Curentul, aprilie 1938 (Anul 11, nr. 3651-3677)

1938-04-01 / nr. 3651

2 (12 pagini) b­i R­ADIO Joi 31 Martie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw 160 kHz. 364.5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri): Uvertură şi Marş din „Casse Noisette“ de Ceaikovsky ; Dansul Anitrei din „Peer Gynt“ de Grieg. Tu şi tu şi Ziare de dimineaţă, valsuri de Joh. Strauss. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz (discuri). 14.10: Ora. Mersul vremii. Bursa. Radio jurnal. 14.30: Concert de balalaici. Orche­stra Fazlâ; Dans românesc de Emil Petrescu ; Fantezie ucrainiană de Za­­vodsky; Marş turcesc de Mozart; Pot­puriu din „Traviata“ de Verdi; Flori de toamnă, vals de Fazlâ; O seară în Madrid, de Prisowsky. 15.00: Actualităţi străine; Radiofo­nice. 17.00: ORA COPIILOR : I. „Ce carte citim azi Mircişor ?“. Fabule de La Fontaine, scenariu ra­diofonic şi texte pentru şase fabule muzicale de N. Papatanasiu. Muzica fabulelor de Eliza Ţilenschi. Scenariu executat de Şcoala primară de fete No. 5 de sub direcţia d-nei Maria Sandra Gârleanu. Pop. Conducerea corurilor: d-ra Ale­i­. Jurnalul copiilor de Victor Ion Popa. 18.00: Ora. Mersul vremii. 18.02: Orchestra de dans Radio, dir. de Mihail Daia. Jubileu, foxtrot de Carmichael; Fericitul Hawai, slow­­fox de Rainger şi Daia. N'am simţit adevărata dragoste, vals de Leo Leux; Extaz, tango de Petersburgsky; Mar­­quita, tango de Casadei; La Lumia, paso doble de Trojan; Purtat de vânt, slowfox de Wrubel; Când îngerii a­­dorm-foxtrot de Fras, Parac­isul din Hawai, vals de Martinasso; Ași vrea să mă îndrăgostesc de tine, slowfox de Stolz; Lolita, tango argentin de Castrucho; La Dicha, tango argentin de Castrucho; Carioca dragostei, rum­ba de Borelli. 19.00: Cărţi şi reviste. 19.15. Continuarea concertului: Pen­tru tine ,foxtrot de Power; Septem­brie în ploaie, slowfox; Primul amor tango de Pecci; Amintire, foxtrot de Dainger; Uită că m’ai iubit, vals lent de Mihail Daia; Ghitară, cântă-mi o poveste iar tango de Walter Vogel. O căsuţă mică, foxtort de Rainger şi Vineri 1 Aprilie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6,30—7,30) 6.30 : Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică.­ — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri): Seguedilla de Romero şi Dans de Font. Fantezie din opereta „Viaţa pariziană“ de Offenbach : Viaţa în Prater­vale de Translateur. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz (discuri) ; Muzică veselă ; Potpuriu de foxtro­­turi; Duete din operetele „Le pré aux deres“ de Harold şi „Mascota“ de Audran (voce: Charpini şi Bran­­cato); Două foxtroturi de Kahn ; Ai uitat ? de Suesse şi Selecţiuni din ,­Elena“ de Offenbach (pian : Billy Mayerl); Lied de Kreuder şi Lied de Engelberger (voce: Greta Keller - Telef.) ; Cântec cuban de Metamoros şi Cântec argentinian de Flores ; Fox de Kern (Telef).; Dragostea vine... şi se duce de Bos şi vals de Monnat (voce : Lucienne Boyer-C.); Toarce Leano la portiţă şi Da ce-ţi sunt ochii înlăcrămaţi de Martini (voce: Ion Luican-O.). 14.10 : Ora. Mersul vremii. Bursa Radio jurnal. 14.30: Cântece populare ardele­neşti : Maria Tănase (canto) acomp. de Bugeanu (armonică) şi Constantin (clarinet) . Şi-ar fi bătut Dumnezeu ; Neghinuţă neagră ; Jele mi­ i, măi­cuţă, jele ; Cântec de nuntă ; Frunză verde, frunzuliţă ; Nu-i baia , învâr­tită după Târnava. 18.00 : Ora. Mersul vremii. 18.02: Concert de după amiază. Orchestra Petrică Moţoi: Horă şi Sârbă de Gheorghe Voicu din Bra­şov ; Balul fluturilor de Balfe; Iţi scriu acest bilet de amor — tango de Midescu ; Să fii cuminte — foxtrot de Midlescu ; Tâmbărelul — dans din Moldova din anul 1929 ; învârtită — dans din anul 1907 ; Pe loc — dans din anul 1896 şi Haţegană — dans din anul 1907 de Tiberiu Brediceanu; Amintire de Fr. Dro­a (vioară : Pe­trică Moţoi); Romanţe şi Arii naţio­nale. Adunarea Societăţii Scriitorilor Români Trebue să observăm de la început că falsificatorii de mărci îşi propun să înşele fie guvernul care le-a e­­mis, fie pe colecţionari. Primul caz