Curentul, februarie 1938 (Anul 11, nr. 3592-3619)
1938-02-01 / nr. 3592
ANUL XI NO. 3592 Senzaţională tentativă de răpire Victimă era să cadă o funcţionară din Constanta CONSTANŢA, 29. — O senzaţională încercare de răpire s’a petrecut ieri noapte pe una din principalele străzi ale oraşului. D-ra Coca Mateescu, în etate de 19 ani, funcţionară la telefoanele prefecturei de judeţ, se întorcea aseară de la serviciu spre casă pe la orele 11.30. Pe str. Ştefan cel Mare, în dreptul cârciumii „La Mândra veche”, a observat în urmă, la oarecare distanţă, un domn foarte bine îmbrăcat, care se ferea spre a nu fi zărit. Tânăra fată nu a dat nici o importanţă acestui fapt, dar atenţia i-a fost atrasă de un automobil fără număr şi cu farurile stinse, care mergea încet, în apropierea trotuarului. Ajungând într’un loc mai întunecos, individul care se afla în urmă, a scos din buzunar o batistă şi s’a repezit asupra tinerei funcţionare. Acest fapt a fost observat de gardianul public din post, care tocmai ieşea dintr’o cârciumă. Bănuind că la mijloc e vorba de o răpire, el a scos revolverul somând pe individ să se predea. Acesta însă a sărit un automobil care mergea alături de trotuar şi şoferul a dat imediat drumul, dispărând cu cea mai mare viteză. Gardianul a tras trei focuri de revolver, reuşind să spargă doar geamurile maşinei. Deoarece individul, în momentul când s-a repezit asupra funcţionarei Mateescu a ameninţat-o că nu-i va scăpa niciodată, gardianul, pentru o mai bună siguranţă, a însoţit-o până acasă, în str. Avram Iancu, predănd-o părinţilor. Cu toate cercetările făcute, nu s’a putut da de urma automobilului misterios, fără număr şi faruri. De asemeni, tânăra funcţionară n’a putut recunoaşte pe individul care a încercat s’o răpească. Cercetările sunt continuate de poliție. Groaznicul accident de la rafineria „Astra română“-Ploeşti PLOEŞTI, 29. — Rafineria „Astra Română” din localitate, ca orice rafinerie, are un rezervor pentru depozitarea oxigenului. Presiunea sub care trebue să se găsească, nu trebue să depășească 26 atmosfere, după regulament. Ori, intr’una din zilele trecute, presiunea rezervorului a depăşit această limită, ajungând până la 30 atm. Inginerul Heidecker, care numai inginer nu e. Întrucât nu are la activul său, decât o şcoală de meserii, văzând pericolul ce-l ameninţă, a dat ordin mecanicului Carol Roth, să se urce pe rezervor, pentru a dat drumul supapei de siguranţă. Cum rezervorul are o înălţime de circa 2 m., mecanicul s-a executat imediat şi a început lucrul deasupra rezervorului. In momentul efind a voit să desfacă şurubul supapei, s a produs inevitabila explozie. Supapa şi capacul de deasupra ei au fost dărâmate şi aruncate în capul nefericitului mecanic, dru'Ş ’-a zdrobit maxilarul drept, i-a scos ochiul drept sspulberat partea dreaptă a craniului, căzăind jos In nesimţire. Imediat a fost anunţată salvarea, care, in cel mai strict secret, l-a transportat la spitalul Schuller din str. B. Delavranovi, unde şi-a dat sfârşitul la cele mai groaznice clinuri, după 2 ore, fără a putea da vreo declaraţie. Sa procedat apoi la facerea autopsiei, constatându-se cele de mai sus. D. dr. legist Vasiliu, care a făcut autopsia, a autorizat inmormântarea. Deoarece Insă, in urma defunctului mecanic rămân soţia, 2 copii mici si o mamă bătrână, fără nici un