii prime şi procesul ■este în creştere. In total se poate spune că alimen­tele, furajele şi materiile prime de natură agricolă provin de la agricul­tura germană în proporţie de 75 la sută comparativ cu 50 la sută în 1927. Numai recolta de grâu şi cea de cartofi a crescut de la războiu încoa­ce în proporţie de 30 la sută. GREUTĂŢI MARI Obţinerea acestor rezultate se face însă cu foarte mari greutăţi, deoa­rece producţia a ajuns la un grad atât de înalt încât orice nouă majo­rare se face cu cheltueli care nu pot fi suportate decât în dauna rentabi­lităţii, aşa cum este dovedit de legea micşorării proporţionale a randa­mentului solului. Aceasta înseamnă că fiecare majo­rare a producţiei devine din ce in ce mai oneroasă. Din toate aceste consideraţiuni, Germania trage concluzia necesităţii de a i se recunoaşte dreptul la co­lonii care reprezintă 14 la sută din suprafaţa agricolă a ţării. Nu discutăm aceste probleme. Dar nu putem­­să nu atragem atenţia a­­supra realizărilor pur economice, pe care le-a făcut Germania sub presiu­nea nevoei de a asigura hrana popu­laţiei. In concepţia contimporană grija de a asigura subsistenţa mas­­selor naţionale a devenit esenţială şi dă culoarea specifică a nouilor for­me de organizare a vieţii în stat. Aci îşi găseşte sediul acea înfăţişare socialistă pe care o iau toate nouile forme, dar care în realitate nu sunt decât preocupări accentuate de ordin social neavând legătură cu formele de organizare socialistă a societăţii imaginate de sec. XIX-lea cu pre­siunea desechilibrului provocat de li­beralism. M. V. P. Generalul Matsui prevede un conflict serios între Japonia şi Anglia Lupte corp la corp pe toate fronturile BERLIN, 29 (Radiopress). — Tele­gramele primite în cursul nopţii din Extremul Orient semnalează că s’au reînceput simultan lupte extrem de înverşunate, pe trei fronturi. Luptele cele mai sângeroase se dau pe porţiunea frontului între Minkouang şi Linghaikouang. Aici japonezii au stăruit în zadar să trea­că un mic râu pe al cărui mal nor­dic se află poziţiile fortificate chi­neze. Toate atacurile japoneze au fost respinse, cu pierderi extrem de grele suferite însă de ambele părţi belige­rante. Spre seară japonezii au încer­cat să construiască un pod plutitor întrebuinţând mai multe pontoane, încercarea n’a reuşit: tirul artileriei chineze a incendiat podul plutitor şi 800 soldaţi japonezi au fost făcuţi prizonieri. Al doilea front, bântuit de o bă­tălie înverşunată, se află în jurul oraşului Tsinsing, în regiunea liniei ferate Tientsin-Pukow. Trupele chi­neze, după lupte dâr de corp la corp, au reuşit să înainteze spre porţile o­­raşului şi după o luptă, care a durat noaptea întreagă, a ocupat azi dimi­neaţă gara Tsinsing. Trupele japo­neze s’au retras din cartierele subur­bane. In sectorul Wuhu, dimpotrivă, iz­bânda a rămas de partea japonezilor, cari, primind întăriri considerabile,­­iu respins toate rtâf--r'' eh'neze. ATENTATE LA SHANGHAI Două noi cântate s’au întâmplat azi la Shanghai. O grenadă de mână a fost arun­cată în biurourile ziarului chinez „Sin Yan Pao", cel mai de seamă cotidian chinez din centrul concesiunei inter­naţionale. O altă grenadă a fost aruncată în şcoala chineză din districtul de vest al concesiunei internaţionale. Un chinez a fost rănit. Stricăciunile au fost neînsemnate. Explozia grenadei n’a făcut nici o victimă. Autorii atentatelor n’au putut fi prinşi. Generalul Matsui, comandan­tul trupelor japoneze din regiu­nea Shanghai, a făcut importan­te declaraţii d-lui Woodhead, re­­dactor-şef al revistei ,,Oriental Affairs”. Generalul Matsui a spus între altele : Mă tem că dacă Marea Britanie nu urmează o politică numai de apărare a intereselor sale în Chi­na, ci ia o atitudine hotărâtă spre a menţine relaţiile sale po­litice şi economice cu Kuomin­­tangul, un conflict foarte serios ar putea să se ivească între Ja­ponia şi fosta ei aliată. Comandantul japonez a men­ţionat totodată necesitatea unui nou regim în China care să-şi ob­ţină resursele financiare din ve­niturile vămilor. Menţinerea echilibrului naval în Oceanul Pacific PARIS, 29. (Rador). — In ediţia sa din Paris, ziarul american „New York Herald Tribune” publică o informaţie din Londra în care spu­ne între altele: Deşi guvernul Marii Britanii nu este absolut sigur că Japonia ar a­­vea intenţia să