Curentul, noiembrie 1938 (Anul 11, nr. 3862-3891)

1938-11-01 / nr. 3862

C (8 pagini)Curentul ANUL XI, No. 3862, Marţi 1 Noembrie 1938 Viaţa studenţească la Cluj .ene, darf vor fi r. Cei respinşi DELA ACADEMIA DE ÎNALTE" STUDII COMERCIALE înscrierile la Seminarul Pedago­gic se1 fac până la 15 Nov. Peste această dată nu se va mai putea aucrctdta luata uu oc va meu putea t“'***'■'^ivurcuv. înscrie nimeni decât în limita locu- !La înscrierea la această sesiune, se­rilor disponibile şi numai cu apro­barea rectorului. Sunt admişi la seminarul pedagogic: Absolvenţii Academiei, cari au făcut examene din grupa ce voiesc a şi-o alege, precum şi din­­Pedagogie . Licenţia­ţii cari au examenul de pedagogie făcut. Taxa de înscriere este de 500 lei. Conform legii din 15 August crt. se aduce la cunoştiinţa studenţilor că în şedinţa din 20 crt. comitetul profesoral a acordat o sesiune ex­traordinară de examnene, între 5 şi 15 Noemvrie. La această sesiune se înscriu cei concentraţi în luna Iunie sau Octomvrie a. c., cei cari au făcut stagiul militar (neavând concediu pentru examene) ,cei bol­navi şi în neputinţă a se prezenta la examene. Pentru această sesiu­ne, înscrierile se fac între 1—3 Noemvrie, urmând a se înscrie din nou toţi studenţii cari au dreptul la această sesiune, chiar dacă au fost înscrişi în Octomvrie şi nu s’au putut prezenta la acea sesiu­ne. Celor înscrişi în Octomvrie li se recunosc taxele plătite pentru Se aduce la cunoştiinţa studenţi­lor din anul II, că lucrările şi cur­surile de anatomie vor începe Lu­ni, 31 Octomvrie la ora 8 a. m. Cursurile de anatomie ale anului I se încep Marţi. D. docent dr. C. C. Veluda, va vorbi despre Omul de ieri, omul de azi, omul de mâi­ne. începând de Luni, 25 ort, se pot face înscrieri la Facultatea de Me­dicină şi după amiază între 4—5­ examene, dări vor face un nou for­mular. Cei re­spinşi la examele din Oct. nu se pot­ prezenta. Cei ce vor contraveni acestor dispoziţuini vor fi sancţionaţi prin exmatriculare, va face dovada justificativă a drep­tului de a beneficia de această se­­rsiune.­­ DELA ACADEMIA DE ÎNALTE STUDII AGRONOMICE Joi s’a început la Acad. de studii agronomice examenul pentru obţi­nerea titlului­ de inginer agronom. Comisiunea examinatoare e com­pusă din d-nii: prof . C. Martinovi­­ci, I. Oţoiu, Agripa Popescu şi N. Săulescu. Tot joi s’au început cursurile de agrologie şi lucrări practice pe te­ren DELA FACULTATEA DE MEDICINA Totul stagnează în portul Constanţa Am pierdut importante debuşeuri de afacere a produselor noastre nai, menţinând o remarcabilă ac­tivitate a pieţii locale. Or nici pu­ţinele vapoare de mărfuri şi călă­tori cari mai sosesc la Constanţa nu se mai aprovizionează la noi. Bunăoară, la aprovizionarea ma­­­relui vas transatlantic ,,Polonia“ se produceau conflicte intermina­bile, cu organele de control — așa că, în cele din urmă, conducătorii acestei importante linii de naviga­­re, aprovizionează vasul cu ali­mente ce sosesc în tranzit din Po­lonia. Celelalte Vapoare, spre a înlătura neînţelegerile, se aprovizionează fie la Istanbul, fie la Pireu. Aşa că s’a pus capăt şi comerţului cons­­tănţean de aprovizionare a vase­lor. CONSTANŢA D — In zilele din urmă cercurile maritime şi comer­ciale ,asistă cu multă îngrijorare la aproape totala stagnare a tra­ficului portului Constanţa. In locul celor 30—40 de vase străine ce altă dată dădeau viaţă zilnică celui mai de seamă port al ţării, astăzi cel mult 5—6 vase se mai zăresc aco­state la cheiurile ce s­unt astăzi pustii. Acest spectacol oferă un as­tele avantagii ce i stau acordat, stau refuzate fiind de către con­sorţiul cumpărător, pe motiv că nu prezintă tipul standardizat im­pus la export. NICI VAPOARELE NU SE MAI APROVIZIONEAZĂ LA NOI In afară de traficul comercial propriu zis, al portului aprovizio­narea vapoarelor în trecere pe la poct dezolant pentru mulţimea n°î, constituia