e mai rar. Falsurile pentru colecţionari, în spe­cial pentru primele emisiuni, cari au fost trase într’un mic număr, la o e­­pocă când timbrologia era în faşe, şi din această cauză sunt rare, iar ce­rerile au crescut pe măsura înmulţi­­rei colecţionarilor, abundă peste tot. Negustori, cinstiţi, după ce au ter­minat stocul de timbre rare, s’au a­­dresat guvernelor respective pentru a le procura reinpresiuni. Câte odată planşele au fost cedate negustorilor, cari au tras reinpresiuni, pentru a le vinde amatorilor. In ca­zul acesta caracteristicele mărei sunt ca cele bune şi diferenţa nu se ob­servă de cât la hârtie, filigramă, dan­­telură, etc. La aceste reinpresiuni mai putem deosebi defectele planşelor şi reparaturile ce i s’au adus, sau chiar refacerea pe deaîntregul a acestora care e foarte greu a­i identică cu o­­riginalul. Gravura, prin urmare inpresiunea se face de obicei aceiaşi ca pentru cele originale, tipografie, litografie sau taille-douce. Dar în general nu există o perfectă asemănare între emisiunea primitivă şi cea refăcută Daia. 19.50: Natalitatea românească, de d-n­a dr. Medea Niculescu. 20.10 : Muzică românească la 2 pi­ane. Th. Sibiceanu şi Gicu Corbu: Şapte dansuri româneşti (l-a audi­ţie); Trei dansuri de Chovan; Dans ardelenesc de Tiberiu Brediceanu; Trei dansuri de Chovan. 20.40 : George Ştefanovici (canto): Arie din „Don Juan“ de Mozart; Arii din „Eugen Oneghin“ de Ceai­covsky; Arie din „Arlesina“ de Cilea. 21.00: Programul concertului sim­fonic de Em. Ciomac. 21.15 : Concert simfonic al Orches­trei Filarmonica, dirij. de Ionel Per­­lea. (Transmisie de la Ateneul Ro­mân) : FESTIVAL BRAHMS. Uver­tura tragică. Concert în re major pentru vioară și orchestră (solistă : d-ra Ginette Neveu). In pauză (22.10—22.25) : Radio-jur­nal. Sport. 22.25 : Continuarea concertului sim­fonic: Simfonia Nrş‘ 3 în fa major. 23.10 : Muzică veselă (discuri); Şan­­sonetă de Villard (Gilles şi Julien); Selecţiuni de cântece de Berlin (pian: Peter Kreuder-Telef.) ; Fox de Loube şi Fox de Igelhoff (Telef).; Canţonetă de Maduro şi Paso doble de Villains (voce : Pilar Arcos); La Tismana în­­tr’o grădină — cântec popular şi Că­suţa noastră de Popescu-Poppu (voce: Petre Alexandru)Ciocârlia. 356,7 m. BERLIN 100 kw. 841 kHz. 16.15 : Bursa ; 16.35 : Sunete vesele ; 17 : „Femei“, cărţi noui; 17.15 : Mu­zică pentru pian ; 17.30: Reportaj; 18 : Concert Schubert-Mozart-plăci; 18.30 : Causerie ; 19 : Muzică distrac­tivă ; 20 : Inf.; 20.10 : Robert Schu­­man, trio pentru pian, vioară, vio­loncel în re-minor. Claudio Arrau, Hermann Hubl, Hans Muench-Hol­­land ; 20.45 : Ecoul serii ; 21 : Serată dansantă; 23: Inf., met., sport; 23.30 : Muzică populară și distractivă din Stuttgart 549 m. BUDAPESTA 120 kw. 13.05 : Concert vocal acompaniat de pian ; 13.45 :. Inf.; 14 : Concert arh. militară ; 15.35 : Inf. ; 17.15 : Conf. ; 18 : Chauserie ; 18.35 : Concert harpă; 19.15: Concert qua­rtetul din Roma. Boccherini : Quartet coarde în mi be­­mol-major ; Cambini: Quartet coarde în re-major ; 19.55 : Pentru agricul­tori ; 20.15 : Alice Votisky cântă lied­uri ungare, acompaniată de orh. de ţigani Pertis ; 21.10 : Piesă radiofo­nică ; 21.50 : Inf. ; 22.15 : Seară sonate pian Beethoven, de Dolmányi Sol­­major op. 21 Nr. 1 ; La bemol-major op. 110 ; 23.05 : Plăci; 24 : Orh. de jazz de la cafeneaua Ostende ; 1.05 Inf. pentru străinătate; 19.00 : Actualităţi artistice. 19.15: Continuarea concertului: Dacă am fi împreună — tango de Mircea Alexe ; Romanţă în fa minor de Ceaikovsky ; Marechiare — sere­nadă de Tosti; S’a dus amorul — ro­manţă de Ceaikowsky şi Te-am aş­teptat — romanţă de Vasiliu ; Hora Bucureştenilor. UNIVERSITATEA RADIO 19.45 : Ţară, Patrie şi Imperiu, de prof. Nicolae Iorga. 20.05 : CICLUL BEETHOVEN : Trio VI în emi bemol major (Ion Filipnescu — pian, D. Teodora — vioară și Th. Lupu — violoncel). 