Curentul, mai 1940 (Anul 13, nr. 4387-4417)

1940-05-01 / nr. 4387

de Pasti * a apărut azi, intr’un format sporit de pagini, CU UN SUMAR EXCEPTIONAL b­ea Publicitate In fiecare *1 minimum zece cuv­inte. — In chenar preţul dublu Cereri de serviciu 1 leu cuvântul ORCHESTRA compusă din 5 orbi: 2 viori, acordeon, pian, con­trabas, diseur, caută angajament local de vară. Adresaţi Gavrilă Dorofte, str. locotenent Ghine­­scu 26, prin şoseaua Iancului. GRĂDINAR conducător, cunos­când floricultura, pomicultura şi grădinăria zarzavat caută servi­ciu. Adresa: Geza Müller, Or­şova, str. Mărăşeşti No. 248, 2­334 BUNA stenodactilografă română, lucrări birou, caută serviciul pre­­tenţiuni modeste „Steno“. 2-379 Oferte de serviciu 2 lei cuvântul TANAR român creştin cu şcoală comercială cunoscând limba franceză, germana, caută mare hotel, răspuns cu copii de acte, referinţe şi fotografie la ziar S . B. M. H. B. 2-503 Lecţii si meditaţii 2 lei cuvântul . PSYCHOLOGIA AVANSATA­­Principiile şi metoda de expe­rimentare. Cum se desvoltă pu­terile personale. Cereţi referinţe. CURSURILE Şcoalei Profe­sionale de croit, cusut şi perfec­ţionare „Dionisie Neagoe“ Bu­levardul Maria 47, încep după Duminica Tomii. Cereţi prospec­te. Vânzări ______3 Ini cuvântul VIE POZIŢIE splendidă 4 po­goane şi alta mare vinde Cons­­tantinescu Ploeşti, Rusu Şirianu 12.____________________1—2293 STEAGURI naţionale şi stea­guri Muncă şi Voe bună cu pre­ţuri reduse se găsesc la Cartea Românească. 3—582 ATENȚIUNE 1 Vindem ochelari acordând clienţilor consultaţiuni medicale Fotomina, Academiei 24­30—2748 RACITOARE siste­matice, izolaţie plată, elegante. Maşini bu­cătărie, albe, garan­tate, fabrica Kaukas. Calea Văcăreşti 110. 2—76 VANZARI. Locuri Mamaia Plaje, vilă Techirghiol 27 mobi­late, 2845 metri, 1.000.000. Hotel Traian, portar, Bucu­rești. 2—318 VULPI ARGINTII prețuri con­venabile vinde depozitul strada Robescu fostă Tudor Vladimire­­scu. 1—628 MOBILA FLORENTINĂ avem de vânzare și camioane, produ­sul atelierului nostru de sculp­tură şi tâmplărie, Gheorghe Io­­nescu, str. Romană 63. Telefon 2.86.09. 1­639 FABRICANT, industriaş, mi­lionar deveniţi! Fabricând acasă fără cunoştinţe speciale sau ins­talaţii costisitoare, după instruc­ţiunile şi reţetele noastre, orice articole toaletă, cosmetice, chi­mice, industriale, lacuri, săpu­nuri, cremă ghete, cerneluri, şampanii, lichioruri, siropuri, deseţetirea, aromarea vinurilor, etc. Broşura 155 reţete făcute chimist-expert lei 160, trimit toată ţara. Georgescu, b-dul Eli­­sabeta 12 Bucureşti, 1­608 IAŞI. Vând casă, curte mare Eternitate). Informații str. Ful­ger 12.________ ________1­573 TEREN PREDEAL 500 metri po­ziție frumoasă Constantinescu, Ploeşti, Rusu Şirianu 12. 1­2293 închirieri , lei cuvântul DE ÎNCHIRIAT apartament etaj, 6 camere, bae, dependințe cu 60.000 lei, str. Gramont 21. 3­562 CAUT APARTAMENT 4 camere în „Parcul Cotroceni“. La ziar sub. 1­509 Diverse 3 lei cuvântul * DESINSECTARI prin gazeificare, efect ga­rantat execută nu­mai „Acurateța“. Te­lefon 4.17.64. EFTIN aprovizionează apă de colonie, Pudre, Rujuri, Parfu­­muri, Drogneria „Sfântul Gheor­ghe“. 1—587 CORDOANE, Genți, Portmo­­neuri vindem, executăm eftin reparăm, vopsim „Geamantanul“ Biserica Enei 10. 1—616 " NAFTALINA, Camphor, In­­secticide Lara, contra gândacilor la Drogueria „Sfântul Gheorghe“ _______________________1—587 MARCI DOUA albume, vinde complet numai amatori filatelişti Constantinescu Ploeşti, Rusu Şi­rianu 12.­­ 1­ 2293 VINDEM apartament şi garso­nieră blocul Ştirbey Vodă 23, in­formaţii Telefon 209.69 şi şantier orele 5—7. 