sprijin, ar trebui ca acel pretins inginer sa fir cras la răspundere, întrucât, deşi a văzut pericolul, totuşi a avut laşitatea să trimită un om la o moarte sigură. Credem că autorităţile competinte işi vor face datoria şi vor sancţiona pe acest om. Alte date asupra producţiei agricole a anului 1937 Am publicat oii datele centralizate la serviciul de statistică şi studii din ministerul agriculturii, cu privire la situaţia producţiei agricole a anului 1937, pentru: ovăz, grâu, mei, orz, hrişcă, secară, mături, lucernă, trifoi, dughie, bob, fasole, linte, mazăre, năut, ceapă, pepeni galbeni şi verzi. Dăm mai jos suprafeţele cultivate cu alte plante şi cantităţile recoltate: CANEPA s-a cultivat pe o întindere de 50.842 ha. şi a produs 233.743 chintale, cu 4,6 chintale producţie medie la ha., pentru sămânţă, şi 270.170 chintale cu 5,3 chintale producţie medie la ha., pentru fuior. INUL s-a cultivat pe o întindere de 21.634 ha., şi a produs: 73.082 chintale, cu 3,4 chintale producţie medie la ha., pentru sămânţă, şi 86.843 chintale, cu o medie de 4,0 chintale la ha., pentru fuior. RAPIŢA DE TOAMNA 45.207 ha., 300.845 chintale, 6,6 chintale producţie medie la ha. RAPIŢA DE PRIMAVARA 33.377 ha., 92.560 chintale, 2,8 chintale producţie medie la ha. MAC 2.739 ha., 13.820 chintale, 5,0 producţie medie la ha. FLOAREA SOARELUI 199.995 ha. 1.733.765 chintale, 8,6 chintale producţie medie la hectar. ANISON 299 ha., 1392 chintale 4,6 chintale producţie medie la ha. MUŞTAR 4042 ha., 12.594 chintale, 3,1 chintale producţie medie la ha. RICIN 1776 ha., 7968 chintale, 4,5 chintale producţie medie la hectar. HAMEI 89 ha., 238 chintale, 2,7 chintale producţie medie la ha. SOIA 97.451 ha., 703.292 chintale, 7,2 chintale producţie medie la ha. ALTE PLANTE 5135 ha., 37.036 chintale, 7,2 chintale producţie medie la ha. FANETE NATURALE 1.077.728 ha. 26.148.296 chintale, 19,0 chintale producţie medie la ha. Adunarea comandanţilor de legiuni Expozeul If-lui comandant Teofil Silorotid la „Straja Ţării“ Sâmbătă au fost convocaţi la Straja Ţării, comandanţii de legiuni din ţară, pentru a primi instrucţiunile privitoare la organizarea teritoriului, în vederea unei cât mai rodnice activităţi străjereşti. A prezidat d. Teofil G. Sidorovici, comandantul „Străjii Ţării”, de faţă fiind şi memrii comitetului permanent: d-minerul Ion Manolescu, prof. dr. St.oimescu, d-ra Nisa Cămărăşescu şi întreg personalul superior. EXPOZEUL D-LUI COMANDANT TEOFIL SIDOROVICI D. comandant T. Sidorovici a spus: „Potrivit obiceiului străjeresc, primul nostru gând se îndreaptă spre Acela ce ocroteşte şi poartă grija acestui neam M. S. Regele Carol 11, Marele Străjer, Căruia Ii aducem salutul nostru străjeresc „Sănătate !” Aţi fost convocaţi pe de-o parte să cunoaşteţi noua organizare a Străjii Ţării, iar pe de alta să vedeţi ce probleme se cer rezolvate, pentru a duce la bun sfârşit misiunea ce vi s’a încredinţat. Pentru a stabili o strânsă colaborare, este nevoe să ţinem o cât mai continuă legătură, în vederea traducerii in faptă a ideologiei noastre străjereşti. Devenind „Straja Ţării”, nume cu răsunet legendar, munca de initare a tineretului acestei ţări petru crearea unei noui şi sănătoase ambianţe, întărind familia şi satul, este o misiune naţională. Straja Ţării”, spre deosebire de O. E. T. R. având organizaţiile