Curentul, mai 1940 (Anul 13, nr. 4387-4417)
1940-05-01 / nr. 4387
de Pasti * a apărut azi, intr’un format sporit de pagini, CU UN SUMAR EXCEPTIONAL bea Publicitate In fiecare *1 minimum zece cuvinte. — In chenar preţul dublu Cereri de serviciu 1 leu cuvântul ORCHESTRA compusă din 5 orbi: 2 viori, acordeon, pian, contrabas, diseur, caută angajament local de vară. Adresaţi Gavrilă Dorofte, str. locotenent Ghinescu 26, prin şoseaua Iancului. GRĂDINAR conducător, cunoscând floricultura, pomicultura şi grădinăria zarzavat caută serviciu. Adresa: Geza Müller, Orşova, str. Mărăşeşti No. 248, 2334 BUNA stenodactilografă română, lucrări birou, caută serviciul pretenţiuni modeste „Steno“. 2-379 Oferte de serviciu 2 lei cuvântul TANAR român creştin cu şcoală comercială cunoscând limba franceză, germana, caută mare hotel, răspuns cu copii de acte, referinţe şi fotografie la ziar S . B. M. H. B. 2-503 Lecţii si meditaţii 2 lei cuvântul . PSYCHOLOGIA AVANSATAPrincipiile şi metoda de experimentare. Cum se desvoltă puterile personale. Cereţi referinţe. CURSURILE Şcoalei Profesionale de croit, cusut şi perfecţionare „Dionisie Neagoe“ Bulevardul Maria 47, încep după Duminica Tomii. Cereţi prospecte. Vânzări ______3 Ini cuvântul VIE POZIŢIE splendidă 4 pogoane şi alta mare vinde Constantinescu Ploeşti, Rusu Şirianu 12.____________________1—2293 STEAGURI naţionale şi steaguri Muncă şi Voe bună cu preţuri reduse se găsesc la Cartea Românească. 3—582 ATENȚIUNE 1 Vindem ochelari acordând clienţilor consultaţiuni medicale Fotomina, Academiei 2430—2748 RACITOARE sistematice, izolaţie plată, elegante. Maşini bucătărie, albe, garantate, fabrica Kaukas. Calea Văcăreşti 110. 2—76 VANZARI. Locuri Mamaia Plaje, vilă Techirghiol 27 mobilate, 2845 metri, 1.000.000. Hotel Traian, portar, București. 2—318 VULPI ARGINTII prețuri convenabile vinde depozitul strada Robescu fostă Tudor Vladimirescu. 1—628 MOBILA FLORENTINĂ avem de vânzare și camioane, produsul atelierului nostru de sculptură şi tâmplărie, Gheorghe Ionescu, str. Romană 63. Telefon 2.86.09. 1639 FABRICANT, industriaş, milionar deveniţi! Fabricând acasă fără cunoştinţe speciale sau instalaţii costisitoare, după instrucţiunile şi reţetele noastre, orice articole toaletă, cosmetice, chimice, industriale, lacuri, săpunuri, cremă ghete, cerneluri, şampanii, lichioruri, siropuri, deseţetirea, aromarea vinurilor, etc. Broşura 155 reţete făcute chimist-expert lei 160, trimit toată ţara. Georgescu, b-dul Elisabeta 12 Bucureşti, 1608 IAŞI. Vând casă, curte mare Eternitate). Informații str. Fulger 12.________ ________1573 TEREN PREDEAL 500 metri poziție frumoasă Constantinescu, Ploeşti, Rusu Şirianu 12. 12293 închirieri , lei cuvântul DE ÎNCHIRIAT apartament etaj, 6 camere, bae, dependințe cu 60.000 lei, str. Gramont 21. 3562 CAUT APARTAMENT 4 camere în „Parcul Cotroceni“. La ziar sub. 1509 Diverse 3 lei cuvântul * DESINSECTARI prin gazeificare, efect garantat execută numai „Acurateța“. Telefon 4.17.64. EFTIN aprovizionează apă de colonie, Pudre, Rujuri, Parfumuri, Drogneria „Sfântul Gheorghe“. 1—587 CORDOANE, Genți, Portmoneuri vindem, executăm eftin reparăm, vopsim „Geamantanul“ Biserica Enei 10. 1—616 " NAFTALINA, Camphor, Insecticide Lara, contra gândacilor la Drogueria „Sfântul Gheorghe“ _______________________1—587 MARCI DOUA albume, vinde complet numai amatori filatelişti Constantinescu Ploeşti, Rusu Şirianu 12. 1 2293 VINDEM apartament şi garsonieră blocul Ştirbey Vodă 23, informaţii Telefon 209.69 şi şantier orele 5—7. 