1—621 PARCELE pentru loturi de casă parcelare autorizată de Primărie şi Ministerul de Interne cu stră­zi pavate și lumină electrică si­tuate Bulevardul Duca Parcul Colentina plata rate lunare. A­­dresați Ștefan Nicolaescu Victo­riei 31. Telefon 4.74.71. ............................^ 1.634 MAȘINI SCRIS,­­* calculat cumpără, repară conștiincios Atelierul Maşini­lor Scris, Doam­nei 20, Telefon 3.88.00. 2­359 DESPRE vindecarea practică a uzului slab şi sgomotului în urechi, trimite prospect Nemet Mauriţiu, Oradea, Ioan Botao 7. ._______________________1­ 615 ROMOL. Tonal. Instantane. Cea mai eftină sursă. Drogneria „Sfântul Gheorghe“. 1—587 DESPRE vindecarea impoten­ţei (bărbaţii neputincioşi) cereţi broşura lămuritoare. Trimit dis­cret, gratuit. Georgescu, Căsuţa poştală 234 Bucureşti. 1—608 PLOEŞTI cântar „Hess“ oglindă 4 metri p., tejghea­ziic, edecuri, bodegă, băcănii şi cofetărie. Constantinescu Ploeşti Rusu Şi­rianu 12. 1-2293 După expirarea acestui termen, organele fiscale vor proceda la dresarea cuvenitelor acte de con­travenţie.­­ Taxarea acţiunilor la purtător Ministerul finanţelor, având în vedere, că nu toate societăţile au dat declaraţii pentru taxarea ac­ţiunilor la purtător, conform art. 17, aliniat nou introdus prin le­gea modificatoare din 1 Aprilie 1940, a prelungit termenul pentru depunerea declaraţiunilor până la 25 Mai 1940. Curenfi­f ANinTxtir, No. 4387, Miercur­ 1 I M*f ISiff DRUM DE MUNTE AU devenit familiare acesta creste muntoase prin care zăpezile nu s’au topit, cu toate că de jos, de dincolo de pâcla albăstruie ca petrolul, trenurile trimit până la cabana asta primitivă, ţipetele punctualităţii lor. Odinioară luam drumul cel mai scurt, pieptiş, înspre „coliba" confortabilă a Saşilor, unde se pot găsi lucruri de oraş, la masă, şi bucurii de oraş, după masă, când se dau ştirile la radio. Acuma însă am luat alt drum mai ocolit silindu-mă să nu cad în ispita acestor altitudini. Dar şi stâncie pe care le cunoşteam sunt încă pustii, văile podidite de albăstrele mustesc de apa curată a zăpezi­lor, şi dacă n'ai avut prudenţa să iei un buzunar o sticlă cu cogneac sau cu whisky, oboseala şi somnul îşi dau mâna pentru a te face, pentru totdeauna, al florilor. Aşa, după două zile de Inconfortabile deplasări, am coborât într’o dimineaţă către gara cea dintâi ce se află devale, şi am găsit bun, trenul încălzit care aştepta nişte călători improbabili din satele pe unde se mai face foc în sobe, de Paşti. Astfel, după două zile de nespus, oboseli, poposeam un cetate, dornic să-mi regăsesc obiectele personale şi cărţile, capabile să facă, în jurul meu, aer de brad, dacă vreau, sau briza sărată a mărilor, dacă aşa fel e pofta. Cunosc oameni cari se'nnebunesc după călătorii, şi cari au tot­deauna admirabile subiecte de conversaţie . Cum se chiamă, dragă locul aesta unde am văzut noi nişte statui uriaşe, triunghiulare... că am văzut atâtea ţări Încât nu-mi mai aduc aminte — Egiptul... Piramidele... — Aşa e, că bine zici. Piramidele alea... Dar ceea ce a fost frumos tntr’o călătorie nu devine niciodată vorbă sau poveste. Mai plumbuieşte cu tăcere încă unul dintre en­tuziasmale noastre, dar nu se dă în spectacol istorisind. Geaba şi-ar pierde timpul său, şi banii săi, acela care, aruncat cu paraşuta într'un oraş, (oricare din lume), n'ar şti, la răsăritul soa­relui, unde se află, numai privind obrazul oamenilor, privind monu­mentele lor, întrebând frunza copacilor şi fenomenul crepusculului. Ca să-ţi placă o călătorie trebue să fii, mai întâi, un om învăţat. Să