20.35: SEARA DE OPERA: „RIGO­­LETTO“, operă în 4 acte de Verdi (Transmisie de la Opera Română). DISTRIBUȚIA Ducele de Mantua Viorel Chicideanu Rigoletto Jean Atanasiu Gilda Emilia Guţianu Sparafucile N. Secăreanu Madallena Nella Dimitriu Giovanna Virginia Miciora Monterone C. Teodorian Marullo I. Manolescu Borsa A. Machedon Contele Ceprano FI. Niculescu Contesa Ceprano Irina Dogeanu Pajul Ducesei Ana Coman Conducerea muzicală: Umberto Pessione In pauza I-a (21.00—21.15) : Lectură de poezii de Demostene Botez. In pauza Ii-a (21.55—22.05) : Sport. In pauza IlI-a (22.30—22.50) : Ra­dio-jurnal. 23.20 : Concert de noapte (discuri): Fox de Wendling și Vals de Burke . Două cântece din filmul „Ave Ma­ria“ de Melichar (Telef.) ; El Gaucho — tango de Schipa şi Luna Castiliana de Longas (voce : Tito Schipa); Paso doble de Fr. Doelle (ansamblul: Mi­hail Daia). 23.45 : Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 356.7 m. BERLIN 100 kw. 841 kHz. 17.30 : Din lumea sporturilor . 18 : Muzică pentru pian de Schubert; 18.30 : Emisiune de 1 Aprilie ; 19 : Melodii vesele; 20 : Inf.; 20.10 : Mu­zică romantică. Uverturi şi coruri; 20.45 : Ecoul serii; 21 : Muzică dis­tractivă (Schrammel, Joh. Strauss, Mary, Lincke); 22 : „Revoluţia la Busse“, comedie, de Demandowski; 23: Inf., met., sport; 23.30: Muzică nocturnă, de falsificatori. Putem afirma chiar că este aproape imposibil unui artist de a reproduce exact un desemn, chiar când e opera sa, fără a face unele variante. O probă avem în di­feritele sub-tipuri cari se găsesc pe o aceiaş planşe, făcută de un acelaş artist. Această regulă se aplică dlar şi fal­­sificatorilor cari caută să refacă de­­senurile mărcilor. Neexperienţa colecţionarilor, neşti­inţa lor vine adesea în ajutorul fal­­sificatorilor. Câte­odată, falsurile presintă o a­­tât de mare asemănare cu originalele în­cât poate presenta foarte mari di­ficultăţi pentru a le recunoaşte şi pot induce în eroare pe experţii cei mai autorizaţi. In cazul acesta am putea numi aceste falsuri aproape identice cu originalele ca fiind con­trafaceri. Negustorii cinstiţi vând co­lecţionarilor aceste contrafaceri drept facsimile, ca imitaţii, aceia ce­ au fă­cut fraţii Seni pentru un oare­care număr de timbre rare, în special se­ria pentru jurnale din Statele Unite, încă, aceşti negustori au avut grija de a inprima pe acestea cuvântul false. CUM SE RECUNOSC FALSURILE? Mai întâi să se examineze gravura şi impresiunea, apoi obliteraţia. In „icoana” de Marţi am pomenit de pavecerniţa cea mare. In cursul acestei slujbe de pocăinţă se cântă şi ruga aceasta de milosti­vire a lui Dumnezeu: „Doamne al puterilor, fii cu noi, că pe altul afară de Tine, ajutor întru necazuri, nu avem; Doamne al pute­rilor, milueşte-ne pre noi“. Cântarea se repetă după fiecare verset din psalmul 150: „Lăudaţi pe Domnul in locaşul Său cel sfânt! Lăudaţi-L sub bolta ce­rească, pe care străluceşte puterea Lui! Lăudaţi-L după faptele Lui cele mari! Lăudaţi-L după mulţimea mă­ririi Lui! Lăudaţi-L în sunete de trâmbiţe! Lăudaţi-L cu lira şi cu harpa ! Lăudaţi-L cu tobe şi jocuri! Lău­daţi-L cu cântări din strune şi dir­­fluer ! Lăudaţi-L cu ţimbale armonioase! Lăudaţi-L cu ţimbale răsunătoare ! Toată suflarea să laude pe Domnul !” „Doamne al puterilor” este o ru­găciune care place foarte mult. Nu numai pentru melodia cântării, ci şi prin cuvintele ce sunt adresate Dumnezeului celui mare, al tuturor puterilor, văzute şi nevăzute, ştiute şi cele necunoscute nouă. Lăudăndu-L pe Dumnezeu în tot chipul şi în tot locul, este încă prea puţin, lauda este prea palidă faţă de strălucirea şi de puterea Lui. Cum să nu lauzi opera mâinilor Lui, care este aşa de măreaţă, de de­săvârşită. Cum să nu te minunezi de facerea mâinilor Lui, când tot ce a plămădit El este sublim, etern! Numai oamenii, şi ei operă a Dom­nului, s’au nesocotit pe ei înşişi, prin batjocorirea ce şi-au adus-o lor, prin căderea in păc­at, încât nu este destul să lăudăm pe Dumnezeu, dacă nu facem şi ce ne ordonă El. Dumnezeirea merită cu prisosinţă imnurile laudelor. Suntem prea mici chiar şi neputincioşi pentru a vedea bine şi a lăuda cum se cuvine de­săvârşirea realizărilor Sale. Ca să putem şti a lăuda, cu tot elanul, cu toată