Curentul, iulie 1938 (Anul 11, nr. 3739-3769)

1938-07-01 / nr. 3739

20 12 pagini) ■ S3 ageta Durerile distrug fericirea omului! Durerile sunt o piedică in cariera De C AR­DAN suprimă durerîtei ! E Ü N PRODUS - »ßay&i « Carol al IHea . Prin graţia lui Dumnezeu şi Voinţa Naţională Rege al României La toţi de faţă şi viitorii sănătate­ ­Asupra raportului preşedintelui consiliului Nostru de miniştri şi mi­niştrilor noştri secretari de stat la departamentele aerului şi marinei şi finanţelor sub Nr. 2413-1938. AM DECRETAT ŞI DECRETAM: ART. 1. — Pe temeiul art. 70, al. 2 şi urm., din legea de expropriere, modificată prin legea din 5 Fe­bruarie 1937, se declară de urgen­tă utilitate publică, în interesul a­­părării ţăriii, lucrările privitoare la creiarea aeroportului Giuleşti, nece­sar şcolilor de pilotaj, care să ser­vească şi ca aerodrom militar, în caz de război, în care scop este nece­sar a se expropria de urgenţă te­renul particular, în suprafaţă de 36 ha, 5765 m. p., situat pe hotarul co­munei suburbane Griviţa municipiului Bucureşti, jud. Ilfov, lângă islazul comunei Giuleşti. Acest teren este indicat nominal în alăturatul plan şi este proprietatea soc. Arad-Ghitila a Fabricei şi Ra­finăriei de zahăr din România, do­miciliată în comuna Chitila, jud. Il­fov, având o suprafaţă de 36 ha. 5765 m. p. şi­ este învecinat la Nord cu proprietatea ministerului apărării na­ţionale şi rest din proprietatea Soc. Arad-Chitla, la sud cu şoseaua na­ţională­ Bucureşti-Piteşti, la Vest cu linia forturilor ministerului apărării naţionale şi la Est cu­­islazul comu­nei Giuleşti, — preţul oferit de stat fiind de lei 329.189 (treisute două­­zecişinouă mii unasută optzecişinouă). ART. 2. — Se autorizează ministe­rul aerului şi marinei să întocmească formele acestei exproprieri şi să ofere ca preţ total al exproprierii terenu­lui de mai sus, de lei 329.189 (trei­sute douăzecişinouă mii unasutăopt­­zecişinouă). ART. 3. — Costul terenului, în va­­loare de lei 329.189, se suportă din F.N.A. art. 5, buget investiţii 1938— 1939, prevăzut de legea de înfiinţare, organizare şi funcţionare a ministe­rului aerului şi marinei. ART. 4. — Ministerul aerului şi marinei este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a decretului de faţă. Dat în Bucureşti, la 6 Iunie 1938. (ss) CAROL Preşedintele consiliului de miniştri, (ss) MIRON, patriarhul României, Ministrul finanţelor, (ss) MIRCEA CANCICOV Ministrul aerului şi marinei ss) Gl. adjut. P. TEODORESCU p. conformitate Şeful Serv. terenuri (Ss)­ Tt. c-dor av. BRATU ST. AUREL Nr. 2140. Cronica filatelică ESTONIA. — Pentru a comemora Centenarul Societăţii savante din a­­ceastă ţară, fondată în 1838, având drept scop menţinerea tradiţiunilor naţiunei ca trecut, limbă şi litera­tură, s’a­u emis 4 mărci poştale, a­­vând ca efigii, pentru 5 şi 25 cenţi, pe dr. Fr. Faehlmann şi pentru 10 şi 15 s. pe dr. Greutzwald. Aceste 4 mărci au apărut deasemeni şi în bloc de patru purtând legenda So- Societăţii savante din Estonia (O­­peratud Eesti selts). LUXEMBURG. — Cu ocazia celui de al­ doilea centenar al morţii Sf. Willibrord, fondatorul mănăstire­ din Echternach, apostolul naţional şi e­­piscopul din Utrecht, mort la 739, s’a emis o serie de de mărci de format mare, reprezentând pe acest sfânt naţional luxemburghez, vechiul palat de justiţie, pavilionul şi vechea mănăstire; ultima valoare ne arată o procesiune dansantă ce se face de Rusalii. MEXIC. — Pentru a comemora a 25-a aniversare a conjuraţiei din Guadalupa, care se vede că a reuşit, Mexicul ca şi Spania fiind ţările con­juraţiilor şi