Curentul, aprilie 1938 (Anul 11, nr. 3651-3677)
1938-04-01 / nr. 3651
2 (12 pagini) bi RADIO Joi 31 Martie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw 160 kHz. 364.5 m. BUCUREȘTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.30) 6.30: Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri): Uvertură şi Marş din „Casse Noisette“ de Ceaikovsky ; Dansul Anitrei din „Peer Gynt“ de Grieg. Tu şi tu şi Ziare de dimineaţă, valsuri de Joh. Strauss. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30: închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10: Concert de prânz (discuri). 14.10: Ora. Mersul vremii. Bursa. Radio jurnal. 14.30: Concert de balalaici. Orchestra Fazlâ; Dans românesc de Emil Petrescu ; Fantezie ucrainiană de Zavodsky; Marş turcesc de Mozart; Potpuriu din „Traviata“ de Verdi; Flori de toamnă, vals de Fazlâ; O seară în Madrid, de Prisowsky. 15.00: Actualităţi străine; Radiofonice. 17.00: ORA COPIILOR : I. „Ce carte citim azi Mircişor ?“. Fabule de La Fontaine, scenariu radiofonic şi texte pentru şase fabule muzicale de N. Papatanasiu. Muzica fabulelor de Eliza Ţilenschi. Scenariu executat de Şcoala primară de fete No. 5 de sub direcţia d-nei Maria Sandra Gârleanu. Pop. Conducerea corurilor: d-ra Alei. Jurnalul copiilor de Victor Ion Popa. 18.00: Ora. Mersul vremii. 18.02: Orchestra de dans Radio, dir. de Mihail Daia. Jubileu, foxtrot de Carmichael; Fericitul Hawai, slowfox de Rainger şi Daia. N'am simţit adevărata dragoste, vals de Leo Leux; Extaz, tango de Petersburgsky; Marquita, tango de Casadei; La Lumia, paso doble de Trojan; Purtat de vânt, slowfox de Wrubel; Când îngerii adorm-foxtrot de Fras, Paracisul din Hawai, vals de Martinasso; Ași vrea să mă îndrăgostesc de tine, slowfox de Stolz; Lolita, tango argentin de Castrucho; La Dicha, tango argentin de Castrucho; Carioca dragostei, rumba de Borelli. 19.00: Cărţi şi reviste. 19.15. Continuarea concertului: Pentru tine ,foxtrot de Power; Septembrie în ploaie, slowfox; Primul amor tango de Pecci; Amintire, foxtrot de Dainger; Uită că m’ai iubit, vals lent de Mihail Daia; Ghitară, cântă-mi o poveste iar tango de Walter Vogel. O căsuţă mică, foxtort de Rainger şi Vineri 1 Aprilie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6,30—7,30) 6.30 : Deschiderea emisiunii. — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri): Seguedilla de Romero şi Dans de Font. Fantezie din opereta „Viaţa pariziană“ de Offenbach : Viaţa în Pratervale de Translateur. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.30 : închiderea emisiunii. 13.00: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.10 : Concert de prânz (discuri) ; Muzică veselă ; Potpuriu de foxtroturi; Duete din operetele „Le pré aux deres“ de Harold şi „Mascota“ de Audran (voce: Charpini şi Brancato); Două foxtroturi de Kahn ; Ai uitat ? de Suesse şi Selecţiuni din ,Elena“ de Offenbach (pian : Billy Mayerl); Lied de Kreuder şi Lied de Engelberger (voce: Greta Keller - Telef.) ; Cântec cuban de Metamoros şi Cântec argentinian de Flores ; Fox de Kern (Telef).; Dragostea vine... şi se duce de Bos şi vals de Monnat (voce : Lucienne Boyer-C.); Toarce Leano la portiţă şi Da ce-ţi sunt ochii înlăcrămaţi de Martini (voce: Ion Luican-O.). 14.10 : Ora. Mersul vremii. Bursa Radio jurnal. 14.30: Cântece populare ardeleneşti : Maria Tănase (canto) acomp. de Bugeanu (armonică) şi Constantin (clarinet) . Şi-ar fi bătut Dumnezeu ; Neghinuţă neagră ; Jele mi i, măicuţă, jele ; Cântec de nuntă ; Frunză verde, frunzuliţă ; Nu-i baia , învârtită după Târnava. 18.00 : Ora. Mersul vremii. 