componente contopite într-un singur organism, şi un Comandant unic, este o instituţie completă. Comandant suprem şi preşedinte activ al Consiliului superior de îndrumare, din care face parte personalităţile de seamă ale ţării în frunte cu I. P. S. S. Patriarhul, primul ministru şi miniştrii în funcţie, este Iusus M. S. Regele. Deasemenea fac parte din C. S. I. şi membrii comitetului permanent. Comandamentul Străjii Ţării ajutat de mai multe direcţiunii, este organul executiv. Pepinierele de pregătire a comandanţilor sunt cele trei centre de iniţiere Breaza, Sf. Gheorghe şi Predeal. Comandamentul unic, asigurând canalizarea în aceeaş direcţie a tuturor eforturilor, acelaş principiu se va respecta şi în Comandamentele Legiunilor ca reprezentanţi oficiali ai Străjii Ţării. Ţin cu orice preţ ca în viitor, aceste legiuni, să nu mai fie ficţiuni, ci să reprezinte realităţi. Eu personal voi merge in toate judeţele, ca să pot cunoaşte la faţa locului activitatea fiecărei legiuni în parte. Spor la lucru străjeresc vă urează „Straja Ţării”, mulţumindu-vă pentru sufletul pe care l-aţi pus întru promovarea Regestei Ctitorii. D. prof. dr. St. Şoimescu luând cuvântul, a spus : Problema ce va căpăta deslegare prin Straja Ţării este închegarea sufletului naţional într’un tot indestructibil. După 20 ani dela război putem să spunem că unirea geografică n’a dus şi la completa unire sufletească. Societatea simţea nevoia unui organism unitar şi autohton care să înlesnească şi această unire. Opera Marelui Străjer, ai cărei slujitori suntem, va face prin străjerie ceea ce nu s’a putut face în douăzeci de ani. Cu luminiţele puse în mâna dv de d. comandant Sidorovici, vom ţin vie făclia cea mare a M. S. Regelui, pentru îndrumarea neamului pe cărări bătătorite. 8 PAGINI 3 LEI* Marți I Februarie 1938 Director. PftMFlL $iUM REDACNIA Sl AUMINISl HA J1A Strada Belvedere No. 6. Secret. General Secretariatul Redacţia politică 3 40 88 Abonamente 4 23.32 Sport şi Convorbirile cu TELEFOANELE: 4 84 46 Serv Publicității 4,84.49 Tipografia Cab. Administrat. Cale Directorului Provincia ABONAMENTE Lei 700 pe an; 350 pe 6 luni; 200 pe 3 luni; pentru bănci, instituţiuni şi administraţii publice: lei 1000 anual; pentru străinătate: lei 1700 pe an; 900 pe 8 luni; 500 pe 3 luni Abonamentele Încep la 1 și 15 ale lunei. Taxa poştală plătită în numerar conf. ord Dir. Gen P.T nr 55740 929 3.40.88 4.84.48 3 40.30 4 84 47 3 40.86 A reînceput procesul intre generaţii, in partidul liberal Georgiştii acuză conducerea partidului de adversitate faţă de tineret Reîntregirea partidului liberal a făcut să se deschidă şi un interesant proces — care — desbătându-se asconducerea partidului — Unde să astăzi între cadrele foste georgiste şi rualizeze o mai veche acuzaţie adusă partidului liberal — aceea de adversitate faţă de orice tânără valoare — de gerontocratism. Felul în care au fost fixate capetele de listă şi amânarea soluţionării problemei şefiei de organizaţii — au determinat pe fruntaşii georgişti să ia poziţiune hotărită împotriva sistemelor şi metodelor întronate la conducerea partidului liberal—în care ei văd tot mai mult tendinţa de comprimare a tot ce este element tânăr şi dinamic. Fruntaşii foşti georgişti afirmă astfel că actul reîntregirii — deşi încheiat fără condiţiuni — n’a fost totuş lipsit de unele prealabile