fi făcut, în mod mintal, călătoria aceea, de câteva ori, în casa ta, în orele tale de studiu. Nici nu s'ar crede că muntele acesta nu poate fi citit decât tot de oameni învăţaţi. Sunt, în privinţa asta nişte savanţi, ciobanii şi oamenii ţinutului în înfăţişarea lor modestă, cu topoarele de-a spi­narea. Ei ştiu când să urce şi când să coboare. Ştiu cât durează un apus, pe spinările aceea roase de furtună, şi în câtă bucată de drum te poţi întâlni cu ploaia, sau cu uscăciunea. Stă omul călare pe o buturugă în pădure, cioplind, cu faţa la pământ, şi deodată, din se­nin, el se ridică şi pleacă în grabă acasă. Puţin timp, în urma lui, trăsnetul se ia la trântă cu steja­rii, de se tânguie toată pădurea. Am întâlnit în calea mea un astfel de vrăjitor, pe are l-am între­bat cât mai e până la Părânga. — Să mai fie, domnule, încă vre-o doi chilometri și o bucată. Erau, într'adevăr, doi chilometri, dar bucata mai avea și ea încă vre-o cinei... La capătul lor, un mocan mi-a spus că vine furtuna cu zăpadă, iar când ajunsesem jos în mica gară înflorită, deasupra ningea de nu se mai vedea zarea. Romulus Diami Te poţi mândri că eşti ateu? „Şi problema pătratului fă­cut pe ipotenusă ar fi desi­gur şi azi supusă unor aprige discuţiuni, dacă şi această problemă, ca şi poruncile creştine, ar indispune pe mulţi”. Malebranche: Recherche de la vérité. Nu prea de mult, sub vechiul re­gim, la o universitate din ţară dăinuia neînţelegere cam veche. De câţiva ani acolo se încingea regulat discuţia, dacă mai era nevoe, ca la solemnita­tea deschiderii cursurilor să fie pre­cedată de obicinuita sfeştanie. Şi atât de aprinsă era această neînţelegere, in­cât uneori ea era in stare să dea naş­tere şi unor polemici între profesorii universitari. Iată dar, că printr’o asemenea pri­goană, începuse şi la noi să se actua­lizeze oarecum chestiunea religioasă. Şi nu era — cred eu — spre rău a­­ceastă discuţie, aprinsă măcar la în­ceputul fiecărui an şcolar. Căci aiurea, un occident, în timp ce loviturile se îndesesc asupra Bise­ricii, — literatura teologică se îmbo­găţeşte tot mai mult, şi rândurile a­­pologiştilor creştini se îngroaşe în­­tr’una. „Creştinismul — spune Brunetière — născut fiind in persecuţi­uni, a spo­rit prin erezii şi s'a consolidat prin controverse. Numai dacă Biserica creştină n’ar mai avea adversari, ar trebui să desnădăjduim de făgăduelile intemeetorului ei. Dar atâta timp cât va dura lupta, Biserica va trăi“. Şi la noi? La noi, dimpotrivă, ches­tiunea religioasă arareori este astfel scoasă la iveală. Ne­având nici erezii de înfrânt, nici schisme de înlăturat, religia noastră duce — trebue să re­cunoaştem — o viaţă cam lâncedă. Drept aceea, nu s’ar conveni să ne mâhnim nici chiar atunci, când şi la noi am vedea ridicându-se adversari în drumul ortodoxismului. Este însă nemerit — cred eu — să ne tot întrebăm: Pentru ce atâta por­nire in­potriva învăţăturii lui Crist? Practicarea virtuţilor creştine poate oare să aducă vreun rău cuiva? „Religia — spune La Bruyère — este adevărată sau falsă. Dacă ea nu este decât o curată ficţiune, iată, dacă vreţi, 60 de ani pierduţi pentru omul de bine. Alt risc nu este pentru el. Dacă însă, religia este întemeiată nu­mai pe adevăr, vă închipuiţi oare ce înspăimântătoare nenorocire îl aş­teaptă pe omul viţios? Gândul numai la relele ce el şi le prepară, îmi tul­bură închipuirea“. Şi în altă parte: „Aşi vrea să văd un om sobru, moderat, cast, drept, mărturisind, că nu este Dumnezeu. Ar vorbi cel puţin fără interes, dar a­­cest om nu se găseşte“. Totuşi Biserica nu este lipsită