Curentul, noiembrie 1939 (Anul 12, nr. 4212-4241)
1939-11-01 / nr. 4212
■w2 (10 pagini). amaOOOnOOCtOgPOQOaDOnnrun-irinnniț. ..-tt3pi-n nnQOftf7^»TMQQQmaaQQt3Pi:ii-CITIJI in CURENTUL pentru copii şi Amănunte despre aviatori români plecaţi să descopere INSULA DE ARGiNt cap. XViII din romanul de aviaţie S.O.S! a dispărut avionul stratosferic AUJ tl UC^nilir marea nvenţie a unui V PlyW SAVANT ROMAN IN ALU Lca Ini Inimă de Vnitri Jocuri distractive cu mari premii Numele participanţilor la concursul de POVEŞTI 16 pagini în 4 culori, preţul 5 lei l ataopgPomapgaoQDDQangogagpaaapoDgQPDgaappQpqpggcHtfggcmgCB O întâmpinare a profesorilor Academiei de muzică religioasă Primim următoarele, cu rugămintea de a însera în ziarul nostru: ,In ziarele cu data de 28 octombrie a. C., am citit un atac direct dat de către „Comitetul asociaţiei cântăreţilor bisericeşti“, împotriva părintelui I. D. Petrescu, directorul Academiei de muzică religioasă din Bucureşti, acuzându-l că vrea să schimbe muzica psaltică. Dedesuptul acestui atac este următorul: Preşedintele asociaţiei cântăreţilor bisericeşti, d. I. Popescu- Pasărea, pensionar de mai mulţi ani, doreşte cu tot dinadinsul să facă parte din corpul profesoral al acestei şcoli. Or, aceasta, potrivit legilor în vigoare, nu se mai poate. Pe de altă parte, şcoala noastră trecând sub un alt regim, prin legea de raţionalizare a învăţământului superior şi special din 4 Noembrie 1939, nici d-sa, nici acoliţii d-sale, nu îndeplinesc cerinţele unei şcoli superioare speciale. Pentru a merita această onoare trebie să prezinte state de serviciu, adică activitate adecvată şi lucruri ştiinţifice la înălţime. Cum vremea hatârurilor a trecut, şi mai mult ca oricând este nevoie de capacitate şi de muncă în instituţii, se recurge la procedee care n’au nicio atingere cu directorul Academiei şi cu rostul şcolii noastre. In această şcoală se activează numai pe plan academic şi ştiinţific. Profesorii Academiei de muzică religioasă, nici nu reformează muzica religioasă, nici nu schimbă muzica psaltică. Ei studiază muzica liturgică în cadrul disciplinelor lor. Din acest studiu poate să iasă lămuriri binefăcătoare asupra problemei muzicale religioase în genere. Iar aceste lămuriri, rezultat al unor migăloase şi laborioase activităţi, pot servi atât celor ce se ocupă sau practică muzica religioasă, cât şi celor chemaţi să apere şi să promoveze patrimoniul lăsat de Sfinţii Părinţi-poeţi, alcătuitori de cântări, ai bisericii noastre răsăritene“. Primiţi vă rugăm d-le director, asigurarea distinsei noastre consideraţiuni. Profesorii Academiei de muzică religioasă din Bucureşti Institutul de ştiinţe al României, îşi reîncepe activitatea Activitatea pe anul 1939—40, a Institutului de Ştiinţe al României (fost Academia de Ştiinţe din România) se va deschide pe ziua de Miercuri 1 Noemvrie 1939, orele 11. Toţi membrii acestui Institut cum şi cei cari se interesează de activitatea I S. R., sunt invitaţi a lua parte la această şedinţă festivă, care va avea loc în localul Facultăţii de Ştiinţe, amfiteatrul Spiru Haret, str. St. Poincaré No. 14. La ordinea zilei sunt înscrişi d-nii: dr. C. Angelescu, preşedinte, cuvânt de deschidere; dr. D. Paulian, secretar general: darea de seamă asupra mersului Institutului; dr. V. Gomoiu, membru titular: începuturile învăţământului superior în România (conferinţă). In aceeaşi zi, la orele 6 p. m., are loc prima şedinţă ordinară, din ciclul 1939—40, a secţiei deGeniu Militar, in care se vor expune chestiuni ştiinţifice în legătură cu apărarea naţională. —-ie*exex»*e*e*eee»— Moartea unui savant italian ROMA, 30 (Rador). — Celebrul radiolog italian Aristide Busi, profesor la universitatea din Roma, a încetat din viață, în vârstă de 65 ani. Colţul ceferiştilor Sfinţirea drapelului societăţii pensionarilor C. F. R. „Regele Carol I“, filiala Tg.Frumos TG. FRUMOS. 