angajamente — stabilite între d-nii : Dinu şi Gh. Brătianu. Ei nu se sfiesc astăzi de a acuza pe d. Dinu Brătianu că acesta ar fi nesocotit toate iniţialele angajamente — neţinând seamă nici măcar de o esenţială condiţiune : aceea de a se promova la conducerea organizaţiilor — elementele tinere — indiferent dacă ele făcuseră parte dintre proaspetele cadre georgiste sau din vechile cadre liberale. Cei ce ridică astfel de acuzaţii nu se dau înlături de a recunoaşte că acum îşi dau cu toţii seama că, în fond, ideia reîntregirii partidului, urmărită cu atâta fervoare de d. Dinu Brătianu — n’a fost istorită decât din tendinţa tot mai accentuată a şefului partidului de a anula rolul d-lui Gh. Tătărescu, prin opunerea prestigiului d-lui Gh. Brătianu — rămânând ca din lupta între aceste două tinere valori să rămână, învingătoare pe poziţie, tot vechea castă a bătrânilor, ameninţată tot mai mult cu înlăturarea, în timpul trecutei guvernări liberale. INTRE VERCINGETORIX ŞI D. GH. BRATIANU Unul dintre aceşti fruntaşi a ţinut să formuleze, plastic, această acuzaţie, prin reamintirea unui scurt episod din istoria antică : „Fostul nostru şef, d. Gh. Brătianu, deşi istoric, a uitat tocmai cel mai semnificativ capitol din istoria lui Cesar. „Vercingetorix, deşi ar fi putut obţine victoria, dacă ar fi continuat lupta, a socotit totuş mai nimerit să se predea, bazându-se tocmai pe larga mărinimie de Cesar a adversarului. „Predarea a fost făcută, cu o singură condiţiune : Aceea de a nu fi purtat, cu umilinţă, in cortegiul învingătorului, pe străzile Romei... Cel dintâi lucru pe care Cesar l-a făcut — a fost totuş de a duce pe Vercingetorix, ca pe cel mai frumos trofeu al victoriei, înaintea carului său triumfal”... „Tot astfel, d. Dinu Brătianu are astăzi satisfacţia de a vedea pus pe noul Vercingetorix, Gh. Brătianu, alături de d. Gh. Tătărescu — două dintre cele mai preţioase atelagii ale victoriei reîntregirii şi ale sfărâmării oricăror veleităţi de întinerire a cadrelor". Conflictul dintre generaţii — latent astăzi în partidul liberal — este pe cale de a se concretiza şi în unele hotărâri formale, cum este de pildă aceea ca, în lupta electorală ce s’a deschis, foştii fruntaşi georgişti să Stea într’o demonstrativă pasivitate. După alegeri procesul ar avea şi alte recrudescenţe, cari s’ar traduce printr’o acţiune concretă a cadrelor tinere împotriva atmosferii de gherontizare întronată la conducerea partidului. Evenimentele sunt pe cale deci, de a ne pune în curând în fața unuia dintre cel mai interesante procese politice. D. DINU BRATIANU Producţia agricolă şi aprovizionarea populaţiei Politica economică a Germaniei trebue urmărită deoarece în ea se reflectă toate curentele dominante în gândirea contimporană. Trecând peste consideraţiile de ordin politic invocate de Germania pentru a justifica cererea repetată pe care o face de a i se da colonii, nu putem să nu urmărim cu interes străduinţele pe care le face pentru a-şi asigura o aprovizionare cât mai complectă a populaţiei cu hrană. Realizările în acest domeniu merită toată atenţiunea. In special şi aceasta ne interesează direct, sunt mari progresele culturei pământului. Câteva cifre ne vor lămuri. POPULAŢIA ŞI PRODUCŢIA AGRICOLA Pe baza cercetărilor făcute de Institutul pentru studiul conjucturei se ştie că nevoile de