Curentul, mai 1940 (Anul 13, nr. 4387-4417)
1940-05-01 / nr. 4387
INUL XIII No. 4387 vV" • *'V »• 8 PAGINI 3 LEI NEMIE CEREBRALA de ION DIMITRESCU Unvechiu camarad de şcoală, ’ ar/tăzi medic cu reputaţie şi rw «clientelă, — m’a prins de nasîtalfele vestonului în prima z,i de waşti şi ma cauterizat în plină Stradă, cu multă energie oto-rinolaringologică . — „Nu m’am entuziasmat de loc ultimul tău articol despre Italia, — acela în care propuneai să ne ia şi nouă Statul grilajurile de fier de la curţi! Ce-ţi veni, neicuşorule, — zău aşa, — să sugerezi asemenea prăpăstii ?... Vrei să te înjure toată lumea, — ori te-a pălit o nevroză, probabil consecutivă gripei ?“... Am suportat calm, — calm ca un chirurg, — indignarea amicului meu care (mi-a mărturisit ulterior) avea şi el la casa de zestre a nevestei o mândreţe de grilaj : ştiţi, — încă un exemplar din acele hidoase uluci metalice, cu fierul buclat în cârlionţi, pe cari nu le întrec în oribil decât deplorabilele ustensile pe cari le-a răspândit prin gopodarii moda fierului „forjat“. Și fiind pasionat proprietar,—cu volute de sârmă ghimpată deasupra stâlpilor de la îngrăditură, — avea cutremure cardiace la gândul că ar îndrăzni vreodată cârmuirea să-i ridice lui (lui ! !) fierul ulucilor, pentru necesităţile de înarmare ale Patriei. Ca prietenul meu doctorul, mai sunt astăzi în ţară câteva milioane de compatrioţi pe cari războiul dela frontiere n’a izbutit să-i facă să privească mai departe decât orizontul gardului matrimonial , au certitudinea că un miraculos hazard va isbuti hemostaza, pe câmpurile de luptă, şi că până atunci nu există serioase motive de a-şi stânjeni cu jertfe confortul, cu privaţiuni nutriţia, sau cu nelinişti meningele. Sunt limfaticii solidarităţii etnice, adică aceia cari nu înţeleg să renunţe nici la bifteck, nici la homespin, nici la grilajul de fier. Au, — pentru a refuza orice contribuţie de sacrificiu, — argumente decisive, rostite cu multă prestanţă toracică: „Iţi închipui d-ta,T- zău aşa ! — că are armata ce face cu câteva şipci de metal, de la ogrăzile noastre ! ?“... Alţii, — mai arţăgoşi, — te trimit să te cauţi şi să te îngrijeşti, deşi fizionomia lor nu prea certifică totdeauna că ar avea Wassermanul negativ... Şi totuşi, — împotriva acestor refractari, — trebue repetat că străbatem clipe în cari nu există decât un singur mijloc pentru galvanizarea sufletelor : acela de a cere cetăţenilor, — necontenit, stăruitor, — jertfe pentru apărarea hotarelor. Atâta vreme cât nu se cerea contribuabilului altceva decât birul obicinuit, am crezut toţi că primejdia este o glumă şi că înarmarea se împlineşte cu expediente de aventura. De câtva timp, însă, am tresărit par’că, desmeticiţi , în ziua când ni se vor cere grilajurile de metal de la curţi, toată lumea va descoperi că se poate admirabil trăi şi cu gard de stinghii ori de cărămizi. Şi vom fi toţi încântaţi că am scăpat atât de ieftin. Din Norvegia sau din Suedia, — vă închipuiţi, — fier nu ne mai poate sosi. Prin celelalte ţări ale continentului, — am trăit să aflăm, — nu prea creşte acest fabulos metal , şi unde se află este ciugulit cu lăcomie, — cum aţi văzut din desbaterile procesului Auşnit. Atunci ?... Atunci, — îşi spune ici Pătru, dincolo Pavel, — atunci, las’că se descurcă România, că ţara noastră are baftă !... Adică se va ivi întotdeauna undeva o