Curentul, februarie 1940 (Anul 13, nr. 4299-4327)

1940-02-01 / nr. 4299

ANUL XIII No. 4299 10 PAGINI 3 LEI După discursul d-lui Daladier D. HITLER A RĂSPUNS TEMELE CELOR 2 DISCURSURI RIVALE Discursul rostit de d. Hitler, Fuehrerul Cancelar al Reichu­­lui, întocmai ca şi discursul d-lui Daladier, primul-ministru D. DALADIER al Franţei, este inspirat din ne­cesitatea de a ţine sub un per­manent control psihologic cele două naţiuni aflate în răsboiu. In cele ce urmează vom pu­ne faţă în faţă ideile generale din cele două discursuri ri­vale. a) Germania fac® un răsboiu de dominaţie a lumii şi de nimicire a învinşilor. Precedentele din Austria, din Boem­ia, din Slovacia şi din Polonia au dat pe faţă un întreg plan. b) Franţa trebue să se apere împotriva unei poli­tici care vrea să ducă Europa la sclavie. c) Se formează în Europa o lume de stăpâni şi de sclavi. Micile naţiuni sunt ameninţate, elitele lor suprimate, libertăţile lor nesocotite, bunurile lor je­fuite de Germania. Francezii să-şi dea seama de gravitatea acestui fenomen istoric care pândeşte ci­vilizaţia lor şi căminul lor. a) Poporul german este strâns unit în jurul Fuhre­­rului său. Umilinţa de la Versailles nu se va mai repeta niciodată, încercările de desbinare internă nu vor reuşi. b) Anglo-francezii voiesc să dezmembreze Germa­nia, ca la 1648. c) Anglia, care a dus cele mai multe războaie In lume, vorbeşte despre dreptate, după ce a distrus vechile state şi le-a aservit economic. S’a înarmat pe când vorbea despre dazarmare. A urmărit Ger­mania prin sistemul nebun al reparaţiilor. Nimeni de Puterea Germaniei este una dintre cele mai nu vorbea atunci de vreo morală, sau de vreo rejt formidabile din lume. Germanii au dus lipsuri grele ca să se înarmeze. Au constrâns pe muncitori la o muncă fără odihnă. Trebue să fim puternici şi ho­tărî­ţi. e) Francezii să-şi dea seama de gravitatea situaţiei, acum, înainte de a se fi deslănţuit faza cea mai grea a răsboiului. Seninătatea franceză să nu devină ne­păsare. E în pericol nu numai Franţa, dar însăş ci­vilizaţia. f) Cei rămaşi la vatră să ştie a seconda sforţările celor de pe front. Să ştie a renunţa la unele confor­turi. Să ştie sacrifica liniştea lor pentru un ideal mai mare. Pericolul este aprope,­gie. Germania democratică a suferit şi a sperat de­geaba, timp de 15 ani. d) In timp ce unii credeau în solidaritatea inter­naţională sau in finanţe fără patrie, Germanii au crezut în propria lor forţă. e) Dacă s’ar fi arătat Germaniei mai multă în­ţelegere, şi intereselor ei vitale mai mult interes, nu se ajungea aici. Anglia şi Franţa au fost însă hotărîte să ducă răsboiu! f) De 300 ani, Anglia duce numai răsboaie de Îmbogăţire. Nu crede nimeni pe d. Chamberlain. g) O unitate de aspiraţii, şi o conştiinţă a datoriei Cel Puţin d. Churchill spune deschis că se urmăreşte să unească pe toţi Francezii. Activitatea în uzine, şi distrugerea poporului german, încrederea sunt condiţiunile biruinţei. g) Poporul german e conştient de forţa lui. Când h) Am trimis la unităţile lor pe toţi necesarii acolo, oamenii formează o unitate, ei formează o putere, şi în faţa tribunalelor pe cei vinovaţi, cari ascultau Lipsa unităţii, stinge puterea, consemnele Moscovei sau ale Berlinului. h) Am strâns poporul, armata, aviaţia şi marina Trebue ca Francezii rămaşi acasă să se facă sti­ în slujba liberării poporului german. Anglia şi maţi de cei de pe front, prin conduita lor exemplară. Franţa au vrut răsboiul şi îl vor avea. Relaţiunile i) Era legitim a fi comunist, când se urmărea uni- Germaniei cu Italia nu s’au schimbat, rea Franţei cu Rssia, pentru salvarea păcii, şi tot aşa era legitim să fii naţional-socialist, pentm o bună pace cu Germania. Azi însă asemenea atitudini poli­tice ar fi acte de trădare. 