Curentul, noiembrie 1939 (Anul 12, nr. 4212-4241)
1939-11-01 / nr. 4212
ANUL XII No. 4212 Cârmuire şi simţ critic Marele examen pe care îl are de trecut orice om politic este de a-şi păstra şi în posturile de comandă efectivă luciditatea pe care o avea în opoziţie. Prin îndelunga mea activitate de gazetar mi-a fost dat să văd, de la 1918 şi până azi, atâtea schimbări de miniştri încât m’am deprins cu trecerile brusce de la critica vehementă a unor metode la practicarea lor cu o egală pornire pasională. Protestatarii opoziţiei devin de obicei impresarii aceluiaş sistem, împotriva căruia se ridicaseră mai violent. Este adevărat că una din marile taine ale biruinţii omului asupra naturii a fost şi excesiv de rapida lui facultate de adaptare. Schimbă climatul şi foarte uşor izbuteşte să se simtă ca şi când de totdeauna a fost în acel cuprins : or, această familiarizare a înlesnit omului stăpânirea asupra globului. Dar mai ales este impresionantă capacitatea de aclimatizare a omului politic , cu o singură condiţie, să nu fie ţinut în opoziţie. Este singurul climat care nu-l prieşte , îl face să dea semne de nerăbdare, îl face să se simtă chiar într-o continuă stare de insurecţie. Dar la guvern îşi reface buna lui dispoziţie , devine de un excepţional optimism şi nu mai află absolut nici o temă de nemulţumire. Simpla instalare într’un post de comandă îi schimbă optica ; în locul ochelarilor fumurii, poartă ochelari trandafirii. Adevăratul om de Stat păstrează însă o dispoziţie egală ; nu este de un excesiv negativism în opoziţie şi nu suferă o bruscă transformare optimistă la guvern. Un egal simţ critic îl are în orice situaţie; ba este mai sever critic la guvern şi mai indulgent în opoziţie, fiindcă în această prezenţă a spiritului critic în orice împrejurare este afirmat şi simţul de răspundere. Iată de ce d. C. Argetoianu şi-a mărturisit o intactă luciditate de judecată ca şef al guvernului, — aşa cum o avea când era în opoziţie, — atunci când într’un discurs recent a arătat că păstrează o intactă fidelitate simţului critic. Cităm: „Primesc în toate zilele nenumărate scrisori — şi este natural ca în postul pe care îl ocup să primesc scrisori, aşa cum le primesc — scrisori cu sfaturi şi scrisori cu critici. Sunt foarte recunoscător pentru sfaturile care mi se dau, dar vă mărturisesc, sunt şi mai recunoscător pentru criticile care mi se fac, fiindcă graţie lor îmi este cu putinţă din când în când să alin o suferinţă şi să repar o nedreptate“. Iată o atitudine de cuminte înţelegere a situaţiei. Nu-i suficient să pui o categorică oprelişte oricărei critici, să impui o poziţie de tăcere admirativă, ca să-ţi închipui că ai rezolvat ca prin farmec toate, dar absolut toate nevoile ţării. Se prea poate ca buna credinţă a celui ce comandă să fie înşelată de cei ce execută : şeful nu poate descoperi această falsificare a unui ordin, în pezevenghea lui executare, — dacă nimeni (şi sub nici o formă) nu poate formula nici chiar cea mai blândă, mai anemică critică. Numai cine nu a avut de condus, numai cine nu a deţinut un post de răspundere nu-şi poate da seama de câte obstacole se loveşte chiar cea mai bună intenţie, chiar cea mai aprigă voinţă de înfăptuire. Nu-i suficient să gândeşti exact, să formulezi limpede un ordin, să ai energia de a impune prompta lui executare , mai este nevoe şi de prezenţa unor colaboratori animaţi de aceleaşi gânduri, hotărîţi să dea executării o cât mai fidelă interpretare în strădania realizării. Ajunge ca pe scara