de adversari. Este, se vede, un interes, un mare interes, ca să se lovească într’însa. Aşa de pildă, comuniştii de mult se canonesc să dărâme credinţa religi­oasă. Şi, desigur, numai pentru că în­văţătura creştină, predicând resemna­rea şi înfrângând dorinţele de răz­vrătire, stă în drumul acestor adver­sari ai ordinei sociale, după cum o higienă, care ar fi în stare să stâr­pească molimele, — ar sta în drumul decoratorilor de pompe funebre. „ Nici o doctrină — spune Saveleye — nu e mai bine Întocmită ca mate­rialismul ateu pentru a umple inimile lucrătorilor de furie şi ură în contra ordinei sociale. De aceea îl adoptă şi SI propagă apostolii răzvrătirii. Aşa se explică,, pentru ce, oridecâteori s'a ridicat steagul anarhiei, întâia grije a demagogilor a fost, ca să-şi Îndrepte loviturile asupra Bisericii". Dar unii oameni cu inaltă învăţătu­ră, ce interes să aibă, ca să susţină cu ostentaţie necredinţa? Şi aceştia declarându-se partizani ai moralei independente, ei te gră­besc să-şi afişeze — cred eu — necre­dinţa poate şi pentru că sunt prea mândri pentru a nu se lepăda de o doctrină, care, — chiar după mărtu­risirea lui Voltaire, — „te sileşte să crezi la fel cu cele mai inculte şi mai Înapoiate făpturi om­eneşt"­Este, aşa­dar, şi aci un interes, dar un interes izvorât numai din trufaşa pornire de a eşi la răspântie, ca să strigi, că tu om cu înaltă cultură nu ai vrea să te cufunzi in gloata prosti­­mei, care bătătoreşte calea bisericii Şi apoi nici mnai este cuiva cu pu­tinţă să ne probeze că nu există Dum­nezeu. Căci cu mintea, cu raţiunea, oricât l-ai căuta pe Dumnezeu, nu-l găseşti..— cu inima însă, dacă îl cauţi, îl găseşti îndată. A crede este una; a şti, este alta „ Ştiu, că două şi cu două fac patru. — spune Brunetière. Şi cred că este un Dumnezeu ” Aşa fiind, putem spune, că un om credincios se naşte cu­­aptitudinea de a crede, pe când cel necredincios se naşte cu inaptitudinea de a crede. In orice caz, motiv nu ar avea cel necredincios, — oricât ar fi el de în­văţat, —• să se mândrească, şi pentru că nu ar vrea să se închine lui Dum­nezeu. M. MIHĂILEANU-Piteşti S'a stins din viaţă cântăreaţa italiană Luiza Tetrazzini ROMA 28 (Rador). — Celebes cân­­tăreaţă italiană Luisa Tetrazzini a încetat din viaţă Într’o clinică din Milano, în urma unei congestii pul­monare. Născută la Florenţa în anul 1871, Luisa Tetrazzini a debutat la vârsta de 16 ani, jucând apoi pe toate prin­cipalele scene din America, Rusia, Germania, Italia, Anglia şi Franţa, repurtând pretutindeni mari succete. In cariera sa a trecut de 64 de ori Oceanul Atlantic, fiind favorita iubi­torilor de muzică din America. Din lumea filmului nu are senzaţie. Moda din Holywood, pretinde turbane: fiecare rochie îşi are turbanul ei, fie din materialul ro­chiei, fie dintr’o culoare care se a­­sortează. Pantofi ortopedici — păr negru şi tenn, alb — iată deviza mo­dei din Hollywood. Casele de film, americane pretind starurilor lor părul negru. Aceasta în urma faptu­lui şi succesului pe care l-a obţinut „blonda” Jean Benett vopsindu-şi părul. Carole Lombard, a devenit o bucătăreasă excelentă, cel puţin aşa afirmă soţul ei Clark Gabie. Loreta Young, şi James Stewart sunt adesea vă­zuţi Împreună, acum vor fi văzuţi şi într’un film de M G. M. Virginia Field, cunoscuta actriţă de pe Brodway , a fost angajată la Hollywood. Resul­tatul? Virginia s’a logodit cu Richard Greene. Sylvia Sidney, care de când e mamă, s’a retras din cinematograf, va reapare într’un film alături de George Raft, logod­nicul Normei Shearer. James Gagney, este