un comerţ însem­muncitorilor docheri şi a negusto­rilor de toate categoriile pentru care traficul maritim constituia mijlocul de activitate şi existenţă. Exportul mărfurilor româneşti spre Palestina, luase un avânt ne­bănuit până anul trecut. Treptat a scăzut exportul de vite, de păsări de brânzeturi şi cherestea ce se fă­cea spre acea ţară. Statisticile in­dică o scădere de 80—90 la sută a traficului româno-palestinean faţă de cifrele anului precedent, aceiaşi epocă. Transporturile au devenit rare, în locul celor 5—10 vagoane cu păsări ce se exportau zilnic se exportă cel mult 10 va­goane pe lună. Anul trecut treceau zilnic cca 50 vagoane cherestea spre porturile din Levant și cele palestinene acum acest export dacă atinge 2 vagoane. Să nu mai aibe nevoe Levantul, de aceste produse ale noastre? Nici decum! Informaţiunile pe care le deţinem arată că întregul import al acestor ţări s’a strămutat in Iu­goslavia, că porturile adriatice ale acestui stat n’au cunoscut nici o­­dată o mai intensă activitate ca cea actuală. Am căutat să pătrundem cauzele cari au contribuit la pierderea de­­buşeurilor noastre. Ni s’a răspuns pretutindeni invariabil: greutăţile formalităţilor împinse la exces, şi­canele mărunte, toate acestea au îndepărtat pe cumpărători de ţara noastră. Ni s’au precizat şi cazuri nelip­site de interes. Bunăoară acela al unui vapor încărcat cu cherestea, plecat din port şi readus la cheia de un reprezentant al Casei pădu­rilor, spre a fi cercetat pe baza u­­nui denunţ că odată cu cheresteaua de brad, s’ar fi strecurat pe vas o cantitate de lemn de rezonanţă. Pe urma acestui caz, cumpărătorul a încetat relaţiile cu exportatorul ro­mân şi cumpără cherestea ruseas­că. Dealtfel piaţa palestineană a fost acaparată de produsele fores­tiere sovietice. Este o pierdere im­portantă pentru noi, pentru că sta­tul palestinean în reconstrucţie şi prefacere se aproviziona până mai deunăzi numai cu material lemnos românesc. La exportul de vite s’au făcut a­­tâtea greutăţi negustorilor, că ace­ştia au părăsit Constanţa, stabilin­­du-s­e în Iugoslavia şi Bulgaria, unde continuă exportul prin por­turile Split, Dubrovnic, Varna etc. In luna Septembrie 1938 s’au ex­portat abea 2843 vite mici faţă de cifrele duble din anul trecut. Păsările ce urmau a fi exportate stătea zile întregi nemâncate în portul Constanţa, până erau îm­barcate, pentru că organele noastre noastre vamale nu acordau permi­siunea de a se alimenta păsările cu grăunţe suficiente decât cu înde­plinirea unor formalităţi excesive şi costisitoare. ŞI EXPORTUL CEREALELOR A STAGNAT Ceea ce este şi mai grav, este complecta stagnare a exportului de cereale. Cel mult 2,5 vagoane se exportă zilnic, în locul celor 500 de vagoane de cereale ce plecau cotidian anul trecut în aceeaşi e­pocă. Cu toate înlesnirile pe care statul le oferă exportatorilor, ace­ştia nu au cui trimite grânele. Stagnarea aceasta a avut reper­cusiuni nenorocite. Silozurile por­tului Constanţa sunt blocate, iar cerealele zac prin gări şi magazii, fără speranţă de a fi exportate. Chiar şi cele 600 vagoane cereale ce urmau a fi exportate de Cen­trala Cooperativelor, cu importan­CATEVA CONCLUZIUNI Statisticile oficiale arată că ex­portul pe Septembrie 1938 a fost de 275.621.000 kgr. faţă de 446.125 milioane kgr. din Septembrie 1938. Din cele mai sus expuse rezultă un lucru care trebue spus cu toată hotărîrea: vinovăţia stagnării ex­portului o purtăm numai noi — pe urma biurocratismului exagerat şi a spiritului de şicană ce se eviden­ţiază la tot pasul.