1) Propaganda germană profită de toate slăbiciu­nii» şi şovăelil». Rămâne însă forţa materială a Ger­maniei, care e formidabilă. Lipsurile îndurate au fă­cut pe german şi mai dârz. b) Germania îşi reîneieşte zilnic încercările pentru a ne despărţi de Anglia, şi pentru a slăbi încrederea în propriile noastre forţe. V©m învinge numai uniţi. i) Când timp de veacuri relaţiile dintre Germania şi Rusia au fost bune, pentru ce nu ar fi bune şi astăzi?, Germania are spatele liber, şi nu va­­i ata­cată. Socotelile Angliei s’au dovedit false. Polonia a fost nimicită în 18 zile. j) Blocada e un răsboiu contra femeilor şi copiilor. Anglia tot aşa a procedat cu Buri­. Germania a prevăzut blocada şi s’a pregătit din vreme. K. D. Daladier se va vindeca de iluzia de a împărţi Germania în triburi. Germania nu va capitula niciodată. D. HITLER Poziţia Ungariei faţă de problemele internaţionale BUDAPESTA, 30. (Rador).— Co­­misiunile pentru afaceri străine parlamentare asupra întrevederii de la Veneţia ale Camerii şi Sena­tului s'au reunit Marţi după amia­ză pentru a lua cunoştinţă de ex­plicaţiile pe care contele Csaky, ministrul afacerilor străine, le-a dat asupra întrevederii sale de la­­Veneţia cu contele Ciano şi asu­pra poziţiei Ungariei faţă de pro­blemele internaţionale. Comisia Camerii s-a reunit la ora 15.30, sub prezidenţia d-lui Imredy, fost preşedinte al consi­liului de miniştri. Asistau la şe­dinţă contele Paul Teleki, minis­trul de interne, ministrul de răz­boi, ministrul justiţiei şi ministrul industriei şi comerţului, precum şi ca de Tasnady, preşedintele Came­rei deputaţilor După o scurtă alocuţiune a d-lui Imredy, contele Csaky după cum precizează comunicatul oficial, „a pus comisiunea în curent cu între­vederea sa de la Veneţia şi cu si­tuaţia internaţională a Ungariei". Nu a fost pusă decât o singură întrebare, de un deputat naţional­­socialist. D. Imredy a închis şedinţa, mul­ţumind contelui Csaky, în numele comisiei, pentru informaţiile sale precise. Comisia Senatului s-a reunit la ora 18.15, sub prezidenţia d-lui de Kanya, fost ministru al afacerilor străine. R­USIA a concentrat împotriva Finlandei 37 divizii Telegramele In pag. X Textul discursului cancelarului Hitler la Berlin în pag. 9*a. Un autobuz cu 25 de persoane sa răsturnat de pe un pod dela 5 metri înălţime ISMAIL, 30.­­ Un auto­­buz al Societăţii „Trans­portul Modern“, care face curse între Bolgrad şi Is­mail s’a răsturnat astăzi la podul Ivan Neculai dela km. 19, dela o înăl­ţime de 5 metri căzând în apă. In autobuz se gă­seau 25 de persoane. Vehiculul s-a sfărâmat complect. Sunt cinci persoane grav rănite. Te-Detun*ul de est de la biserica bulgară din calea Călărași* cu prilejul celei de a 41-a aniversare A Regelui Bena­r ^ O conferinta la Berna asupra mărcii poş­tale romaneşti Societatea filateliştilor a trimes o telegramă omagiată M. S. Aegelat Carol II călduroasă cuvântare. In cadrul adunării generale anuale numit d-lui Raul Anastatiu printre a Societăţii filateliştilor din Bernai­d. Raul Anastasiu, corespondentul agenţiei RADOR în Elveţia, a ţinut aseară o conferinţă asupra mărcii poştale româneşti din ultimii zece ani. Subiectul a dat prilej vorbitorului să arate în amănunt progresele rea­lizate de România în toate dome­niile de activitate, sub domnia şi îndemnul permanent al M. S. Rege­lui Carol II. Conferenţiarul a Insistat tot special asupra Constituţiei, asupra Străjii Ţării şi asupra Frontului Renaşterii Naţionale. Adunarea a hotărât prin aclamaţii să se trimeată o telegramă de res­pectuos omagiu M. S. Regelui. La urmă, preşedinte?