Curentul, mai 1940 (Anul 13, nr. 4387-4417)

1940-05-01 / nr. 4387

INUL XIII No. 4387 vV" • *'V »• 8 PAGINI 3 LEI NEMIE CEREBRALA de ION DIMITRESCU Un­­vechiu camarad de şcoală, ’ ar/tăzi medic cu reputaţie şi rw «clientelă, — m’a prins de nas­­îtalfele vestonului în prima z,i de waşti şi m­a cauterizat în plină Stradă, cu multă energie oto-rino­­laringologică . — „Nu m’am entuziasmat de loc ultimul tău articol despre Ita­lia, — acela în care propuneai să ne ia şi nouă Statul grilajurile de fier de la curţi! Ce-ţi veni, neicuşorule, — zău aşa, —­ să su­gerezi asemenea prăpăstii ?... Vrei să te înjure toată lumea, — ori te-a pălit o nevroză, probabil consecutivă gripei ?“... Am suportat calm, — calm ca un chirurg, — indignarea amicu­lui meu care (mi-a mărturisit ul­terior) avea şi el la casa de zestre a nevestei o mândreţe de grilaj : ştiţi, — încă un exemplar din a­­cele hidoase uluci metalice, cu fierul buclat în cârlionţi, pe cari nu le întrec în oribil decât deplo­rabilele ustensile pe cari le-a răs­pândit prin go­podarii moda fie­rului „forjat“. Și fiind pasionat proprietar,—cu volute de sârmă ghimpată deasupra stâlpilor de la îngrăditură, — avea cutremure cardiace la gândul că ar îndrăzni vreodată cârmuirea să-i ridice lui (lui ! !) fierul ulucilor, pentru necesităţile de înarmare ale Pa­triei. Ca prietenul meu doctorul, mai sunt astăzi în ţară câteva milioa­ne de compatrioţi pe cari războ­iul dela frontiere n’a izbutit să-i facă să privească mai departe decât orizontul gardului matri­monial , au certitudinea că un miraculos hazard va isbuti he­­mostaza, pe câmpurile de luptă, şi că până atunci nu există seri­oase motive de a-şi stânjeni cu jertfe confortul, cu privaţiuni nutriţia, sau cu nelinişti menin­­gele. Sunt limfaticii solidarităţii et­nice,­­ adică aceia cari nu înţe­leg să renunţe nici la bifteck, nici la homespin, nici la grilajul de fier. Au, — pentru a refuza ori­ce contribuţie de sacrificiu, — argumente decisive, rostite cu multă prestanţă toracică: „Iţi în­chipui d-ta,­­T- zău aşa ! — că are armata ce face cu câteva şipci de metal, de la ogrăzile noa­stre ! ?“... Alţii, — mai arţăgoşi, — te trimit să te cauţi şi să te îngrijeşti, deşi fizionomia lor nu prea certifică totdeauna că ar avea Wassermanul negativ... Şi totuşi, — împotriva acestor refractari, — trebue repetat că străbatem clipe în cari nu există decât un singur mijloc pentru galvanizarea sufletelor : acela de a cere cetăţenilor, — necontenit, stăruitor, — jertfe pentru apă­rarea hotarelor. Atâta vreme cât nu se cerea contribuabilului alt­ceva decât birul obicinuit, am crezut toţi că primejdia este o glumă şi că înarmarea se împli­neşte cu expediente de aventura. De câtva timp, însă, am tresărit par’că, desmeticiţi , în ziua când ni se vor cere grilajurile de me­tal de la curţi, toată lumea va descoperi că se poate admirabil trăi şi cu gard de stinghii ori de cărămizi. Şi vom fi toţi încântaţi că am scăpat atât de ieftin. Din Norvegia sau din Suedia, — vă închipuiţi, — fier nu ne mai poate sosi. Prin celelalte ţări ale continentului, — am trăit să aflăm, — nu prea creşte acest fabulos metal , şi unde se află este ciugulit cu lăcomie, — cum aţi văzut din desbaterile proce­sului Auşnit. Atunci ?... Atunci, — îşi spune ici Pătru, dincolo Pavel, — atunci, las’că se descur­că România, că ţara noastră are baftă !... Adică se va ivi întotdea­una undeva o fistulă