­­ Din păcate, la noi se iau uneori măsuri fără consultarea forurilor comerciale dispuse oricând să cola­boreze temeinic cu organele de stat pentru asigurarea unei bune orân­duiri economice , iar măsurile sunt aplicate, de cele mai multe ori nu cu dragoste pentru buna gos­podărie a ţării, ci mai ales cu o pornire ce vexează lumea negusto­rească şi stânjeneşte orice activi­tate. In ce priveşte traficul portului Constanţa, ar fi momentul de a se salva atâta cât a rămas din acest trafic maritim şi aceasta aplicân­­du-se procedeele altor ţări în a că­ror preocupare a fost întotdeauna găsirea mijloacelor de uşurare şi de încurajare a comerţului cu străinătatea. -----oxoxoxox-^-xoxoxoxo----­ Accident de circulaţie la Cluj CLUJ, 28.­­ Maşina nr. 1.225 din Cluj, în timp ce venea cu vi­teză mare pe şoseaua Someşani, s-a ciocnit cu căruţa săteanului Du­mitru Ochiaş din acea localitate. Din fericire, atât ofiţerii care se afla­u în maşină, cât şi ţăranul, au scăpat cu leziuni neînsemnate, în schimb căruţa şi maşina s’au ales cu stricăciuni grave. Pagubele se ridică la peste 50.000 de lei. Autorităţile au deschis o anchetă pentru stabilirea răspunderilor. -----oxoxoxox^xoxoxoxo—— L’au omorît gazele dintr’un vas de vin TIMIŞOARA, 28. — Tribunalul local a judecat zilele trecute pro­cesul fabricanţilor de oţet Steiner şi Wandelin din Biled, acuzaţi că din neglijenţa lor un muncitor al fabricei, anume Wilhelm Hegyi, a murit asfixiat de gazele ce s’au a­­dunat într’un vas de vin, din care s­e fabrica oţetul. In timpul procesului, d. procuror Eugen Feneşeanu a cerut, separat de pedepsirea fabricanţilor, închi­derea întreprinderi­i acestora. Procesul a rămas în continuare pe data de 10 Noembrie, când vor fi audiaţi noui martori. CARNETUL ZILEI CRONICA MUZICALA Concertul simfonic de Joi Concert şi recital Claudio Urcan Al treilea concert smfonic al Fi­larmonicei n’a mai fost condus de d. G. Georgescu. A şi ostenit d-sa ? Sau e numai vina vechei, relei organizări ? Eram gata să aducem laudele noastre pen­tru progresele orchestrei, acordarea instrumentelor noui, reîmprospătarea repertor­ului. Când iată-ne numai după două săptămânii de amăgitoare „eră nouă“, reîntorşi la vechile prac­tice ce stau mereu sub semnul im­provizaţiei. Nu că d. A. Alessandrescu, condu­cătorul acestui ultim concert, nu şi-a alcătuit, cum are obiceiul, un pro­gram conş­­tent de muzică bună. Dimpotrivă. Suita a doua a lui G. Enescu este una din lucrările de frun­te ale muzicei româneşti. Paginile de R. Wagner — Preludiul la actul al 3-lea din Maeştrii cântăreţi, monolo­gul lui H. Sachs, Despărţirea lui Wo­tan din Walkyria, ca şi Uvertura din Tannhäuser, sunt de un veşnic inte­res, oricât de mult ar fi fost auzite. Ş­au noi vom spune că n’au ce Bine cunoscut publicului bucureş­­tean înainte de a-şi da recitalurile, a apărut într’un concert cu orchestră ca solist a trei lucrări şi mai bine cunoscute. Miercuri seară, susţinut (cuvântul e cam inpropriu), de or­chestra Radio, tot sub conducerea pricepută a d-lui A. Alessandrescu, d-sa a fost , interpretul virtuoz al Concertului în sol major. No. 4, de Beethoven, al celui în mi minor de Chopin şi al concertului faimos şi zgomotos de Tchai'Uowsky. Două seri consecut­ve cu orchestre diferite, necesitând repetiţia mai nu­meroase, n’au îngăduit d-lui A. Alessandrescu să obţie acea ideală punere la punct de care visăm cu toţii în zadar. Dacă frumuseţea programului răscumpăra toate de­ficienţele eventuale la concertul simfonic de Joi, la cel al d-lui Arrau, piesele de repertoriu ce nu mai pre­zintă nici o taină, cer elemente noul de însufleţire care au lipsit. Atmos­fera generală era somnolentă. Nu ştiu care e vina specială a virtuozu­lui în această apatie. Personal nici o clipă nu ne-am putut fixa atenţia a­­supra lucrurilor cunoscute pe care n le debita cu cea mai perfectă corecti­tudine, un pianist mai puţin cugetă­tor şi pasionat decât fin, colorat, agil, având o bravură elegantă, o virtuozi­tate fără greş. Poate şi instrumentul suni nu permite nici unui accent să treacă rampa. Dar întâiul recital al d-lui Arrau ce a urmat concertului d-sale şi care a avut loc Vineri seara în sala Dalles, ne-a lăsat o impres­e mult mai