« Societăţii a mul­ Lucrările pentru statuia r­egelui Ferdinand In vederea realizărei definiti­ve a pieţei Victoriei, unde va fi aşezată statuia Regelui Ferdi­nand, direcţia cadastrului muni­cipal, a alcătuit ultimele pla­nuri. Începând de astăzi au început să fie aduse pe teren, blocurile de marmoră care vor servi la fa­cerea soclului. Nu se vor introduce cartelele alimentare pentru populaţia civilă Comunicatul ministerului economiei naţionale In legătură cu svomrile cari au circulat în ultima vreme, că s’ar preconiza introducerea unor carte­le alimentare pentru populaţia ci­vilă, ministerul economiei naţiona­le desfinte categoric asemenea svonuri fanteziste. Mareşalul Mannerheim er erat de fiica sa „Cavalerul cruciadei albe“ Sub auspiciile „Conferinţei Amba­sadorilor", Parisul a sărbătorit zilele acestea mica şi eroica Finl­andă. D. Kolba, ministrul Finlandei în Franţa, a evocat, în faţa mareşalului Franchet d’Esperey, a generalului Niessel şi­ a unui imens public, mi­nunata istorie a patriei sale. In ultimile trei secole, această ţară nordică a atras in mod deosebit a­­tenţiunea statelor din sud. Papa de la Roma, mai ales, a socotit-o într’una apărătoare a catolicismului, la grani­ţa Rusiei ortodoxe. In împrejurările dramatice de astăzi, când bravii fin­landezi au ţinut eroic piept la mai mult de­ treizeci de atacuri ale Ru­şilor, simpatia Europei pentru Finlan­da nu poate rămâne neevidenţiată. CAVALERUL CRUCIADEI ALBE După aceste evocări istorice, fiica mareşalul Mannerheim s’a urcat la tribună şi un cuvinte impresio­nant de simple, a făcut portretul glorios al tatălui său. Ea a arătat întâi tatăl, pe urmă soldatul, pe urmă omul de stat. Această figură puternică, intrată de pe acum în legendă, cavalerul cruciadei albe, a izbutit să-şi gal­­vanizeze compatrioţii, să şi-i apro­pie în măsura în care să poată face din toţi un singur om, cu un sin­gur ideal, acela de a-şi salva pa­tria. E imposibilă de uitat întâm­plarea petrecută de curând undeva pe frontul acela îngheţat, unde un copil de 14 ani a preferat să se lase ucis decât să se supună ina­micului. Şi cealaltă întâmplare, cu bătrânul care, încolţit în casă de Ruşi, s’a refugiat în camera de bae şi înarmat cu o puşcă de vâ­nătoare a continuat să tragă în duşmani până a fost răpus. Aceştia sunt oamenii pe care îi conduce mareşalul Mannerheim. De o voinţă înspăimântătoare, de o cinste proverbială, de o putere de muncă supra­omenească, ma­reşalul rămâne în faţa soldaţilor săi un om, simplu, înţelegător şi bun. SALVATORUL PATRIEI SALE Cariera gloriosului luptător a în­ceput în războiul ruso-jagonez când,­ tânăr ofiţer, comanda un escadron în regimentul cavaleriei de gardă In 1905 el este în fața Port-Ar­­tur-uliui­, comandând un regiment, de dragon! In timpul luptei, calul este omorît sub el; Mannerheim nu își pierde cumpătul și încalecă un altul. Este făcut colonel chiar pe câmpul de luptă. După o misiune militară în Tur­kestan, în 196 comandă o brigadă de lăncieri la Varşovia şi ia parte la toate marile bătălii ale războiului din 1914. In 1917, dată epocală pen­tru Finlanda, trece în capul armate­lor an­ti-bolşevice şi aruncă inamicul peste frontieră. El este acela care a salvat Finlanda de pericolul roşu. Iată ce spune despre această acţiu­ne generalul Weygand: „Mannecheim a condus operaţiunile cu atâta vigoa­re şi cu atâta măestrie, că, după 20 de zile de ofensivă înverşunată con­tru 25 de mii de roşii le produce o înfrângere desăvârşită, capturându-le şa mii de oamenii şi nenumărate tu­nuri " ISTORIA SE REPETA Şi iată, după 