răscoalelor endemice au emis 3 valori pentru poşta obişnuită, iar 3 pentru poşta aeriană. Acestea din urmă, pe lângă aeroplanul clasic pe acest fel de mărci, ne reprezintă şi un călăreţ în galop, iar altul stând majestos ca şi când ar primi o revistă militară, deci triumful ideilor revo­luţionare de acum un sfert de veac. OLANDA. — Această ţară ştie să-şi amintească de bărbaţii săi de seamă. Astei acum s’a emis o serie de o frumuseţe remarcabilă, repre­zentând pe Marnix van St. Alde­gonde, literat; Heldnisg, filantrop ; Marig, Tesselschade, poetă; Rembrand, pictor cu renume mondial; Baer­haave, profesor de medicină. Tineretul de acum, cel din viitor, vor căuta să afle cum sunt aceşti bărbaţi reprezentativi ai vieţii inte­lectuale olandeze. Lată un exemplu frumos şi demn de imitat. Dar, cerem ca să se imite şi explicaţia acestor mărci, pentru 3 ani astfel arta cu ştiinţa în filatelia românească. RUSIA. — Se anunţă că poşta ru­sească prepară o serie în onoarea nouei Constituţii din U. R. S. S., cu­prinzând 12 mărci, reprezentând ar­moniile celor 11 republici, federale, iar una reprezentând armonia statu­lui. UNIUNEA FILATELICA ROMA­NA, cu sediul în str. Bateriilor 7 A, Bucureşti, face cunoscut că a redus cotizaţia numai la 50 lei, pe ultimul semestru al anului acesta, care îm­preună cu taxa de înscriere de 100 lei, dă dreptul oricărui membru ce face cererea de înscriere, a avea o carte de membru , care să poată trimite prin orice oficiu din ţară, mărci la schimb în străinătate. Cererile de înscriere se poate adresa şi secretariatului, la direcţia Revistei Filatelice Române, str. Mi­moza nr. 9, Bucureşti IV. ——OXOXOXOX-^XOKOXOXO—— Telegrame omagiale adresate I. P. S. S. Patriarhului I. P. S. S. Patriarhul Miron Cristea, preşedintele consiliului de miniştri, a primit următoarele telegrame oma­giale, din partea „Astrei Bănăţene”, „Asociaţia grănicerească Traian Doda din Caransebeş, Preotul D. Todia, A­­gricultorii din jud. Prahova şi purtă­torii medaliei Virtutea Militară. oxokoxox-^Moxoxozo-—­ Publicaţii străine interzise Următoarele publicaţiuni străine sunt interzise la intrarea şi răspân­direa în ţară : „Histoire d’un Petit Juif”, volum în limba franceză de Georges de la Fouchardiere edit. Montaigne Paris 1938. „Espions de Guerre et de Paix”, de Marthe Richard, volum în limba fran­ceză, edit. „Editions de France”, Pa­ris 1938. „Hitler, das Leben eines Diktators”, volum în limba germană de Konrad Heiden, apărut în edit. Europa din Zürich. „Revue de Moscou”, nr. 5, pe luna Maiu 1938, revistă sovietică, apare la Moscova în limba franceză. „Balkans-Democratie”,­ buletin de informaţie, apare la Paris Avenue de l’Observatoire 22. Se revine asupra autorizaţiilor date volumelor germane: Jahrbuch des Volksbundes fur dar Deutschtum im Ausland şi: Kampf um Berlin cari rămân interzise. Biserica prăznueşte astăzi soborul celor 12 apostoli şi a celor 70 de ucenici. Despre Petru am scris eri. Mă voiu ocupa de ceilalţi. Andrei, fratele lui Petru, a conver­tit la credinţă pe Sciţi şi a călătorit prin: Amino, Trapezunta, Heraclea, şi Sinop. Fiind ca şi ucis un Sinop a fost vindecat în chip miraculos. A mai fost apoi prin Neocesareea, Sa­­mosata, Ierusalim şi Bizanţ. A pri­mit martiriul la Patra in Ahaia, fiind răstignit pe o cruce strâmbă. La vederea crucii Andrei a exclamat: „Te binecuvintez, o cruce, care ai fost sfinţită prin trupul lui Chri­stos !” Iacov cel bătrân, a propovăduit în toată ludeea, tăindu-i-se capul din porunca lu­i Irod Agripa în anul 42. Ioan evanghelistul şi cuvântătorul de Dumnezeu, a fost episcop la