credinţa, cu toată plăcerea, opera Creatorului, trebue să vedem clar, fără ochiane, mistifi­cări şi iluzii optice. Ochiul nu-l putem avea liber, să­nătos, neînceţoşat, decât dacă ştim să apreciem „facerea lumii”. Şi cum să înţelegem marea operă dacă nu credem în ea, dacă nu ne identificăm cu ea! Crezând integral în Dumnezeu şi în tot ce a împlinit El, trăind în concordanţă cu Sf. Scriptură, numai în acest mod ne putem da seama de Adunarea generală a Societăţii Scriitorilor Români se va ţine Dumi­nică 3 Aprilie a. c., orele 11,30 di­mineaţa, în localul societăţii din str. G-ral Berthelot 18. La ordinea zilei: Darea de seamă asupra activităţii comitetului pe 1937. Darea de seamă financiară, raportul cenzorilor, bilan­ Alexandru C­odoş Astăzi se împlinesc nouă ani de când a murit scriitorul Alexandru Hodoş, cunoscut sub pseudonimul li­terar Ion Gorun. Născut în Transilvania, a făcut ga­zetărie acolo, apoi în Bucureşti. A fost colaborator la mai multe reviste (Via­ţa, Luceafărul şi Semănătorul), redac­tând chiar el câteva, ca Pagini Lite­rare, Viaţa Literară şi Revista Noas­tră. A publicat versuri ,schiţe, nuvele, povestiri şi traduceri, printre cari : „Faust”,, tragedia lui Goethe. Ion Gorun a fost laureat al pre­miului Naţional de proză, în 1926. Vo­lumele sale mai cunoscute sunt: „Alb şi Negru” „Robinson în ţara Româ­nească”, „Taina a şasea”, „Obraze şi măşti”. Tratatul din Paris (1856) Prin tratatul din Paris încheiat în ziua de 30 Martie 1856 s-a pus capăt războiului din Crimeea. Acest tratat, deosebit de important pentru ţările române, prevedea o nouă rânduială a principatelor care erau să scape de sub ocrotirea apăsătoare a Rusiei. Rusia era nevoită să înapoeze Mol­dovei trei judeţe din sudul Basarabiei, răpită de ea în 1812, şi anume cele cari dădeau stăpânirea gurilor Du­nării. Cele două principate trebuiau Cele 3 moduri de impresiune sunt : 1. Taille-douce; 2. Tipografie; 3. Li­­togra£e. întrebuinţarea fotografiei permite a se obţine reduceri ale dimensiunilor desemnelor de mărci obţinând o fi­­neţă în toate detaliile pe care nu ar putea să o facă nici cel mai abil ar­tist. Acest procedeu face ca falsifica­­ţiunile să devină din ce în ce mai dificile. Nu putem intra în toate detaliile technice ale inpresiunilor, atragem numai atenţia asupra acestor 3 fe­luri de fabricare. Trebue să adăugăm, de asemeni, că întrebuinţarea cernelelor pentru aceste 3 feluri de inpresiune, cere preparaţii speciale pentru fiecare. Prepararea culorilor, a hârtiei şi a obţinerei filigramelor sunt de ase­meni diferite, tot astfel şi gumarea şi dinţarea mărcilor. Ar trebui de asemeni, examinate şi studiate erorile de culoare, inpre­siune, hârtie, filigrame, cât şi cele de valoare. Cele de culoare pot uneori fi con­fundate cu eseurile, cam­ de obicei nu sunt dantelate. Greşelile de tipar, se uită a se pune cifrele valorei exact, se amestecă cli­şee cu valori diferite, se sparge o placă sau se suprapun colţurile hâr­tiei, chiar scapă o hârtie separată pe un clişeu şi altele constituesc curio­zităţile cari găsesc de asemeni ama­tori. Obliterarea şi survargarea mărcilor dau posibilităţi nenumărate de falsi­ficări şi studiul acesta e foarte di­ficil, grandoarea Operei Sale şi astfel sun­tem în stare s’o înţelegem, s’o inter­pretăm. Cunoscând-o pe antenele minţii şi gustându-i parfumul din aer şi din însuşi sufletul nostru, ne putem apropia Firea şi o putem lău­da în perfectă cunoştinţă de cauză. Crezând în Dumnezeu, suntem vrednici să mărturisim opera Lui şi să-L preamărim în veac! Şi atunci oricâte instrumente muzicale ar fi şi oricâte cântări, şi oriunde, nimic nu va putea umple tot pământul cu lau­da Lui. Crezând în El, cu bună dreptate şi caldă speranţă vom ruga pe Dumne­zeu să fie cu noi, în necazurile noa­stre. El este singurul care nu fuge de omul in supărare. El doar ajută, numai El e prietenul nevoiaşului. Sâmbătă 2 Aprilie a. c. ora 4 d. a. are loc vernisagiul Salonului Oficial de pictură şi sculptură, in prezenţa d-lui ministru al cultelor şi artelor, Victor Iamandi. Vor lua parte artiştii „Moş Anghel” , una din primele opere ale lui Panait Istrati, din pe­rioada acelei brusce celebrităţi pe care i-au dat-o Chira Chiralina, din acea epocă de ceartă cu noi. Acest roman a fost tradus apoi de Panait Istrati însuş, nemulţumit de felul barbar în care îl traduseseră pe „Chira Chiralina” in româneşte. Pre­faţa traducerii este semnificativă, pentrucă lăsa să se vadă sentimentele pe care romancierul nu încetase să ţul şi bugetul. Alegerea comisiei pen­tru decernarea premiilor pe 1937. A­­leger­ea comitotukrii, Ches^upi, di­verse. 