23 de ani, istoria se repetă. Faptele se petrec aproa­pe la fel ca atunci. Soldaţii finlan­deză au rămas tot bravi, mareşalul tot soldat. „Soldaţii mei, spunea el zilele a­­cestea, sunt mânaţi de ideia că tre­bue să se bată, nu numai pentru căminele lor, pentru familiile lor, pentru patrie şi pentru religie, ci pentru întreaga civilizaţie. Ei au făcut dovada unui curaj magnific. Gândiţi-vă numai că nu suntem decât 3.800.000, contra 180 de mi­lioane“. Vel I Fsfcruarîs (940 Director: PAMFIL ŞEICARU v REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: ' Strada Belvedere No. 6 A TELEFOANELE l ^ Secret Rener«! 4.84.40 Serv. Publicaţii 3.40.84 Redacţia politică 3.40.88 Tipografia 4 84.43 Sport 5.43.07 Cab. Adminîstr. 3 40.30 Abonament« 4.23.32 Cab. Directorului 4.84.47 Secretariatul și convorbiri cu Provincia 3.40.88 1 Proprietar­­ „Curentul“ S. A. R. ■ Trib. Ilfov, Registrul publicațiilor, No. 174/938. Taxa poștală plătită In numerar cont. ord. Dir. Gen. P. T. T, No. 29744/939 .­­Alcoa.: Anual 700 lei; 6 luni 350 lei; 3 luni 200 lei Instituții Stat și particulare una mie anual. Eliberarea germanilor capturaţi de pe vasul „Asama Maru“, o chestie esenţială pentru relaţiile anglo-japoneze întrevederea de eri de la Tokio dintre d-nii Arita şi Robert Craigie D. Arita, ministrul afacerilor străine al Japoniei, a avut o în­trevedere cu Sir Robert Craigie, ambasadorul Angliei la Tokio. D. Arita a repetat ambasado­rului britanic că restituirea celor 21 germani capturaţi de englezi de pe bordul vasului japonez A­­SAMA MARU este o chestiune esenţială pentru relaţiunile an­glo-japoneze. Purtătorul de cuvânt al mini­sterului afacerilor străine a de­clarat că întrevedera de două ore și jumătate dintre el, Arita, mi­­nistrul afacerilor străine şi Sir Robert Craigie, ambasadorul Ma­rei Britanii, a fost consacrată in­cidentului vaporului ASAMA MARU. Discuţia va continua ziua ur­mătoare. S-a hotărît ca nota engleză să nu fie publicată imediat, guver­nul japonez dorind să pregăteas­­­că în acela? timp un răspuns stu­­diat de aproape. Sporturile de iarnă D-nii subsecretari de stat Horia Grigorescu şi G. Vântu, şi d. G. Plagino, la deschiderea campion­atului naţional de hockey, aseară, la Oteteleşanu Francezii şi germanii au trimis pe ziua de eri câteva misiuni fotografice deasupra liniilor adverse Comentând situaţia militară de pe frontul de vest, agenţia Havas arată că în cursul zilei de eri activitatea armatei şi aviaţiei a fost destul de vie, cu tot timpul defavorabil. După amiază a nins pe front, dar înainte de amiază cerul a fost destul de limpede. Bateriile franceze au des­chis focul în diferite puncte, mai ales în Vosgri şi pe Rin, împotriva detaşa­mentelor de lucrător germani şi îm­potriva transporturilor de provizii. A­­ceastă activitate a artileriei franceze a provocat o ripostă slabă din partea celei germane. In aer, atât francezii cât și ger­manii au trimis misiuni fotografice deasupra liniilor adverse. Fotogra­fiile luate într’un moment când ză­pada nu e prea groasă sunt extrem de utile, deoarece toate drumurile și toate cărările apar ca nişte linii negre pe zăpada albă. Tot aşa de bine se disting, pe fondul alb, orice lucrări de săpături, cum ar fi tran­şeele. De aceea activitatea misiu­nilor fotografice aeriene a fost ori foarte mare de ambele părţi. Avia­­ţia germană a fost deosebit de ac­tivă mai ales la­­vest de Vosgi, și in apropiere de Blies. Nu s’a dat nici o luptă aeriană. Criminalul Matei Manta a­ rămas conda­mnat la moarta Curtea de Casa­ţie i*a respins re­cursul Amănunte în corpul ziarului Deplasarea unui tun de ,,400“ fie calea ferată in Franţa

Next