bună. Condiţiile materiale înşile erau schimbate. O sală ultra-sonoră, pu­nând în valoare acustică cel mai nuanţat amănunt şi Un pian Stein­­way minunat care reabilitează fa­ma mărcii mondiale grav compromisă prin hârbul dela Ateneu. Pe deasupra un public cald, com­pus din multe elegante ce au o pre­dilecţie specială pentru jocul tână­rului pian şi din Chili. Dacă ni s’a părut oarecum monoto­nă interpretarea Concertului italian de I. S. Bach, menţinut mereu pe a­­celaş plan sonor, Sonata în re major desăvârşita-i amănunţire. O cizelare de giuvaer, de-o mare d­etincţie, graţie şi preciziuine. Marca Sonată de Liszt în care romanticul de geniu a inaugurat o eră în muzica moder­nă, înainte de Wagner, cu planurile, armoniile, cromatismele lai revolu­ţionare, cu toată spovedania-i misti­că, demoniacă, dramatică şi extatică totodată — a găsit în d. Arrau un a­­vântat exponent, deplin stăpân pe a­­cest haos de armonii, izbutind să rostească tot ce mecanismul transcen­dent al acestei sonate cere — însă pierzând adesea în minuţiozităţi ma­rea linie şi suflul larg absolut im­perioase şi fără de car. L­izt nu mai e Liszt. Carnavalul lui Schumann a fost interpretat cu un sent­ment perso­nal. Dar aceasta nu înseamnă nea­părat că interpretul şi-a dovedit cu acest prilej personalitatea. Credem că publicul a fost împăr­ţit în gusturi şi nu putem decât să recunoaştem că o bună parte din el a aclamat pe iubitul său pianist ce­­rându-i multe numere suplimentare, acordate de d. Arrau cu dărnicie — deşi va avea să mai apară încă odată, în faţa Bucureştenilor, la rit­lul d-sale recital de Duminecă dimi­neaţă. Em. Ciomac căuta la concerte odată ce au fost de Mozart, ne-a încântat prin fina, cântate la Operă. Chiar suntem pen­tru aducerea la simfonice a celor mai caracteristice şi simfonice acte din dramele muzicale ale lui Wagner, aşa cum se obişnuieşte în apus. Dar publicul, în împrejurăr­le noas­tre speciale, simte că firul concerte­lor de mâna întâi şi unitatea lor este ruptă când se trece aşa de repede de la un dirigent la altul şi că un pro­gram ca acesta ţine locul altuia care n'a fost pregătit la timp. Neîncrederea îi sporeşte şi cum ad­ministratorii prin măsurile lor „gos­podăreşti“ şi prin atmosfera ce o răspândesc în jurul bietelor concerte ale Filarmonicei, fac totul să-l res­pingă. — sala începe să fie goală chiar de acum, din Octombrie. Şi e o nedreptate şi pentru dirigent şi pentru membrii orchestrei , pentru un cântăreţ solist de prestigiul d-lui Ştefănescu Goangă să cânte într’o astfel de ambianţă înnăbuşitoare. Cu aceste rezerve concertul a fost interesant şi bine venit. Pianistul Claudio Arrau Shakespeare Cum arăta Shakespeare ? Ca în gravura lui Droeshout sau în portre­tul lui Dornford ? A fost el oare re­tras din şcoală ca să fie dat ucenic la un măcelar ? Soţia lui se numea Hathway sau Whateley ? A trebuit să părăsească Stratfordul fiindcă a furat cerbi sau a fost doar ambiţia care l-a împins la Londra ? Este oare adevă­­rat că păzea caii bogătaşilor la por­ţiile teatrelor ? A fost el im­actor oarecare? Ce rudenie îl lega de con­tele de Southampton şi cine era doamna brună din sonetele lui ? Oare, a dus Shakespeare existenţa burghe­ză asigurată a unui boer de la ţară când a devenit bogat şi vestit, sau oare i s’a tras moartea dintr’o beţie straşnică dela acel ultim chef cu Drayton şi Jonson ? La aceste întrebări şi la încă multe altele nu e nici un răspuns iar ori care din noi poate crede că propria lui presupunere este cea adevărată. O coincidenţă ingenioasă a adăogat confuzie când s’a emis ipoteza că Shakespeare n’ar fi scris piesele de teatru tribuite lui în mod obişnuit, ci că ele ar fi opera acelui geniu ra­finat şi multiplu Francis Bacon. A­ceasta ipoteză n’a izbutit totuşi să ne convingă, iar mitul baconian a înce­tat de a mai fi luat în serios. Ştim sigur că Shakespeare a trăit şi a iubit, dar