eroul principal, într’un film de gangsteri. Alături de el vom revedea pe George Raft. „Inimioara mea” este titlul filmului în care Irene Dune, reapare încă in sezonul acesta. Jeannette Blae Donald va apare în curând intr’un film de DOBROGEA ROMANEASCA Conferinţa d-lui profesor Brătescu D. prof. Constantin Brătescu, a con­ferenţiat, la Fundaţia Carol I, des­pre: „Câteva consideraţii geografice asupra Dobrogei”. D-sa arată că de 20 ani Încoace a acumulat în revista „Analele Dobro­gei” şi mai cu seamă in cele cinci volume festive, două din 1928 şi trei din 1938, o mare bogăţie de material pentru cunoaşterea acestei provincii, fie ca studii personale, fie ca studii ale colaboratorilor revistei. Ce este Dobrogea din punct de ve­dere geografic? Mai întâi, dacă o pri­vim pe hartă, sau din sborul unui avion, o vedem sub chipul unei pe­ninsule adânc intrate în corpul oval al ţării noastre. In vechime se numea Scythia mi­nor, graţie unei minorităţi de Sciţi, cari au stăpânit prin părţile Manga­liei şi Cavariei. In evul mediu a luat numele de Dobrogea care în sens popular însemnează numai stepa Constanţei­ şi Caliacrei, iar în sens istoric şi cărturăresc, însemnează toa­tă ţara dela Dunăre la Mare până la cumpăna apelor ce domină văile opuse ale Provadiei şi Lomului Alb. Numele ar deriva de la un oarecare derpot bizantin Dobrotici, a cărui ori­gine este discutată şi i-a fost dat de turci (Dobrugi­illi) şi de documentele româneşti (Terratum Dobroticii Des­­potus) ale lui Mircea cel Bătrân. Dobrogea mai este şi un podiş. Do­brogea e înaltă in interior şi e încon­jurată pe margini de depresiuni în­tinse, la­­ e depresiunea Câmpiei române, cauzată de falia dunăreană, în lungul căreia placa de sub câmpie s’a scufundat la mare adâncime, lă­sând să invadeze marea în chip de golf, redus mai apoi în lac și în cele din urrm­pă transformat în șes prin sedimentarea râurilor Carpato-balca­­nice şi a vânturilor care au depus lu­tul galben; la nord e depresiunea moldo-basarabeană, cauzată de falia Focşani-Galaţi-Tulcea, Mahmudia, in lungul căreia placa dela miazănoapte s’a scufundat şi a trecut prin aceleaşi faze de evoluţie e® şi câmpia română; la răsărit, marea Neagră cuibărită in­­tr’o imensă depresiune provocată de încovoierea scoarţei spre adâncurile acestei mări, iar la sud larga vale a Provadiei, ce se deschide la Varna şi care, în trecut, a fost un golf de mare ce înainta adânc un uscat până la Suiltanlar, in urma unor fracturi şi scufundări ale scoarţei, în cuprinsul văii. Din vechiul golf n’au rămas as­tăzi decât cel două limane Devina. Acesta e podişul întreg. Prin această poziţie geografică Do­brogea devine cheia vieţii economice şi politice a statului din Carpaţi. Cine stăpâneşte Dobrogea, poate anihila circulaţia economică pe Dunăre şi are in mână exportul principal al avuţiei româneşti, dar exercită o in­fluenţă nefastă şi asupra vieţii poli­tice a ţării din umbra Carpaţilor. In încheiere, conferenţiarul atrage atenţia asupra necesităţii unei coloni­zări intense a provinciei cu elemnte destoinice româneşti pe urma emi­grării benevole a turcilor şi paralel cu românizarea regiunii, asupra ne­voii de a schimba toponimia, trecând peste argumentul invocat de alţii al păst­ării caracterului istoric (turcesc), „căci un popor care nu ştie să impri­me pecetea personalităţii sale asupra unui pământ înstrăinat şi readus la sânul patriei şi să desvolte aci o ci­vilizaţie originală, nu poate fi socotit vrednic de misiunea mare ce i-o dă prezenţa sa la gurile marelui fluviu şi la ţărmul mării”. P. T. T. Sub