28. In ziua de 26 I Oct. crt. membrii Soc. pens. C. F. R.1 „Regele Carol I“, în frunte cu preşedintele filialei d. Alexandru Malailău au fost prezenţi în gara locală în aşteptarea oaspeţilor care au sosit la ora 9, cu trenurile dinspre Paşcani şi Iaşi. După urarea de bun sosit a oaspeţilor făcută de către preşedintele filialei locale, tot convoiul s-a îndreptat spre centrul oraşului, iar de acolo către Biserica Cuvioasa Paraschiva asistând la serviciul religios oficiat de către preotul N. Dărângă şi diaconul Sidor Lupu. La ora 11 dim. după terminarea serviciului religios, s-a oficiat sfinţirea drapelului naş fiind d-na şi d. Nae Demetrescu, primarul oraşului Tg. Frumos. După sfinţirea drapelului, au luat cuvântul reprezentanţii filialei centrului Bucureşti care în cuvinte destul de mişcătoare au adus laude preşedintelui acela care a fost iniţiatorul acestei fapte patriotice omagiind totodată şi pe M. S. Regele Carol II şi Marele Voievod de Alba-Iulia. Au mai luat cuvântul d. I. Munteanu, preşedintele filialei Paşcani Alex. Caţichi, preşedintele filialei Iaşi, naşul drapelului, iar la urmă de preşedinte al filialei locale a mulţumit oaspeţilor pentru răspunsul dat la apelul veteranilor drumul de fier. A urmat apoi tradiţionala batere a ţintelor în ordinea următoare: d-na şi de naş ai drapelului Nae Demetrescu, primarul oraşului, filiala centrului Bucureşti, preşedintele de onoare al filialei locale Ghiţă Petrea, preşedintele filialei locale Alex. Malailău, filiala Paşcani, filiala Galaţi filiala Iaşi, preot N. Dărângă, preot V. Iordăchescu, pretor Horia Constantinescu, dr. S. Iamandi, dr. Alex. Vulpe, d. Alecu Botez, d. Ioan Tessaro, ajutorul de primar al oraşului d-na judecător Loghin, d. H. Vasileschi, d-na şi d. C. Solschi. Din numeroasa asistenţă remarcăm pe d-nii: Enciulescu Petre şi Petrescu Alex, delegaţii filialei centrului Bucureşti cu drapel, d-na şi d. V. Balş delegaţii filialei Galaţi cu drapel, d-nii X. Munteanu, C. Lopata, Kraus şi Baraş din partea filialei Paşcani cu drapel, d-nii Alex. Caţichi, Gh. Amancei, T. Manoliu şi E. Varbiu din partea filialei Iaşi fără drapel. Din localitate, în afară de cei care au bătut ţintele remarcăm pe d. Gh. Damian, şef de gară, d. Ştefan Malailău, impiegat de mişcare, d. I. Florescu, comptabil, d. C. Mironescu, dirigintele poştei, d-ra L. Vasileschi, etc. La orele 12 a avut loc un mare banchet în sala restaurantului Frantz Dinter din localitate Cu această ocazie s’a dat spre citire şi Comitetul Filialei Tg. Frumos format din următorii: preşedinte Alexandru Malailău, vice-preşedinte C. Graur, casier şi secretar C. Căldararu, cenzor N. Tanasă şi membru de comitet V. Butnărică. Seara la orele 10 toţi oaspeţii au părăsit oraşul fiind conduşi la gară de către d. preşedinte şi membrii comitetului. Reuşita acestei mari solemnităţi se datoreşte în mare parte concursului ce le-a dat naşul drapelului d. farmacist Nae Demetrescu, primarul orașului nostru. Mecanicii C. F. R. omagiază pe M. S. Regele Comitetul de direcţie al asociaţiei „Tracţiunea“ a mecanicilor conducători de locomotive, automotoare şi autobuze c. f. r. a ţinut şedinţă sub preşidenţia d-lui Buzescu Droşu, în prezenţa delegaţilor de filiale. D. BUZESCU DROŞU, preşedintele asociaţiei, aduce omagii M. S. Regelui Carol al II-lea pentru înalta atenţie ce o are faţă de corpul