ierarhică să existe un singur element de rea credinţă, pentru ca tot ce a fost bine chibzuit să devină o măsură cu totul protivnică intenţiei în care a fost formulată. De unde să afle ministrul, dacă în preajma lui nu află decât o nesfârşită tăcere ? In republica Veneţiei, exista la palatul Dogilor acea faimoasă „bocca di leone“, — gura leului, o cutie de bronz în forma unei guri de leu, unde se depuneau toate denunţurile. Era, — sub ocrotirea anonimatului, — un mijloc de a înlesni şi celor mai puţini curagioşi să-şi aducă, sub forma acestor denunţuri, contribuţia lor de critică la administrarea republicei. Nu socot bun acest sistem al scrisorilor , fiindcă se prea poate ca unul de rea credinţă, iscusit în disimulare, să inducă în eroare. Dar mai bună este critica decent formulată şi făţiş exprimată, fiindcă cel care o face păstrează simţul de măsură la care îl obligă sentimentul de răspundere. Un şef de guvern care-şi păstrează fidelitatea faţă de simţul critic (în care vede nu un adversar, ci un preţios colaborator) dovedeşte că îşi dă seama de necesitatea unui control al opiniei publice faţă de actele administrative. Fireşte nu poate fi vorba de o libertate de discuţie a politicii Statului; vremurile acestea atât de crâncene nu o îngădue. Dar poate fi înlesnită o contribuţie critică în ceea ce priveşte devierile abuzive care s’ar constata la unele ramuri de administrație. TreCCotd pe rodeaua----Roșiori de Vede-Alexandria: în mijlocul drumului, plecat într’o parte sub povara încărcăturii, un camion nu putea porni mai departe. Am oprit. Era un camion nou rechiziționat de armată. Șofeurul, — un soldat, bine afumat, — încărcase cu o mie de kilograme mai mult decât era indicată limita greutăţii, şi acum rămăsese în drum. Era, — în acest neînsemnat accident, — imaginea exactă a unui abuz vinovat faţă de tot ce se rechiziţionează,— vite, căruţe, maşini... Vita se întoarce de la rechiziţie frântă, nehrănită, neîngrijită; maşina revine stricată, fiindcă toţi ştiu că nimeni nu riscă să fie chemat la răspundere. Sunt scăderi cunoscute dar car, datorită absenţei oricărei contribuţii critice, au luat forme îngrijorătoare. Fireşte, am citat un singur caz , dar aceste cazuri pot afla o ilustrare în atâtea domenii de administraţie ! Neştiute, nesancţionate,ele crează teme de iritare, macină adesea răbdarea obştei. Iată de ce socotim de o hotărîtoare importanţă declaraţia d-lui prim ministru C. Argetoianu, prin care recunoaşte cu atât curaj utilitatea criticei pentru a înlesni îndreptarea răului. Dar formulăm şi noi o întrebare : de ce nu ar accepta d. C. Argetoianu colaborarea critică a presei, — adică un regim de decenţă dar liberă critică a tuturor chestiunilor în legătură cu administraţia . Fără îndoială că ar beneficia în chip egal şi ţara şi guvernul. D. C. Argetoianu să încerce un nou regim de presă , şi sigur va afla un foarte energic control al actelor subalternilor săi, spre a realiza legătura dintre guvern şi ţară. Pamfil Şeicaru a Un violent incendiu distrus depozitul fabricei de parchete „Areva-Caps“ din Capitală Pagubele întrec suma de 6 milioane lei Cauze ce încă n’au putut fi stabilite, au provocat aseară un violent incendiu la depozitul de parchete al fabricei „Areva—C.A.P. S.