6­­ Dacă la prin^convocare nu se va întruni numărj^statutar de membri, adunarea se va ţine cu orice număr de membri prezenţi în acelaş loc şi aceeaşi oră. Duminică 10 Aprilie a. c. Comemorări să întrunească adunarea aşa numită Divan Ad-hoc în vederea alegerii Domnitorului. Unirea principatelor sub un domn străin n’a fost primită. Ţările române erau puse sub garanţia celor şapte puteri, având autonomie sub suvera­nitatea turcească. Patriotismul luminat al românilor munteni şi moldoveni, a ştiut să oco­lească piedica nedreaptă pusă dorin­ţei de unire, alegând în 1859, pe unul şi acelaş Domnitor pentru amândouă principatele, apoi, prin împământe­nirea dinastiei străine, aducând liniş­tea şi propăşirea în ţară. Vineri, 1 Aprilie se deschide ex­poziţia de pictură a D-NEI POPA FRUNZA P, în sala No. 3 de la Ateneul Român, cu subiecte din ţară şi străinătate. 2410 Obişnuinţa celor ce manipulează mult o serie de mărci, mai multe serii şi din diferite ţări face ca să se cunoască falsurile de la prima ve­dere. Dar câteodată se înşală şi a­­ceştia. Când avem de examinat o marcă, trebue să observăm mai întâi cu o lupă mai bună micile detalii ale de­­semnului în special cele secundare, ca, dispoziţia sprâncenelor, a ochilor, a şuviţelor de păr, umbrele franţei ale gâtului, urechilor, nasului, ale bărbei în special, făcute fie prin haşuri fie prin linii diferite. Trebue examinată cu atenţie legenda şi ci­frele valorei. Trebue deasemeni avut în vedere dacă marca examinată are şi alte diferite tipuri originale. Lupa e instrumentul indispensabil filatelicului. Cataloagele Moens şi­ Scott dă amatorilor mijloace sufi­ciente de comparaţie. Trebue să observăm cât e de pe­nibil şi obositor examinarea mărcilor cu lupa.­­Cu atât mai mult să ne rugăm Domnului, cu cât recunoaştem că pe altul afară de El nu avem în mo­mentele noastre critice. Când avem un necaz propriu, sau unul al familiei noastre, sau al nea­mului întreg, numai la El putem să apelăm, numai ajutorul Lui îl spe­răm, numai pe El îl vrem, căci El nu ne înşeală, nu ne minte şi nu ne vin­de. El ne scapă de nevoi şi de duş­mani. El ajută casei şi ţării noastre. Şi­ nu vrea plată. El, tot pentru fe­ricirea noastră, ne cere să fim drepţi, buni, întocmai cu sfaturile Evanghe­liei. Nu dăm nimic de la noi şi pri­mim totul de la Dumnezeu. Să nu fim în stare nici de acest preţ ? Lorin Popescu Deschiderea Salonului Oficial exponenţi, persoanele oficiale şi cele cu invitaţii speciale. Duminică 3 Aprilie, ora 10 a. m. Salonul Oficial va fi deschis pentru public, le păstreze pentru neamul său. Vor­bind astfel de afirmaţia lui Sado­­veanu că el „e un fiu al acestui pă­mânt”, Istrati scrie: „Oricare ne-ar fi drumurile hărăzite de soartă, nu voiu uita niciodată că scriitorul Sa­­doveanu, uitând că e academician, a întins mâna înstrăinatului şi ș­i-a recunoscut dreptul de a lua loc lângă mormântul mamei lui”. Panait Istrati adaugă: „Moş Anghel” nu e o tradu­cere, ci o scriere românească, o con­sider egală celei franţuzeşti. Aci, grăesc în limba mea”. Acest roman care a avut un remar­cabil succes la apariţia sa, se des­făşoară în jurul figurii unchiului scriitorului, din Baldovineşti, de lân­gă Brăila, moş Anghel. Este, ca me­diu, unul din cele mai reuşite roma­ne româneşti. „Biblioteca pentru toţi” a făcut de aceia operă de dreptate re­dând publicului larg, această operă a­­lui Papait­. Istrati. . Acelaşi lucru l-ar. .putea face şi cu altele. Timpul a tţocnit controversele­­vio­lente