Efes. Din ordinul împăratului Domiţian a fost aruncat la Roma intr’un cazan cu untdelemn clocotit, dar a scăpat teafăr. La anul 94 a fost surghiunit pe insula Patmos. După moartea lui Domiţian a revenit la Efes unde a mai trăit mulţi ani, murind de moar­te naturală. Filip, cel din Vasaida Galileei, a­­ propovăduit pe Christos în Frig­ia şi in Ierapolis, unde a fost răstignit. Vartolomeiu (Nattanael), a fost în India, în Licaonia şi Armenia, făcând cunoscută evanghelia lui Mateiu. El a fost jupuit de viu şi i s'a tăiat Capul la Urvanupolis. Moaştele lui au fost puse intr’o raclă şi aruncate in mare. Mateiu evanghelistul a predicat la Parti şi în Etiopia, suferind moarte mucenicească de sabie, în această din urmă ţară, la Naddaber. Sfântul se hrănia numai cu iarbă, ducând o viaţă extrem de simplă şi riguroasă. Torna, după unii a întemeiat comu­nităţi creştine in India; după Origen, acest apostol a predicat în Parţia, şi a murit străpuns de lance. Mormân­tul lui a fost descoperit în veacul al IV-lea în Edessa. Iacov cel mic, fiul lui Alfeu şi fra­tele lui Mateiu, ar fi fost răstignit în Egiptul de jos. Biserica greacă ii deosebeşte de Iacov, fratele Domnu­lui şi fiul lui Iosif, Simon Zilotul, cel din Cana­ Gali­­leii. (Natanali din evanghelia lui Ioan călătorit prin Mauritania şi prin Africa, unde a fost răstignit. In pri­vinţa morţii acestui apostol mai sunt şi alte susţineri. Iuda Tadeul, frate după trup cu Iisus, a fost trimis de ap. Tom­a la Avgar, regele Edesei. A predicat în Mesopotamia şi a fost ucis în Ararat. Matia, care a fost ales în locul lui Iuda, cel care a vândut pe Iisus, şi-a dus apostolatul în Iudeea şi în sudul mării Caspice. A fost ucis cu pietre de Iudei la Ierusalim. Aceştia sunt apostolii lăsaţi de Iisus, cu adăugirea lui Matia, desem­nat la sorţi de soborul apostolilor, după înălţarea Domrţului. La grupul celor 12 apostoli tr­ebue pus la mare loc de cinste Pavel, care deşi a fost chemat la apostolat mai târziu, de insuşi Iisus pe drumul Dar­masculul, a binemeritat numele de apostolul neam­urilor. Din ceata celor 70 de ucenici amin­tim pe: Iacov, fratele Domnului, primul episcop al Ierusalimului; Simeon fra­tele lui Iacov, al doilea episcop al Ierusalimului, răstignit de împăratul Traian; Varnava, Marcu evangheli­stul şi fiul duhovnicesc al lui Petru; Luca evanghelistul şi doctorul; Anania cel care a botezat pe Pavel, Ştefan, întâiul mucenic din cei 7 diaconi sfinţit de apostoli; Prohor, Nicanor, Filip din Chesaria Palestinei şi Par­­mena, din acelaş grup al diaconilor, a. Câţi apostoli, tot atâtea jertfe pen­tru credinţa in Iisus, încât astăzi nu trebue să facem, propriu zis, sărbă­toarea numelui celor 12 şi a celor 70 şi să ne amintim de abnegaţia lor, de sacrificiul lor incomparabil pentru vremile laşităţii de azi. Să ne um­plem creerii de sângele vărsat de apostoli, să simţim pe grumaz ascu­ţişul săbiei, ca să ne dăm şi mai bine seama de marele lor act de re­nunţare voluntară la viaţă, intr’un­de cunosc draconicele măsuri ale GPU-ului împotriva preoţimei şi a religiei. Confesiunile religioase, oricare ar fi ele, n'au voie în ţara sovietelor: 1) să întemeieze asociaţii cu scop cultu­ral şi financiar ; 2) să înfiinţeze spi­tale şi biblioteci; 3) să organizeze în­truniri sub cerul liber. Preoţii nu pot să cerceteze nici în familie pe cineva, dacă această fa­milie are membri cari nu împărtă­şesc vederile religioase ale preotului respectiv. Cănd se închid bisericile sau mă­năstirile, prevede un nou ucaz sovie­tic, metalele şi pietrele preţioase se varsă la Banca Statului, iar obiectele