18.02: Concert de după amiază. Orchestra Petrică Moţoi: Horă şi Sârbă de Gheorghe Voicu din Braşov ; Balul fluturilor de Balfe; Iţi scriu acest bilet de amor — tango de Midescu ; Să fii cuminte — foxtrot de Midlescu ; Tâmbărelul — dans din Moldova din anul 1929 ; învârtită — dans din anul 1907 ; Pe loc — dans din anul 1896 şi Haţegană — dans din anul 1907 de Tiberiu Brediceanu; Amintire de Fr. Droa (vioară : Petrică Moţoi); Romanţe şi Arii naţionale. Adunarea Societăţii Scriitorilor Români Trebue să observăm de la început că falsificatorii de mărci îşi propun să înşele fie guvernul care le-a emis, fie pe colecţionari. Primul caz e mai rar. Falsurile pentru colecţionari, în special pentru primele emisiuni, cari au fost trase într’un mic număr, la o epocă când timbrologia era în faşe, şi din această cauză sunt rare, iar cererile au crescut pe măsura înmulţirei colecţionarilor, abundă peste tot. Negustori, cinstiţi, după ce au terminat stocul de timbre rare, s’au adresat guvernelor respective pentru a le procura reinpresiuni. Câte odată planşele au fost cedate negustorilor, cari au tras reinpresiuni, pentru a le vinde amatorilor. In cazul acesta caracteristicele mărei sunt ca cele bune şi diferenţa nu se observă de cât la hârtie, filigramă, dantelură, etc. La aceste reinpresiuni mai putem deosebi defectele planşelor şi reparaturile ce i s’au adus, sau chiar refacerea pe deaîntregul a acestora care e foarte greu ai identică cu originalul. Gravura, prin urmare inpresiunea se face de obicei aceiaşi ca pentru cele originale, tipografie, litografie sau taille-douce. Dar în general nu există o perfectă asemănare între emisiunea primitivă şi cea refăcută Daia. 19.50: Natalitatea românească, de d-na dr. Medea Niculescu. 20.10 : Muzică românească la 2 piane. Th. Sibiceanu şi Gicu Corbu: Şapte dansuri româneşti (l-a audiţie); Trei dansuri de Chovan; Dans ardelenesc de Tiberiu Brediceanu; Trei dansuri de Chovan. 20.40 : George Ştefanovici (canto): Arie din „Don Juan“ de Mozart; Arii din „Eugen Oneghin“ de Ceaicovsky; Arie din „Arlesina“ de Cilea. 21.00: Programul concertului simfonic de Em. Ciomac. 21.15 : Concert simfonic al Orchestrei Filarmonica, dirij. de Ionel Perlea. (Transmisie de la Ateneul Român) : FESTIVAL BRAHMS. Uvertura tragică. Concert în re major pentru vioară și orchestră (solistă : d-ra Ginette Neveu). In pauză (22.10—22.25) : Radio-jurnal. Sport. 22.25 : Continuarea concertului simfonic: Simfonia Nrş‘ 3 în fa major. 23.10 : Muzică veselă (discuri); Şansonetă de Villard (Gilles şi Julien); Selecţiuni de cântece de Berlin (pian: Peter Kreuder-Telef.) ; Fox de Loube şi Fox de Igelhoff (Telef).; Canţonetă de Maduro şi Paso doble de Villains (voce : Pilar Arcos); La Tismana într’o grădină — cântec popular şi Căsuţa noastră de Popescu-Poppu (voce: Petre Alexandru)Ciocârlia. 356,7 m. BERLIN 100 kw. 841 kHz. 16.15 : Bursa ; 16.35 : Sunete vesele ; 17 : „Femei“, cărţi noui; 17.15 : Muzică pentru pian ; 17.30: Reportaj; 18 : Concert Schubert-Mozart-plăci; 18.30 : Causerie ; 19 : Muzică distractivă ; 20 : Inf.; 20.10 : Robert Schuman, trio pentru pian, vioară, violoncel în re-minor. Claudio Arrau, Hermann Hubl, Hans Muench-Holland ; 20.45 : Ecoul serii ; 21 : Serată dansantă; 23: Inf., met., sport; 23.30 : Muzică populară și distractivă din Stuttgart 549 m. BUDAPESTA 120 kw. 13.05 : Concert vocal acompaniat de pian ; 13.45 :. Inf.; 14 : Concert arh. militară ; 15.35 : Inf. ; 17.15 : Conf. ; 18 : Chauserie ; 18.35 : Concert harpă; 19.15: Concert quartetul din Roma. Boccherini : Quartet coarde în mi bemol-major ; Cambini: Quartet coarde în re-major ; 19.55 : Pentru agricultori ; 20.15 : Alice Votisky cântă lieduri ungare, acompaniată de orh. de ţigani Pertis ; 21.10 : Piesă radiofonică ; 21.50 : Inf. ; 22.15 : Seară sonate pian Beethoven, de Dolmányi Solmajor op. 21 Nr. 1 ; La bemol-major op. 110 ; 23.05 : Plăci; 24 : Orh. de jazz de la cafeneaua Ostende ; 1.05 Inf. pentru străinătate; 19.00 : Actualităţi artistice. 19.15: Continuarea concertului: Dacă am fi împreună — tango de Mircea Alexe ; Romanţă în fa minor de Ceaikovsky ; Marechiare — serenadă de Tosti; S’a dus amorul — romanţă de Ceaikowsky şi Te-am aşteptat — romanţă de Vasiliu ; Hora Bucureştenilor. UNIVERSITATEA RADIO 19.45 : Ţară, Patrie şi Imperiu, de prof. Nicolae Iorga. 20.05 : CICLUL BEETHOVEN : Trio VI în emi bemol major (Ion Filipnescu — pian, D. Teodora — vioară și Th. Lupu — violoncel). 