fistulă providenţială, — şi prin ea ne va sosi gratuit şi fier, şi tutun, şi osânză, şi tot ce trebue pentru rezistat şi huzurii !... Stranie atonie morală, — rezultat al nu mai ştii cărui „războiu al nervilor“ !... Odinioară,— în marile crize internaţionale, — trebuiau să se lupte cârmuitorii să tempereze isteria marţială a cetăţenilor, transformaţi în energumeni manifestanţi. Statul avea atunci o misiune antispasmodică , distribuia sedative, pentru temperarea entuziasmelor. Astăzi, —in plin traumatism european, — trebue să acumulezi răcnetele de alarmă, şi diatermia, şi injecţiile intravenoase, pentru ca febra neliniştii să galvanizeze puţin sufletele blegite. Ai crede că comptează pe Dumnezeu , dar nu le surprinzi nici pe la icoane. Pe ce se bizue, atunci ?... Pe noroc ?... Nici măcar !... Mizează pe plictiseală, — pe propriul lor desgust de viaţă, îşi închipue că mai rău decât aşa nu poate fi. Or, — aflaţi, — deşi suntem astăzi neurastenizaţi de radio, şi desgustaţi de existenţă, există încă un trai mult mai cumplit: cu exod, cu bombe, cu foame, pentru a cărui evitare sunt încă de făcut jertfe, de acumulat energii, de sacrificat grilajuri !... Manifestaţii anti iugoslave la Roma şi Florenţa ROMA, 28 (Rador). — Corespondentul agenţiei Havas transmite : La Roma şi la Florenţa, studenţii au organizat manifestaţiuni pentru a protesta împotriva distribuirii a unor manifeste anti-italiene la Lubliana. Ziarele anunţă că studenţii au defilat pe străzile oraşelor cu drapele italieneşti şi s’au adunat apoi la casa Fasciilor unde secretarul federaţiei fasciste a pronunţat câteva cuvinte. Nu s’a produs nici un incident. —7? Cum e vre Temperatura în scădere cu circa zece grade — Tendinţă de ploi. Vânt puternic — Cetăţenii cari aşteptau sărbătorile Paştelui, sperând să petreacă 3—4 zile de vacanţă un aer liber, au fost decepţionaţi în speranţa lor, fiindcă vremea le-a zădărnicit planurile. Intr’adevăr, dacă prima zi a fost frumoasă. Luni a scăzut brusc, termometrul înregistrând — faţă de temperatura din ajun — diferenţe apreciabile. Astfel, ’•» 29 Aprilie ora 20 »’a înregistrat la: Bucureşti 11 gr. In ajun (28 Aprilie), aceiaşi oră s’a înregistrat: 17 gr. Craiova 13 TIMPUL PROBABIL DE ASTAZI Cerul variabil. Tendinţă de ploi. Temperatura în scădere cu circa 10 grade. Vânt puternic. Cluj 11 Satu Mare 13 Cernăuţi Chişinău Iaşi Tecuci C. Lung. M Constanţa Balele Predeal 5 4 5 7 2 10 10 4 lfi .. 15 „ 13 15 „ 13 16 ,. 14 „ H .. 8 „ 8 .. 11 „Veniji sa luaji lumină“ Oficierea învierii Domnului la Sfânta Patriarhie Asistenţa. Slujba religioasă Marea serbare a creştinităţii „Inierea Domnului“ s-a serbat anul a 2Sta cu un deosebit ceremonial, la Verica Sft. Patriarhii. La oficierea slujbei religioase avut prezenţi înalţii demnitari ai Statlui, şi anume : Baron I. Mocsony — mare maestru e vânătoare al Paietului — repremiând pe M. S. hiA .S. Xătărescu, consilier regal şi preşedinte al consiliului de miniştri; d. consilier regal Victor Antonescu; d. I. Nistor, ministrul cultelor; d. C. Angelescu, ministrul economiei naţionale; d. I. Gigurtu, ministrul Comunicaţiilor; d. Mihail Ghelmegeanu, ministrul de interne; d. Traian Pop, ministrul inventarului public; d. prof. C. C Giure- SGU, ministrul propagandei naţionale; d. prof. dr. Hortolomei, ministrul sănătăţii; d. Silviu Dragomir, ministrul minorităţilor; d. Petre