providen­ţială, — şi prin ea ne va sosi gra­tuit şi fier, şi tutun, şi osânză, şi tot ce trebue pentru rezistat şi huzurii !... Stranie atonie morală, — re­zultat al nu mai ştii cărui „răz­boiu al nervilor“ !... Odinioară,— în marile crize internaţionale, — trebuiau să se lupte cârmuitorii să tempereze isteria marţială a cetăţenilor, transformaţi în ener­gumeni manifestanţi. Statul a­­vea atunci o misiune antispasmo­­dică , distribuia sedative, pentru temperarea entuziasmelor. Astăzi, —­in plin traumatism european, — trebue să acumu­lezi răcnetele de alarmă, şi dia­­termia, şi injecţiile intravenoase, pentru ca febra neliniştii să gal­­vanizeze puţin sufletele blegite. Ai crede că comptează pe Dum­nezeu , dar nu le surprinzi nici pe la icoane. Pe ce se bizue, a­­tunci ?... Pe noroc ?... Nici mă­car !... Mizează pe plictiseală, — pe propriul lor desgust de viaţă, îşi închipue că mai rău decât aşa nu poate fi. Or, — aflaţi, — deşi suntem astăzi neurastenizaţi de radio, şi desgustaţi de existenţă, există încă un trai mult mai cumplit: cu exod, cu bombe, cu foame,­­ pentru a cărui evitare sunt încă de făcut jertfe, de acumulat e­­nergii, de sacrificat grilajuri !... Manifestaţii anti­ iugoslave la Roma şi Florenţa ROMA, 28 (Rador). — Co­respondentul agenţiei Havas transmite : La Roma şi la Florenţa, stu­denţii au organizat manifesta­­ţiuni pentru a protesta împotri­va distribuirii a unor manifeste anti-italiene la Lubliana. Ziarele anunţă că studenţii au defilat pe străzile oraşelor cu drapele italieneşti şi s’au adu­nat apoi la casa Fasciilor unde secretarul federaţiei fasciste a pronunţat câteva cuvinte. Nu s’a produs nici un incident. —7? Cum e v­r­e Temperatura în scădere cu circa zece grade — Tendinţă de ploi. Vânt puternic — Cetăţenii c­ari aşteptau sărbăto­rile Paştelui, sperând să petreacă 3—4 zile de vacanţă un aer liber, au fost decepţionaţi în speranţa lor, fiindcă vremea le-a zădărnicit planurile. Intr’adevăr, dacă prima zi a fost frumoasă. Luni a scăzut brusc, ter­mometrul înregistrând — faţă de temperatura din ajun — diferenţe apreciabile. Astfel, ’•» 29 A­­prilie ora 20 »’a înregistrat la: Bucureşti 11 gr. In ajun (28 A­­prilie), aceiaşi oră s’a înre­gistrat: 17 gr. Craiova 13 TIMPUL PROBABIL DE ASTAZI Cerul variabil. Tendinţă de ploi. Temperatura în scădere cu circa 10 grade. Vânt puternic. Cluj 11 Satu Mare 13 Cernăuţi Chişinău Iaşi Tecuci C. Lung. M Constanţa Balele Predeal 5 4 5 7 2 10 10 4 lfi .. 15 „ 13 15 „ 13 16 ,. 14 „ H .. 8 „ 8 .. 11 „Veniji sa luaji lumină“ Oficierea învierii Domnului la Sfânta Patriarhie Asistenţa. Slujba religioasă Marea serbare a creştinităţii „In­­ierea Domnului“ s-a serbat anul a­ 2Sta cu un deosebit ceremonial, la Verica Sft. Patriarhii. La oficierea slujbei religioase av­ut prezenţi înalţii demnitari ai Stat­­­lui, şi anume : Baron I. Mocsony — mare maestru e vânătoare al Paietului — repre­­miând pe M. S. hiA .S. Xă­tărescu, consilier regal şi preşedinte al consiliului de miniştri; d. consilier regal Victor Antonescu; d. I. Nistor, ministrul cultelor; d. C. Angelescu, ministrul economiei naţionale; d. I. Gigurtu, ministrul Comunicaţiilor; d. Mihail Ghelmegeanu, ministrul de in­terne; d. Traian Pop, ministrul inven­tarului public; d. prof. C. C Giure- SGU, ministrul propagandei naţionale; d. prof. dr. Hortolomei, ministrul să­nătăţii; d. Silviu Dragomir, ministrul minorităţilor; d. Petre