mecanic. Citeşte următoarea telegramă primită Ca răspuns la telegrama de felicitare: „Majestatea Sa Regele mulţumeşte pentru caldele felicitări şi omagiile exprimate cu prilejul aniversării zilei de naştere“. „Directorul secretariatului particular al M. S. Regelui”. Adunarea, în picioare, a ovaţionat îndelung pe M. S. Regele. ntrentul ANUL XII, No. 4212, Miercuri 1 Noembrie 1939 Cronica muzicală Cu prilejul ultimelor concerte, Orchestra Radio. O comparaţie de tăcut între forţele noastre pianistice O binevenită emulaţie între cele două orchestre simfonice din Bucureşti, „Filarmonica", şi cea a Societăţii de Radiodifuziune, contribue să învioreze pulsul vieţii noastre muzicale în acete din urmă săptămâni Marele animator focarul acestei activităţi sporite este desigur G. Enescu. Prezenţa lui în fruntea amânduror falangelor de instrumentişti dă acestora îndemnul şi ambiţia de a se întrece pe ei înşişi. Adesea e ca o totală transfigurare. Marele Duh al Muzicei pune stăpânire şi confundă într’un suflu unanim pe toţi membrii orchestrei — dela capii de pupitre, până la sfioşii rangurilor celor din urmă Fiecare vrea nu numai să arate ce poate dar să-şi uite lâncezeala funcţiei zilnice şi rutina unei meserii obositoare trăind clipele unice de emoţie artistică pe care simte că el însuşi le crează sub imperiul unei voinţe, unei autorităţi superioare. Repetiţiile pregătesc realizarea ulterioară, descompunerea în amănunte limpede analizate, examinarea elementelor compoziţiei uneori făcută cu cea mai atentă migală — pentru ca la audiţie totul să se închege într’o sinteză organică, de o viaţă pâlpâitoare, fiindcă acum Călăuza nu mai are alte preocupări decât cea a liniei generale, a construcţiei sonore, a spiritului însufleţitor. Miraculoasă în aceste condiţiuni este mai cu seamă transformarea tinerei, restrânsei orchestre Radio. Ea încă nu a avut răgazul lung în timpul căruia sora ei mai mare „Filarmonica“ şi-a format oarecare tradiţie, unitatea, coheziunea, experienţa dată de o îndelungată lucrare în comun. Proaspetele ei elemente au mai multă strălucire individuală decât desciplină. Sunt puţini la număr — „massa“ le lipseşte. Sonoritatea grupurilor de instrumente e mai sărăcăcioasă — şi poate chiar calitatea individuală a acestora lasă — mai exact lăsa — de dorit. Dar cum se preface materialul acesta câteodată destul de inert în lavă incandescentă şi iradiantă sub tensiunea înaltului curent! Şuvoiul de muzică autentică, spontană, covârşitoare, topeşte imperfecţiunile technice. Chiar în realizarea celor mai primejdioase dificultăţi de mecanism fiecare instrument, parcă purtat de aripi inspirate, îşi ia un zbor mai uşor, mai avântat, mai înalt. Ceea ce au înfăptuit ca fineţe şi precizie nuanţată viorile prea puţine în concertul de Dumineci dimineaţă într’adevăr minunat. Violiştii, grupul violoncelelor alcătuit din individualităţi strălucite, cel solid al contrabaşilor deşi mic ca număr, suflătorii instrumentelor de lemn sau alamă — în special cornii — şi fiecare la locul lui — cu sufletul şi râvna stimulată, toate au căpătat un coeficient sporit care ne arată că vechile deficienţe pot fi uşor remediate, că orchestra Radio e un organism sănătos în plină creştere şi că mergând pe această cale, astfel îndrumată, va ajunge la nivelul unei bune orchestre europene De pe acum, mai mult chestiunea de cantitate decât de calitate se impune atenţiei celor ce veghiază la destinele ei. Ca şi Filarmonica, orchestra Radio trebuie să fie mai numeroasă. Astăzi o tovărăşie cu un grup firav de viori, cu şase violoncele, cu patru sau cinci contrabase, cu prea puţină