cine i -a plăcut sau nu sau pe cine a iubit probabil că nici­odată nu vom şti. Şi cine ar putea şti ? Nimeni dintre cei care-l iubesc şi nici ch­ar Shakespeare însuşi. *) „Fiece slăbiciune a mea, luată în seamă, înscrisă pe răboj şi învă­ţată pe de rost, ca apoi să-mi fie a­­runcată în faţă“. Julius­ Cesar, Actul Scena 3. „AU my faults observ’d Set in a note-book, team’d and conn’d by vote, To cast into my teeth“ *) Poate că noi suntem mai fericiţi decât contemporanii lui, fiindcă deşi este pentru noi om şi poet, totuşi iu­birea lui este aceia a lui Romeo, iar sensibilitatea lui aceia a lui­­Hamlet, el râde şi iată Falstaff ne apare în faţă, iar gândindu-ne la spiritu; şi ve­selia lui înseamnă a fi desfătat de Rosalinda, mândria Cymbelinei este şi mândria lui, blândeţea Cordeliei este şi-a lui. Soarta a fost generoasă odată şi nu şi-a ruinat darul: a creiat un ge­niu, dar i-a tăinuit viaţa nici măcar sonetele nu i-o dezvăluie. Shakespea­re poate fi cunoscut şi iubit doar din operele lui; în felul acesta ap­­re­f­e­­cărui,a diferit şi deşi nesatisfăcuţi, suntem totuşi cu­ toţii încântaţi. I. A. Premiile scriitorilor tineri Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II“ sminteşte că a luat asupra sa tipărirea operelor ce vor fi prezentate comitetului pentru pre­mierea scriitorilor tineri, continuând astfel iniţiativa d-lui prof. D. Gusti. Manuscrisele pentru premiile scriito­rilor tineri pot fi depuse cu începere de la 1 Noembrie şi până la 31 De­cembrie­­a. c. la sediul Fundaţiei, bul. Lascăr Catargiu 39. Premiile pe anul 1939 sunt în nu­măr de patru şi vor fi acordate pen­tru poesie, eseuri şi studii din dome­niul artelor, filosofiei şi ştiinţelor mo­rale. Premierea consistă în tipărirea şi editarea manuscrisului de către fun­­daţ­i pentru literatură şi artă „Re­gele Carol II“, autorului respectiv a­­cordându-i-se drepturile de autor o­­bişnuite. Manuscrisele vor fi, pe cât se poa­te, bătute la maşină şi fără numele autorului. La predare se va da fie­cărui manuscris un număr de ordine, ce se va repeta pe plicul ce va însoţi fiecare manuscris şi în care vor fi trecute numele şi adresele autorului. Orice scriitor tânăr poate prezen­ta un manuscris spre premiere, indi­ferent dacă autorul mai are sau nu o lucrare tipărită. Manuscrisul predat spre premiere trebue să fie inedit. In intervalul din­tre depunere și premiere, manuscri­sul nu poate fi tipărit în total. Lucrările prezentate vor fi cetite și apreciate de comitetul pentru pre­mierea scriitorilor tineri, iar rezulta­tul va fi dat publicităţii în ziua de 1 Martie 1939. „Imaginaţia, făclia ştiinţei’ D. dr. Virgidu Leonte, directorul A­­sociaţiei Ştiinţifice pentru Enciclope­dia­ României, va ţine Miercuri 2 No­embrie crt., la ora 6 d. a., în sala Fundaţiei Dalles, a­ treia conferinţă, intitulată: „Imaginaţia, făclie a ştiinţei”. Jocurile naţionale A apărut: Jocurile naţionale româ­neşti, cu 50 fotografii, de G. T. Nicu­­lescu-Varone. Cartea cuprinde: un bogat mate­rial documentar cu aprecierile scrii­torilor străini dela 1646—1931, cu ale poeţilor şi prozatorilor români dela cronicarul Miron Costin până azi, ce zice poporul nostru despre jocurile sale naţionale şi contribuţia personală a autorului, l­a care s’a adăugat 50 fotografii de jocuri din toate ţinutu­rile României întregite. Toată lumea citeşte impresionanta carte Viaţa de glorie şi de pa­­siune a marii cântăreţe DARCLÉE de N. CAR­AN­DINO lansată de „CUGETAREA” Georgescu-Delafras Viaţa celei mai glorioase Românce, care a ştiut ai farmece şi să dea atră­ge­re epocei istorice care-i poartă numele. O carte pe care ________________o citim cu îndreptat­­ă mândrie___________ Galeria Dictatorilor de STERIE DIAMANDI P­­sudski, Atatü­rk, Mussolini, Salazar, Hitler „Cugetarea“ a lansat de curând un nou volum de portrete politice, dato­rit d-lui Sterie Diamandi, autorul va­loroaselor lucrări „Galeria oamenilor politici“ şi „Eroii revoluţ­ii ruse“. „Galeria Dictatorilor“ cuprinde por­tretele lui Pilsudski, Atatü­rk, Musso­lini, Salazar şi Hitler. Autorul şt­ă să găsească pentru fie­care nota justă, detaliul caracteristic şi să proiecteze asupra lor adevărata lumină sub care trebue înfăţişaţi. O documentare minuţioasă şi o a­­dâncă cunoaştere a oamenilor şi a si­tuaţilor se ascund sub o formă pe înţeles­e atrăgătoare. Stilul lapidar şi concis, o anumită vervă şi spiritul obiectiv contribuesc într’o largă mă­sură la succesul acestei cărţi. Lucrarea pe cât e de interesantă, pe atât este de instructivă. In ea se reflectează un fragment din istoria contimporană a Europei cu sgudiitoa­­rele ei probleme. Este lectura care se adresează atât marelui public, cât şi cercurilor restrânse de intelectuali. Cărţi-Reviste Viaţa Basarabiei. An. VII nr. II. Revistă lunară editată de Asoc. Cul­turală „Cuvânt Moldovenesc“. Direc­­tor: Pan Halippa. „Fotografia". Revista asociaţiei fo­­to-cine­amatorilor din România. An. IV nr. 4. Director: dr. Sp. Constan­­tinescu. Jurnalul Doamnei Publicaţie bilu­nară, de estetică şi cosmetică femi­nină. An. I, nr. 1. Director: Alex. Bilciurescu. Preocupări literare. Revista soc. „Prieten­i istoriei literare“. An. III nr. 9 Director: Petre V. Haneș. Jurisprudența fiscală adnotată. An. I nr. 16. Director: N. Pascu. Notariatul public. An. II nr. 8 Cluj. Director: Victor Andru. Libertatea economică, politică, so­­cială, culturală. An. VI nr. 20. Di­rector: I P. Gigurtu. Finanţe publice. Organ de cultură şi apărare profesională al funcţiona­rilor financiari. An. IV nr. 39—41. Alaci. Revistă lunară de studii şi cercetări economice. An. IX nr. 8—9. Viaţă şi suflet. An. III nr . 7—8 Director: Gh. Capogea Rosetti. România Aeriană. An. XII nr. 9. Apare sub înaltul patronagiu al M­S. Regelui Coral II. Dreptul. An. LXVI nr. 20—21. Di­rector: Siliu Rădul­escu. Familia. Revistă lunară de cultură. An. V nr. . Director: M. G. Samari­­neanu. Episcopia ortodoxă a Maramureșu­lui, în primul an de la reînfiinţare (1 Sept. 1937—1 Sept. 1938). Sighet 1938. „Cronica Huşilor“, revistă cul­turală şi bisericească a clerului e­­parhial, nr. 10. Oct. 1938. „Renaşterea“, revista soc. preo­ţeşti din Oltenia, nr. 7—8, Iulie- August 1938. „Episcopia ortodoxă a Maramu­reşului, în primul an de la reîn­fiinţare“, o broşură cuprinzând starea bisericii ortodoxe din Ma­ramureş şi realizările îndeplinite de la 1 Septembrie 1937—1 Sep­tembrie 1938. Iluzionistul Cantarelli Aseară, în Capitală, felul obişnuit de prezentare a unui spectacol a­ fost schimbat, a fost revoluţionat. Acea­stă... revoluţie s’a întâmplat la Tea­trul „SAVOY”, când aproape 1000 spectatori s’au urcat pe rând pe sce­nă, spre a vedea de aproape femeia tăiată In două cu fierăstrăul circular de iluzionistul CANTARELLI. In clişeul de mai sus vedem pe ce­lebrul artist de cinema RAMON NO­­VARRO, asistând la Hollywood la această remarcabilă şi uluitoare ex­perienţă Azi: Duminică, la orele 4 p. m , ce­lebrul CANTANELLI va da un mai­­neu cu acelaş program la Teatrul Savoy. Edward G. Robinson va reapare în ultimul său film, intitulat: „Dublia existenţă a d-rului Clitterhouse“. Acest film aduce pe ecran povestea emoţionantă a unui doctor celebru care din pasiune pentru ştiinţă, de­vine criminal. Un subiect de mare intensitate dramatică, care capătă o amploare spec­ală graţie jocului extra­ordinar al lui Edward G. Robinson. In alte roluri mai apar şi Hum­phrey Bogart, Claire Trevor şi Allen Jenkins. Film şi naţionalitate Hollywood-ul este, după cum ştiţi, un mozaic compus din cele mai dis­parate elemente umane. Dintre nenumăratele vedete care turnează actualmente în studiourile din Burbank, numai trei sunt origi­nare din Hollywood : Wa­yne Morris, Jane Bryan şi Mabel Todd. Din con­­­tră, Olivia de Havilland a văzut lu­mina Zilei la Tokio, Ian Hunter