Curentul, noiembrie 1938 (Anul 11, nr. 3862-3891)
1938-11-01 / nr. 3862
C (8 pagini)Curentul ANUL XI, No. 3862, Marţi 1 Noembrie 1938 Viaţa studenţească la Cluj .ene, darf vor fi r. Cei respinşi DELA ACADEMIA DE ÎNALTE" STUDII COMERCIALE înscrierile la Seminarul Pedagogic se1 fac până la 15 Nov. Peste această dată nu se va mai putea aucrctdta luata uu oc va meu putea t“'***'■'^ivurcuv. înscrie nimeni decât în limita locu- !La înscrierea la această sesiune, serilor disponibile şi numai cu aprobarea rectorului. Sunt admişi la seminarul pedagogic: Absolvenţii Academiei, cari au făcut examene din grupa ce voiesc a şi-o alege, precum şi dinPedagogie . Licenţiaţii cari au examenul de pedagogie făcut. Taxa de înscriere este de 500 lei. Conform legii din 15 August crt. se aduce la cunoştiinţa studenţilor că în şedinţa din 20 crt. comitetul profesoral a acordat o sesiune extraordinară de examnene, între 5 şi 15 Noemvrie. La această sesiune se înscriu cei concentraţi în luna Iunie sau Octomvrie a. c., cei cari au făcut stagiul militar (neavând concediu pentru examene) ,cei bolnavi şi în neputinţă a se prezenta la examene. Pentru această sesiune, înscrierile se fac între 1—3 Noemvrie, urmând a se înscrie din nou toţi studenţii cari au dreptul la această sesiune, chiar dacă au fost înscrişi în Octomvrie şi nu s’au putut prezenta la acea sesiune. Celor înscrişi în Octomvrie li se recunosc taxele plătite pentru Se aduce la cunoştiinţa studenţilor din anul II, că lucrările şi cursurile de anatomie vor începe Luni, 31 Octomvrie la ora 8 a. m. Cursurile de anatomie ale anului I se încep Marţi. D. docent dr. C. C. Veluda, va vorbi despre Omul de ieri, omul de azi, omul de mâine. începând de Luni, 25 ort, se pot face înscrieri la Facultatea de Medicină şi după amiază între 4—5 examene, dări vor face un nou formular. Cei respinşi la examele din Oct. nu se pot prezenta. Cei ce vor contraveni acestor dispoziţuini vor fi sancţionaţi prin exmatriculare, va face dovada justificativă a dreptului de a beneficia de această sersiune. DELA ACADEMIA DE ÎNALTE STUDII AGRONOMICE Joi s’a început la Acad. de studii agronomice examenul pentru obţinerea titlului de inginer agronom. Comisiunea examinatoare e compusă din d-nii: prof . C. Martinovici, I. Oţoiu, Agripa Popescu şi N. Săulescu. Tot joi s’au început cursurile de agrologie şi lucrări practice pe teren DELA FACULTATEA DE MEDICINA Totul stagnează în portul Constanţa Am pierdut importante debuşeuri de afacere a produselor noastre nai, menţinând o remarcabilă activitate a pieţii locale. Or nici puţinele vapoare de mărfuri şi călători cari mai sosesc la Constanţa nu se mai aprovizionează la noi. Bunăoară, la aprovizionarea marelui vas transatlantic ,,Polonia“ se produceau conflicte interminabile, cu organele de control — așa că, în cele din urmă, conducătorii acestei importante linii de navigare, aprovizionează vasul cu alimente ce sosesc în tranzit din Polonia. Celelalte Vapoare, spre a înlătura neînţelegerile, se aprovizionează fie la Istanbul, fie la Pireu. Aşa că s’a pus capăt şi comerţului constănţean de aprovizionare a vaselor. CONSTANŢA D — In zilele din urmă cercurile maritime şi comerciale ,asistă cu multă îngrijorare la aproape totala stagnare a traficului portului Constanţa. In locul celor 30—40 de vase străine ce altă dată dădeau viaţă zilnică celui mai de seamă port al ţării, astăzi cel mult 5—6 vase se mai zăresc acostate la cheiurile ce sunt astăzi pustii. Acest spectacol oferă un astele avantagii ce i stau acordat, stau refuzate fiind de către consorţiul cumpărător, pe motiv că nu prezintă tipul standardizat impus la export. NICI VAPOARELE NU SE MAI APROVIZIONEAZĂ LA NOI In afară de traficul comercial propriu zis, al portului aprovizionarea vapoarelor în trecere pe la poct dezolant pentru mulţimea n°î, constituia