conducerea unui comitet de administraţie prezidat de d. g-ral Şt. Căţoiu, director general P. T. T. şi a unui comitet de redacţie, apare o nouă revistă ştiinţifică, economică, literară şi informativă (proprietatea direcţiunei generale P. T. T.). Numărul 3-4 pe lunile Martie-A­­prilie aduce un bogat material sub semnăturile d-lor : Gh. Dem. Cio­can ; ing. A. D. și C. T. ; ing. Con­stantinescu ; Gh. Neacşu ; ing. Gr. Gh. Ionescu ; dr. V. Boieriu ; P. An­­ghel; V. Atanasiu ; V. Gârdu ; dr. Ion C. Ivănescu ; dr. I. Ionescu ; ing. S. Condrea ; N. I. Bontaş ; C. Ignă­­tescu ; d-ra Magda Raiu; d. B. B. Cedaa; C. Daltă. SPECTACOLELE CAPITALEI Calendar Marţi 30 Aprilie CAT.: S­tele Paşti 8f. Ap. Iacob. CAT.: Sf. Costagiu. PROT.: Eutropiu, ISR.: 22 Nissan MUS. : 22 Rebi­el-Aven. Teatre OPERA ROMANA (Piaţa­­ Măriei neamt) mat­: „Bărbierul din­­Se­villa” seara : „Faust”. NAŢIONAL (Calea Victoriei) matineu „Ion al Vădanei” seara: „Magda”. STUDIO (Piaţa Am­zei) matineu: „Acolo departe” seara­: „Luna vi­novată”. REGINA MARIA (Spl. Independenţii) matineu: „Amorul e francez” sea­ra: „Papă se lustrueşte” COMEDIA (Pasaj. Comedia): matineu şi seara: „Un băiat de viaţă”. SĂRINDAR (Sărindar): matineu şi seara: „Omul care s’a jucat cu­­viaţa”. ALHAMBRA (str. Sf. Dumitru): seara: „Moartea civilă”. SAVOY (calea Victoriei): matineu şi seara: „Radio Tănase”. LIGA CULTURALA (B-dul Schitu Măgurescu) matineu: „Căsătoria” seara „îmbrăcaţi pe cei goi”. MUNCA ŞI VOE BUNA (str. Ura­nus) matineu: „Mihail” seara: „Slu­gă la doi stăpâni”. Cinematografe.­ ARO (Bd. Tache Ionescu): „Omul cu masca de fier" cu Joah Benett şi complectarea Armatele generalului Wey gând. SCALA (B-dul Tache Ionescu): „Ade­văr cu orice preţ“ cu Raimu şi Jacqueline Delubac. Jurnal Para­mount.­­ CARTON (Bd. Brătianu): „Cavalcada Hollywoodului" cu Ance Faye şi cu Bran şi Lan. Jurnal nou de răz­­murdare” cu James Cagney. CAPITOL (B-dul Elisabeta) : „Cei 4 cavaleri“ film tehnicolor şi ultimele jurnale. REGAL (B-dul Elisabeta): „Beau Gest­” cu Gary Cooper. TRIANON (Bd. Elisabeta): „Zenobia“ cu Bran și Lau. Jurnal nou de răz­boi. FEMINA (B-dul Elisabeta): .JFlicele d-nei Masters“ cu surorile Lane. SELECT (Calea Victoriei): „Vulpea argintie”, cu Tyrone Power. ELYSEE (Str. Doamnei) : „Ultima a­­ventură a lui Sherlock Holmes“ şi „Gorilla". A. R. P. A.: „S. O. S. Carfax" operă complectă, seria l-a şi n-a. PALAS BD. (Bd. Elisabeta): „Caval­cada fantastică". ROXY (Str. Lipscani): „îngeri cu feţe umidare" cu James Cogney. FORUM (Bd. Elisabeta): „Miezul nopţii" şi „Sudan". FEMINA (Bd. Elisabeta)­: „Viena cântă, „Viena dansează" şi eomplec­■ tare. . , . . . BIZANTIN (Bd­. Elisabeta) : „O, noap­te de pomină" şi „Umbra morţii". NIRSA (Intrarea Zalomit): „Se aprind făcliile" şi „D-l.şi D-na detectiv". OMNIA (Bd. Schitu Măgureanu): ..Razia" şi „Linia .Siegfried". RIALTO (Bd. Carol): „Dragostea mea te chiamă" şi „Ultima noapte". VOLGA (Dorobanţi): „Vestul sălba­tic" şi „Secretul Mării Roşii". FRANKLIN (Ateneul Român): „An­tanta cordială“ şi „Manuela“. MODEL (Piaţa Dr. Botescu): „Ves­­tul sălbatec” şi „Beţia aurului". VOLTA (Buzeşti): „Iarmarocul" şi „Olimpiada sovietică”. MARCONI (Cal. Griviţel): „Sudan“ şi „Tom şi Buster la cabaret“. Tru­pa de reviste D’Ayol, MARNA (Calea Griviţei)„ de la Notre Dame” şi viste. DIANA (Calea Griviţel): celor trei muşchetari” prectă LIA (Griviţel): „Se aprind’­făcli­e“ şi Ra'Ziu'1 TRIUMF (Griviţel): „O noapte pomină" şi „Cei trei muschei. TOMIS (cal. Călăraşi): „Gorila” „Svăpăiata" AMERICAN (Moşilor) : „Vrăjit din Oz" şi Flota britanică. SPLENDID (Moşilor): „Cocoşatul de la Notre Dame". Jurnal. MIORIŢA (Moşilor): „Viaţa e un joc" şi „Ultima aventură a lui Sherlock Holmes". ODEON (11 Iunie): „Ultima aven­­tură a lui Sherlok Holmes“ şi ..O a­­ventură disperată". RAHOVA (Rahovei): „Vrăjitorul din Oz“ şi „Andy Hardy milionar". AIDA (Cal. Rahovei): „Brigada nor­dului“ şi „Nu sunt criminal“. NERO (Şerban Vodă): „Dragostea mea te chiamă“ şi „Ultima noapte“. PARIS (Rahovei) : „Cruciadele" operă complectă. Jurnal Românesc. GLORIA (Văcăreşti): „Ispitele tru­pului” şi „Copilul domnişoarei". IZBANDA (Văcăreşti): „Vrăjitorul din Oz" şi Flota Britanică". MILANO (Călăraşi): „Ispitele tru­­pului“ şi Copilul domnişoarei" REX (Dudeşti): „Andy Hardy milio­nar" şi „Eroul din Far-West“ şi fil­mul in relief. LUCIFER (Dudeşti) : „Brigada nor­­dului" şi „Nopţi de groază". EDISON (Dudeşti): „Vestul sălba­­tec" şi „La capătul pământului". PACHE (Mătăsari) : „O noapte de pomină” şi „Pumnul de fier”. VENUS „Aventurile celor trei muş­­chetari” operă complectă BARCELONA (Măgurele) : „Tarzan în exil" şi Complectări colorate. LIZEANU (Str. Lizeanu): „Albă ca zăpada" şi Prizoniera din Sing. Sing“. CARMEN (Dudeşti): „Când felina­rele se sting“ şi „Allo Ha­way". FLORIDA (Bd. Ferdinand) : „Vestul sălbatec" şi „Secretele Mării Roşii". VOLGA (Dorobanţi) : „Vestul sălba­tec" şi „Secretele Mării Roşii" şi „Cavalcada fantastică". UNIREA (Filantropia): „Visul unei prinţese" şi „Lordul Jeff". DACIA (Şos. Ştefan cel Mare): „A­­venturile celor trei muşchetari“, o­­peră complectă. UNIC (Filantropia): „Raeia" en Wallace Berry şi „Se aprind fă­cliile". ILEANA (Avrig) : „Aventurile celor trei muşchetari", operă completă. COTROCENI (Cotroceni): „Visul no­uei Prinţese” şi „Union Pacific". PAX (Rahovei): „Golgotha". NONI (13 Septembrie): „Cazacii" şi „Atenţie d-le profesor". DICHItî (Romană) : „Adio D-le Chips" şi „Desmoşteniţii scurtei". GRAND (Crângaşi): „Pentru Patrie“ şi „Spaima indienilor". Aventurii« Ură com- Marţi 30 Aprilie 1940 RADIO-ROMANIA 1875 m. 150 kw. 160 kHz. RADIO-BUCUREŞTI . , 864,5 m. 12 kw. 825 kHz. 12. Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Taraful Ion Matache; Dragoste Teisănească; Nistrule pe malul tău (voce: Măriuca Matache); Hora din Muscel; Dă-i Doamne şi omului (voce: Mataehe); Ca la Breaza De'nsurat m’aş însura (voceri Măriuca­­ Mataehe); Pe­trecerea dea Stâlpeni (voce: Mataehe); învârtită­­ din Ardeal; Pe deasupra ca­sei mele; Ajungă-te Leano, ajungă (vo­ce: Măriuca Mataehe); Sârbe ameste­cate din Argeş; Brâuleţul fetelor. 13. Jean Moscopol (voce acomp.­ la pian de Gaston Ursu).: Romanţe de emi şi de azi: Amor! de Ionel Fernie; De-ai fi rămas, de V. Citov; Era prin Mai, de Alfred Freden; Dacă vei re­greta cândva de M. Alexe şi J. Mosco­pol; ' In seara aceea am plâns întâia oară, de­ H. Mălineanu. 13.20: Ora: SPECTACOLE; Ştiri ar­tistice şi culturale; Snort. 13.30: Orchestra Petrică Motoi: Sub balconul tău, mandolină de Drigo; Ba­lul fluturilor, vals intermezzo de Meyer; Nu spune nu, tango.de Anghel Bădescu; Un cântec vechiu, romanţă: O mia bella florentina, tango,de Ion Vasilescu; Oiţă, Mioriţă, Lie, lie, He şi De la mine la Ploeşti, cântece româneşti de Mişu Constantinescu. 14 . Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului Orches­trei Petrică Moţoi; voce: Ioana Radu: Cântece din toate ţinuturile; Bobocel de la fereastră şi Pe deal pe la Cornă­­ţel (voce: Ioana Radu); Două hore din Prahova; Pelin beau, pelin mănânc (Voce: Ioana Radu); ‘Icoană sfântă, ro­manţă de Martin Vereşan şi Două Ţa­rine de la Abrud: Coboară putică, co­boară şi Di, di, di murgule di. (voce: Ioana Radu); Romanţe şi Arii naţionale 15. Radio-jurnal; Publicaţii; Varietăţi-19: Ora; Mersul vremii. 