Andrei, mini­strul educaţiei naţionale; d. Radu Portocală, ministru de Stat; d. Teofil Sidorovici, comandantul Străm­ Tării; d G. Gh. Vântu şi d. Horia Grigo­­rescu, subsecretar de stat la ministe­(Continuare în pag. d­e) Membrii guvernului, in frunte cu d. G. Tătărescu, președintele consiliului, în timpul serviciului religios D. Dino Alfieri numit ambasador al Italiei pe lângă guvernul Reichului ROMA 29 (Rador). — A apărut decretul prin care d. Dino Alfieri, fost mi­nistru al propagandei, actual ambasador pe lân­gă Sfântul Scaun, este numit ambasador al Ita­liei pe lângă guvernul Reichului. D. Bernardo Attolico, până acum ambasador la Berlin, a fost numit am­basador al Italiei pe lân­gă Sfântul Scaun. II. Famlil Şeitani in Italia D. Pamfil Şeicaru și d-na, au plecat Sâmbătă, cu Simplonul, în Italia. D. Chamberlain va vorbi despre situaţia din Norvegia LONDRA .US fit ador). — N­. Chamberlain, primul ministru al .Harri Vri­­tonii va face probabil Harţi, in şedinţa Camerii Comunelor, declaraţii a­­su­pra situaţiei din Nor­ve­gi­ai. Declaraţiile vor fi făcute Miercuri sau Joi LONDRA 29 (Rador). — Agenţia REUTER află că declaraţiile primului mi­nistru, in Camera Comu­nelor, cu privire la Nor­vegia, sunt aşteptate pentru Miercuri sau Joi. * LONDRA 29 (Rador). — In cursul după amiezii de Luni, d. Chamberlain a primit pe preşedinţii grupărilor parlamentare laburistă şi liberală din Camera Comunelor și din Camera Lorzilor, cărora ie-a dat informații asupra campaniei din Norvegia. Mâine, d. Hess va vorbi la Uzinele Krupp BERLIN 29 (Rador). — In ziua de 1 Mai — sărbătoarea naţională a Ger­maniei. — d. Rudolf Hess, ministru al Reichului şi locţiitor a! Fu­lh­re­cului, va ţine un discurs in cadrul unei manifestaţii ce va avea loc la uzinele Krupp. Toate posturile germane de radio­­emisiune vor difuza acest discurs în ziua de 1 Mai, la ora 18:30 (ora ger­mană). Războiul din Nord Trupele germane au reluat ofensiva pe toate fronturile, în Norvegia După comunicatele înaltului coman­dament militar german şi după rela­tările agenţiei D N. B, trupele Rei­chului care operează în Norvegia au repurtat, in ultimele zile mari suc­cese, rezistenţa aliaţilor slăbind mult. Armatele germane de sub comanda generalului Falkenhorst au reluat o­­fensiva pe toate fronturile. O coloană motorizată germană în­­naintează pe valea Oester, de-a lun­­gul fluviului Glumma. Duminici a căzut oraşul Roeres, situat la 40 km. vest de graniţa cu Suedia şi 350 km. nord de Oslo. Această armată inten­ţionează să se unească cu trupele germane cari acţionează la sud de Trondheim. Trupele norvegiene din regiunea Roeres s-au retras spre Stoeren, mulţi soldaţi au fost făcuţi prizonieri iar o parte din detaşamentele de luptă au trecut in Suedia. O altă coloană, tot­­motorizată în­­naintează de-a lungul liniei ferate Ha­­mar-Dombas. Eri şi alaltăeri aceste trupe au dat lupte grele cu forţele britanice debarcate in regiunea An­­dalsnes. Englezii au fost respinşi, re­­trăgându-se spre Dombas. Aproape 200, împreună cu un stat-ma­jor şi cu comandantul său, au căzut prizo­nieri. In regiunea Stavanger, norvegienii au avut pierderi grele. 