căptuşeală sonoră a celorlalte instrumente, nu mai ajunge. Ateneul e o sală relativ mică în comparaţie cu cerinţele moderne — totuşi massa orchestrelor noastre nu umple cu un sunet prin bolţile lui. Se va vedea diferenţia de ce poate produce o orchestră bogată şi complectă, când 150 de instrumentişti reuniţi (de la Frankfurt şi de la noi) vor da, după cum ni se anunţă, un concert comun. Cu gândul la marile orchestre simfonice din străinătate luate ca model de urmat, suntem plini de bucurie pentru ce s’a înfăptuit la noi până acum — şi de nădejde pentru progresele fireşti ce se vor realiza pe aceste temeiuri sigure de aci înainte. Erele noui au mai întotdeauna ca iniţiator un Om reprezentativ. Şi acest mare Imbolditor e G. Enescu. * înregistrăm in fu®ă plăcerea ce ne-a dat-o ascultarea Simfoniei nn la major de Mendelssohn, ca şi a întregului program de Duminecă (Concert brandebergian în sol major şi Simfonia a şaptea). Această lucrare a marelui nedreptăţit din zilele de 3zi şi uitat in Germania numai penna obârşia sa neariană, şi-a putut căpăta numirea de italiană, pentru un oarecare saltarello din final şi in general pentru oarecari teme ce au o vioiciune meridională. Dar mai mult avântul ei tineresc de turist în peninsula armonioasă şi faptul că Mendelsohn a conceput-o pe când •■trăbătea Italii» acum un veac şi mai bine, sunt cele îndreptate şi cari i-au păstrat această poreclă. Fapt e că muzica ei e tânără, admirabil întocmită pentru efect şi chiar dacă e dulceagă în desăvârşirea ei şi nu prea adâncă — sună mai plăcut şi mai cuceritor decât atâtea site pagini fastidioase ale Romantismului muzical. Ce nimerit a prascris-o în frumoasele şi variatele sale programe G. Enescu! Din toate punctele de vedere concertele lui — de orchestră sau de sonate — deschid perspective, dau prilej de comparaţie, de revizuiri în judecăţile şi prejudecăţile curente. O lume întreagă e pusă în mişcare. Cei ce au cinstea să colaboreze cu el îşi simt puterile fructificate, amplificate. Nespus de interesant este examenul ce par a-i trece forţele noastre pianistice, rând pe rând, în şedinţele de senate unde au un rol atât de important şi greu de susţinut. Fără îndoială Directiva nu poate fi decât a Maestrului, deci o mare parte din răspundere pentru concepţia generală a interpretării nu este inequitabilă celor de la pian. Dar fiece temperament răspunde în măsura resurselor sale speciale, poate sau nu, să se întovărăşească armonios cu personalitatea conducătoare. Fiecare aduce apoi şi contribuţia şcoalei urmate. Cunoaşterea mai adâncită a formelor şi spiritului lucrărilor, fie stăpânirea mijloacelor pur technice, fie din toate acestea câte ceva. Când o individualitate are şi trăsăturile ei evidente, ireductibile, conjugarea acestora cu mlădiosul temperament al lui Enescu, ajunge la rezultate surprinzătoare. Acordul nu poate fi desăvârşit în colaborare deoarece o singură repetiţie — cum e cazul de obicei — n’ar putea reduce diferenţierele: chiar linele puneri absolut la punct nu se pot cere în condiţiile aceste. Intră apoi şi o parte firească de discreţie, de emoţie şi de neaşteptat, care îngrădeşte posibilităţile de expansiune ale pianiştilor de ambe sexe. Totuşi un cunoscător Îndemânatic ar putea reuşi să desprindă însuşirile particulare şi deficienţele fiecăruia şi să întocmească un bilanţ general al pointeriilor noastre pianistice care în varietatea lui apare ca extrem de activ şi de îmbucurător. Em. Ciomac D. GEORGE ENESCU SPECTACOLELE ZILEI CALENDAR Marţi 31 Octombrie 1939 ORT.: Sf. Apostoli Stachle. Amplie şi cel cu el şi Sf. Martir Epimachu. CAT.: Sf. Quantin. PROT.: Sărb. Reformaţiei. (Reformation Fest.). EBR.: 18 Heşvan 5700. MAH. : 17 Ramazan 1358. Răsare Soarele 6,53. Apune Soarele 17,5. Stile trecute 304. Zile rămase 61. Teatre ! TEATRUL NAŢIONAL (Tel. 394.30): „O scrisoare pierdută“. OPERA ROMANA (Tel. 411.32) : „Giom Sichley“ de Puccini şi „Paiaţa“ de Leoncavallo. STUDIO NAŢIONAL (P-ţa Amzei. Tel. 3.45.27) : „Fericirea mea“. TEATRUL DIN SĂRINDAR (Tel. 4.84.94) : „Calul năsdrăvan". COMEDIA (Tel. 4.71.71) : „Două palme“. REGINA MARIA (Tel. 3.98.48): „Azi şi odinioară“. LIGA CULTURALA (Tel. 4.60.60): „Vagabondul“. MUNCA ŞI VOE BUNA (Uranus, tel. 4.26.23) : „Shelock Holmes“. SAVOY (3.55.03): Revista ..Broadway Tănăse"« ALHAMBRA EXCELSIOR (Telefon 4.12.86): Revista „Alhambra 4.1286“ ALHAMBRA BABY (Tel. 3.44.55): Revista „Alhambra Baby". Cinematografes CARLTON (B-dul Take Ionescu): , o aventură disperată“ cu Ramon Novaro, Journal Fox. ARO : „Noaptea Destinului” cu Zarah Leander şi Marika Rokk. Jurnal O. N. C. şi Jurnal O. C. R. SCALA (B-dul Take Ionescu): „Adio domnule Chips“ cu Robert Donat, Jurnal Paramount. • CAPITOL (B-dul Elisabeta) „Alle Janine“ cu Marika Rokk şi Jurnal No. 423 TRIANON (B-dul Elisabeta): „Halka“ cu Eva Bandrowska şi Journal Paramount. FEMINA (B-dul Elisabeta): „Nu vreau să mor“ cu Bette Davis. REGAL (B-dul Elisabeta): „Totul pentru dragoste“ cu Dick Powell şi Anita Louise, complectare, linia Maginot. PALAS BOULEVARD (B-dul Elisabeta) : „Masca iubirii“ şi „Gunga Din“. A. R. P. A. (Bd. Elisabeta): „In numele legii“ cu Rudolf Femon şi Gomal. SELECT (Calea Victoriei): „Oameni de sacrificiu" cu Lorette Young“ şi Don Ameche. ROXY: „Jertfa Supremă“ cu George Brent şi Olivia de Havilland. ELISEE : (Doamnei). ..Emigranţii“ şi „Leningrad” BIZANTIN (Bdul Elisabeta): „Zorro“ operă completă. NISSA (Intrarea Zalomita): „Cauciuc” şi „Drama din Shanghai“. FORUM (B-dul Elisabeta): „Sabotaj“ şi „Tentaţie“. OMNIA (B-dul schitu Măgureanu) : „Oameni care înfruntă moartea“ şi „Frumoasă-i tinereţea“. AMERICAN (Moşilor 221) : , Dezmoşteniţii soartei“ şi „Lordul Jeff. FRANKLIN (Ateneu): „Trei camarazi" şi „Manechinul". RIALTO (B-dul Carol 21): „Bosfor" şi „Nevasta mea subretă". MIORIŢA (Cal. Moşilor 127: „Noaptea amintirilor“ şi „Paradisul Îndrăgostiţilor". SPLENDID (Moşilor 296): „Sabotaj“ şi „Sânge de cazac". MODEL (Dr. Botescu 2) : „Rapsodia diabolică" „Femei condamnate". MARNA (Griviţei 80): „Noaptea amintirilor", „Misiunea d-rumui Kildare" şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. VOLTA BUZEŞTI (Buzeşti): „Colivia de aur" şi „Rosalie". MARCONI (Griviţei 137): „Ordin de chemare“, „Capriciu" şi trupa de reviste. DIANA (Griviţei 110): „Manej" şi „Dubla existenţă a d-lui Chitterhouse“. LIA (Griviţei 196): „Serenada primăverii“ şi „5 prieteni". RAHOVA (Rahovei 91) : „Honolulu" şi „Rendez-vous pe Riviera“. PARIS (Rahova): „Kentucky", „Prizoniera din Sing Sing“ şi jurnal. AIDA (Rahova 151) : „Regina Carnavalului“ şi „Nevestele şirete“. ODEON (11 Iunie) : „Doamna din Malacca“ şi „Alarma“. DICHIU (Romană 89): „Oameni de mâine“ şi „Focul din Chicago“. LUCIFER (Dudeşti 97) : „Alarmă in India“ şi „Masca eternă“. CARMEN (Dudeşti 169): „Drama din Shanghay“ şi „Atenţie d-te profesor“. EDISON (Călăraşi) : , Mascatul—omul cu masca“ şi trupa de reviste. TOMIS (Călăraşi 11): „Fecioara de azi“, „Vărul de la ţară“ şi jurnal Fox. MILANO (Călăraşi 155): „Cazacii“ şi „Azi cânt pentru tine“. ISBANDA (Văcăreşti): „Emigranţii“ şi completare. GLORIA (Văcăreşti 44): „Noaptea amintirilor“ şi „Cuibul fericirii“. VOLGA (Dorobanţi 1): „Serge Panine“ şi „Sânge de cazac". DACIA (Ştefan