aprovizionare ale Germaniei au crescut neîncetat de la 1934 încoace şi în acelaş timp şi populaţia s’a mărit. Faţă de această situaţie agricultura germană şi-a mărit producţia cu 1/5 în acest interval de timp. Prin aceasta s'a ajuns nu numai la satisfacerea nevoilor, dar chiar s’a putut înlocui o parte din importuri. In 1927 ţăranul german acoperea numai 65 la sută din nevoile de alimente şi furaje şi numai 29 la sută din materiile prime agricole necesare ţării. In 1935 aceste cifre s’au urcat la 81 la sută pentru alimente şi 47 la sută pentru materii prime şi procesul ■este în creştere. In total se poate spune că alimentele, furajele şi materiile prime de natură agricolă provin de la agricultura germană în proporţie de 75 la sută comparativ cu 50 la sută în 1927. Numai recolta de grâu şi cea de cartofi a crescut de la războiu încoace în proporţie de 30 la sută. GREUTĂŢI MARI Obţinerea acestor rezultate se face însă cu foarte mari greutăţi, deoarece producţia a ajuns la un grad atât de înalt încât orice nouă majorare se face cu cheltueli care nu pot fi suportate decât în dauna rentabilităţii, aşa cum este dovedit de legea micşorării proporţionale a randamentului solului. Aceasta înseamnă că fiecare majorare a producţiei devine din ce in ce mai oneroasă. Din toate aceste consideraţiuni, Germania trage concluzia necesităţii de a i se recunoaşte dreptul la colonii care reprezintă 14 la sută din suprafaţa agricolă a ţării. Nu discutăm aceste probleme. Dar nu putemsă nu atragem atenţia asupra realizărilor pur economice, pe care le-a făcut Germania sub presiunea nevoei de a asigura hrana populaţiei. In concepţia contimporană grija de a asigura subsistenţa masselor naţionale a devenit esenţială şi dă culoarea specifică a nouilor forme de organizare a vieţii în stat. Aci îşi găseşte sediul acea înfăţişare socialistă pe care o iau toate nouile forme, dar care în realitate nu sunt decât preocupări accentuate de ordin social neavând legătură cu formele de organizare socialistă a societăţii imaginate de sec. XIX-lea cu presiunea desechilibrului provocat de liberalism. M. V. P. Generalul Matsui prevede un conflict serios între Japonia şi Anglia Lupte corp la corp pe toate fronturile BERLIN, 29 (Radiopress). — Telegramele primite în cursul nopţii din Extremul Orient semnalează că s’au reînceput simultan lupte extrem de înverşunate, pe trei fronturi. Luptele cele mai sângeroase se dau pe porţiunea frontului între Minkouang şi Linghaikouang. Aici japonezii au stăruit în zadar să treacă un mic râu pe al cărui mal nordic se află poziţiile fortificate chineze. Toate atacurile japoneze au fost respinse, cu pierderi extrem de grele suferite însă de ambele părţi beligerante. Spre seară japonezii au încercat să construiască un pod plutitor întrebuinţând mai multe pontoane, încercarea n’a reuşit: tirul artileriei chineze a incendiat podul plutitor şi 800 soldaţi japonezi au fost făcuţi prizonieri. Al doilea front, bântuit de o bătălie înverşunată, se află în jurul oraşului Tsinsing, în regiunea liniei ferate Tientsin-Pukow. Trupele chineze, după lupte dâr de corp la corp, au reuşit să înainteze spre porţile oraşului şi după o luptă, care a durat noaptea întreagă, a ocupat azi dimineaţă gara Tsinsing. Trupele japoneze s’au retras din cartierele suburbane. In sectorul Wuhu, dimpotrivă, izbânda