20.35: SEARA DE OPERA: „RIGOLETTO“, operă în 4 acte de Verdi (Transmisie de la Opera Română). DISTRIBUȚIA Ducele de Mantua Viorel Chicideanu Rigoletto Jean Atanasiu Gilda Emilia Guţianu Sparafucile N. Secăreanu Madallena Nella Dimitriu Giovanna Virginia Miciora Monterone C. Teodorian Marullo I. Manolescu Borsa A. Machedon Contele Ceprano FI. Niculescu Contesa Ceprano Irina Dogeanu Pajul Ducesei Ana Coman Conducerea muzicală: Umberto Pessione In pauza I-a (21.00—21.15) : Lectură de poezii de Demostene Botez. In pauza Ii-a (21.55—22.05) : Sport. In pauza IlI-a (22.30—22.50) : Radio-jurnal. 23.20 : Concert de noapte (discuri): Fox de Wendling și Vals de Burke . Două cântece din filmul „Ave Maria“ de Melichar (Telef.) ; El Gaucho — tango de Schipa şi Luna Castiliana de Longas (voce : Tito Schipa); Paso doble de Fr. Doelle (ansamblul: Mihail Daia). 23.45 : Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. 356.7 m. BERLIN 100 kw. 841 kHz. 17.30 : Din lumea sporturilor . 18 : Muzică pentru pian de Schubert; 18.30 : Emisiune de 1 Aprilie ; 19 : Melodii vesele; 20 : Inf.; 20.10 : Muzică romantică. Uverturi şi coruri; 20.45 : Ecoul serii; 21 : Muzică distractivă (Schrammel, Joh. Strauss, Mary, Lincke); 22 : „Revoluţia la Busse“, comedie, de Demandowski; 23: Inf., met., sport; 23.30: Muzică nocturnă, de falsificatori. Putem afirma chiar că este aproape imposibil unui artist de a reproduce exact un desemn, chiar când e opera sa, fără a face unele variante. O probă avem în diferitele sub-tipuri cari se găsesc pe o aceiaş planşe, făcută de un acelaş artist. Această regulă se aplică dlar şi falsificatorilor cari caută să refacă desenurile mărcilor. Neexperienţa colecţionarilor, neştiinţa lor vine adesea în ajutorul falsificatorilor. Câteodată, falsurile presintă o atât de mare asemănare cu originalele încât poate presenta foarte mari dificultăţi pentru a le recunoaşte şi pot induce în eroare pe experţii cei mai autorizaţi. In cazul acesta am putea numi aceste falsuri aproape identice cu originalele ca fiind contrafaceri. Negustorii cinstiţi vând colecţionarilor aceste contrafaceri drept facsimile, ca imitaţii, aceia ce au făcut fraţii Seni pentru un oarecare număr de timbre rare, în special seria pentru jurnale din Statele Unite, încă, aceşti negustori au avut grija de a inprima pe acestea cuvântul false. CUM SE RECUNOSC FALSURILE? Mai întâi să se examineze gravura şi impresiunea, apoi obliteraţia. In „icoana” de Marţi am pomenit de pavecerniţa cea mare. In cursul acestei slujbe de pocăinţă se cântă şi ruga aceasta de milostivire a lui Dumnezeu: „Doamne al puterilor, fii cu noi, că pe altul afară de Tine, ajutor întru necazuri, nu avem; Doamne al puterilor, milueşte-ne pre noi“. Cântarea se repetă după fiecare verset din psalmul 150: „Lăudaţi pe Domnul in locaşul Său cel sfânt! Lăudaţi-L sub bolta cerească, pe care străluceşte puterea Lui! Lăudaţi-L după faptele Lui cele mari! Lăudaţi-L după mulţimea măririi Lui! Lăudaţi-L în sunete de trâmbiţe! Lăudaţi-L cu lira şi cu harpa ! Lăudaţi-L cu tobe şi jocuri! Lăudaţi-L cu cântări din strune şi dirfluer ! Lăudaţi-L cu ţimbale armonioase! Lăudaţi-L cu ţimbale răsunătoare ! Toată suflarea să laude pe Domnul !” „Doamne al puterilor” este o rugăciune care place foarte mult. Nu numai pentru melodia cântării, ci şi prin cuvintele ce sunt adresate Dumnezeului celui mare, al tuturor puterilor, văzute şi nevăzute, ştiute şi cele necunoscute nouă. Lăudăndu-L pe Dumnezeu în tot chipul şi în tot locul, este încă prea puţin, lauda este prea palidă faţă de strălucirea şi de puterea Lui. Cum să nu lauzi opera mâinilor Lui, care este aşa de măreaţă, de desăvârşită. Cum să nu te minunezi de facerea mâinilor Lui, când tot ce a plămădit El este sublim, etern! Numai oamenii, şi ei operă a Domnului, s’au nesocotit pe ei înşişi, prin batjocorirea ce şi-au adus-o lor, prin căderea in păcat, încât nu este destul să lăudăm pe Dumnezeu, dacă nu facem şi ce ne ordonă El. Dumnezeirea merită cu prisosinţă imnurile laudelor. Suntem prea