241 ofiţeri şi 2931 soldaţi au căzut prizonieri. La est de Bergen, trupele germane au o­­cupat oraşul Voss, detaşamentele nor­vegiene s-au retras în munţi. La nord de Trondheim, la Steinger, un detaşament englez a fost respins cu mari pierderi. Aviaţia germană a atacat trupele britanice debarcate lângă Andalsnes şi Harstav. Englezii continuă bombardarea por­tului Narvik şi liniilor de apărare ger­mane d in această regiune un batalion norvegian a fost decimat. Aviaţia britanică a bombardat violent aero­dromul de la Aalborg. In apele Narvik-ului un crucişetor englez a fost atins de bomba şi ava­riat In fiordul Sognie alt crucişetor en­glez a fost puternic bombardat. In fiordul Malei trei vase engleze de transport cu un tonaj total de 23.000 tone au fost avariate. GERMANII FOLOSESC TACTICA APLICATA POLONIEI Cartierul general al aliaţilor şi a­­miralitatea engleză comunică urmă­toarele asupra situaţiei militare din Norvegia : Germanii — spun comunicatele — folosesc în Norvegia tactica aplicată în Polonia trimiţând înainte coloane motorizate uşoare precedate de avia­ţie de bombardare. Agenţia 1­ 1 avas aduce amănunte a­­supra înaintării celor două coloane germane care operează paralel, una spre Sloere şi a doua­ spre Dombaus. Localitatea Hjerkinn, situată pe calea ferată Dombaas-Stoeren şi spre care s’ar îndrepta prin munţi un detaşa­ment german, este puternic ocupată de trupele britanice, care sunt insta­late şi la Stoeren. Aliaţii debarcă trupe de întărire Trupele aliate opun in Norvegia centrală o rezistenţă din ce in ce mai fermă detaşamentelor germane ce înaintează spre Trondheim, —, anunţă corespondentul agenţiei Havas. Aliaţii profit de faptul că stăpânesc mările spre a debarca, fără încetare, trupe de întărire, baterii grele şi ba­­terii antiaeriene. In sectorul central, mai multe a­­vioane au fost doborite. In legătură cu înaintarea celor diblă coloane germane in Norve­gia centrală, agenţia Havas spune că aceste coloane germane par a nu ţine legătura între ele şi trec prin regiuni muntoase şi ostile. Ele nu au întâlnit încă decât detaşa­mente norvegiene, slab înarmate, sau elementele avantagardei tru­pelor aliate, trimise înainte spre a aduce un ajutor de ordin mai mult moral armatei şi populaţiei narve­Chiar dacă germanii ar face le­gătura cu trupele d­in Trondhjem, ar fi o victorie trecătoare, căci co­loanele motorizate nu pot, din lipsă de efective suficiente să ocupe re­giunile pe care le străbat. Grosul trupelor aliate, debar­cate în Norvegia, nu a fost încă angajat în luptă. Debarcarea ma­terialului greu se face încet de­oarece aliaţii nu dispun decât de porturi secundare. In aer, acţiunea aliată se şi face simţită iar pe us­cat germanii se vor lovi de divi­ziile aliate,­dispunând de un ma­terial ultramodern. Printre trupele debarcate figurează ş­i vânători francezi de munte, obişnuiţi cu te­renurile accidentate şi stâncoase, acoperite de gheţuri, cum sunt câmpurile de luptă actuale din Norvegia centrală. LESENDĂ || ■amţh Târfe ge­rma.rzc Săgețile indică regiunile unde acţionează beligeranţilor D. von Ribbentrop în discursul său rostit în prezenţa corpului diploma­tic şi a presei, a reprodus cu un mare lux de amănunte ideia germană că puterile occidentale n'au o altă preocupare decât extinderea teatru­lui de războiu. De aici provin toate încercările aliaţilor de a târî în război ţările Scandinave şi de a aduce sud-utul european în stare de neinişte. D-sa a relevat că în Norvegia tru­pele germane au capturat întregul stat major al unei brigăzi engleze cu multe documente din cari rees ur­mătoarele : 1) Anglia şi Franţa pre­gătiseră de multă vreme ocuparea Norvegiei; 2) guvernul