un comerţ însemmuncitorilor docheri şi a negustorilor de toate categoriile pentru care traficul maritim constituia mijlocul de activitate şi existenţă. Exportul mărfurilor româneşti spre Palestina, luase un avânt nebănuit până anul trecut. Treptat a scăzut exportul de vite, de păsări de brânzeturi şi cherestea ce se făcea spre acea ţară. Statisticile indică o scădere de 80—90 la sută a traficului româno-palestinean faţă de cifrele anului precedent, aceiaşi epocă. Transporturile au devenit rare, în locul celor 5—10 vagoane cu păsări ce se exportau zilnic se exportă cel mult 10 vagoane pe lună. Anul trecut treceau zilnic cca 50 vagoane cherestea spre porturile din Levant și cele palestinene acum acest export dacă atinge 2 vagoane. Să nu mai aibe nevoe Levantul, de aceste produse ale noastre? Nici decum! Informaţiunile pe care le deţinem arată că întregul import al acestor ţări s’a strămutat in Iugoslavia, că porturile adriatice ale acestui stat n’au cunoscut nici odată o mai intensă activitate ca cea actuală. Am căutat să pătrundem cauzele cari au contribuit la pierderea debuşeurilor noastre. Ni s’a răspuns pretutindeni invariabil: greutăţile formalităţilor împinse la exces, şicanele mărunte, toate acestea au îndepărtat pe cumpărători de ţara noastră. Ni s’au precizat şi cazuri nelipsite de interes. Bunăoară acela al unui vapor încărcat cu cherestea, plecat din port şi readus la cheia de un reprezentant al Casei pădurilor, spre a fi cercetat pe baza unui denunţ că odată cu cheresteaua de brad, s’ar fi strecurat pe vas o cantitate de lemn de rezonanţă. Pe urma acestui caz, cumpărătorul a încetat relaţiile cu exportatorul român şi cumpără cherestea rusească. Dealtfel piaţa palestineană a fost acaparată de produsele forestiere sovietice. Este o pierdere importantă pentru noi, pentru că statul palestinean în reconstrucţie şi prefacere se aproviziona până mai deunăzi numai cu material lemnos românesc. La exportul de vite s’au făcut atâtea greutăţi negustorilor, că aceştia au părăsit Constanţa, stabilindu-se în Iugoslavia şi Bulgaria, unde continuă exportul prin porturile Split, Dubrovnic, Varna etc. In luna Septembrie 1938 s’au exportat abea 2843 vite mici faţă de cifrele duble din anul trecut. Păsările ce urmau a fi exportate stătea zile întregi nemâncate în portul Constanţa, până erau îmbarcate, pentru că organele noastre noastre vamale nu acordau permisiunea de a se alimenta păsările cu grăunţe suficiente decât cu îndeplinirea unor formalităţi excesive şi costisitoare. ŞI EXPORTUL CEREALELOR A STAGNAT Ceea ce este şi mai grav, este complecta stagnare a exportului de cereale. Cel mult 2,5 vagoane se exportă zilnic, în locul celor 500 de vagoane de cereale ce plecau cotidian anul trecut în aceeaşi epocă. Cu toate înlesnirile pe care statul le oferă exportatorilor, aceştia nu au cui trimite grânele. Stagnarea aceasta a avut repercusiuni nenorocite. Silozurile portului Constanţa sunt blocate, iar cerealele zac prin gări şi magazii, fără speranţă de a fi exportate. Chiar şi cele 600 vagoane cereale ce urmau a fi exportate de Centrala Cooperativelor, cu importanCATEVA CONCLUZIUNI Statisticile oficiale arată că exportul pe Septembrie 1938 a fost de 275.621.000 kgr. faţă de 446.125 milioane kgr. din Septembrie 1938. Din cele mai sus expuse rezultă un lucru care trebue spus cu toată hotărîrea: vinovăţia stagnării exportului o purtăm numai noi — pe urma biurocratismului exagerat şi a spiritului de şicană ce se evidenţiază la tot pasul. Din păcate, la noi se iau uneori măsuri fără consultarea forurilor comerciale dispuse oricând să colaboreze temeinic cu organele de stat pentru asigurarea unei bune orânduiri economice , iar măsurile sunt aplicate, de cele mai multe ori nu cu dragoste pentru buna gospodărie a ţării, ci mai ales cu o pornire ce vexează lumea