mici chiar şi neputincioşi pentru a vedea bine şi a lăuda cum se cuvine desăvârşirea realizărilor Sale. Ca să putem şti a lăuda, cu tot elanul, cu toată credinţa, cu toată plăcerea, opera Creatorului, trebue să vedem clar, fără ochiane, mistificări şi iluzii optice. Ochiul nu-l putem avea liber, sănătos, neînceţoşat, decât dacă ştim să apreciem „facerea lumii”. Şi cum să înţelegem marea operă dacă nu credem în ea, dacă nu ne identificăm cu ea! Crezând integral în Dumnezeu şi în tot ce a împlinit El, trăind în concordanţă cu Sf. Scriptură, numai în acest mod ne putem da seama de Adunarea generală a Societăţii Scriitorilor Români se va ţine Duminică 3 Aprilie a. c., orele 11,30 dimineaţa, în localul societăţii din str. G-ral Berthelot 18. La ordinea zilei: Darea de seamă asupra activităţii comitetului pe 1937. Darea de seamă financiară, raportul cenzorilor, bilan Alexandru Codoş Astăzi se împlinesc nouă ani de când a murit scriitorul Alexandru Hodoş, cunoscut sub pseudonimul literar Ion Gorun. Născut în Transilvania, a făcut gazetărie acolo, apoi în Bucureşti. A fost colaborator la mai multe reviste (Viaţa, Luceafărul şi Semănătorul), redactând chiar el câteva, ca Pagini Literare, Viaţa Literară şi Revista Noastră. A publicat versuri ,schiţe, nuvele, povestiri şi traduceri, printre cari : „Faust”,, tragedia lui Goethe. Ion Gorun a fost laureat al premiului Naţional de proză, în 1926. Volumele sale mai cunoscute sunt: „Alb şi Negru” „Robinson în ţara Românească”, „Taina a şasea”, „Obraze şi măşti”. Tratatul din Paris (1856) Prin tratatul din Paris încheiat în ziua de 30 Martie 1856 s-a pus capăt războiului din Crimeea. Acest tratat, deosebit de important pentru ţările române, prevedea o nouă rânduială a principatelor care erau să scape de sub ocrotirea apăsătoare a Rusiei. Rusia era nevoită să înapoeze Moldovei trei judeţe din sudul Basarabiei, răpită de ea în 1812, şi anume cele cari dădeau stăpânirea gurilor Dunării. Cele două principate trebuiau Cele 3 moduri de impresiune sunt : 1. Taille-douce; 2. Tipografie; 3. Litogra£e. întrebuinţarea fotografiei permite a se obţine reduceri ale dimensiunilor desemnelor de mărci obţinând o fineţă în toate detaliile pe care nu ar putea să o facă nici cel mai abil artist. Acest procedeu face ca falsificaţiunile să devină din ce în ce mai dificile. Nu putem intra în toate detaliile technice ale inpresiunilor, atragem numai atenţia asupra acestor 3 feluri de fabricare. Trebue să adăugăm, de asemeni, că întrebuinţarea cernelelor pentru aceste 3 feluri de inpresiune, cere preparaţii speciale pentru fiecare. Prepararea culorilor, a hârtiei şi a obţinerei filigramelor sunt de asemeni diferite, tot astfel şi gumarea şi dinţarea mărcilor. Ar trebui de asemeni, examinate şi studiate erorile de culoare, inpresiune, hârtie, filigrame, cât şi cele de valoare. Cele de culoare pot uneori fi confundate cu eseurile, cam de obicei nu sunt dantelate. Greşelile de tipar, se uită a se pune cifrele valorei exact, se amestecă clişee cu valori diferite, se sparge o placă sau se suprapun colţurile hârtiei, chiar scapă o hârtie separată pe un clişeu şi altele constituesc curiozităţile cari găsesc de asemeni amatori. Obliterarea şi survargarea mărcilor dau posibilităţi nenumărate de falsificări şi studiul acesta e foarte dificil, grandoarea Operei Sale şi astfel suntem în stare s’o înţelegem, s’o interpretăm. Cunoscând-o pe antenele minţii şi gustându-i parfumul din aer şi din însuşi sufletul nostru, ne putem apropia Firea şi o putem lăuda în perfectă cunoştinţă de cauză. Crezând în Dumnezeu, suntem vrednici să mărturisim opera Lui şi să-L preamărim în veac! Şi atunci oricâte instrumente muzicale ar fi şi oricâte cântări, şi oriunde, nimic nu va putea umple tot pământul cu lauda Lui. Crezând în El, cu bună dreptate şi caldă speranţă vom ruga pe Dumnezeu să fie cu noi, în necazurile noastre. El este singurul care nu fuge de omul in supărare. El doar ajută, numai El e prietenul nevoiaşului. Sâmbătă 2 Aprilie a. c. ora 4 d. a. are