Andrei, ministrul educaţiei naţionale; d. Radu Portocală, ministru de Stat; d. Teofil Sidorovici, comandantul Străm Tării; d G. Gh. Vântu şi d. Horia Grigorescu, subsecretar de stat la ministe(Continuare în pag. de) Membrii guvernului, in frunte cu d. G. Tătărescu, președintele consiliului, în timpul serviciului religios D. Dino Alfieri numit ambasador al Italiei pe lângă guvernul Reichului ROMA 29 (Rador). — A apărut decretul prin care d. Dino Alfieri, fost ministru al propagandei, actual ambasador pe lângă Sfântul Scaun, este numit ambasador al Italiei pe lângă guvernul Reichului. D. Bernardo Attolico, până acum ambasador la Berlin, a fost numit ambasador al Italiei pe lângă Sfântul Scaun. II. Famlil Şeitani in Italia D. Pamfil Şeicaru și d-na, au plecat Sâmbătă, cu Simplonul, în Italia. D. Chamberlain va vorbi despre situaţia din Norvegia LONDRA .US fit ador). — N. Chamberlain, primul ministru al .Harri Vritonii va face probabil Harţi, in şedinţa Camerii Comunelor, declaraţii asupra situaţiei din Norvegiai. Declaraţiile vor fi făcute Miercuri sau Joi LONDRA 29 (Rador). — Agenţia REUTER află că declaraţiile primului ministru, in Camera Comunelor, cu privire la Norvegia, sunt aşteptate pentru Miercuri sau Joi. * LONDRA 29 (Rador). — In cursul după amiezii de Luni, d. Chamberlain a primit pe preşedinţii grupărilor parlamentare laburistă şi liberală din Camera Comunelor și din Camera Lorzilor, cărora ie-a dat informații asupra campaniei din Norvegia. Mâine, d. Hess va vorbi la Uzinele Krupp BERLIN 29 (Rador). — In ziua de 1 Mai — sărbătoarea naţională a Germaniei. — d. Rudolf Hess, ministru al Reichului şi locţiitor a! Fulhrecului, va ţine un discurs in cadrul unei manifestaţii ce va avea loc la uzinele Krupp. Toate posturile germane de radioemisiune vor difuza acest discurs în ziua de 1 Mai, la ora 18:30 (ora germană). Războiul din Nord Trupele germane au reluat ofensiva pe toate fronturile, în Norvegia După comunicatele înaltului comandament militar german şi după relatările agenţiei D N. B, trupele Reichului care operează în Norvegia au repurtat, in ultimele zile mari succese, rezistenţa aliaţilor slăbind mult. Armatele germane de sub comanda generalului Falkenhorst au reluat ofensiva pe toate fronturile. O coloană motorizată germană înnaintează pe valea Oester, de-a lungul fluviului Glumma. Duminici a căzut oraşul Roeres, situat la 40 km. vest de graniţa cu Suedia şi 350 km. nord de Oslo. Această armată intenţionează să se unească cu trupele germane cari acţionează la sud de Trondheim. Trupele norvegiene din regiunea Roeres s-au retras spre Stoeren, mulţi soldaţi au fost făcuţi prizonieri iar o parte din detaşamentele de luptă au trecut in Suedia. O altă coloană, totmotorizată înnaintează de-a lungul liniei ferate Hamar-Dombas. Eri şi alaltăeri aceste trupe au dat lupte grele cu forţele britanice debarcate in regiunea Andalsnes. Englezii au fost respinşi, retrăgându-se spre Dombas. Aproape 200, împreună cu un stat-major şi cu comandantul său, au căzut prizonieri. In regiunea Stavanger, norvegienii au avut pierderi grele. 