negustorească şi stânjeneşte orice activitate. In ce priveşte traficul portului Constanţa, ar fi momentul de a se salva atâta cât a rămas din acest trafic maritim şi aceasta aplicându-se procedeele altor ţări în a căror preocupare a fost întotdeauna găsirea mijloacelor de uşurare şi de încurajare a comerţului cu străinătatea. -----oxoxoxox-^-xoxoxoxo---- Accident de circulaţie la Cluj CLUJ, 28. Maşina nr. 1.225 din Cluj, în timp ce venea cu viteză mare pe şoseaua Someşani, s-a ciocnit cu căruţa săteanului Dumitru Ochiaş din acea localitate. Din fericire, atât ofiţerii care se aflau în maşină, cât şi ţăranul, au scăpat cu leziuni neînsemnate, în schimb căruţa şi maşina s’au ales cu stricăciuni grave. Pagubele se ridică la peste 50.000 de lei. Autorităţile au deschis o anchetă pentru stabilirea răspunderilor. -----oxoxoxox^xoxoxoxo—— L’au omorît gazele dintr’un vas de vin TIMIŞOARA, 28. — Tribunalul local a judecat zilele trecute procesul fabricanţilor de oţet Steiner şi Wandelin din Biled, acuzaţi că din neglijenţa lor un muncitor al fabricei, anume Wilhelm Hegyi, a murit asfixiat de gazele ce s’au adunat într’un vas de vin, din care se fabrica oţetul. In timpul procesului, d. procuror Eugen Feneşeanu a cerut, separat de pedepsirea fabricanţilor, închiderea întreprinderii acestora. Procesul a rămas în continuare pe data de 10 Noembrie, când vor fi audiaţi noui martori. CARNETUL ZILEI CRONICA MUZICALA Concertul simfonic de Joi Concert şi recital Claudio Urcan Al treilea concert smfonic al Filarmonicei n’a mai fost condus de d. G. Georgescu. A şi ostenit d-sa ? Sau e numai vina vechei, relei organizări ? Eram gata să aducem laudele noastre pentru progresele orchestrei, acordarea instrumentelor noui, reîmprospătarea repertorului. Când iată-ne numai după două săptămânii de amăgitoare „eră nouă“, reîntorşi la vechile practice ce stau mereu sub semnul improvizaţiei. Nu că d. A. Alessandrescu, conducătorul acestui ultim concert, nu şi-a alcătuit, cum are obiceiul, un program conştent de muzică bună. Dimpotrivă. Suita a doua a lui G. Enescu este una din lucrările de frunte ale muzicei româneşti. Paginile de R. Wagner — Preludiul la actul al 3-lea din Maeştrii cântăreţi, monologul lui H. Sachs, Despărţirea lui Wotan din Walkyria, ca şi Uvertura din Tannhäuser, sunt de un veşnic interes, oricât de mult ar fi fost auzite. Şau noi vom spune că n’au ce Bine cunoscut publicului bucureştean înainte de a-şi da recitalurile, a apărut într’un concert cu orchestră ca solist a trei lucrări şi mai bine cunoscute. Miercuri seară, susţinut (cuvântul e cam inpropriu), de orchestra Radio, tot sub conducerea pricepută a d-lui A. Alessandrescu, d-sa a fost , interpretul virtuoz al Concertului în sol major. No. 4, de Beethoven, al celui în mi minor de Chopin şi al concertului faimos şi zgomotos de Tchai'Uowsky. Două seri consecutve cu orchestre diferite, necesitând repetiţia mai numeroase, n’au îngăduit d-lui A. Alessandrescu să obţie acea ideală punere la punct de care visăm cu toţii în zadar. Dacă frumuseţea programului răscumpăra toate deficienţele eventuale la concertul simfonic de Joi, la cel al d-lui Arrau, piesele de repertoriu ce nu mai prezintă nici o taină, cer elemente noul de însufleţire care au lipsit. Atmosfera generală era somnolentă. Nu ştiu care e vina specială a virtuozului în această apatie. Personal nici o clipă nu ne-am putut fixa atenţia asupra lucrurilor cunoscute pe care n le debita cu cea mai perfectă corectitudine, un pianist mai puţin cugetător şi pasionat decât fin, colorat, agil, având o bravură elegantă, o virtuozitate fără greş. Poate şi instrumentul suni nu permite nici unui accent să treacă rampa. Dar întâiul recital al d-lui Arrau ce a urmat concertului d-sale şi care a avut loc Vineri seara în sala Dalles, ne-a lăsat o imprese mult mai