loc vernisagiul Salonului Oficial de pictură şi sculptură, in prezenţa d-lui ministru al cultelor şi artelor, Victor Iamandi. Vor lua parte artiştii „Moş Anghel” , una din primele opere ale lui Panait Istrati, din perioada acelei brusce celebrităţi pe care i-au dat-o Chira Chiralina, din acea epocă de ceartă cu noi. Acest roman a fost tradus apoi de Panait Istrati însuş, nemulţumit de felul barbar în care îl traduseseră pe „Chira Chiralina” in româneşte. Prefaţa traducerii este semnificativă, pentrucă lăsa să se vadă sentimentele pe care romancierul nu încetase să ţul şi bugetul. Alegerea comisiei pentru decernarea premiilor pe 1937. Alegerea comitotukrii, Ches^upi, diverse. 6 Dacă la prin^convocare nu se va întruni numărj^statutar de membri, adunarea se va ţine cu orice număr de membri prezenţi în acelaş loc şi aceeaşi oră. Duminică 10 Aprilie a. c. Comemorări să întrunească adunarea aşa numită Divan Ad-hoc în vederea alegerii Domnitorului. Unirea principatelor sub un domn străin n’a fost primită. Ţările române erau puse sub garanţia celor şapte puteri, având autonomie sub suveranitatea turcească. Patriotismul luminat al românilor munteni şi moldoveni, a ştiut să ocolească piedica nedreaptă pusă dorinţei de unire, alegând în 1859, pe unul şi acelaş Domnitor pentru amândouă principatele, apoi, prin împământenirea dinastiei străine, aducând liniştea şi propăşirea în ţară. Vineri, 1 Aprilie se deschide expoziţia de pictură a D-NEI POPA FRUNZA P, în sala No. 3 de la Ateneul Român, cu subiecte din ţară şi străinătate. 2410 Obişnuinţa celor ce manipulează mult o serie de mărci, mai multe serii şi din diferite ţări face ca să se cunoască falsurile de la prima vedere. Dar câteodată se înşală şi aceştia. Când avem de examinat o marcă, trebue să observăm mai întâi cu o lupă mai bună micile detalii ale desemnului în special cele secundare, ca, dispoziţia sprâncenelor, a ochilor, a şuviţelor de păr, umbrele franţei ale gâtului, urechilor, nasului, ale bărbei în special, făcute fie prin haşuri fie prin linii diferite. Trebue examinată cu atenţie legenda şi cifrele valorei. Trebue deasemeni avut în vedere dacă marca examinată are şi alte diferite tipuri originale. Lupa e instrumentul indispensabil filatelicului. Cataloagele Moens şi Scott dă amatorilor mijloace suficiente de comparaţie. Trebue să observăm cât e de penibil şi obositor examinarea mărcilor cu lupa.Cu atât mai mult să ne rugăm Domnului, cu cât recunoaştem că pe altul afară de El nu avem în momentele noastre critice. Când avem un necaz propriu, sau unul al familiei noastre, sau al neamului întreg, numai la El putem să apelăm, numai ajutorul Lui îl sperăm, numai pe El îl vrem, căci El nu ne înşeală, nu ne minte şi nu ne vinde. El ne scapă de nevoi şi de duşmani. El ajută casei şi ţării noastre. Şi nu vrea plată. El, tot pentru fericirea noastră, ne cere să fim drepţi, buni, întocmai cu sfaturile Evangheliei. Nu dăm nimic de la noi şi primim totul de la Dumnezeu. Să nu fim în stare nici de acest preţ ? Lorin Popescu Deschiderea Salonului Oficial exponenţi, persoanele oficiale şi cele cu invitaţii speciale. Duminică 3 Aprilie, ora 10 a. m. Salonul Oficial va fi deschis pentru public, le păstreze pentru neamul său. Vorbind astfel de afirmaţia lui Sadoveanu că el „e un fiu al acestui pământ”, Istrati scrie: „Oricare ne-ar fi drumurile hărăzite de soartă, nu voiu uita niciodată că scriitorul Sadoveanu, uitând că e academician, a întins mâna înstrăinatului şi și-a recunoscut dreptul de a lua loc lângă mormântul mamei lui”. Panait Istrati adaugă: „Moş Anghel” nu e o traducere, ci o scriere românească, o consider egală celei franţuzeşti. Aci, grăesc în limba mea”. Acest roman care a avut un remarcabil succes la apariţia sa, se desfăşoară în jurul figurii unchiului scriitorului, din Baldovineşti, de lângă Brăila, moş Anghel. Este, ca mediu, unul din cele mai reuşite romane româneşti. „Biblioteca pentru toţi” a făcut de aceia operă de dreptate redând publicului larg, această operă alui