241 ofiţeri şi 2931 soldaţi au căzut prizonieri. La est de Bergen, trupele germane au ocupat oraşul Voss, detaşamentele norvegiene s-au retras în munţi. La nord de Trondheim, la Steinger, un detaşament englez a fost respins cu mari pierderi. Aviaţia germană a atacat trupele britanice debarcate lângă Andalsnes şi Harstav. Englezii continuă bombardarea portului Narvik şi liniilor de apărare germane d in această regiune un batalion norvegian a fost decimat. Aviaţia britanică a bombardat violent aerodromul de la Aalborg. In apele Narvik-ului un crucişetor englez a fost atins de bomba şi avariat In fiordul Sognie alt crucişetor englez a fost puternic bombardat. In fiordul Malei trei vase engleze de transport cu un tonaj total de 23.000 tone au fost avariate. GERMANII FOLOSESC TACTICA APLICATA POLONIEI Cartierul general al aliaţilor şi amiralitatea engleză comunică următoarele asupra situaţiei militare din Norvegia : Germanii — spun comunicatele — folosesc în Norvegia tactica aplicată în Polonia trimiţând înainte coloane motorizate uşoare precedate de aviaţie de bombardare. Agenţia 1 1 avas aduce amănunte asupra înaintării celor două coloane germane care operează paralel, una spre Sloere şi a doua spre Dombaus. Localitatea Hjerkinn, situată pe calea ferată Dombaas-Stoeren şi spre care s’ar îndrepta prin munţi un detaşament german, este puternic ocupată de trupele britanice, care sunt instalate şi la Stoeren. Aliaţii debarcă trupe de întărire Trupele aliate opun in Norvegia centrală o rezistenţă din ce in ce mai fermă detaşamentelor germane ce înaintează spre Trondheim, —, anunţă corespondentul agenţiei Havas. Aliaţii profit de faptul că stăpânesc mările spre a debarca, fără încetare, trupe de întărire, baterii grele şi baterii antiaeriene. In sectorul central, mai multe avioane au fost doborite. In legătură cu înaintarea celor diblă coloane germane in Norvegia centrală, agenţia Havas spune că aceste coloane germane par a nu ţine legătura între ele şi trec prin regiuni muntoase şi ostile. Ele nu au întâlnit încă decât detaşamente norvegiene, slab înarmate, sau elementele avantagardei trupelor aliate, trimise înainte spre a aduce un ajutor de ordin mai mult moral armatei şi populaţiei narveChiar dacă germanii ar face legătura cu trupele din Trondhjem, ar fi o victorie trecătoare, căci coloanele motorizate nu pot, din lipsă de efective suficiente să ocupe regiunile pe care le străbat. Grosul trupelor aliate, debarcate în Norvegia, nu a fost încă angajat în luptă. Debarcarea materialului greu se face încet deoarece aliaţii nu dispun decât de porturi secundare. In aer, acţiunea aliată se şi face simţită iar pe uscat germanii se vor lovi de diviziile aliate,dispunând de un material ultramodern. Printre trupele debarcate figurează şi vânători francezi de munte, obişnuiţi cu terenurile accidentate şi stâncoase, acoperite de gheţuri, cum sunt câmpurile de luptă actuale din Norvegia centrală. LESENDĂ || ■amţh Târfe germa.rzc Săgețile indică regiunile unde acţionează beligeranţilor D. von Ribbentrop în discursul său rostit în prezenţa corpului diplomatic şi a presei, a reprodus cu un mare lux de amănunte ideia germană că puterile occidentale n'au o altă preocupare decât extinderea teatrului de războiu. De aici provin toate încercările aliaţilor de a târî în război ţările Scandinave şi de a aduce sud-utul european în stare de neinişte. D-sa a relevat că în Norvegia trupele germane au capturat întregul stat major al unei brigăzi engleze cu multe documente din cari rees următoarele : 1) Anglia şi Franţa pregătiseră de multă vreme ocuparea Norvegiei; 2) guvernul