bună. Condiţiile materiale înşile erau schimbate. O sală ultra-sonoră, punând în valoare acustică cel mai nuanţat amănunt şi Un pian Steinway minunat care reabilitează fama mărcii mondiale grav compromisă prin hârbul dela Ateneu. Pe deasupra un public cald, compus din multe elegante ce au o predilecţie specială pentru jocul tânărului pian şi din Chili. Dacă ni s’a părut oarecum monotonă interpretarea Concertului italian de I. S. Bach, menţinut mereu pe acelaş plan sonor, Sonata în re major desăvârşita-i amănunţire. O cizelare de giuvaer, de-o mare detincţie, graţie şi preciziuine. Marca Sonată de Liszt în care romanticul de geniu a inaugurat o eră în muzica modernă, înainte de Wagner, cu planurile, armoniile, cromatismele lai revoluţionare, cu toată spovedania-i mistică, demoniacă, dramatică şi extatică totodată — a găsit în d. Arrau un avântat exponent, deplin stăpân pe acest haos de armonii, izbutind să rostească tot ce mecanismul transcendent al acestei sonate cere — însă pierzând adesea în minuţiozităţi marea linie şi suflul larg absolut imperioase şi fără de car. Lizt nu mai e Liszt. Carnavalul lui Schumann a fost interpretat cu un sentment personal. Dar aceasta nu înseamnă neapărat că interpretul şi-a dovedit cu acest prilej personalitatea. Credem că publicul a fost împărţit în gusturi şi nu putem decât să recunoaştem că o bună parte din el a aclamat pe iubitul său pianist cerându-i multe numere suplimentare, acordate de d. Arrau cu dărnicie — deşi va avea să mai apară încă odată, în faţa Bucureştenilor, la ritlul d-sale recital de Duminecă dimineaţă. Em. Ciomac căuta la concerte odată ce au fost de Mozart, ne-a încântat prin fina, cântate la Operă. Chiar suntem pentru aducerea la simfonice a celor mai caracteristice şi simfonice acte din dramele muzicale ale lui Wagner, aşa cum se obişnuieşte în apus. Dar publicul, în împrejurărle noastre speciale, simte că firul concertelor de mâna întâi şi unitatea lor este ruptă când se trece aşa de repede de la un dirigent la altul şi că un program ca acesta ţine locul altuia care n'a fost pregătit la timp. Neîncrederea îi sporeşte şi cum administratorii prin măsurile lor „gospodăreşti“ şi prin atmosfera ce o răspândesc în jurul bietelor concerte ale Filarmonicei, fac totul să-l respingă. — sala începe să fie goală chiar de acum, din Octombrie. Şi e o nedreptate şi pentru dirigent şi pentru membrii orchestrei , pentru un cântăreţ solist de prestigiul d-lui Ştefănescu Goangă să cânte într’o astfel de ambianţă înnăbuşitoare. Cu aceste rezerve concertul a fost interesant şi bine venit. Pianistul Claudio Arrau Shakespeare Cum arăta Shakespeare ? Ca în gravura lui Droeshout sau în portretul lui Dornford ? A fost el oare retras din şcoală ca să fie dat ucenic la un măcelar ? Soţia lui se numea Hathway sau Whateley ? A trebuit să părăsească Stratfordul fiindcă a furat cerbi sau a fost doar ambiţia care l-a împins la Londra ? Este oare adevărat că păzea caii bogătaşilor la porţiile teatrelor ? A fost el imactor oarecare? Ce rudenie îl lega de contele de Southampton şi cine era doamna brună din sonetele lui ? Oare, a dus Shakespeare existenţa burgheză asigurată a unui boer de la ţară când a devenit bogat şi vestit, sau oare i s’a tras moartea dintr’o beţie straşnică dela acel ultim chef cu Drayton şi Jonson ? La aceste întrebări şi la încă multe altele nu e nici un răspuns iar ori care din noi poate crede că propria lui presupunere este cea adevărată. O coincidenţă ingenioasă a adăogat confuzie când s’a emis ipoteza că Shakespeare n’ar fi scris piesele de teatru tribuite lui în mod obişnuit, ci că ele ar fi opera acelui geniu rafinat şi multiplu Francis Bacon. Aceasta ipoteză n’a izbutit totuşi să ne convingă, iar mitul baconian a încetat de a mai fi luat în serios. Ştim sigur că Shakespeare a trăit şi a iubit, dar