cel Mare): „Andy Hardy iubeşte“ şi „In vâltoarea valsului“. NONI (13 Septembrie 196): „Alexandru Nevsky“ şi „Bestia umană". UNIC (Filantropiei 51): „Serenada primăverei“ şi „5 prieteni". UNIREA (Filantropia 143): „Aventurile lui Marco Polo“ şi „Oameni în lanţuri". NERO (Şerban Vodă 94): „Intriganta" şi „Sylvia Scarlett“. ILEANA (Avrig 1) : „Shirley salvează America“ şi „Legiunea diavolului“. PACHE (Mătăsari 31): „Citadela“ şi „Clubul trăsniţilor“. COTROCENI (Şos. Cotroceni 3): „Alarmă în India“ şi „Baroana şi valetul ei“. BARCELONA (Măgurele 123): „Alaska“ şi „Zaza“. FLORIDA (Ferdinand 118) : „Câinele din Baskerwille“ şi „Amanta“. TRIUMF (Griviţei 335): „Arme pentru China“ şi „Aur şi femei“ şi jurnal O. C. R. GRAND (Crângaş 42): „100 băeţi şi o fată“ şi „Momea“. VENUS: „Copiii părăsiţi“, „Atac în Mediterană“ şi comedie. ★ Domnii proprietari de cinematografe sunt rugaţi să trimită schimbările scrise citeţ şi cu adresele localurilor. Pe marginea unei scrisori a lui Barbu Delavrancea de Romulus Diana Şcoala muncii personale de Ion Nisipeanu BALCIC, COLŢ DE PAMANT BLAGOSLOVIT de Ioachim Botez Cronica teatrală de Toma Vlădescu Arta bizantină şi raflexele ei in pictura noastră bisericeasc? de Marin Nicolau Problema sinuciderilor de dr. I. Stănescu De vorbă cu Maria Mohor despre ea si espr teatru in Curentul - Magazin No. 30 care a apărut astăzi N’a trecut decât un an de când o lume întreagă se întreba: Unde este Amelia Earhart? Toate ziarele, toate posturile de radio — şi chiar şi acei cari până atunci n’aveau nimic comun cu aviaţia urmăreau cu înfrigurare — ultimele ştiri în legătură cu Amelia Earhart. Acest sbor în jurul lumii — efectuat de cea mai bună aviatoare — ar fi fost un nou record la activul bravei femei. Dar soarta a fost rea şi Amelia Earhart a dispărut undeva in Oceanul Pacific. Ultima ei scrisoare a venit din Noua Guinee, şi era adresată soţului său, care o aştepta la New- York. Celebra aviatoare scria în cuprinsul acestei epistole: „Ce plăcut va fi să ne ştim trecuţi şi de acest raid dragul meu... Dar soţul ei o aşteptă degeaba — Amelia Earhart nu s’a mai întors ! Urmă resemnarea pentru toţi acei cari o iubeau. Căci Amelia avusese mulţi prieteni; era o bună colegă, iar aviaţia americană privea fiecare sbor al ei, drept un progres. Astăzi soţul care n’a uitat-o, îi aduce ultimul salut — inchinându-i o carte: „Amelia Earhart — Ultimul drum". Soţul ei (un eiotor cunoscut în America) a declarat presei :„„fiecare rând e scris de Amelia, că el numai îi editează lucrarea căci această femeie — care a dovedit in nenumărate rânduri un curaj extraordinar — avea obiceiul să-şi noteze fiecare întâmplare a vieţii sale. In timpul raidurilor avea la bordul avionului un caet elegant legat în piele roşie (culoarea ei favorită) în care puteai citi cam astfel de cuvinte: „...ne ridicăm spre cer — mă simt atât de fericită" sau „...motorul este cuminte aşa cum mă aşteptam— ba chiar şi atmosfera protectoare".... Soţul său vrea să ne arate prin cartea sa de azi viaţa reală a acestei celebre aviatoare căzută la datorie. Toţi americanii, au aşteptat cu nerăbdare apariţiaacestei lucrări care ne-o presimte pe Amelia Earhart, ducându-şi viaţa aşa cum o înţelegea ea şi sfârşindu-şi-o printre glume şi râsete cu ultimul său raid. .. Această carte deşi scrisă într’un stil frumos — ceia ce dovedeşte multă experienţă — nu trebuie privită ca o lucrare literară — ci ca un adevăr interesant. Căci viaţa Ameliei Earhart a fost interesantă şi apoi aceasta este prima carte care prezintă în forma unui jurnal viaţa unei aviatoare. A fost capricioasă — copilăroasă — dar soţul ei a înţeles-o pe deplin, iar americanii consideră această carte un omagiu adus, marţi dispărute. In cercurile aviatice mai ales, cartea aceasta este aşteptată cu nerăbdare. Se svoneşte chiar că va fi tradusă in mai multe limbi iar traducerile vor fi făcute de oameni din lumea aviaţiei. Realitatea în literatură Aripile Ameliei Earhart La zi... Cartea „pe zonă” Dinainte de Cărei cel Mare şi până azi, francezii ăştia *0** un popor... teribil. De când au bătut pe Mauri la Roncevoux au făcut mai multă poezie decât războae. Sunt niște Incorigibili Indrăgosițil al spiritului. Secole întregi de cultură temeinică l-au ridicat la acea seninătate spirituală care impune prin prestanţă nu orice situaţie şi dă adevărata semnificaţie a existenţei umane. Chiar şi cei care-l urăsc nu se pot opri de a-l admira. Nici in aceste vremuri care, au luat intorsături de excepţional el n'au consimţit la o abstinenţă intelectuală, îndeletnicirea de soldat, pe front, nu este incompatibilă cu preocupările culturale, au zis personalităţile literare ale Franţei, în frunte cu Georges Duhamel Intemeetorul „Alianţei cărţii" şi autorul unor cărţi pline de mişcătoare umanitate. Şi atunci s'a adresat concentraţilor săi cam aşa : Bărbaţi şi femei din ţara mea, căutaţi în rafturile bibliotecii voastre, alegeţi cărţile dragi pe care să le faceţi dar soldaţilor armatei noastre , nu uitaţi să scriţi pe prima pagină pentru destinatarul necunoscut câteva cuvinte frumoase..." Cărţile n’au întârziat să vină. Fiecare a găsit tn biblioteca Sa cel puţin o carte de dăruit. O posibilitate de evadare, o raţie de vis pe lăngă cazanul realismului cotidian, constitue un suport moral nebănuit Intr'o dimineaţă de repaos elleam tare dintr'o carte prea grea pentru Înţelegerea unui plugar transportat în ostaşi dar am observat surprins cum îşi chinuia fruntea şi-şi adâncea privirile ca să prindă sensul prozelor prea încărcate şi nebuloase pentru mintea lui simplă. Miracolul cuvântului scris ! M'am indispus şi 'n toamna asta lamentările pentru o criză a cărţii Nici-un poet nou nu şi-a mai pus poza ’n vitrine ! Ce ne facem cu’toamna asta săracă de poeţi?Ca şi cum am vrea să sculăm morţii bocindu-ne. Adevărat: ce ne facem fără noi scrieri ? pentrucă tot ce s'a scris s’a citit. Dar, absolut tot Din pricina asta se vând cărţile cu lupta şi cu rahat, ca zarzavatul, pe stradă, sau ca bomboanele mentolate, un tren. Cartea a fost scoasă la drum ca o curtezană timpuriu disgraţiată. Aşteptăm un cuvânt autorizat care să afirme necesitatea cărţii pe zonă , căci cartea are acea miraculoasă Însuşire de a pătrunde în Intimitatea sufletească a omului şi de a dizolva sentimentul. Inevitabil uneori al singurătăţii, îndrăznesc să spun, cu timiditate, că prezenţa cărţii pe zonă constitue o muniţie sufletească. Iar timpul pe care se presupune că-l răpeşte cititul este adevărata odihnă. Şi să nu uităm că Franţa e pe picior de război. Istoria lor care a mers de mână cu cultura l-a obişnuit să Învingă pe două fronturi, ca anticipaţie a biruinţei spiritului. Sunt teribili francezii ăştia. Şi interesanţi. D. URSULESCU Vernisajul Salonului Oficial Sâmbătă 4 Noembrie a. c., ora 4 d. a., va fi vernisajul Salonului Oficial de toamnă, în pavilionul atele , din șos. Kiseleff, nr. 9. PROGRAMUL DE RADIO Mărfi 31 Octombrie 1939 RADIO ROMANIA 160 kHz. 1875 m. 150 kw. RADIO BUCUREȘTI 823 kHz. 364,5 m. 12 kw. RADIO EXPERIMENTAL 32 5 9.23 MHz. 3800 waţi RADIO ROMANIA 12.00: Ora. — Cota Dunării şi a barei Sulina. Sfaturi gospodăreşti şi higienice. 