norvegian era informat de această intenţie şi spre deosebire de guvernul suedez — care vrea cu orice preţ să-şi men­ţină neutralitatea, — guvernul nor­vegian a fost de acord cu intenţiile aliaţilor şi a fost gata să participe la război alături cu Anglia şi Franţa, ceea ce a şi făcut; 3) numai prin inter­venţia Germaniei, într'un interval de câteva ore, încercarea engleză­­ a eşuat, şi 4) declaraţiile ulterioare ale Angliei şi Franţei sunt de dome­niul fanteziei. (Textul integral al dis­­curitului în pag. 1­a). giene. Ministrul de externe al Germaniei despre acţiunea militară din re­gia D. von Ribbentrop a declarat că Franţa şi Anglia pregătiseră de multă vreme ocuparea Norvegiei Consiliul suprem aliat s’a reunit pentru a 9-a oară la Londra, Sâmbătă PARIS, 27 (Rador). — A noua reuniune a Consiliului Suprem s’a ţinut la Londra Sâmbătă. Franţa era reprezentată prin d-nii Reynaud, Daladier, Campin­­chi, Laurent-Eynac, însoţiţi de d-nii general Gamelin, amiral Dar­­lan, general Vueillemin şi Corbin. Marea Britanie era reprezentată prin d-nii Chamberlain, Halifax, Churchill, Stanley, sir Dudley Pound şi sir Edmund Ironside. Reprezentanţii guvernelor polon şi norvegian au luat deasemeni parte la discuţii. Reuniunea Consiliului Suprem, care este urmarea reuniunei de la începutul săptămânei, ţinută la Paris, a avut loc la Downing Street, la ora 14,35 In cursul scurtei şedinţe, Con­siliul a realizat unanimitatea a­­supra unui anumit număr de chestiuni, pe care le pune faza actuală a operaţiilor. Consiliul a examinat di­verse eventualităţi sus­ceptibile a se prezenta în viitorul apropiat. El a luat act de măsurile a­­vute in vedere pentru a li se face faţă. ★ D-nii Paul Reynaud, Daladier, Cam­­pineli şi Laurent Eynac, membri ai guvernului, s’au­ inapoiat Sâmbătă la ora 19­45 în. capitală venind . dela Londră, unde au luat, parte la a noua întrunire *•" consiliului suprem de războiu al aliaților. T Rm r»» Director: PAMFIL SEICfi^sU ' REDACIIA ȘI ADMINIS­­ HA | IA Strada Belvedere Wo. 6 TELEFOANELE : Secret. General 4 84 40 Serv. Publicații 8­ 40 84 Redacția politică 3 4­1 88 Tipografia 4.84 48 Sport 5 43 07 Cab. Administr. 3 40 80 Abonamente 4 23 33 Cab. Directorului 4.84 47 Secretariatul jl convorbiri cu Provincia 3.40.86 Proprietar­­iiClireibtul** S. A. R. Trib. Ilfov, Registrul publicațiilor, No. 174 938. Taxa poștală plătită in numerar conf. ord. Dir. Gen. P. T. T. No. 29744 939 Abon.t Anual 700 lei; 7 luni 350 lei; 3 luni 200lei. Instituții Stat și particulare una mie anual. Negocierile econ­o­­mice germano- suedeze STOCKHOLM 29 (Rador). — Ne­gocierile ce se duceau la Stockholm de la începutul săptămânii trecute, în­tre o comisiune guvernamentală ger­mană și una suedeză, cu privire la o serie de chestiuni economice intere­sând Germania și Suedia, au fost încheiate provizoriu, hotărându-se ca ele să fie continuate în curând la Berlin. întrevederile d-lui Crodius la Budapesta BUDAPESTA, 29 (Rador). — Co­respondentul Agenţiei D. N. R. transmite : Ambasadorul Clodius, care se a­­flă la Budapesta, de .Vineri, a avut Luni dimineaţă o întrevedere cu d. Vargas, ministrul de comerţ al Ungariei. Se precizează că au fost exami­nate diferite chestiuni de ordin curent cu privire la plăţi şi la schimburile de mărfuri între Ger­mania şi Ungaria. In cursul după amiezii­, ambasa­dorul Clodius a făcut o vizită con­telui Csaky, ministrul afacerilor străine.

Next