şi Basil Rathbone în Africa de­­ Sud, Paul Muni la Viena, Errol Flynn şi George Brent în Irlanda, Marcia Ralston în Australia, Edward G. Ro­binson la Bucureşti, Leslie Howard, Patrie Knowles şi Claude Haris în Anglia, în timp ce New-York-ul se mândreşte cu: Hugh Herbert, Joan Blondell, Humphrey Bogart, Allen Jenkins, Anita Louise şi Beverly Roberts. Mărunte Se confirmă ştirea că Donald Di­xon de la Metropolitan Opera îşi va face debutul pe ecran în „Cântecul deşertuluiui“, real­zat în întregime în culorii naturale. „On revient toujours”... în timp­ ce „Because of a woman“ (Din cauza unei femei), filmul care este realizat actualmente de Michael Curtiz, reca­­pătă titlul lui iniţial de „Sister Act’ (Acţiunea surorii), „In every woman’s life“ (In viaţa fiecărei femei) care este interpretat de Kay Francis, re­­d­evine „My Bill“. Bette Davis nu va mai interpreta, după cum era intenţia, rolul princi­pal din „Com­et over Broadway“ (Cometa deasupra Broadway-ului) ,ci acela din „The Sisters“ (Surorile). Inspirat de celebrul roman al lui Myron Brinig, „The Sisters“, va fi pus în scenă de Anatol Litvak, ce­lebrul regizor al lui „Mayerling“. Turnarea filmului „Valea giganţi­­­or“ (Verley of the giants), cea mai importantă real­zare în technicolor a stagiunii viitoare, continuă cu asidui­tate în împrejurimile pitorescului oraş ca­­ifornian Eureka. Pus în scenă de William Keighley.­ ­Ecranul Ce se lucrează la Hollywood Reprezentaţiile Harry Bour la Regina. Marin Ne mai despart numai 3 zile până la primul spectacol ce este anunţat de marele­ ANSAMBLU FRANCEZ în frunte cu marele HARRY BAUR. A­­ceste spectacole vor avea loc pe scena Teatrului Regina Maria în ordinea ur­mătoare : Miercuri 2 Noembrie : SAMSON de Bernstein. Joi 3 Noembrie: JAZZ de Marcel Pagnol şi Vineri 4 Noembrie: Le Mari que j’ai voulu de Louis Verneuil. Ansamblu ce însoţeşte pe Harry Baur cuprinde numai artişti de seamă ai scenelor Odeon, Gymnase şi des Arte din Paris. .­ La cassa teatrului ARO se vând biletele pentru concertul excepţional al celebrei Crace Moore cântăreaţă de operă şi vedetă de cinema Concertul are loc la 8 Decembrie a. c. la TEATRUL „ARO** PROGRAMUL DE RADIO Luni 3- Octombrie 1875 m. RADIO ROMANIA 150 kw. 160 kHz. . 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII (6.30—7.45) 6.30. Deschiderea emisiunii­: — Gimnastică ritmică, — Sfaturi gospodăreşti şi medicale. — Concert de dimineaţă (discuri): Uvertură şi Marş din „Casse Noisette” de Ceaikovsky; Pe albastrele ape ha­va­­lene de Ketelbey. — Radio jurnal: — Continuarea concertului (discuri): Selecţiuni din „Casanova” de Johann Strauss; Valsuri din operetele „După divorţ” şi „Prinţesa dolarilor” de Fall. 7.45: închiderea emisiunii. 12.00: Emisiune experimentală (di­scuri): Muzică variată: Patineurii-vals de Gung’l şi Pendula şi figurinele de Saxa de Ketelbey; Duet şi Sextet din „Mireasa vândută” de Smetana (Ch. Kullmann şi Eugen Fuchs; Erna Ber­ger, Ruzicka Zador, Beck, Grossmann şi Fuchs); Melodie de Ceaikovski și Humorescă de Dvorak (violoncel: Gáspár Cassado); Potpuriu din „Casa cu trei fete” de Schubert Berthé; Două cântece din opereta „Nunta Jea­­netei” de Massé (voce: Pierre Deldi); Balet din „Hérodi­ade” de Massenet; Cântece din ilmul „Nu mă uita” de Curtis (voce: Benjam no Gigli); Tango de Meisel şi Joujou-vals de Igelhoff; Fox de Haid şi Fox de Friend; Ploaie de aur-vals de Waldteufel şi Valsul din „Faust” de Gounod. 13.15: Ora. Culturale. Sport. Cota Dunării. , 13.25: Concert de prânz (discuri) . Piese instrumentale celebre: Hora spi­­riduşilor de Bazzini şi Moto perpetuo de Paganini (vioară: Yehudi Menu­hin); Dans ţigan de Smetana şi Ca­priciu spaniol de Moskowski (pian: Wilhelm Backhaus); Cântec fără cu­vinte vi re de Mendelssohn (viloncel: Pablo Casals); In barcă de Debussy (vioară: Fritz Kreisler); Marea polo­neză de Chopin (pan. Arthur Ru­binstein). 