cine i -a plăcut sau nu sau pe cine a iubit probabil că niciodată nu vom şti. Şi cine ar putea şti ? Nimeni dintre cei care-l iubesc şi nici char Shakespeare însuşi. *) „Fiece slăbiciune a mea, luată în seamă, înscrisă pe răboj şi învăţată pe de rost, ca apoi să-mi fie aruncată în faţă“. Julius Cesar, Actul Scena 3. „AU my faults observ’d Set in a note-book, team’d and conn’d by vote, To cast into my teeth“ *) Poate că noi suntem mai fericiţi decât contemporanii lui, fiindcă deşi este pentru noi om şi poet, totuşi iubirea lui este aceia a lui Romeo, iar sensibilitatea lui aceia a luiHamlet, el râde şi iată Falstaff ne apare în faţă, iar gândindu-ne la spiritu; şi veselia lui înseamnă a fi desfătat de Rosalinda, mândria Cymbelinei este şi mândria lui, blândeţea Cordeliei este şi-a lui. Soarta a fost generoasă odată şi nu şi-a ruinat darul: a creiat un geniu, dar i-a tăinuit viaţa nici măcar sonetele nu i-o dezvăluie. Shakespeare poate fi cunoscut şi iubit doar din operele lui; în felul acesta aprefecărui,a diferit şi deşi nesatisfăcuţi, suntem totuşi cu toţii încântaţi. I. A. Premiile scriitorilor tineri Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II“ sminteşte că a luat asupra sa tipărirea operelor ce vor fi prezentate comitetului pentru premierea scriitorilor tineri, continuând astfel iniţiativa d-lui prof. D. Gusti. Manuscrisele pentru premiile scriitorilor tineri pot fi depuse cu începere de la 1 Noembrie şi până la 31 Decembriea. c. la sediul Fundaţiei, bul. Lascăr Catargiu 39. Premiile pe anul 1939 sunt în număr de patru şi vor fi acordate pentru poesie, eseuri şi studii din domeniul artelor, filosofiei şi ştiinţelor morale. Premierea consistă în tipărirea şi editarea manuscrisului de către fundaţi pentru literatură şi artă „Regele Carol II“, autorului respectiv acordându-i-se drepturile de autor obişnuite. Manuscrisele vor fi, pe cât se poate, bătute la maşină şi fără numele autorului. La predare se va da fiecărui manuscris un număr de ordine, ce se va repeta pe plicul ce va însoţi fiecare manuscris şi în care vor fi trecute numele şi adresele autorului. Orice scriitor tânăr poate prezenta un manuscris spre premiere, indiferent dacă autorul mai are sau nu o lucrare tipărită. Manuscrisul predat spre premiere trebue să fie inedit. In intervalul dintre depunere și premiere, manuscrisul nu poate fi tipărit în total. Lucrările prezentate vor fi cetite și apreciate de comitetul pentru premierea scriitorilor tineri, iar rezultatul va fi dat publicităţii în ziua de 1 Martie 1939. „Imaginaţia, făclia ştiinţei’ D. dr. Virgidu Leonte, directorul Asociaţiei Ştiinţifice pentru Enciclopedia României, va ţine Miercuri 2 Noembrie crt., la ora 6 d. a., în sala Fundaţiei Dalles, a treia conferinţă, intitulată: „Imaginaţia, făclie a ştiinţei”. Jocurile naţionale A apărut: Jocurile naţionale româneşti, cu 50 fotografii, de G. T. Niculescu-Varone. Cartea cuprinde: un bogat material documentar cu aprecierile scriitorilor străini dela 1646—1931, cu ale poeţilor şi prozatorilor români dela cronicarul Miron Costin până azi, ce zice poporul nostru despre jocurile sale naţionale şi contribuţia personală a autorului, la care s’a adăugat 50 fotografii de jocuri din toate ţinuturile României întregite. Toată lumea citeşte impresionanta carte Viaţa de glorie şi de pasiune a marii cântăreţe DARCLÉE de N. CARANDINO lansată de „CUGETAREA” Georgescu-Delafras Viaţa celei mai glorioase Românce, care a ştiut ai farmece şi să dea atrăgere epocei istorice care-i poartă numele. O carte pe care ________________o citim cu îndreptată mândrie___________ Galeria Dictatorilor de STERIE DIAMANDI Psudski, Atatürk, Mussolini, Salazar, Hitler „Cugetarea“ a lansat de curând un nou volum de portrete politice, datorit d-lui Sterie Diamandi, autorul valoroaselor lucrări „Galeria