norvegian era informat de această intenţie şi spre deosebire de guvernul suedez — care vrea cu orice preţ să-şi menţină neutralitatea, — guvernul norvegian a fost de acord cu intenţiile aliaţilor şi a fost gata să participe la război alături cu Anglia şi Franţa, ceea ce a şi făcut; 3) numai prin intervenţia Germaniei, într'un interval de câteva ore, încercarea engleză a eşuat, şi 4) declaraţiile ulterioare ale Angliei şi Franţei sunt de domeniul fanteziei. (Textul integral al discuritului în pag. 1a). giene. Ministrul de externe al Germaniei despre acţiunea militară din regia D. von Ribbentrop a declarat că Franţa şi Anglia pregătiseră de multă vreme ocuparea Norvegiei Consiliul suprem aliat s’a reunit pentru a 9-a oară la Londra, Sâmbătă PARIS, 27 (Rador). — A noua reuniune a Consiliului Suprem s’a ţinut la Londra Sâmbătă. Franţa era reprezentată prin d-nii Reynaud, Daladier, Campinchi, Laurent-Eynac, însoţiţi de d-nii general Gamelin, amiral Darlan, general Vueillemin şi Corbin. Marea Britanie era reprezentată prin d-nii Chamberlain, Halifax, Churchill, Stanley, sir Dudley Pound şi sir Edmund Ironside. Reprezentanţii guvernelor polon şi norvegian au luat deasemeni parte la discuţii. Reuniunea Consiliului Suprem, care este urmarea reuniunei de la începutul săptămânei, ţinută la Paris, a avut loc la Downing Street, la ora 14,35 In cursul scurtei şedinţe, Consiliul a realizat unanimitatea asupra unui anumit număr de chestiuni, pe care le pune faza actuală a operaţiilor. Consiliul a examinat diverse eventualităţi susceptibile a se prezenta în viitorul apropiat. El a luat act de măsurile avute in vedere pentru a li se face faţă. ★ D-nii Paul Reynaud, Daladier, Campineli şi Laurent Eynac, membri ai guvernului, s’au inapoiat Sâmbătă la ora 1945 în. capitală venind . dela Londră, unde au luat, parte la a noua întrunire *•" consiliului suprem de războiu al aliaților. T Rm r»» Director: PAMFIL SEICfi^sU ' REDACIIA ȘI ADMINIS HA | IA Strada Belvedere Wo. 6 TELEFOANELE : Secret. General 4 84 40 Serv. Publicații 8 40 84 Redacția politică 3 41 88 Tipografia 4.84 48 Sport 5 43 07 Cab. Administr. 3 40 80 Abonamente 4 23 33 Cab. Directorului 4.84 47 Secretariatul jl convorbiri cu Provincia 3.40.86 ProprietariiClireibtul** S. A. R. Trib. Ilfov, Registrul publicațiilor, No. 174 938. Taxa poștală plătită in numerar conf. ord. Dir. Gen. P. T. T. No. 29744 939 Abon.t Anual 700 lei; 7 luni 350 lei; 3 luni 200lei. Instituții Stat și particulare una mie anual. Negocierile economice germano- suedeze STOCKHOLM 29 (Rador). — Negocierile ce se duceau la Stockholm de la începutul săptămânii trecute, între o comisiune guvernamentală germană și una suedeză, cu privire la o serie de chestiuni economice interesând Germania și Suedia, au fost încheiate provizoriu, hotărându-se ca ele să fie continuate în curând la Berlin. întrevederile d-lui Crodius la Budapesta BUDAPESTA, 29 (Rador). — Corespondentul Agenţiei D. N. R. transmite : Ambasadorul Clodius, care se află la Budapesta, de .Vineri, a avut Luni dimineaţă o întrevedere cu d. Vargas, ministrul de comerţ al Ungariei. Se precizează că au fost examinate diferite chestiuni de ordin curent cu privire la plăţi şi la schimburile de mărfuri între Germania şi Ungaria. In cursul după amiezii, ambasadorul Clodius a făcut o vizită contelui Csaky, ministrul afacerilor străine.