“ din șoseaua Pantelimon No. 161. Depozitul incendiat, se află situat în mijlocul unui careu de laProporţiile incendiului au reclamat prezenţa tuturor posturilor de pompieri din Capitală, venite la faţa locului sub comanda d-lui colonel Boboc. Deasemenea au fost de faţă, brici. Construcţia, din zid, ocupa o suprafaţă de 400 mp. La subsolul depozitului, unde s’a declarat incendiul, erau depozitate mari cantităţi de zeegras şi lână, iar la parter 50.000 vagoane de parchete uscate, în valoare de aproximativ 3.000.000 lei, ce se lungeau către înaltul cerului, au răspândit mare panică printre locatarii vecini cu depozitul incendiat. Cetăţenii, alarmaţi, de frica scânteelor purtate de vânt, cărau apa cu găleţile pe acoperişurile caselor, pentru a-şi feri votul de dezastru. Sosirea autorităţilor pierilor, precum şi limbile de foc pentru supraveghierea operaţiunilor de stingere şi reprezentanţii autorităţilor civile. Zgomotul produs de graba cu Din primul moment, pompierii au avut de suferit de pe urma care veneau auto-pompele pom, „ . . _._.,____________, f 1 lipsei de apa, deoarece, o singură gură, de unde puteau alimenta cisternele, era la mare distanţă. Din această cauză, focul isbucnit la subsol, n’a putut fi stins, astfel că flăcările, pătrunzând prin plafonul de lemn, au cuprins şi sala de deasupra, unde era imensul depozit de parchete. Din acest moment, depozitul a fost iremediabil pierdut, deoarece vântul a contribuit cu mult efect, la aprinderea marii cantităţi de lemn prelucrat de mult şi deci, foarte uscat. LOCALIZAREA INCENDIULUI Abea târziu, în noapte, aproape de ora 3, focul a putut fi localizat, pompierii putând feri de dezastru fabricile care înconjoară depozitul ce a fost distrus de incendiu. Menţinerea localizării fiind supraveghiată de trei autopompe, celelalte unităţi au fost toate concentrate la operaţiunea stingerii. PAGUBELE Către ora 5 dimineaţa, abea, după ce tot materialul lemnos a fost mistuit de flăcări, incendiul a putut fi stins complet. După o primă evaluare făcută de autorităţi, pagubele întrec suma de 5 milioane lei. Materialul distrus, ca şi localul erau asigurate. La faţa locului a mai rămas o echipă de pompieri pentru curăţirea ternului. LIPSĂ DE APA 10 PAGINI 3 LEI La aniversare de 18 ani a fascismului Duminică şi Luni, Italia a sărbătorit cu nestăpânit entuziasm, aniversarea de 18 ani de la fundarea fascismului. Telegramele au redat festivităţile ocazionate cu acest prilej iar presa fascistă a subliniat marea transformare a Italiei, în aceşti 18 ani. D. Pamfil Şeicaru va închina articolul de mâine aniversării regimului fascist şi creatorului său, d. Mussolini. — xoxoxoxo^oxoxoxox— D. MUSSOLINI Refugiați în Lituania KAUNAS 30 (Rador). — La Vilno se găsesc concentrați 30 de mii refugiaţi polonezi şi 30.000 evrei. In corpul ziarului: Noua situaţie creiată = în barouri = Declaraţiile d-lui I. Gr. Perieţeanu Uraganul de pe Mare — Ninsori şi vijelie în ţară — Armata finlandeză Un telefonist și exercită misiunea de legătură. Mahatma Gandhi la vice-regele Indiei Ridaţi îl fi cu Anglia într'o nouă curat încă nimic în ce priveşte cuprinsul conversaţiilor celor doi negociatori. NEW-DELIN, 30 (Indio-press). — Mahatma Gandhi a fost primit de vice-regele Indiei. Întâlnirea a luat forma unei discuţii comune asupra situaţiei actuale în Indiile britanice. Nu s'a stre GÂNDI Guvernul provinciilor unite din India a demisionat LONDRA 30 (Rador). — Agenţia Reuter anunţă din Lucknow că guvernul provinciilor unite din India, guvern al congresului indian, a demisionat. Această demisie s’a produs în urma votării de către Adunarea legislativă a unei rezoluţii prin care se desaprobă declaraţia vice-regelui Indiei, cu privire la viitorul situaţiei internaţionale. I Noembrie 1939__ ȘEICARU