19.02: Hora noastră (discuri). 19.55: Radio-jurnal în limba ma­ghiară. 20.05: Armindenii, de prof. Romulus Vuia. 20.15: Concert oferit de casa de par­­fumerie „Richard Hudnut“. 20.45: Radio-jurnal (I). 21: Orchestra simfonică Radio, dirij. de Ion Ghiga; Suită poetică de Dvorak; a) Preludiu; b) Polca; c) Romanţă; d) Furiant; Vârtelniţa .Omfalei, poem simfonic , de Saint-Saëns. 21:30: D-na Flanca Cristofareanu (vo­ce): O poemă de Rabindranath Tagore, muzică de AlfanoriLa luna prigioniera de Recii; Dolores de Anteni Manzocci ; Sara ver­che sara. de Renato Avena; Tristezza. de Tosti. 21.50 : Continuarea concertului Or­chestrei simfonice Radio, dirij. de Ion Ghiga; Rapsodia II-a în re major de George Enescu; Moldova, uvertura de Caudella. 22.10: Radio-jurnal (II); Sport. 22.30: Concert 4® vioară—Sandu Al­­bu: Sonatina, de Paul Constantinescu ; Hora si Rondo din suita I, pentru vioa­ră, de D Cuclin; Melodii populare, de Sandu Albu; Dans țărănesc de Dim­i­­trescu; Doina codrului de Montia-Albu; Bagatela, de­ Scărlătescu. 23. Muzică din filme (discuri). 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză și italiană. RADIO CHISINAU 212,8 m. 20 kw. 14. Ora. Concert de prânz — Tara­ful de lăutari basarabeni Alexandru Heraru din Chișinău. Arii nationale.. 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Jazzul „Dinamik" din Chișinău, cond. de Charles Breitbart; Dinamik, swing de Zecea; Tu solamento tu, slow, de Frustaci; Disco roto, fox de Falei ; Nostalgie, slow de Conti; Fox de Sera­­prini; Slow de Barzizza; Fox de Re­ger; Rumba de Ortuso;­­Canaglia, fox de Saraceni. 15.15: închiderea emisiunii de prânz. 21. Ora. Concert de seară — D-ra Elena Motoi (voce): Foaie verde tufă­­niţă, de Mihăilescu-Toscani; Mândruli­­ţă de la munte, de Gh. Ştefănescu; Tur­turea, de Brediceanu; Frunzuliţă stub de baltă, de Mihail Bârcă; Pe sub flori mă lugănai, de Brediceanu; Astăzi bură de Mihăilescu-Tescani. 21.20: Selecţiuni din operetele lui Lehar (discuri). 22: Radio-jurnal. 22.15: Muzică variată uşoară (discuri). 23: închiderea emisiunii. A murit cunoscutul lăutar Imre Mafhyary BUDAPESTA, 28 (Redor). — Cu­noscutul şef de taraf de lăutari ţi­gani, Imre Magyary, a încetat din viață in vârstă de 48 ani. — isid­eia^ei aidioi—•­FMHi de servicii Marți 30 ApHIie A Albint. Str C A Rosetti 27. Tel. 2.78.23; G Ramașcan. B-dul Albert I 37. Tel 417.94. Farm L Popovici Ca­lea Grivițe: 2­3. Farrr Shunds (A. Walzer). Piața Buzesti 45 Tel 4­23 14; Vasile Manolescu (G Mavtematii. Calea Victoriei 169. Te) 3 P­­. Gh Urseanu (Lucia Costin), B-dul Take Ionescu 12. Tel 2 86 22; Ovidiu Niculescu (Gru­m­­baum). Calea Călărașilor 126. Tel 4.17.32; Elena Enescu Dr Soreni B-dul Pache 111; St . Cornel (M Grümr­baum). Calea Văcărerii 63. Tel 4 34 97;­­ Valeriu, Str 11 Iunie 65. Tel 3 65 94; Mihail Rusu, Sos Giurgiului 9-11. Tel. 4.63.21; Farm Birmănescu (St Geor­gescu), Calea Rahovei 50. Farm .An­tim“, (N Fischmanl Str Sf-tii Apostoli 52. Tel 3.65 40. Farm Moldoveanu He­răstrău, Ecaterina Teodorescu Militari, Bd I. Gh Duca 16 Tel 5 57 93. L Roşeanu, Sos Crângaşi 49- Alexandrina Bărbieru, Calea Dudeşti 258. Tel. 4.3135; Gh. Gavriliu (Ana Botez) șos. Pantelimon 221, Tel 2,13­71 Tita Săn­­dulescu Dr Hamal Prelung 13 Sep­tembrie 2. Tel. 5.0135 Elena Maximoiu, Parcul Rahovei; Teodosiu Eugenia Ziui, Colentina, Str Regina Maria 13 Tel. 2 24.30; Farm .Sf Cruce“, Elene Grossu, Băneasa, Tel. 3,74­32.

Next