oamenilor politici“ şi „Eroii revoluţii ruse“. „Galeria Dictatorilor“ cuprinde portretele lui Pilsudski, Atatürk, Mussolini, Salazar şi Hitler. Autorul ştă să găsească pentru fiecare nota justă, detaliul caracteristic şi să proiecteze asupra lor adevărata lumină sub care trebue înfăţişaţi. O documentare minuţioasă şi o adâncă cunoaştere a oamenilor şi a situaţilor se ascund sub o formă pe înţelese atrăgătoare. Stilul lapidar şi concis, o anumită vervă şi spiritul obiectiv contribuesc într’o largă măsură la succesul acestei cărţi. Lucrarea pe cât e de interesantă, pe atât este de instructivă. In ea se reflectează un fragment din istoria contimporană a Europei cu sgudiitoarele ei probleme. Este lectura care se adresează atât marelui public, cât şi cercurilor restrânse de intelectuali. Cărţi-Reviste Viaţa Basarabiei. An. VII nr. II. Revistă lunară editată de Asoc. Culturală „Cuvânt Moldovenesc“. Director: Pan Halippa. „Fotografia". Revista asociaţiei foto-cineamatorilor din România. An. IV nr. 4. Director: dr. Sp. Constantinescu. Jurnalul Doamnei Publicaţie bilunară, de estetică şi cosmetică feminină. An. I, nr. 1. Director: Alex. Bilciurescu. Preocupări literare. Revista soc. „Prieteni istoriei literare“. An. III nr. 9 Director: Petre V. Haneș. Jurisprudența fiscală adnotată. An. I nr. 16. Director: N. Pascu. Notariatul public. An. II nr. 8 Cluj. Director: Victor Andru. Libertatea economică, politică, socială, culturală. An. VI nr. 20. Director: I P. Gigurtu. Finanţe publice. Organ de cultură şi apărare profesională al funcţionarilor financiari. An. IV nr. 39—41. Alaci. Revistă lunară de studii şi cercetări economice. An. IX nr. 8—9. Viaţă şi suflet. An. III nr . 7—8 Director: Gh. Capogea Rosetti. România Aeriană. An. XII nr. 9. Apare sub înaltul patronagiu al MS. Regelui Coral II. Dreptul. An. LXVI nr. 20—21. Director: Siliu Rădulescu. Familia. Revistă lunară de cultură. An. V nr. . Director: M. G. Samarineanu. Episcopia ortodoxă a Maramureșului, în primul an de la reînfiinţare (1 Sept. 1937—1 Sept. 1938). Sighet 1938. „Cronica Huşilor“, revistă culturală şi bisericească a clerului eparhial, nr. 10. Oct. 1938. „Renaşterea“, revista soc. preoţeşti din Oltenia, nr. 7—8, Iulie- August 1938. „Episcopia ortodoxă a Maramureşului, în primul an de la reînfiinţare“, o broşură cuprinzând starea bisericii ortodoxe din Maramureş şi realizările îndeplinite de la 1 Septembrie 1937—1 Septembrie 1938. Iluzionistul Cantarelli Aseară, în Capitală, felul obişnuit de prezentare a unui spectacol a fost schimbat, a fost revoluţionat. Această... revoluţie s’a întâmplat la Teatrul „SAVOY”, când aproape 1000 spectatori s’au urcat pe rând pe scenă, spre a vedea de aproape femeia tăiată In două cu fierăstrăul circular de iluzionistul CANTARELLI. In clişeul de mai sus vedem pe celebrul artist de cinema RAMON NOVARRO, asistând la Hollywood la această remarcabilă şi uluitoare experienţă Azi: Duminică, la orele 4 p. m , celebrul CANTANELLI va da un maineu cu acelaş program la Teatrul Savoy. Edward G. Robinson va reapare în ultimul său film, intitulat: „Dublia existenţă a d-rului Clitterhouse“. Acest film aduce pe ecran povestea emoţionantă a unui doctor celebru care din pasiune pentru ştiinţă, devine criminal. Un subiect de mare intensitate dramatică, care capătă o amploare specală graţie jocului extraordinar al lui Edward G. Robinson. In alte roluri mai apar şi Humphrey Bogart, Claire Trevor şi Allen Jenkins. Film şi naţionalitate Hollywood-ul este, după cum ştiţi, un mozaic compus din cele mai disparate elemente umane. Dintre nenumăratele vedete care turnează actualmente în studiourile din Burbank, numai trei sunt originare din Hollywood : Wayne Morris, Jane Bryan şi Mabel Todd. Din contră, Olivia de Havilland a văzut lumina Zilei la Tokio, Ian Hunter şi Basil Rathbone în