Papait. Istrati. . Acelaşi lucru l-ar. .putea face şi cu altele. Timpul a tţocnit controverseleviolente din timpul debutului nefericitului şi gloriosului scriitor şi cu reculegere şi sinceritate orice om şi orice român se poate apropia, cu câştig, de literatura sbuciumată a fiului Joiţei Stoica Istrati din Baldovineşti. Despre noua Constituţie română D. Ion V. Gruia, profesor la facultatea de drept, va vorbi Vineri 1 Aprilie la ora 9 seara în sala „Dalles“ despre „Noua Constituţie română“. Conferinţa face parte din ciclul asociaţiei Gândirea Europeană prezidată de Elena Văcărescu. Stăpânirea turcilor în Ardeal Miercuri 6 Aprilie, ora 6 d. a. are loc în sala teatrului Ligii Culturale conferinţa d-lui Ştefan Matac, directorul Arhivelor Statului din Cluj, care va vorbi despre: „Stăpânirea turcilor in Ardeal şi traiul Ungurilor sub Turci (1526—1697)“. O retrospectivă Grigorescu Cu prilejul centenarului naşterii pictorului Nicolae Grigorescu, „Pinacoteca Municipiului Bucureşti“ din b-dul Lascar Catargiu 21, va organiza o expoziţie cu operele marelui Grigorescu, aflate atât în patrimoniul „Pinacotecei“ cât şi în colecţiile membrilor din comitetului de direcţie al muzeului. ★ In ziua de 3 Aprilie, orele 11, va avea loc în sălile „Fundaţiei Dalles" a 38-a expoziţie de pictură, sculptură, gravură şi artă decorativă a societăţii ,,Tinerimea artistică". In ajutorul filateliei au venit sistemele examinării biletelor de bancă, ale căror falsificări au găsit o mai multă tentaţie. Examinarea şi verificarea scrisului pe cecuri, testamente, etc. au adus alte procedee experţilor tribunalelor. Fotografia şi măririle dau deasemeni un mijloc practic pentru a semnala diferenţele între original şi falsuri. Proecţiunea şi suprapunerea imaginilor dă un bun mijloc de comparaţie. Intre altele trebuesc examinate şi mărimea şi chiar numărul perlelor din cadru sau coroană, curbura liniilor din umbre, fondul burele, grosimea liniilor, depărtarea liniilor, a literilor, a cifrelor şi lungimea inscripţiilor. Semnele caracteristice strecurate în detaliile timbrelor trebuesc ştiute şi comparate. In rezumat, atragem atenţia colecţionarilor că trebueşte avute în vedere toate aceste caractere, enumărate mai sus, însă mai e necesară o răbdare însemnată şi ceva şi mai mult O MARE ŞI ÎNTINSA PRACTICA. Numai astfel expertiza poate fi considerată ca făcută în mod ştiinţific. Noutăţile RUSIA. — Se ştie că pământul se învârteşte în jurul unei axe ideale, care l-ar străbate în două puncte numite poli, unde rotaţia nu dă nici un efect. Ambii poli sunt acoperiţi cu gheţuri veşnice. Studiul ştiinţific al vieţei şi al influenţelor magnetice in Vedetele filmului „A noastră e noaptea”, Claudette Colbert şi Charles Boyer, ne fac câteva interesante indiscreţii din viaţa lor. La începutulcarierii — ne spune Claudette Colbert — am trăit o epocă de mari frământări sufleteşti. Eram intr’o continuă stare de nervi, care se agrava din zi în zi. Mă tortura, mai ales, viitorul carierii mele. Anul trecut însă, mi-am dat seama de inutilitatea acestei vieţi. Am început să trăiesc şi eu ca ceilalţi oameni, gustând din plin din binefacerile vieţii... M'am hotărît să fac o călătorie în Europa, deşi toţi prietenii mei m’au sfătuit să nu părăssc Hollywood-ul, căci riscam să-mi compromit cariera. Nu am ascultat pe nimeni şi am plecat. M’am amuzat foarte bine la Paris şi în Elveţia. Când am revenit la Hollywood eram într'o stare de spirit excelentă, care m’a ajutat grozav să încep din nou viaţa grea de studio. Am avut norocul să turnez câteva filme bune, cari m’au lansat definitiv. Am devenit idolul Americii. Devenind stea de prima mână, m’am măritat şi sunt fericită. Nu turnez decât trei filme pe an, şi astfel am timp pentru sport, lectură şi pentru alte chestii amuzante. Am prostul obiceiu — ne spune Charles Boyer — să fumez mult când fumez. Orele de aşteptare în studio mă enervează şi atunci nu am altceva de făcut decât să fumez. Când sunt acasă, fumez mai puţin, îmi petrec timpul citind sau jucând ping-pong„ îmi place foarte mult să-mi invit prietenii la mine, unde dau, cel puţin odată pe săptămână, mici recepţii. Pare-se că de multe ori vânturăm anumite probleme, fie in presă, fie in anumite cercuri aşa zise de cultură, cu o naivitate care ar trebui să ne dea de gândit. Să luăm un exemplu dintr-o mie: de aceste locuri au atras numeroşi cercetători. Prima expediţie reuşită a lui Fridjoof Nansen, urmată de expediţia nenorocită în balon sferic a lui André nu a descurajat pe ceilalţi cercetători de a ajunge la polul Nord. Expediţiilor în dirijabil i-au urmat în ultimii ani îndrăsneţe raiduri aeriene în avion. Rusia se găseşte în fruntea ţărilor cuceritoare ale polului Nord. Traversările peste pol spre Canada au dovedit posibilităţi mult mai scurte de transport. Pentru comemorarea cucerirei polului Nord, Rusia a emis patru mărci de o concepţie atât ştiinţifică cât şi artistică remarcabilă după cum se vede în alăturatul clişeu. Tot atât de remarcabile mărci poştale emise de Rusia sunt cele ce1? arată un dirijabil plutind peste mările polare, ca şi presentarea aeroplanelor, spărgătorilor de ghiaţă şi harta acestor regiuni misterioase. Tot Rusia anunţă emiterea unei noui serii jubilare pentru comemorarea a 20 ani de la creierea armatei sovietice. Această ţară a înţeles rostul şi importanţa ce nu poate decât să îi aducă decât simpatii, când cercurile noastre diriguitoare au neglijat până azi acest mijloc care nu numai că nu costă nici un ban pe stat, dar îi creiază venituri. POLONIA. — Ministerul poştelor anunţă apariţia unei mărci jubilare comemorând 150 ani ai Constituţiei Statelor Unite, reprezentând ca fond intrarea în New-York, statuia libertăţei, iar în planul întâiu statuia lui Deşi îmi place foarte mult societatea, nu au totuşi prea multă încredere în oameni. Dacă aşi avea vreodată nevoie de un post, cei cari mă linguşesc astăzi desigur că nu mi l-ar oferi. N’am nostalgia pentru liniştea rustică, îmi place zgomotul oraşului. Imi place mult îmbrăcămintea frumoasă — mai ales la femei şi le remarc totdeauna. Observ imediat dacă soţia mea poartă ceva nou, fie o rochie, o pălărie fie chiar numai pantofi, bijuterii noui. Această atenţie e una din calităţile necesare pentru a fi un bun soţ.Nu am intenţia să vorbesc despre filme, vedete şi regizori, pentru că toată ziua mi-am petrecut-o în studio. Vă închipuiţi deci, cât de plictisit sunt de toate lucrurile acestea. Stolul liceului internat „Cultura ro-română", va da o serbare străjerească , în ziua de 3 Aprilie col., la orele 11 dim. Kosciusko, Paine și Washington, aceasta din urmă purtând steagul înstelat al marei republici de peste licean. SUEDIA. — In curând va apare o serie de mărci pentru a comemora al treilea centenar al colonizării de suedezi a statului Delaware din Statele Unite. In adevăr primii coloniști s’au îmbarcat în 1637 la Göteborg pe două nave pentru a debarca pe malurile fluviului Delaware, teritoriul acesta fiind cumpărat dela indieni și deci luat în posesie în numele Regine, Cristina, fiica regelui Gustav Adolf. Centenarul acesta va fi sărbătorit cu mare fast şi în Statele Unite. Această serie ne reprezintă pe guvernatorul Prinz negociind cu pieile roşii, vasele Kalmare-Nyket şi Joogel Grip, debarcarea coloniştilor, biserica suedeză şi Regina Cristina. TURCIA: — Această ţară emite o serie de 3 mărci poştale emise în folosul Crucei Roşii şi al îngrijirilor copiilor, având legenda semnificativă a semi-lunei. UNIUNEA FILATELICA ROMANA anuţă pe toţi membri săi că Banca Naţională a încuviinţat că în baza legitimaţiilor emise de Uniune să se primească la toate oficiile poştale din ţară scrisorile recomandate conţinând mărci poştale pentru schimb pentru străinătate. Obţinerea legitimaţiilor pentru membri şi corespondenţii din provincie se face de secretariat la redacţia Nouei Reviste Filatelice în str. Mimosa nr. 9 din Bucureşti. Cronica Filatelică Falsificarea mărcilor poştale Caltistui tei Icoane »,Doamne al puterilor, fii cu Panait Istrati: «Moş Anghel» POMICUL, TORIT consultaţi