14.10: Ora. Mersul vremii. Radio­jurnal. 14.30: Din operetele lui Paul Lincke şi Suppé (discuri); Uvertură la „Fru­moasa Galateea” de Suppé (Orch, O­perii din Berlin dirij. de Ernst Vie­­big); Dragoste neîmpărtăşită-vals de Lincke (Orch Marek Weber); Potpu­riu din opereta „Doamna Lunaul­­ție L'ncke' (vice:­ Frühtzu Völker«,‘și 'Tafsa Köchhann); Floare de­ lotus de in­ narie (Orch. Marek. Weber); ( Licurici -idilă) de Lincke (Orch. Kauffmann); Teste:, cap-galop de Lincke (Orch. Rădic), di­rij. de Th. Rogalski); Indra-vals de Lincke (Orch. Marek Weber); A fost oda­tă şi Lied de L­ocke (voce: Greta Keller); O dimneaţă, o după amiază şi o noapte în Viena-uvertură de Su­ppé (Orch. filarm. din Viena, dirij. de Robert Heger) 15.25: Publicaţii. Radiofonice. 19.00. Ora. Mersul vremii. 19.02: Actualităţi. 19.176 Cântecele popoarelor: D-ra Aroussiag Bozadjian-Cântece arme­neşti: O. Berberian: 1) Poveste de iu­bire; 2) Lângă rău; 3) Primăvara iu­birii; 4) Speranţa pierdute; 5) Pără­sită; 6) Iubire ascunsă; Cântec de lea­găn de Ganancian; Trandafirul de Romanos Melichian; Dor de ţară de Comi­­tas Vartabet. 19.40: Concert de seară, Orchestra Radio, dirij. de Th. Rogalski; La is­­voarele N­oului-suită de Hartwig von Platen; Moldova-poem simfonic de Smetana. 20.10 : Cretin; şi guşaţi de dr. Dem. Pauliian. ? 20.25: Continuarea concertului Or­chestrei Radio; Suită de dansuri mo­derne de Engleman; Vals de Rust; Potpuriu din opereta „La calul bălan” de Benatzky. 21.05: Z ua economie:, de prof, Ghe­­ron Netta. 21.20: Muzică de cameră. Quartetul Theodorescu (Al. Theodorescu-vioara I, I. Jelescu-vioara II-a, Al. Rădu­­lescu-violă Quartet în sol minor de Debussy. 22.00: Sport. Radio jurnal. 22.00: Cântece de Brahms. D-na Rost Baumann-Rădulescu (canto):­­Două cântece sârbești: a) Fata; b) Blestemul fetei; Ciclul de opt cântece țigăneşti. 22.45: Concert de noapte al Orche­strei Jean Marcu-transmis de la res­taurantul „Luxandra Parc”. * 23:45: Jurnal pentru străinătate în limba franceză și germană. Şedinţa „Institutului academic de culturalizare daciană“ Institutul de culturalizare daciană , statornicia sufletului străbun şi păs­­­trarea datinelor lui, presentând fe­­rile unde toate năvălirile barbare nu­­urite costume­­ş. ţesături din ţinu­tu­­au schimbat cu nimic portul, ob­ie­­hirile şi mai cu seamă credinţa in Dumnezeu şi iubirea de glie. D. învăţător TOMA din Densuş a cântat frumoase melodi ardeleneşti din trişcă şi frunză, încheind cu a­­mintiri de peste Olt şi doina Oltului, acompaniat de chemările tulinii,celor de Moţi, cari au impresionat mult. Şedinţa a fost încheiată de către d. av. Năvîrlie care arată care erau mijioacele de apărare în lupte ale străbunilor Dad, a ţinut Sâmbătă prima şedinţă de deschidere. D. av. Năvîrlie, preşedintele activ al centrului, pe baze istorice şi relicve ale trecutului, a ţinut o documentată confer­iţă despre viaţa publică a strămoşilor noştri Daci, accentuând asupra unei laturi puţin cunoscută de către cei mai mulţi: puterea morală a Dacilor, puterea armată, religia şi just­ţia lor, citând unele obiceiuri din ţinuturile Olteniei de pe la poa­lele munţilor, precum şi din Ardeal şi în special din preajma Sarmisege­­tuza, şi ţara Oaşului. La conferinţă au luat parte mulţi intelectuali ardeleni, studenţi, învă­ţători şi preoţi membri ai acestui in­stitut de culturalizare daciană. D. CESAR PRUTEANU-HAŢEG, ofiţer în retragere, a cetit o nuvelă inedită intitulată „Ultimul Dac din cetate“, premiată de institut . ION JIANU, profesor d­­uzică, a ciţnti­t la dacofon melodi’. .ace ai­de voci şi trişcă. MUNTEANU a vorbit despreI a cflutit li c'inpan­a- D. MUN —oxoxoxox-frxoxoxoxo ... Turcii părăsesc Dobrogea CONSTANŢA 30.­­ Pe bor­dul vaporului „Utan“, sub pavi­lion otoman, au fost îmbarcaţi peste 2000 de turci, bărbaţi, fe­mei şi copii din judeţul Duros­­tor, care emigrează în Anatolia.

Next