din timpul debutului neferici­tului şi gloriosului scriitor şi cu re­culegere şi sinceritate orice om şi orice român se poate apropia, cu câş­tig, de literatura sbuciumată a fiului Joiţei Stoica Istrati din Baldovineşti. Despre noua Constituţie română D. Ion V. Gruia, profesor la facul­tatea de drept, va vorbi Vineri 1 A­­prilie la ora 9 seara în sala „Dalles“ despre „Noua Constituţie română“. Conferinţa face parte din ciclul aso­ciaţiei Gândirea Europeană prezidată de Elena Văcărescu. Stăpânirea turcilor în Ardeal Miercuri 6 Aprilie, ora 6 d. a. are loc în sala teatrului Ligii Culturale conferinţa d-lui Ştefan Matac, direc­torul Arhivelor Statului din Cluj, care va vorbi despre: „Stăpânirea turcilor in Ardeal şi traiul Ungurilor sub Turci (1526—1697)“. O retrospectivă Grigorescu Cu prilejul centenarului naşterii pic­torului Nicolae Grigorescu, „Pinacote­ca Municipiului Bucureşti“ din b-dul Lascar Catargiu 21, va organiza o ex­poziţie cu operele marelui Grigorescu, aflate atât în patrimoniul „Pinacote­­cei“ cât şi în colecţiile membrilor din comitetului de direcţie al muzeului. ★ In ziua de 3 Aprilie, orele 11, va a­­vea loc în sălile „Fundaţiei Dalles" a 38-a expoziţie de pictură, sculptură, gravură şi artă decorativă a societăţii ,,Tinerimea artistică". In ajutorul filateliei au venit siste­mele examinării biletelor de bancă, ale căror falsificări au găsit o mai multă tentaţie. Examinarea şi verifi­carea scrisului pe cecuri, testamente, etc. au adus alte procedee experţilor tribunalelor. Fotografia şi măririle dau dease­meni un mijloc practic pentru a sem­nala diferenţele între original şi fal­suri. Proecţiunea şi suprapunerea imagi­nilor dă un bun mijloc de compara­ţie. Intre altele trebuesc examinate şi mărimea şi chiar numărul perlelor din cadru sau coroană, curbura li­niilor din umbre, fondul burele, gro­simea liniilor, depărtarea liniilor, a literilor, a cifrelor şi lungimea in­scripţiilor. Semnele caracteristice strecurate în detaliile timbrelor trebuesc ştiute şi comparate. In rezumat, atragem atenţia­ colec­ţionarilor că trebueşte avute în ve­dere toate aceste caractere, enumă­­rate mai sus, însă mai e necesară o răbdare însemnată şi ceva şi mai mult O MARE ŞI ÎNTINSA PRAC­TICA. Numai astfel expertiza poate fi con­siderată ca făcută în mod ştiinţific. Noutăţile RUSIA. — Se ştie că pământul se învârteşte în jurul unei axe ideale, care l-ar străbate în două puncte numite poli, unde rotaţia nu dă nici un efect. Ambii poli sunt acoperiţi cu gheţuri veşnice. Studiul ştiinţific al vieţei şi al influenţelor magnetice in Vedetele filmului „A noastră e noaptea”, Claudette Colbert şi Char­les Boyer, ne fac câteva interesante indiscreţii din viaţa lor. La începutul­­carierii — ne spune Claudette Colbert — am trăit o e­­pocă de mari frământări sufleteşti. Eram intr’o continuă stare de nervi, care se agrava din zi în zi. Mă tor­tura, mai ales, viitorul carierii mele. Anul trecut însă, mi-am dat seama de inutilitatea acestei vieţi. Am în­ceput să trăiesc şi eu ca ceilalţi oa­meni, gustând din plin din binefa­cerile vieţii... M'am hotărît să fac o călătorie în Europa, deşi toţi prietenii mei m’au sfătuit să nu părăssc Hollywood-ul, căci riscam să-mi compromit cariera. Nu am ascultat pe nimeni şi am ple­cat. M’am amuzat foarte bine la Pa­ris şi în Elveţia. Când am revenit la Hollywood eram într'o stare de spi­rit excelentă, care m’a ajutat grozav să încep din nou viaţa grea de stu­dio. Am avut norocul să turnez câteva filme bune, cari m’au lansat defini­tiv. Am devenit idolul Americii. Devenind stea de prima mână, m’am măritat şi sunt fericită. Nu turnez decât trei filme pe an, şi ast­fel am timp pentru sport, lectură şi pentru alte chestii amuzante. Am prostul obiceiu — ne spune Charles Boyer — să fumez mult când fum­ez. Orele de aşteptare în studio mă enervează şi atunci nu am altceva de făcut decât să fumez. Când sunt acasă, fumez mai puţin, îmi petrec timpul citind sau jucând ping-pong„ îmi place foarte mult să-mi invit prietenii la mine, unde dau, cel puţin