Africa de Sud, Paul Muni la Viena, Errol Flynn şi George Brent în Irlanda, Marcia Ralston în Australia, Edward G. Robinson la Bucureşti, Leslie Howard, Patrie Knowles şi Claude Haris în Anglia, în timp ce New-York-ul se mândreşte cu: Hugh Herbert, Joan Blondell, Humphrey Bogart, Allen Jenkins, Anita Louise şi Beverly Roberts. Mărunte Se confirmă ştirea că Donald Dixon de la Metropolitan Opera îşi va face debutul pe ecran în „Cântecul deşertuluiui“, realzat în întregime în culorii naturale. „On revient toujours”... în timp ce „Because of a woman“ (Din cauza unei femei), filmul care este realizat actualmente de Michael Curtiz, recapătă titlul lui iniţial de „Sister Act’ (Acţiunea surorii), „In every woman’s life“ (In viaţa fiecărei femei) care este interpretat de Kay Francis, redevine „My Bill“. Bette Davis nu va mai interpreta, după cum era intenţia, rolul principal din „Comet over Broadway“ (Cometa deasupra Broadway-ului) ,ci acela din „The Sisters“ (Surorile). Inspirat de celebrul roman al lui Myron Brinig, „The Sisters“, va fi pus în scenă de Anatol Litvak, celebrul regizor al lui „Mayerling“. Turnarea filmului „Valea giganţior“ (Verley of the giants), cea mai importantă realzare în technicolor a stagiunii viitoare, continuă cu asiduitate în împrejurimile pitorescului oraş caifornian Eureka. Pus în scenă de William Keighley. Ecranul Ce se lucrează la Hollywood Reprezentaţiile Harry Bour la Regina. Marin Ne mai despart numai 3 zile până la primul spectacol ce este anunţat de marele ANSAMBLU FRANCEZ în frunte cu marele HARRY BAUR. Aceste spectacole vor avea loc pe scena Teatrului Regina Maria în ordinea următoare : Miercuri 2 Noembrie : SAMSON de Bernstein. Joi 3 Noembrie: JAZZ de Marcel Pagnol şi Vineri 4 Noembrie: Le Mari que j’ai voulu de Louis Verneuil. Ansamblu ce însoţeşte pe Harry Baur cuprinde numai artişti de seamă ai scenelor Odeon, Gymnase şi des Arte din Paris. . La cassa teatrului ARO se vând biletele pentru concertul excepţional al celebrei Crace Moore cântăreaţă de operă şi vedetă de cinema Concertul are loc la 8 Decembrie a. c. la TEATRUL „ARO** PROGRAMUL DE RADIO Luni 3- Octombrie 1875 m. RADIO ROMANIA 150 kw. 160 kHz. . 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.45) 6.30. Deschiderea emisiunii: — Gimnastică ritmică, — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. — Concert de dimineaţă (discuri): Uvertură şi Marş din „Casse Noisette” de Ceaikovsky; Pe albastrele ape havalene de Ketelbey. — Radio jurnal: — Continuarea concertului (discuri): Selecţiuni din „Casanova” de Johann Strauss; Valsuri din operetele „După divorţ” şi „Prinţesa dolarilor” de Fall. 7.45: închiderea emisiunii. 12.00: Emisiune experimentală (discuri): Muzică variată: Patineurii-vals de Gung’l şi Pendula şi figurinele de Saxa de Ketelbey; Duet şi Sextet din „Mireasa vândută” de Smetana (Ch. Kullmann şi Eugen Fuchs; Erna Berger, Ruzicka Zador, Beck, Grossmann şi Fuchs); Melodie de Ceaikovski și Humorescă de Dvorak (violoncel: Gáspár Cassado); Potpuriu din „Casa cu trei fete” de Schubert Berthé; Două cântece din opereta „Nunta Jeanetei” de Massé (voce: Pierre Deldi); Balet din „Hérodiade” de Massenet; Cântece din ilmul „Nu mă uita” de Curtis (voce: Benjam no Gigli); Tango de Meisel şi Joujou-vals de Igelhoff; Fox de Haid şi Fox de Friend; Ploaie de aur-vals de Waldteufel şi Valsul din „Faust” de Gounod. 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. , 13.25: Concert de prânz (discuri) . Piese instrumentale celebre: Hora spiriduşilor de Bazzini şi Moto perpetuo de Paganini (vioară: Yehudi Menuhin); Dans ţigan de Smetana şi Capriciu spaniol de Moskowski (pian: Wilhelm Backhaus); Cântec fără cuvinte vi re de Mendelssohn (viloncel: Pablo Casals); In barcă de Debussy (vioară: Fritz Kreisler); Marea poloneză de Chopin (pan. Arthur Rubinstein). 