ADMINISTRAȚIA Adere No. 6 Secret Redacția Sport Abonament* Secretariatul |f Proprietar Trib. Ilfov. Registrul Taxa poștală plătită In Gen. P. T. T. Abon.r Anual 700 lei; 6 luni Instituții Stat şi particulare 200 lei anual. Prin telefon ni s’a transmis asta noapte : Situaţia internaţională văzută la Berlin — Dela corespondenţa! nostru special — BERLIN, 30. — Situaţia politică văzută de aci se poate considera ca extraordinar de liniştită. Comunicatele armatei germane din zilele de Duminică şi Luni arată că nu au avut Ioc evenimente deosebite şi nu s’a produs nici o schimbare în situaţia de pe frontul de vest. Totuşi, impresie de destindere adevărată nu există. Se aşteaptă mai de grabă ca In scurt timp să vorbească armele. Hotărârea senatului american nu a surprins pe nimeni aci, fiind de mult aşteptată ca probabilă. Cercurile politice aşteaptă cu mare interes şedinţa de mâine a comitetului central sovietic. Zvonurile răspândite că cu această ocazie s’ar da publicităţii un pact militar germanorus n’au găsit nici o confirmare aci. Cercurile de regulă informare consideră această știre ca neverosimilă, întrucât stipulațiunile germano-ruse de până acum garantează un paralelism complect al celor două puteri în atitudinea lor politică. România şi-a menţinut neutralitatea în mod corect Cu cea mai mare indignare s’a luat cunoştinţă de ştirile răspândite în străinătate, menite — după părerile de aici — să deranjeze pacea statelor neutre şi relaţiile lor cu Germania şi Rusia. —Se respinge ca necoresipunzătoare adevărului mai Cu seamă ştirea că Rusia ar avea intenţiuni agresive faţă de Basarabia. Moscova şi Berlinul califică aceasta ştire ca provocatoare. Se recunoaşte aci că România şi-a menţinut atitudinea de neutralitate, hotărâtă prin Consiliul de Coroană în mod corect din toate punctele de vedere. Cu mare satisfacţie se ia act de comunicarea publicată de guvernul elveţian, prin care se amst.m. că ştirea publicată relativ la concentrarea a 12 divizii germane la frontiera elveţiană nu corespunde realităţii şi deci nu dă loc la nelinişte. Această desminţire precisă a Consiliului Federal al Elveţiei a fost primită cu o mulţumire cu atât mai mare cu cât acum câteva zile Germania era bănuită de intenţiuni asemănătoare faţă de Belgia. Primul om politic francez care crede în războiul de scurtă durată Aprovizionarea cu petrol va fi hotărâtoare D. JOSEPH CAILLAUX PARIS, 30. (Rador).— D. Joseph Caillaux, președintele comisiunii financiare a senatului, este primul om de stat francez de vază, care afirmă în mod public posibilitatea unui războiu de scurtă durată. Analizând în „Paris Soir“ posibilităţile de ravitaliere ale Germaniei, autorul declară că dacă aliaţii vor şti să folosească superioritatea lor, îndeosebi în domeniul produselor petrolifere, victoria lor va fi asigurată în scurt timp. D. Caillaux afirmă că petrolul va fi hotărâtor în conflictul actual și că, majoritatea acestuia trebuind să fie adus de peste ocean, furniturile de petrol vor fi controlate de acei cari au stăpânirea mărilor. Minereul suedez de prima calitate este transportat prin Atlantic, din portul norvegian Harvik. Transportul său prin Baltica nu ar fi posibil decât după construirea unei linii speciale de cale ferată. In asemenea condiţiuni aliaţii nu ar putea pierde războiul decât dacă ar da dovadă de o neînchipuită incompetenţă, închee d. Caillaux. ată cum se lansează o torpilă Clișeul nostru arată cum este lansată torpila de un vapor fPj german asupra vasului de război inamic .