de valoare istorică la comisariatul educaţiei. In urma confiscării averilor biseri­ceşti, Uniunea sovietelor, scrie „Is­­vestia” din Moscova, dobândeşte un milion de hectare teren agricol. In 1920, mai erau pe teritoriul so­vietic de acum 100.000 de călugări în peste 2000 de mănăstiri. Astăzi ? Toate mănăstirile închise şi cei vreo 30.000 de călugări risipiţi in di­ferite tabere de concentrare. Ca regimul sovietic să şteargă şi pomenirea praznicelor religioase, a instituit la Rusaliile din acest an „Sărbătoarea verei". Se ştie apoi că pe episcopul pravo­slavnic Antonie Preshewalski impreu-chip atât de chinuitor, numai şi nu­­mai pentru Iisus. Să ne rugăm apostolilor, ca din harul lor divin, din potirul iubirii lor pentru Iisus, să ne picure în su­flete nectar de viaţă nouă hărăzită Domnului. Lorin Popescu că cu cinci preoţi l-au Ucis nu de mult in Arhangelski pentru „propa­gandă imporiva Statului şi încercare de avadare”. Sovietul besbojnicilor dă reprezen­taţii antireligioase prin comedia „Formula“. In această comedie, cu deosebire se încearcă ridiculizarea Papii de la Roma, prezentat ca organi­zatorul unui vast sistem de spionaj In interesul fascismului. Noroc ci pute­rea celor ce incearci aceasta e mai mică decât îndrăzneala lor, deci nu sunt aşa de primejdioşi, precum ar vrea să fie. Mai nou, un comitet al Academiei de „ştiinţe” vrea să introducă un nou calendar. Acest calendar socoteşte anii de la revoluţia rusească (1917) încoace. Veacurile ce au precedat această revoluţie vor fi trecute sumar în re­vistă, aparţinând „burgheziei” şi „pe­rioadei capitaliste”. Zilele săptămânei vor purta numele principalilor revoluţionari. Duminica va fi a lui Stalin, Sâm­băta a lui Lenin. Noul calendar va intra în vigoare la toamnă. Văzând aceste zvârcoliri ale vani­tăţii şi... suficienţei omeneşti, ne vine in minte cuvântul Evangheliei: „Ne­bune, in această noapte voi cere su­fletul tău !” Canonic I. GEORGESCU C lui OLiţei I­COANE SOBORUL APO Nou calendar sovietic In valoroasa revistă „Circoli“ care apare la Genova sub conducerea lui Adriano Gravde, a apărut de curând un amplu studiu asupra lui Gib I. Mihăescu datorit d-şoarei Anna Co­lombo, merituoasă cunoscătoare a li­teraturii românești, autoarea volumu­lui „Vita e opere di Ion Luca Cara­­giale". Acest studiu este institulat „Un romancier român : Gib I. Mi­hăescu“. El grupează, pentru întâia oară (şi acest lucru trebuia să-l facă o scriitoare străină!) datele bio-bi­­bliografice, ca şi o serie de judecăţi asupra operei lui Gib. I. Mihăescu luată în întregul ei. In afară de va­loarea in sine a studiului d-şoarei Anna Colombo, un indiciu deosebit de distincţie îl oferă şi locul unde a­­pare acest studiu. Revista „Circoli", născută acum şapte ani, ca un organ numai de poezie, reflectă un concept aristocratic al artei militat de o sea­mă de tineri poeţi şi scriitori italieni dintre cei mai de vază ai italiei con­temporane. Autoarea studiului asupra lui Gib. I. Mihăescu­ merită recunoştinţa noas­tră şi pentru opera sinceră şi neobo­sită de cunoaştere a literaturii noas­tre moderne, pe care o face in Italia. Printre autorii noştrii contimporani nu putea găsi dea­ceia o figură mai potrivită, mai proeminentă, mai sem­nificativă ca aceia a autorului „Ru­soaicei". Gib. I. Mihăescu este, fără îndoială, unul din cei mai originali scriitori români. Prolifica literatură a romanului pe care o avem de vre­o zece ani încoace nu a ajuns poate, în nici un alt exemplar, nivelul de ex­presie al genului pe care-l descoperă in „Rusoaica" şi apoi în „Donna Alba". D-şoara Anna Colombo