12.10 : Muzică Variată (discuri) ; Mais turc de Mozart (arch. filarm. din Viena, dirij. de Alwin); Clar de lună de Massenet (Trio Lykoudi); Melodie din „Fortunio“ de Messager şi Melodie populară engleză (voce: John Mac Cormack); Două piese de Granger (arch. simf. dirij. de Malcolm Sargent) ; Steaua dragostei de Ponce şi Vals de Drigo (vioară : Heifetz); Arie din „Lakmé“ de Delibes (voce: Tito Sebipa); Selecţiuni din „Paganini“ de Lehar; Vals de Gung’l şi Ceasornicul şi figurinele de Saxa de Ketelbey. RADIO ROMANIA RADIO BUCUREŞTI 18.00: Ora. — Radiofonice. — Sport. Diverse 1310- Orchestra de jaz şi muzică uşoară (discuri) : Biguina de Mateo şi Dans cuban de Ibarra; Fox de Baer; Fantezie de jazz pe motive de Johann Strauss; One step de Kettnedy şi Fox de Watts; Paso doble de Mohr şi Fox de Cowlfer; Fox de Scherman; Tango argentinian de Codevilla şi Serenadă de Nicolas; Fox de Warren Şi Fox de Silver. 14.00 : Radio Jurnal. 14 20 • Ritmuri tahitiene din colecţia Mac Constantinescu. 14.40: Doina Suchici-acordeon, acomp de taraf . Cântece şi jocuri olteneşti . Era iarnă şi ningea. Pădure şi iar pădure şi Ciuleandra, Doina Olului, Alunelul şi Ghimpele; Buşteanu, M’am jurat de mii de ori şi De doi ca la Novaci. Spune, spre moş bătrân; Auzi lele popa toacă şi Hora 15 00: SPECTACOLE. Ştiri artistice Şi culturale Publicaţii. RADIO ROMANIA 19.00: Ora. Mersul vremii. 19.02 Cronica dramatică şi cinematografică 19 17 : Muzică din diferite instrumente (discuri) ; Gavotă în sol minor de Bach (clavecin : Wanda Landnwsa); Muzică spaniolă din sec. 16-lea (Viola de gamba, clavecin); Piesă de Couperin (clavecin: Rădulescu); Idilă de Marais (flaut şi harpă); Sonata în re maior de Scarlatti (clavecin: Dolmetsch) şi Temă şi variaţii de Simpson (viola gamba: Millicent Dolmetsch); Marsi de Lorenzo (flaut: Jianu); Fantezie de major şi Capriciu în sol minor Haendel (clavecin : Yella Pessl.) 19.50: Radio jurnal in limba maghis RADIO ROMANIA $1 RADIO BUCUREŞTI 20.00: Ziua economiei, de prof. Gi Ion Netta. 20.15: D-na Caliopi Gheorghiu-Vili (voce: Cântece româneşti: Doină Bohociu; Foaie verde de trifoi de Oacea; Sub poale de codru verde de Lungu; S’ar găti badea de nuntă S. Niculescu; Oltule, Oltuţule de Buică; Bădiţă cu struţ de rouă de Cuclin; Dorinţa de Monţia. 20.32 : Enache Busuioceanu - saxofi Doi ochi de Ventura; Doina Oltul Colon vale la fântână, Hora mare Bârniţă din Poiană. 20.45 : Radio jurnal (I). 21.00 : Concert BRAHMS — Orchest Radio, dirij. de Th. Rogalschi; vot Gabriel Năruja : Uvertură tragică; Ftru cântece serioase (voce: Gabriel Nruja); Variaţiuni pe o temă de Haye 22.00: Ansamblul vienez „Kreuzer (I. Kreuzer - ţiteră, I. Lapoş - vioar I., C. Metani - clarinet; A. Radier gleră de bas şi d-na Roşi Baumann Rădulescu voce). Cântece şi dansuri tiroleze: Holknechtbaum - marş de Metz; Danşi ţărăneşti de Loewinger de Matzl; Cântece originale tiroleze; Ecou dinţi stână stiriană de Kreuzer; Cântece sriene; Schuhplattler - Ländler de Lidinger. 22.30: D-na Florica Mereutză (pia Muzică spaniolă: Călătorie pe mare Ioachim Turina: a) Lumină pe mal b) Sărbătoare; c) Sosirea In port (I audiţie); Cubana şi Andaluza de Minel de Falia; Triana de Albeniz. 22.50: Radio-jurnal (II); Sport. 23.15: Muzică variată (discuri) ; Pe puriu din „Boema“ de Puccini Miltad vals de Komzak şi Mimosa - vals , Jones; Melodie de Ceaikowsky şi Cântec popular; Uvertură la „Wilhel Teil“ de Rossini şi Fox de Wiedoef Rumba de Gomez şi Rumba de Sol 23.45 : Jurnal pentru străinătate limba germană, franceză, engleză italiană. RADIO BASARABIA 212,6 m. 1411.1 kHz. 20 kw. 14.00: Program muzical. 14.30- Radio jurnal. 21.00: Program muzical. 23.00: Radio jufnâL