provoace o între­cere în înarmări navale, toate şti­rile care vin Amiralităţii arată că guvernul din Tokio este pe cale de a construi sau are intenţiunea de a construi cuirasate de 40.090 sau chiar până la 46.00 tone. In adevăr, se afirmă că între Marea Britanie şi Statele Unite s’ar fi încheiat un acord, cu prile­jul recentei vizite la Londra a că­pitanului Ingersoll din departa­mentul Marinei de Război ameri­cane, în scopul de a se menţine e­­chilibrul naval în oceanul Pacific, oxoxoxox-^-xoxoxoxo—— Frontiera austro-iugoslavă închisă BERLIN, 29 (Radiopress). — A­­genţia Ştefani comunică din Bel­grad : Guvernul austriac a închis fron­tiera dinspre Iugoslavia pentru ori­ce trafic, sub pretext că în Iu­goslavia bântue febra aftoasă. Tre­cerea frontierei austriace este ad­misă numai călătorilor cu paşaport. Guvernul iugoslav, la rândul lui, a închis frontiera pentru toţi lo­cuitorii din această zonă, fără nicio distincție, socotind că motivul mă­surii luat de Austria este cu totul nejustificat. ——oxoxoxox-^-xoxoxoxo---­ D. EDEN Colaborare anglo-franceză pentru construcţiile aviatice LONDRA, 29 (Rador). — „Daily Mail” anunţă că o misiune mili­tară franceză a sosit azi la Lon­dra spre a începe negocieri cu conducătorii aviaţiei britanice în vederea stabilirii unei strânse co­laborări în domeniul construirii de avioane. Ziarul crede a ști că se va ho­tărî un schimb permanent de in­formaţii tehnice între armatele celor două țări. Programul oficial al vizitei regentului Horthy In Polonia VARŞOVIA, 29 (Rador). — Agen­ţia Pat transmite: Un comunicat oficial anunţă că Regentul Horthy va sosi in Polonia în ziua de 5 Februarie. Şeful statului ungar va fi salutat la Cracovia de preşedintele republicii, de mareşalul Smigly Rydz şi de mem­brii guvernului polon. La Cracovia, Regentul Ungariei va depune o coroană de flori pe mor­mântul mareşalului Pilsudski şi al re­gelui Ştefan Báthory. Apoi va vizita oraşul şi castelul Wawel, unde se va da o mare recepţie în onoarea sa. După solemnităţile de la Cracovia, Regentul Horthy, însoţit de preşe­dintele republicei şi de mareşalul Smigly Rydz, va lua parte la o vâ­nătoare în pădurile statului de la Bia­lowieza. După vânătoare, Regentul va sosi la Varşovia, unde va rămâne o zi. In capitala Poloniei, preşedintele re­­publicei va oferi la palat un dineu de gală în onoarea înaltului oaspete. In călătoria sa în Polonia, Regentul Horthy va fi însoţit de d. de Kanya, ministrul Afacerilor Străine al Unga­riei, şi de fiul său, de şefii caselor ci­vile şi militare, de şeful cabinetului ministrului Afacerilor Străine şi de directorul secţiei politice din minis­terul Afacerilor Străine al Ungariei. Vizita Regentului în Polonia va dura cinci zile. La Cracovia se fac mari pregătiri în vederea unei măreţe primiri ce urmează să se facă şefului statului ungar. & O nouă ispravă a gangsterilor americani NEW YORK, 29 (Rador). — Patru gangsteri, având numeroase revolvere şi o mitralieră ascunsă într-o cutie de violoncel, au pătruns dri seară in birourile societăţii „Internaţional Mer­cantile Co.“, în timp ce peste 700 de lucrători în docuri aşteptau să-şi pri­mească salariile. Ei au silit personalul biroului şi pe doi gardieni să intre intr’un as­censor şi au golit apoi casele de bani. înainte ca lucrătorii aflaţi afară şi poliţia să-şi fi dat seama de cele ce se întâmplă gangsterii au dispărut într’o maşină furată. După primele cercetări se pare că bandiţii au reuşit să dispară cu cel puţin 24.000 dolari. In jurul scandalului politic din Belgia BRUXELLES, 29 (Rador . — Ziarul „La Nation Belge“ publică un articol de fond consacrat faptelor desvăluite de d. Leon Degrelle, cu privire la a­­mestecul unor actuali sau foşti mini­ştri socialişti ori liberali într’o acţiu­ne de aprovizionare cu arme a Spaniei bolşevice, cu nesocotirea politicii de neintervenţie. Ziarul subliniază că documentele revelatoare date în vileag de conducă­torul mişcării naţionaliste Rex sunt autentice. Ele dovedesc că miniştrii acuzaţi a­u ţţnut conciliabile cu a­­genţii străini. Ziarul încheie spunând că este vor­ba de un act de trădare sau de o încercare de încălcare a jurământului depus in faţa Regelui şi in acelaş timp o violare a legii, care impune in mod imperios demisia personagiilor inculpate. „La Nation Belge“ adaugă însă că din nenorocire şi miniştrii cari fac parte din partidele de dreapta se vor da de partea miniștrilor socialiști, pentru a mușamaliza acest scandal. -----oxoxoxox-^-xoxoxoxo— Aur şi argint din India pentru Londra LONDRA, 29. (Rador). — Se a­­nunţă din Bombay că pachebotul Mool­an a plecat de la Bombay spre Londra, transportând o În­cărcătură de 72.968 lire sterline în aur şi 65.687 lire sterline în argint. Sechestru asigurător asupra imobilelor din Italia ale U.R.S.S.