se dovedeş­te cunoscătoare serioasă şi o cercetă­toare atentă a literaturii noastre mo­derne prin felul amănunţit cum a ştiut să urmărească ori să găsească articolele, recenziile şi studiile oca­zionale apărute despre Gib. I. Mihă­escu Aproape nimic nu-i scapă Nu credem că admirătorii — atât de nu­meroşi totuş­i lui Gib. I. Mihăescu, — din cei ce se ocupă intr’un fel ori altul de fenomenul literar, pot să spu­nă acelaş lucru. După o introducere pe aproape şase pagini asupra situaţiei în genere a romanului românesc d-şoara Anna Colombo face o scurtă biografie a lui Gib. I. Mihăescu, trecând apoi la cercetarea, în ordine critico-cronologi­­că, a operei sale şi servindu-se în a­­cest lucru cu multă erudiţie şi inte­ligenţă de literatura critică apărută asupra acestei opere. Din toate rezultă o exactă aşezare şi apreciere a lui Gib. I. Mihăescu şi o pătrundere per­sonală a esenţei acestei opere. D. V. Cel mai mare eveniment literar. GORILA de Liviu Rebreanu Autorul se ridică iar pe înălţimile de inspiraţie din care a zămislit „Ion”, „Pădurea Spânzuraţilor” şi „Răscoala”, înfăţişându-ne tipul mo­numental semnificativ al Capitalei. Apariţia GORILEI înseamnă un moment epocal în creaţia marelui nostru romancier şi a literaturii ro­mâne. Editura ALCALAY. Un studiu italian CurentulVineri I Iulie 1938 Istorie politică şi social- romanţată, D. V. BARNOSCHI *Coinspira­i.­.. **Corvunarii A suta necredinţă Ed. Cartea Românească 3 volume 160 lei Adunarea generală a societăţii corale „Carmen“ A avut loc la sediul soc., adunarea g-rală ordinară, sub preşedinţia p­r. prof. univ. Nicolae M. Popescu, a­­sistând şi d. Dem. Nicolaescu, secre­tar g-ral şi întregul comitet. Intrându-se în ordinea de zi, P. C. va aduce la cunoştinţa întregii asistenţe că, aceasta este a 37-a adu­nare generală şi intr’un amplu ex­pozeu face o documentată expunere a progreselor societăţii, aducând mul­ţumiri tuturor colaboratorilor săi din comitet­ul membrilor, pentru munca trudită şi neprecupeţită, pre­cum şi pentru devotamentul dovedit în atâtea ocazii. Prea Cuvioşia Sa încheie cu­vântarea dând cuvântul d-lui DIM. NICOLESCU, secretar g-ral, care citeşte darea de seamă cultural­­artistică, menţionând evenimentele mai importante petrecute in anul ce se încheie. P. C. preşedinte, dând apoi cu­vântul d-lui MIHAIL C. ANASTA­­SESCU, membru în comitet şi con­tabilul societăţii, d-sa face o expu­nere documentată a situaţiei finan­ciare pe exerciţiul financiar 1937. In legătură cu expunerea finan­­ciară, mai ia cuvântul d. THEODOR BOERIU, casierul societăţii, care ci­teşte situaţia provizorie a casieriei pe primul semestru al anulu în curs, după care pr. protoereu LEONIDA DUMITRACHESCU, cenzorul socie­tăţii, citeşte raportul comisiei cen­zorilor. Punându-se la vot dările de seamă expuse, se ia în considerare şi se votează in unanimitate. Eşind la sorţi din consiliu, con­form statutelor," adunarea procedează la realegerea prin aclamaţii, a pa­tru membri în persoana: P. C. pr. Nicolae Popescu, George Popescu, Ioan Manolescu şi Mihail C. Anas­­tasescu. Se realeg şi cenzorii: pr. prof. Leo­­nida Dumitrăchescu, Eugen Dinescu, expert-contabil şi Nicolae Petrescu Se proclamă ca aleşi nouii membrii aprobaţi de comitet. La urmă ia cuvântul d. prof. IO­AN D. CHIRESCU, directorul artistic al societăţii, care mulţumeşte pentru e­­logiile aduse de antevorbitori şi de­­clară că deşi este carmenist de 28 ani şi conducătorul societăţii de 11 ani, totuşi se simte tânăr şi în plină vigoare pentru a duce şi mai departe drumul bun şi cinstit croit de fonda­torul societăţii „Carmen“, maestrul D. Kiriac. Epuizându-se ordinea de zi, pr preşedinte mulţumeşte din nou tutu­ror pentru strădanie şi pentru mo­dul demn cum au decurs desbaterile declarând şedinţa adunării generale închisă, urând tuturor membrilor vacanţă recreativă şi să vină la toamnă cu noul puteri, când va avea un program destul de mare şi va­riat. întreaga asistenţă intonează magis­tral imnul „Gaudeamus igitur“ și Imnul Regal. Un­itar românesc Universităţii din Copenhaga COPENHAGA, 28 (Rador). — îna­inte de a părăsi Danemarca,­­ Mar­cel Romanescu, consilierul legaţiei României, a adresat d-lui Bloch, rectorul Universităţii din Copenha­ga, o scrisoare prin care dărueşte din biblioteca sa seminariului de filolo­gie românească condus de profesorul Kristian Sandfeld peste 400 volume şi 100 reviste toate privitoare la Lim­ba, literatura, istoria şi viaţa popo­rului român. Sonetul monosilabic Prin gruparea versurilor, poeţii au ajuns la felurite forme de poezie Cele mai anevoioase sunt formele fixe, in deosebi sonetul. In privinţa numărului silabelor, versul cel mai lung e hexametrul cla­sic, cu şase picioare a câte două si­labe. Există ş1 versuri de o silabă E faimos în privinţa aceasta sonetul monosilabic al poetului francez Jules de Rességnier, un adevărat tour de forţă al artei poetice. Iată sonetul, in care poetul plânge moartea unei fiinţe iubite, a cărei făptură plăpân­dă şi soartă nemiloasă e asemuită cu soarta unei roze, smulse de vânt: Fort Belle, Elle Dort, Sort Freie ! Quelle Mort! Rose Close La Brise L’a Prise. Şedinţa intima a Academiei Române In şedinţa intimă a Academiei de la 24 Iunie a. c., &■ I. Nistor a prezentat volumul XIX, partea II-a din Colec­ta Academiei Române de Documente Hurmuzachi, cuprinzând Corespon­denţa diplomatică şi rapoarte consu­lare austriace din anii 1798-1912, pu­blicate de d-sa după copiile aflate in Biblioteca Academiei Române. D. Traian Săvulescu a fost delegat să reprezinte Academia la al Vll-lea congres internaţional de botanică, care se va ţine la Stockholm in anul viitor. D. Octav Onicescu, membru cores­pondent a prezentat scrierile: Nicola Pende, creştere şi ortogenesă, tra­ducere de dr. Horia Dumitrescu, A­­nalele educaţiei fizice, Anul VI, 1937, publicate de Academia Naţională de educaţie fizică „Regele Carol al II-lea. ” preşedinte C.Rădulescu -Motru a prezentat scrierile: col. G. Băgulescu, Ymato Damashi, roman, tipărit in Tokio în limbile franceză și engleză; N. Iorga, Vasile Alecsandri, student la medicină, comunicare publicată în memoriile­ istorice ale­ Academiei Ro­mâne. André Maurois a fost ales membru al Academiei franceze Andre Maurois a fost ales mem­bru al Acade­miei Franceze în locul rămas va­cant prin moar­tea criticului Re­né Doumb­. Iz­bânda lui Andre Maurois la Aca­demie este cu a­­tât mai mare, dacă ne gândim că a avut un concurent de te­mut în persoana lui Paul Hazard, cu care hazardul a fost mai puţin generos în arunca­rea zarurilor nemuririi, André Maurois s’a născut în 1885, dintr’o familie de ţesători din Alsa­cia, stabilită mai apoi în Norman­dia. înclinările sale spre literatură s’au arătat de timpuriu; la 14 ani, scria la un roman. A făcut studii strălucite la liceul din Rouen, unde a avut fericirea să aibă ca dascăl pe Alain, care a călăuzit magistral pri­mii paşi şovăitori ai debutantului. Până la vârsta de 25 de ani, André Maurois s-a ţinut mai mult de o în­treprindere industrială decât de li­teratură. Dar chiar îndeletnicirea a­­ceasta îl punea în contact cu lumea muncitorească, a oamenilor de afa­ceri şi a vânzătorilor, de care îşi va aduce