cea mai complectă lucrare despre: CULTURA POMILOR RODITORI de Gr. Mărunţeanu-Sfinx Un ghid practic pentru îngrijirea pomilor, absolut necesar pomicuitorilor cari vor să obţină din belşug fructe sănătoase. Editura „ALCALAY” de vânzare la toate librăriile Lei IOO Oraşe fără biblioteci Toate tentativele sale de a pune mâna pe o carte bună se izbesc de acest obstacol: banul. Natural, la un moment dat renunţă. Ce reprezintă această resemnare ? Un deficit dublu. Dacă însă in fiecare oraş ar fi biblioplângem — şi plânsul nostru este moteci, greutăţile s’ar micşora în mod tirat — că de multă vreme cartea românească şi deci cultura românească a pornit pe un drum fatal. Rafturile librăriilor nu sunt primenite decât arareori, căci apariţia unei cărţi este o întâmplare rară; vechiturile rămân ca un fel de mobilă a vitrinelor. Nimeni nu se interesează de soarta unor buchi, deşi ar trebui să-şi manifeste un vădit interes: statul în mod oficial şi cetăţeanul in mod particular. Constatăm faptul. Dar asta-i totul ? Nu. fi mai vărsăm şi câţiva stropi de cerneală. Apoi convinşi că ne-am dat obolul nostru cu prisosinţă, ne declarăm mulţumiţi, fără să ne mai interesăm dacă problema pusă in discuţie, dacă semnalele noastre de S. O. S. au fost interceptate. A, comportarea noastră ar puteaavea atare motivare, numai in cazul când atmosfera ar fi alta. Constaţi că anumite lucruri merg rău — şi dai dn soluţie. Cei in drept o vor pune în aplicare dacă va fi cea mai bună. Dar asemenea fapte nu se pot petrece la noi ! Suntem crescuţi într’o altă mentaltate; avem prea multe beteşuguri ca să ne dăm seama că paiul din ochiul altuia nu reprezintă nimic in comparaţie cu bârnele din ochii noştri. In al doilea rând suntem şi naivi. Totdeauna discutăm problemele de la suprafaţă şi aruncăm răspunderea pe umerii unor forţe nevăzute. Ne luptăm cu morile de vânt, de parcă am fi urmaşii în linie directă ai eroilor lui Cervantes. Să spunem deci răspicat lucrurilor pe nume: cartea românească merge prost pentru că nu este cerută. N’o cere cetăţeanul, n’o cer instituţiile aşa zise oficiale. Dar in primul rând trebue să subliniem că nu avem o masă de cititori, nu avem sau n’am ştiut s’o formăm. Aceasta din pricina lipsei de biblioteci. Omul care vrea să citească nu are bani cu ce să-şi cumpere cărţi, simţitor. In schimbul unei infime taxe, cititorul ar fi în posesia oricărei lucrări. Ar citi mult, ar profita mult. Ori, din nefericire, cum sunt multe, chiar foarte multe oraşe fără biblioteci, este lesne de închipuit rezultatul. Trebue să remarcăm cu prilejul acestor rânduri că in anumite oraşe au luat fiinţă biblioteci particulare. Rolul acestora însă nu poate fi precumpănitor, căci cetitorul nu are la îndemână decât romane. : Celelalte domenii oarecum aride pentru gustul ușor al cetitorului nu sunt, reprezentate nici măcar printr’un sin . ^ gur volum. Oraşe fără biblioteci ar trebui să In- i semne oraşe fără apă, fără lumină electrică, fără parcuri... Dar nu in„.j seamnă nimic. Suntem prea superibaii ca să ne copleşească răspunderea „J numitor probleme. Şi din moment ce^ putem trăi in obscuritate, de ce ne-am scandaliza atâta dacă nu avem biblioteci ? Am putea gândi astfel dacă ar mai dăinui situaţia de empatima politică, din pricina căreia sufereau toţi. Banii publici luau calea cluburilor, in loc să fie folosiţi pentru biblioteci şi infăptuiri edilitare. Astăzi trebue să consimţim că este o ruşine pentru un oraş să fie lipsit de bibliotecă. Să înfăptuim acest lucru, şi vom vedea cât de curând roadele, şi pentru cetitor şi pentru scrisul românesc. Şi totul, cu bani puţini şi cu eforturi minime, Editura „Naţionala Ciornei“ S.A.R. a lansat şi obţine un mare—------------------------------------------------succes cu romanele ENIGMA OTILIEI de G. CILINESCU VULPEA de MART VEBB Traducere de DORA ARIAN Gereţile la toate librăriile din ţară * Indiscreţii din lumea filmului De vorbă cu Claudette Colbert şi Charles Boyer , Aurel Popovici Serbări CLAUDETTE COLBERT Curentul Vineri I Aprilie 1930