a rămas de partea japonezilor, cari, primind întăriri considerabile,iu respins toate rtâf--r'' eh'neze. ATENTATE LA SHANGHAI Două noi cântate s’au întâmplat azi la Shanghai. O grenadă de mână a fost aruncată în biurourile ziarului chinez „Sin Yan Pao", cel mai de seamă cotidian chinez din centrul concesiunei internaţionale. O altă grenadă a fost aruncată în şcoala chineză din districtul de vest al concesiunei internaţionale. Un chinez a fost rănit. Stricăciunile au fost neînsemnate. Explozia grenadei n’a făcut nici o victimă. Autorii atentatelor n’au putut fi prinşi. Generalul Matsui, comandantul trupelor japoneze din regiunea Shanghai, a făcut importante declaraţii d-lui Woodhead, redactor-şef al revistei ,,Oriental Affairs”. Generalul Matsui a spus între altele : Mă tem că dacă Marea Britanie nu urmează o politică numai de apărare a intereselor sale în China, ci ia o atitudine hotărâtă spre a menţine relaţiile sale politice şi economice cu Kuomintangul, un conflict foarte serios ar putea să se ivească între Japonia şi fosta ei aliată. Comandantul japonez a menţionat totodată necesitatea unui nou regim în China care să-şi obţină resursele financiare din veniturile vămilor. Menţinerea echilibrului naval în Oceanul Pacific PARIS, 29. (Rador). — In ediţia sa din Paris, ziarul american „New York Herald Tribune” publică o informaţie din Londra în care spune între altele: Deşi guvernul Marii Britanii nu este absolut sigur că Japonia ar avea intenţia să provoace o întrecere în înarmări navale, toate ştirile care vin Amiralităţii arată că guvernul din Tokio este pe cale de a construi sau are intenţiunea de a construi cuirasate de 40.090 sau chiar până la 46.00 tone. In adevăr, se afirmă că între Marea Britanie şi Statele Unite s’ar fi încheiat un acord, cu prilejul recentei vizite la Londra a căpitanului Ingersoll din departamentul Marinei de Război americane, în scopul de a se menţine echilibrul naval în oceanul Pacific, oxoxoxox-^-xoxoxoxo—— Frontiera austro-iugoslavă închisă BERLIN, 29 (Radiopress). — Agenţia Ştefani comunică din Belgrad : Guvernul austriac a închis frontiera dinspre Iugoslavia pentru orice trafic, sub pretext că în Iugoslavia bântue febra aftoasă. Trecerea frontierei austriace este admisă numai călătorilor cu paşaport. Guvernul iugoslav, la rândul lui, a închis frontiera pentru toţi locuitorii din această zonă, fără nicio distincție, socotind că motivul măsurii luat de Austria este cu totul nejustificat. ——oxoxoxox-^-xoxoxoxo--- D. EDEN Colaborare anglo-franceză pentru construcţiile aviatice LONDRA, 29 (Rador). — „Daily Mail” anunţă că o misiune militară franceză a sosit azi la Londra spre a începe negocieri cu conducătorii aviaţiei britanice în vederea stabilirii unei strânse colaborări în domeniul construirii de avioane. Ziarul crede a ști că se va hotărî un schimb permanent de informaţii tehnice între armatele celor două țări. Programul oficial al vizitei regentului Horthy In Polonia VARŞOVIA, 29 (Rador). — Agenţia Pat transmite: Un comunicat oficial anunţă că Regentul Horthy va sosi in Polonia în ziua de 5 Februarie. Şeful statului ungar va fi salutat la Cracovia de preşedintele republicii, de mareşalul Smigly Rydz şi de membrii guvernului polon. La Cracovia, Regentul Ungariei va depune o coroană de flori pe mormântul mareşalului Pilsudski