aminte în romanele sale. Car­tea lui Bemnard Quesnat s’a născut din experienţa aceasta, ca şi Lyautey şi Dialogurile asupra conducerii în care e zugrăvit conducătorul şi omul de acţiune. Prin Nici înger, nici vită, carte de un viguros realism, André Maurois dă o puternică lovitură idealismului social. Acelaşi realism l-a făcut interpretul unei arte de a a trăi în climatul moderat definit prin următoarele cuvinte ale lui Descartes. „Decât avere, să caut mai bine să mă înving pe mine însumi şi decât să schimbe ordinea lumii, să caut să-mi schimb mai de­grabă do­rinţele”. Arta aceasta de a trăi a ex­primat-o André Maurois in volumele sale Climate, Instinctul Fericirii şi Cercul Familiei. Prin volumele de răsboi: Tăcerile colonelului Bramble, şii Discursul doctorului O’Grady, prin biografiile sale romanţate: Shelley, Byron, Dis­raeli, Eduard VII cum şi prin de curând apăruta Istorie a Angliei, An­dré Maurois a ştiut să se facă cel mai bun interpret al amiciţiei franco­­engleze, meritând pe deplin cuvinte­le lui Paul Morand: „tunelul nostru pe sub Marea Mânecii”. O serie de studii de istorie literară (în legătură cu Valtoire, Turghenieff, Chateaubriand, etc.), studii sociale ca Șantiere americane, ori literatură pentru copii, ca Patapuf și Filifers, arată cât de vastă şi felurită este o­­pera noului academician. Inteligenţă lucidă, şi talent remarcabil, André Maurois a contribuit mult, prin cla­ritatea stilului său, la gloria litera­turii franceze contemporane peste hotare. R­A­DI­O Joi 30 Iunie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 160 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6­30—7.45) 6.30 : Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal : — Concert de dimineaţă (discuri). —Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării 13.25 14.15 jurnal. 14.30 Concert de prânz (discuri): Ora. Mersul vremii. Radio-Continuarea concertului de prânz (discuri) 15.20 : Publicaţii. Actualităţi străi­­ne. Radiofonice. 19: Ora Mersul vremii. 19.02: Muzică de dans. Jazzul „Columbia“ cond. de Mihai Daia; Miezul nopţii la Harlem, foxtrot de Larry Clinton; Doar unul mi-e drag; slowfox din filmul „Toată lumea cân­tă“ de Jurmann; Quiero Olvidar, tango tipic argentin de Júlio Blanco; Să nu-mi vorbeşti de dragoste vals de Jules Silvain; Doresc o romanţă nouă, foxtrot din filmul „Love on toast" de Lane; Rumba de Don Al­berto ; Armstrong cântă, fox de Man­­­­etti; Da-mi cuvântul tău, tango de Mariotti; Giacomo vals vienez de Mariotti; Toţi negri, fox swing din filmul „Fraţii Marx la curse“ de Jur­mann; Diavolul In concediu plătit, slowfox de Larry Clinton; Yes tu cancion, rumba de Dussoni; Extaz, tango de Petersburg; Mărturisire, slow fox de Hollaender; Vânătoare de tigri, foxtrot de La Rocca. 19­55; Actualităţi artistice. 2010: Romanţe româneşti. Jean Moscopol (canto) : Cântecul ochilor, de Alex. Leon ; Cine mi te-a dus de­parte de Vasilescu; O lacrimă de Alex. Leon; Iţi cer iertare c’am ple­cat de Mişu Casvan; Trece­­m car cu boi pe drum... de Emanuel Ionescu. 20.35 : Orchestra de mandoline Ion Fazlâ: Amintiri din Basarabia pot­puriu naţional de Ion Fazlâ; Serena­dă japoneză aranj de Ion Fazlâ; Ro­manţă de Ceaikovsky; Spaniola, bo­lero de Vincenzo de Chiara; Gloria noastră, marş de Ion Fazlâ. 21.00: D. ministru de industrie , comerţ Mitiţă Constantinescu: Noua reformă a cooperaţiei. 21.30: Concert de muzică veche; Orchestra Radio, condus de N. Ră­­dulescu , solist şi M. Furman (oboe); Concert pentru oboe şi orchestră de Haendel; Sarabandă, Gigă, Badinerie de Corelli ; Menuete de Mozart; Sim­fonia concertantă de Stamitz; Con­certo grosso în sol minor de Haendel. 