-ului ROMA, 29 (Radiopress). — Agenţia Ştefani transmite din Milano : Societatea italiană Analdo pentru construcţii navale, mecanice şi elec­tromecanice a depus la tribunalul ci­vil din Milano o reclamaţie, cerând să se aplice sechestru asigurător asu­pra tuturor proprietăţilor mobiliare, care aparţin sau sunt înscrise pe nu­mele U.R.S.S.-ului din Italia, până la concurenţa sumei de 25.785.423 lire, care corespunde costului lucrărilor e­­xecutate sau în curs de execuţie ale societăţii Ansaldo, după comenzile fă­cute de U. R. S. S„ Tribunalul civil a autorizat institu­irea sechestrului, rezervându-şi drep­tul de a-l valida in şedinţa viitoare, in prezenţa reprezentanţilor din Ita­lia ai oficiului de comerţ exterior al U.R.S.S.-ului. -----oxoxoxox-^-xoxoxoxo—— In Franţa se măresc diurnele deputaţilor BERLIN, 29 (Radiopress). — A­­genţia Ştefani comunică din Paris. Camera deputaţilor, cum se afir­mă în cercurile bine informate, va discuta. Marţea viitoare, proiectul de lege pentru sporirea îndemni­­zărilor deputaţilor, care vor fi ur­cate de la 60.000 până la aproape 100.000 franci anual. Excrocheriile unei bănci franceze PARIS, 29 (Rador). — Poliţia a fă­cut o perciziţie la nr. 52 pe Avenue des Champs Elysees, unde este se­diul lui „Societe Generales des Agri­cultures de France“. Această societate a fost fondată în 1930 de bancherul Andre Rouil din Bruxelles şi de francezul Henri Char­­pentier, cu scopul mărturisit de a îm­prumuta bani agricultorii«.". In rea­litate, ea a plasat bonuri de casă în valoare de trei milioane de franci printre ţăranii din regiunile de est ale Franţei şi a adunat aproape şase milioane de franci de la alţi 450 de subscriitori pen­tru opera­ specula­tive la bursele străine. In clipa perchiziţiei s’a găsit în cassa societăţii mai puţin de o mie de franci. Rouil şi Charpentier au fost daţi în judecată pentru escrocherie .S’a lansat un mandat de arestare contra lui Charpentier, ciire este re­fugiat în străinătate. --------OXOXOXOX-^XOXOXOIO-------­Starea sănătăţii prinţului Nicolae al Greciei provoacă îngrijorări ROMA 29 (Radiopress). — Agen­ţia Ştefani anunţă din Atena: Starea sănătăţii prinţului Nico­­lae al Greciei, unchiul regelui George al Greciei, şi socrul Prin­ţului Regent Paul al Iugoslaviei şi Ducelui de Kent continuă să provoace îngrijorări serioase. Se aşteaptă sosirea profesorului german Bergan, un mare specia­list în ce priveşte boalele cardiace. Principesa Elena îngrijeşte per­sonal pe augustul său soţ. Arestările conţină in Rusia MOSCOVA, 29 (Rador). — „Bez­­bojnik", organul central al mişcărei ateiste, anunţă că noui arestări s’au făcut printre puţini clerici ortodoxi rămaşi în viaţă în regiunea Nijni Novgorod, în Tver, pe litoralul O­­ceanului Arctic, în Corelia, etc. Eclesiasticii şi credincioşii arestaţi arestaţi sunt acuzaţi de „uneltiri contra revoluţionare’. Clerul mahomedan, mai ales in Asia Centrală Sovietică este supus aceloraşi vexaţiuni. Şeful religios al celor mai mulţi din mahomedanii din Rusia Sovietică, mulahul tătar Ter­­gemanov, a fost arestat sub acuzaţia de „spionaj". * BERLIN, 29 (Rador). — Agen­ţia DNR transmite din Moscova: Şase ţărani au fost împuşcaţi în Caucazul de Nord, fiind acuzaţi de „conspiraţii contrarevoluţionare“. La Novosibirsk, trei funcţionari ai căei ferate, acuzaţi de „sabotaj“ au fost condamnaţi la moarte. -----oxoxoxox-^-xoxoxoxe----­ Ziar din Braşov interzis in Germania BERLIN, 29 (Rador). „ Ziarul Deutscher Tangeszeitung care apare la Braşov, organ al par­tidului poporului german din Ro­mânia“, a fost interzis pe tot teri­toriul Reichului. -----oxoxoxoxoxoxoxoxo---­Revista iudeo­masonică interzisă în Ungaria BERLIN 29 (Radiopress). — Agen­ţia Ştefani comunică din Buda­pesta. Ministrul poştelor a interzis in­trarea în Ungaria a revistei iudeo­­masonice „Gerechtigkeit”, care a­­pare la Viena.

Next