şi al regelui Ştefan Báthory. Apoi va vizita oraşul şi castelul Wawel, unde se va da o mare recepţie în onoarea sa. După solemnităţile de la Cracovia, Regentul Horthy, însoţit de preşedintele republicei şi de mareşalul Smigly Rydz, va lua parte la o vânătoare în pădurile statului de la Bialowieza. După vânătoare, Regentul va sosi la Varşovia, unde va rămâne o zi. In capitala Poloniei, preşedintele republicei va oferi la palat un dineu de gală în onoarea înaltului oaspete. In călătoria sa în Polonia, Regentul Horthy va fi însoţit de d. de Kanya, ministrul Afacerilor Străine al Ungariei, şi de fiul său, de şefii caselor civile şi militare, de şeful cabinetului ministrului Afacerilor Străine şi de directorul secţiei politice din ministerul Afacerilor Străine al Ungariei. Vizita Regentului în Polonia va dura cinci zile. La Cracovia se fac mari pregătiri în vederea unei măreţe primiri ce urmează să se facă şefului statului ungar. & O nouă ispravă a gangsterilor americani NEW YORK, 29 (Rador). — Patru gangsteri, având numeroase revolvere şi o mitralieră ascunsă într-o cutie de violoncel, au pătruns dri seară in birourile societăţii „Internaţional Mercantile Co.“, în timp ce peste 700 de lucrători în docuri aşteptau să-şi primească salariile. Ei au silit personalul biroului şi pe doi gardieni să intre intr’un ascensor şi au golit apoi casele de bani. înainte ca lucrătorii aflaţi afară şi poliţia să-şi fi dat seama de cele ce se întâmplă gangsterii au dispărut într’o maşină furată. După primele cercetări se pare că bandiţii au reuşit să dispară cu cel puţin 24.000 dolari. In jurul scandalului politic din Belgia BRUXELLES, 29 (Rador . — Ziarul „La Nation Belge“ publică un articol de fond consacrat faptelor desvăluite de d. Leon Degrelle, cu privire la amestecul unor actuali sau foşti miniştri socialişti ori liberali într’o acţiune de aprovizionare cu arme a Spaniei bolşevice, cu nesocotirea politicii de neintervenţie. Ziarul subliniază că documentele revelatoare date în vileag de conducătorul mişcării naţionaliste Rex sunt autentice. Ele dovedesc că miniştrii acuzaţi au ţţnut conciliabile cu agenţii străini. Ziarul încheie spunând că este vorba de un act de trădare sau de o încercare de încălcare a jurământului depus in faţa Regelui şi in acelaş timp o violare a legii, care impune in mod imperios demisia personagiilor inculpate. „La Nation Belge“ adaugă însă că din nenorocire şi miniştrii cari fac parte din partidele de dreapta se vor da de partea miniștrilor socialiști, pentru a mușamaliza acest scandal. -----oxoxoxox-^-xoxoxoxo— Aur şi argint din India pentru Londra LONDRA, 29. (Rador). — Se anunţă din Bombay că pachebotul Moolan a plecat de la Bombay spre Londra, transportând o Încărcătură de 72.968 lire sterline în aur şi 65.687 lire sterline în argint. Sechestru asigurător asupra imobilelor din Italia ale U.R.S.S.-ului ROMA, 29 (Radiopress). — Agenţia Ştefani transmite din Milano : Societatea italiană Analdo pentru construcţii navale, mecanice şi electromecanice a depus la tribunalul civil din Milano o reclamaţie, cerând să se aplice sechestru asigurător asupra tuturor proprietăţilor mobiliare, care aparţin sau sunt înscrise pe numele U.R.S.S.