22.30 : Radio-jurnal: Sport. 22.45 : Concert de noapte al orchei­s­trei Iliescu-Presneanu ,transmis de la restaurantul Dory Parc. 23.45 : Jurnal pentru străinătate IVn limba germană. I Vineri 1 Iulie ORA DIMINEŢII (6.30—7.45) 6.30: Deschiderea emisiunii: —­ Gimnastică ritmică. — Radio-jurnal. — Concert de dimineaţă (discuri): Potpuriu de şlagăre de Dostal; Se­­lecţiuni din „Casanova“ de Joh. Strauss; Blondă sau brună şi pove­şti de toamnă, valsuri de Waldteu­­fel; Sârba oltenească şi Foaie verde aguridă. — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7.45: închiderea emisiunii. 13 15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. 13.25: Concert de prânz (discuri), foxtroturi; Isabelita, rumba de Er­lange şi Bigu­na de Beauregard; Plă­cerea păduri, vals; In ochii mamei mele de Baer şi Montparnasse de Hentz (voce: Malloire); Melodii de Grothe (pian: Peter Kreuder-Telef); Două melodii de Rairiger şi Melodie de Owens: Fox şi Paso­doble de Vilnov (Kristall). 14.15: Ora. Mersul vremii Radio­jurnal. 14.30: Continuarea concertului de prânz (discuri); Voci frumoase: Arie din „Ifigenia în Taurida“ de Gluck (voce: Georges Thill); Aria Leonorei din „Fidelio“ de Beethoven (voce: Hilde Konetzni-Telef.); Cântec nor­mand de Wekerlin şi Cantatille de Lance (voce: Vanni-Marcoux); Arii din „Thésée“ de Lulli şi „Castor ş’ Pollux“ de Rameau (voce: Jane Laval); Cântec de plaje de Grana­dos (voce: Tito Schippa); Cântec trist şi Surpin de Duparc (voce: Panzera); Aria lui Max din „Frei­schütz“ de Weber (voce: Peter An­­ders-Telef.); Quintet, din „Maeştri cântăreţi“ de Wagner (voce: Yoder­ Kindermann, Roswaerge Kuttner şi Reinmar). 15.20: Publicaţii. Ecoul zilei. 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi ştinţifice. 19.15: Concert de după amiază (discuri): Două melori din filmul :Nu mă uitam de Mi­char (voce: Benjamino Gigli); Cântecul lui Zou­­zour de Pellot şi Nu * Iubesc decât pe tine! de W. Zeller(C.); Serenada sărutului de Micheli i Serenada d- Taranghi (Telel); Noate cu lună !, Cuba de Marton şi să fim vesel rumba de Simons; Pmăvară, ci­­eşti de frumoasă, vali de Lincke. , 19.45, Alex. Rădăuț 20.00: Continuarea incertului (di­scuri): Două jodlere (­ee: Maria R..'.­.' land-Telef.); Nocturni de Boulangh' și In Wachau de Arnd. 20.40: D-ra Irina Egeanu (canto): Cântec indian de Ric­ky-Korsakoff; Stepa e tristă de Gneaninow; Pa­storală din Alpi de Issini; Țiganca de Donizetti; Cântec e leagăn de Godard. 2105: Amintiri dese tema de prof. Dem. Muntean Râmnic 21.20: SEARA DE PERA: „BĂR­BIERUL DIN SEVIU.", operă bufă in 3 acte de Rossinin­scuri): DISTRIBUA: Rosina Ircedes C. Angi’ Figaro Riardo Stracc Alma vi­va Dino Borg Don Basilio­­cenzo Bet, Dr. Bartolo Saltore Baccalon Berta Ferm Orch. operei Scala, <jj. de Lorenzo Malajoli. In pauza l-a (22 0(2.10): Radio­­lurnal, In pauza Il-a (23,­23 10): Sport. 23.45: Jurnal pent: străinătate in limba franceză și giană, r Cântăreţii români în propagandă culturală Ziare sosite din Tallin relatează despre succesele compatrioatei noas­tre Pia­­gy în Estonia. După succe­sele repurtate în acest an în Ceho­slovacia şi Polonia, primadona ro­mâncă a reuşit să se impue atenţie cercurilor muzicale din capitala Es­toniei. In afară de succesul obţinut în ro­lul Violetei din Traviata, de Verdi, d-na Pia­­gy a cântat intr’un con­cert difuzat şi la Radio, primit cu laude unanime de întreaga presă. Compatrioata noastră şi-a atins ast­fel cu prisosinţă scopul de a face auzită şi iubită muzica românească.

Next