14.10: Ora. Mersul vremii. Radiojurnal. 14.30: Din operetele lui Paul Lincke şi Suppé (discuri); Uvertură la „Frumoasa Galateea” de Suppé (Orch, Operii din Berlin dirij. de Ernst Viebig); Dragoste neîmpărtăşită-vals de Lincke (Orch Marek Weber); Potpuriu din opereta „Doamna Lunaulție L'ncke' (vice: Frühtzu Völker«,‘și 'Tafsa Köchhann); Floare de lotus de in narie (Orch. Marek. Weber); ( Licurici -idilă) de Lincke (Orch. Kauffmann); Teste:, cap-galop de Lincke (Orch. Rădic), dirij. de Th. Rogalski); Indra-vals de Lincke (Orch. Marek Weber); A fost odată şi Lied de Locke (voce: Greta Keller); O dimneaţă, o după amiază şi o noapte în Viena-uvertură de Suppé (Orch. filarm. din Viena, dirij. de Robert Heger) 15.25: Publicaţii. Radiofonice. 19.00. Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi. 19.176 Cântecele popoarelor: D-ra Aroussiag Bozadjian-Cântece armeneşti: O. Berberian: 1) Poveste de iubire; 2) Lângă rău; 3) Primăvara iubirii; 4) Speranţa pierdute; 5) Părăsită; 6) Iubire ascunsă; Cântec de leagăn de Ganancian; Trandafirul de Romanos Melichian; Dor de ţară de Comitas Vartabet. 19.40: Concert de seară, Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; La isvoarele Noului-suită de Hartwig von Platen; Moldova-poem simfonic de Smetana. 20.10 : Cretin; şi guşaţi de dr. Dem. Pauliian. ? 20.25: Continuarea concertului Orchestrei Radio; Suită de dansuri moderne de Engleman; Vals de Rust; Potpuriu din opereta „La calul bălan” de Benatzky. 21.05: Z ua economie:, de prof, Gheron Netta. 21.20: Muzică de cameră. Quartetul Theodorescu (Al. Theodorescu-vioara I, I. Jelescu-vioara II-a, Al. Rădulescu-violă Quartet în sol minor de Debussy. 22.00: Sport. Radio jurnal. 22.00: Cântece de Brahms. D-na Rost Baumann-Rădulescu (canto):Două cântece sârbești: a) Fata; b) Blestemul fetei; Ciclul de opt cântece țigăneşti. 22.45: Concert de noapte al Orchestrei Jean Marcu-transmis de la restaurantul „Luxandra Parc”. * 23:45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. Şedinţa „Institutului academic de culturalizare daciană“ Institutul de culturalizare daciană , statornicia sufletului străbun şi păstrarea datinelor lui, presentând ferile unde toate năvălirile barbare nuurite costumeş. ţesături din ţinutuau schimbat cu nimic portul, obiehirile şi mai cu seamă credinţa in Dumnezeu şi iubirea de glie. D. învăţător TOMA din Densuş a cântat frumoase melodi ardeleneşti din trişcă şi frunză, încheind cu amintiri de peste Olt şi doina Oltului, acompaniat de chemările tulinii,celor de Moţi, cari au impresionat mult. Şedinţa a fost încheiată de către d. av. Năvîrlie care arată care erau mijioacele de apărare în lupte ale străbunilor Dad, a ţinut Sâmbătă prima şedinţă de deschidere. D. av. Năvîrlie, preşedintele activ al centrului, pe baze istorice şi relicve ale trecutului, a ţinut o documentată conferiţă despre viaţa publică a strămoşilor noştri Daci, accentuând asupra unei laturi puţin cunoscută de către cei mai mulţi: puterea morală a Dacilor, puterea armată, religia şi justţia lor, citând unele obiceiuri din ţinuturile Olteniei de pe la poalele munţilor, precum şi din Ardeal şi în special din preajma Sarmisegetuza, şi ţara Oaşului. La conferinţă au luat parte mulţi intelectuali ardeleni, studenţi, învăţători şi preoţi membri ai acestui institut de culturalizare daciană. D. CESAR PRUTEANU-HAŢEG, ofiţer în retragere, a cetit o nuvelă inedită intitulată „Ultimul Dac din cetate“, premiată de institut . ION JIANU, profesor duzică, a ciţntit la dacofon melodi’. .ace aide voci şi trişcă. MUNTEANU a vorbit despreI a cflutit li c'inpana- D. MUN —oxoxoxox-frxoxoxoxo ... Turcii părăsesc Dobrogea CONSTANŢA 30. Pe bordul vaporului „Utan“, sub pavilion otoman, au fost îmbarcaţi peste 2000 de turci, bărbaţi, femei şi copii din judeţul Durostor, care emigrează în Anatolia.