odată pe săptămână, mici recepţii. Pare-se că de multe ori vânturăm a­­numite probleme, fie in presă, fie in anumite cercuri aşa zise de cultură, cu o naivitate care ar trebui să ne dea de gândit. Să luăm un exemplu dintr-o mie: de aceste locuri au atras numeroşi cer­cetători. Prima expediţie reuşită a lui Fridjoof Nansen, urmată de expediţia nenorocită în balon sferic a lui An­dré nu a descurajat pe ceilalţi cerce­tători de a ajunge la polul Nord. Ex­pediţiilor în dirijabil i-au urmat în ultimii ani îndrăsneţe raiduri aeri­ene în avion. Rusia se găseşte în fruntea ţărilor cuceritoare ale polului Nord. Traver­sările peste pol spre Canada au dove­dit posibilităţi mult mai scurte de­­ transport. Pentru comemorarea cucerirei po­lului Nord, Rusia a emis patru mărci de o concepţie atât ştiinţifică cât şi artistică remarcabilă după cum se vede în alăturatul clişeu. Tot atât de remarcabile mărci poş­tale emise de Rusia sunt cele ce­­1? arată un dirijabil plutind peste mă­rile polare, ca şi presentarea aeropla­nelor, spărgătorilor de ghiaţă şi har­ta acestor regiuni misterioase. Tot Rusia anunţă emiterea unei noui serii jubilare pentru comemora­rea a 20 ani de la creierea armatei sovietice. Această ţară a înţeles rostul­ şi im­portanţa ce nu poate decât să îi a­­ducă decât simpatii, când cercurile noastre diriguitoare au neglijat până azi acest mijloc care nu numai că nu costă nici un ban pe stat, dar îi creiază venituri. POLONIA. — Ministerul poştelor anunţă apariţia unei mărci jubilare comemorând 150­ ani ai Constituţiei Statelor Unite, reprezentând ca fond intrarea în New-York, statuia liber­­tăţei, iar în planul întâiu statuia lui Deşi îmi place foarte mult societa­tea, nu au totuşi prea multă încre­dere în oameni. Dacă aşi avea vreo­dată nevoie de un post, cei cari mă linguşesc astăzi desigur că nu mi l-ar oferi. N’am nostalgia pentru liniştea rus­tică, îmi place zgomotul oraşului. Imi place mult îmbrăcămintea frumoasă — mai ales la femei şi le remarc tot­deauna. Observ imediat dacă soţia mea poartă ceva nou, fie o rochie, o pălărie fie chiar numai pantofi, bi­juterii noui. Această atenţie e una din calităţile necesare pentru a fi un bun soţ.Nu am intenţia să vorbesc despre filme, vedete şi regizori, pentru că toată ziua mi-am petrecut-o în stu­dio. Vă închipuiţi deci, cât de plic­tisit sunt de toate lucrurile acestea. Stolul liceului internat „Cultura ro-ro­mână", va da o serbare străjerească , în ziua de 3 Aprilie col., la orele 11 dim. Kosciusko, Paine și Washington, a­­ceasta din urmă purtând steagul în­stelat al marei republici de peste li­cean. SUEDIA. — In curând va apare o serie de mărci pentru a comemora al treilea centenar al colonizării de su­edezi a statului Delaware din Statele Unite. In adevăr primii coloniști s’au îmbarcat în 16­37 la Göteborg pe două nave pentru a debarca pe malurile fluviului Delaware, teritoriul acesta fiind cumpărat dela indieni și deci luat în posesie în numele Regine, Cris­­tina, fiica regelui Gustav Adolf. Centenarul acesta va fi sărbătorit cu mare fast şi în Statele Unite. Această serie ne reprezintă pe gu­vernatorul Prinz negociind cu pieile roşii, vasele Kalmare-Nyket şi Jo­­ogel Grip, debarcarea coloniştilor, bi­serica suedeză şi Regina Cristina. TURCIA: — Această ţară emite o serie de 3 mărci poştale emise în fo­losul Crucei Roşii şi al îngrijirilor copiilor, având legenda semnificativă a semi-lunei. UNIUNEA FILATELICA ROMANA anuţă pe toţi membri săi că Banca Naţională a încuviinţat că în baza le­gitimaţiilor emise de Uniune să se primească la toate oficiile poştale din ţară scrisorile recomandate conţinând mărci poştale pentru schimb pentru străinătate. Obţinerea legitimaţiilor pentru membri şi corespondenţii din­ provincie se face de secretariat la redacţia Nouei Reviste Filatelice în str. Mimosa nr. 9 din Bucureşti. Cronica Filatel­ică Falsificarea mărcilor poştale Caltistui­­ tei Icoane »,Doamne al puterilor, fii cu Panait Istrati: «Moş Anghel» P­O­MICUL, TORIT consultaţi cea mai complectă lucrare despre: CULTURA POMILOR RODITORI de Gr. Mărunţeanu-Sfinx Un ghid practic pentru îngrijirea pomilor, absolut necesar pomicuitorilor cari vor să obţină din belşug fructe sănătoase. Editura „ALCALAY” de vânzare la toate librăriile Lei IOO Oraşe fără biblioteci Toate tentativele sale de a pune mâna pe o carte bună se izbesc de acest ob­stacol: banul. Natural, la un moment dat renunţă. Ce reprezintă această re­semnare ? Un deficit dublu. Dacă însă in fiecare oraş ar fi biblio­plângem — şi plânsul nostru este mo­­teci, greutăţile s’ar micşora în mod tirat — că de multă vreme cartea ro­mânească şi deci cultura românească a pornit pe un drum fatal. Rafturile librăriilor nu sunt primenite decât a­­rareori, căci apariţia unei cărţi este o întâmplare rară; vechiturile rămân ca un fel de mobilă a vitrinelor. Nimeni nu se interesează de soarta unor buchi, deşi ar trebui să-şi manifeste un vădit interes: statul în mod oficial şi cetă­ţeanul in mod particular. Constatăm faptul. Dar asta-i totul ? Nu. fi mai vărsăm şi câţiva stropi de cerneală.­­ Apoi convinşi că ne-am dat obolul nostru cu prisosinţă, ne declarăm mulţumiţi, fără să ne mai interesăm dacă problema pusă in discuţie, dacă semnalele noastre de S. O. S. au fost interceptate. A, comportarea noastră ar putea­­avea atare motivare, numai in cazul când atmosfera ar fi alta. Con­staţi că anumite lucruri merg rău — şi dai dn soluţie. Cei in drept o vor pune în aplicare dacă va fi cea mai bună. Dar asemenea fapte nu se pot petrece la noi ! Suntem crescuţi într’o altă mentaltate; avem prea multe beteşu­guri ca să ne dăm seama că paiul din ochiul altuia nu reprezintă nimic in comparaţie cu bârnele din ochii noştri. In al doilea rând suntem şi naivi. Totdeauna discutăm problemele de la suprafaţă şi aruncăm răspunderea pe umerii unor forţe nevăzute. Ne luptăm cu morile de vânt, de parcă am fi ur­maşii în linie directă ai eroilor lui Cer­vantes. Să spunem deci răspicat lucrurilor pe nume: cartea românească merge prost pentru că nu este cerută. N’o cere ce­tăţeanul, n’o cer instituţiile aşa zise o­­ficiale. Dar in primul rând trebue să subliniem că nu avem o masă de citi­tori, nu avem sau n’am ştiut s’o for­măm. Aceasta din pricina lipsei de bi­blioteci. Omul care vrea să citească nu are bani cu ce să-şi cumpere cărţi, simţitor. In schimbul unei infime taxe, cititorul ar fi în posesia oricărei lu­crări. Ar citi mult, ar profita mult. Ori, din nefericire, cum sunt multe, chiar foarte multe oraşe fără biblioteci, este lesne de închipuit rezultatul. Trebue să remarcăm cu prilejul a­­cestor rânduri că in anumite oraşe au luat fiinţă biblioteci particulare. Rolul acestora însă nu poate fi precumpăni­tor, căci cetitorul nu are la îndemână decât romane. : Celelalte domenii oarecum aride pen­tru gustul ușor al cetitorului nu sunt, reprezentate nici măcar printr’un sin . ^ gur volum. Oraşe fără biblioteci ar trebui să In- i semne oraşe fără apă, fără lumină e­­lectrică, fără parcuri... Dar nu in„.j seamnă nimic. Suntem prea superib­aii ca să ne copleşească răspunderea „J numitor probleme. Şi din moment ce^ putem trăi in obscuritate, de ce ne-am scandaliza atâta dacă nu avem biblio­teci ? Am putea gândi astfel dacă ar mai dăinui situaţia de em­­­patima politică, din pricina căreia sufereau toţi. Banii publici luau calea cluburilor, in loc să fie folosiţi pentru biblioteci şi infăp­tuiri edilitare. Astăzi trebue să consimţim că este o­ ruşine pentru un oraş să fie lipsit de­­ bibliotecă. Să înfăptuim acest lucru, şi vom ve­­­dea cât de curând roadele, şi pentru­ cetitor şi pentru scrisul românesc. Şi totul, cu bani puţini şi cu eforturi minime, Editura „Naţionala­ Ciornei“ S.A.R. a lansat şi obţine un mare—---------------­---------------------------------succes cu romanele ENIGMA OTILIEI de G. CILINESCU VULPEA de MART VEBB Traducere de DORA ARIAN Gereţi­le la toate librăriile din ţară * Indiscreţii din lumea filmului De vorbă cu Claudette­ Colbert şi Charles Boyer , Aurel Popovici Serbări CLAUDETTE COLBERT Curentul Vineri I Aprilie 1930

Next