-ului din Italia, până la concurenţa sumei de 25.785.423 lire, care corespunde costului lucrărilor executate sau în curs de execuţie ale societăţii Ansaldo, după comenzile făcute de U. R. S. S„ Tribunalul civil a autorizat instituirea sechestrului, rezervându-şi dreptul de a-l valida in şedinţa viitoare, in prezenţa reprezentanţilor din Italia ai oficiului de comerţ exterior al U.R.S.S.-ului. -----oxoxoxox-^-xoxoxoxo—— In Franţa se măresc diurnele deputaţilor BERLIN, 29 (Radiopress). — Agenţia Ştefani comunică din Paris. Camera deputaţilor, cum se afirmă în cercurile bine informate, va discuta. Marţea viitoare, proiectul de lege pentru sporirea îndemnizărilor deputaţilor, care vor fi urcate de la 60.000 până la aproape 100.000 franci anual. Excrocheriile unei bănci franceze PARIS, 29 (Rador). — Poliţia a făcut o perciziţie la nr. 52 pe Avenue des Champs Elysees, unde este sediul lui „Societe Generales des Agricultures de France“. Această societate a fost fondată în 1930 de bancherul Andre Rouil din Bruxelles şi de francezul Henri Charpentier, cu scopul mărturisit de a împrumuta bani agricultorii«.". In realitate, ea a plasat bonuri de casă în valoare de trei milioane de franci printre ţăranii din regiunile de est ale Franţei şi a adunat aproape şase milioane de franci de la alţi 450 de subscriitori pentru opera speculative la bursele străine. In clipa perchiziţiei s’a găsit în cassa societăţii mai puţin de o mie de franci. Rouil şi Charpentier au fost daţi în judecată pentru escrocherie .S’a lansat un mandat de arestare contra lui Charpentier, ciire este refugiat în străinătate. --------OXOXOXOX-^XOXOXOIO-------Starea sănătăţii prinţului Nicolae al Greciei provoacă îngrijorări ROMA 29 (Radiopress). — Agenţia Ştefani anunţă din Atena: Starea sănătăţii prinţului Nicolae al Greciei, unchiul regelui George al Greciei, şi socrul Prinţului Regent Paul al Iugoslaviei şi Ducelui de Kent continuă să provoace îngrijorări serioase. Se aşteaptă sosirea profesorului german Bergan, un mare specialist în ce priveşte boalele cardiace. Principesa Elena îngrijeşte personal pe augustul său soţ. Arestările conţină in Rusia MOSCOVA, 29 (Rador). — „Bezbojnik", organul central al mişcărei ateiste, anunţă că noui arestări s’au făcut printre puţini clerici ortodoxi rămaşi în viaţă în regiunea Nijni Novgorod, în Tver, pe litoralul Oceanului Arctic, în Corelia, etc. Eclesiasticii şi credincioşii arestaţi arestaţi sunt acuzaţi de „uneltiri contra revoluţionare’. Clerul mahomedan, mai ales in Asia Centrală Sovietică este supus aceloraşi vexaţiuni. Şeful religios al celor mai mulţi din mahomedanii din Rusia Sovietică, mulahul tătar Tergemanov, a fost arestat sub acuzaţia de „spionaj". * BERLIN, 29 (Rador). — Agenţia DNR transmite din Moscova: Şase ţărani au fost împuşcaţi în Caucazul de Nord, fiind acuzaţi de „conspiraţii contrarevoluţionare“. La Novosibirsk, trei funcţionari ai căei ferate, acuzaţi de „sabotaj“ au fost condamnaţi la moarte. -----oxoxoxox-^-xoxoxoxe---- Ziar din Braşov interzis in Germania BERLIN, 29 (Rador). „ Ziarul Deutscher Tangeszeitung care apare la Braşov, organ al partidului poporului german din România“, a fost interzis pe tot teritoriul Reichului. -----oxoxoxoxoxoxoxoxo---Revista iudeomasonică interzisă în Ungaria BERLIN 29 (Radiopress). — Agenţia Ştefani comunică din Budapesta. Ministrul poştelor a interzis intrarea în Ungaria a revistei iudeomasonice „Gerechtigkeit”, care apare la Viena.