1—621 PARCELE pentru loturi de casă parcelare autorizată de Primărie şi Ministerul de Interne cu străzi pavate și lumină electrică situate Bulevardul Duca Parcul Colentina plata rate lunare. Adresați Ștefan Nicolaescu Victoriei 31. Telefon 4.74.71. ............................^ 1.634 MAȘINI SCRIS,* calculat cumpără, repară conștiincios Atelierul Maşinilor Scris, Doamnei 20, Telefon 3.88.00. 2359 DESPRE vindecarea practică a uzului slab şi sgomotului în urechi, trimite prospect Nemet Mauriţiu, Oradea, Ioan Botao 7. ._______________________1 615 ROMOL. Tonal. Instantane. Cea mai eftină sursă. Drogneria „Sfântul Gheorghe“. 1—587 DESPRE vindecarea impotenţei (bărbaţii neputincioşi) cereţi broşura lămuritoare. Trimit discret, gratuit. Georgescu, Căsuţa poştală 234 Bucureşti. 1—608 PLOEŞTI cântar „Hess“ oglindă 4 metri p., tejgheaziic, edecuri, bodegă, băcănii şi cofetărie. Constantinescu Ploeşti Rusu Şirianu 12. 1-2293 După expirarea acestui termen, organele fiscale vor proceda la dresarea cuvenitelor acte de contravenţie. Taxarea acţiunilor la purtător Ministerul finanţelor, având în vedere, că nu toate societăţile au dat declaraţii pentru taxarea acţiunilor la purtător, conform art. 17, aliniat nou introdus prin legea modificatoare din 1 Aprilie 1940, a prelungit termenul pentru depunerea declaraţiunilor până la 25 Mai 1940. Curenfif ANinTxtir, No. 4387, Miercur 1 I M*f ISiff DRUM DE MUNTE AU devenit familiare acesta creste muntoase prin care zăpezile nu s’au topit, cu toate că de jos, de dincolo de pâcla albăstruie ca petrolul, trenurile trimit până la cabana asta primitivă, ţipetele punctualităţii lor. Odinioară luam drumul cel mai scurt, pieptiş, înspre „coliba" confortabilă a Saşilor, unde se pot găsi lucruri de oraş, la masă, şi bucurii de oraş, după masă, când se dau ştirile la radio. Acuma însă am luat alt drum mai ocolit silindu-mă să nu cad în ispita acestor altitudini. Dar şi stâncie pe care le cunoşteam sunt încă pustii, văile podidite de albăstrele mustesc de apa curată a zăpezilor, şi dacă n'ai avut prudenţa să iei un buzunar o sticlă cu cogneac sau cu whisky, oboseala şi somnul îşi dau mâna pentru a te face, pentru totdeauna, al florilor. Aşa, după două zile de Inconfortabile deplasări, am coborât într’o dimineaţă către gara cea dintâi ce se află devale, şi am găsit bun, trenul încălzit care aştepta nişte călători improbabili din satele pe unde se mai face foc în sobe, de Paşti. Astfel, după două zile de nespus, oboseli, poposeam un cetate, dornic să-mi regăsesc obiectele personale şi cărţile, capabile să facă, în jurul meu, aer de brad, dacă vreau, sau briza sărată a mărilor, dacă aşa fel e pofta. Cunosc oameni cari se'nnebunesc după călătorii, şi cari au totdeauna admirabile subiecte de conversaţie . Cum se chiamă, dragă locul aesta unde am văzut noi nişte statui uriaşe, triunghiulare... că am văzut atâtea ţări Încât nu-mi mai aduc aminte — Egiptul... Piramidele... — Aşa e, că bine zici. Piramidele alea... Dar ceea ce a fost frumos tntr’o călătorie nu devine niciodată vorbă sau poveste. Mai plumbuieşte cu tăcere încă unul dintre entuziasmale noastre, dar nu se dă în spectacol istorisind. Geaba şi-ar pierde timpul său, şi banii săi, acela care, aruncat cu paraşuta într'un oraş, (oricare din lume), n'ar şti, la răsăritul soarelui, unde se află, numai privind obrazul oamenilor, privind monumentele lor, întrebând frunza copacilor şi fenomenul crepusculului. Ca să-ţi placă o călătorie trebue să fii, mai întâi, un om învăţat. Să fi făcut, în mod mintal, călătoria aceea, de câteva ori, în casa ta, în orele tale de studiu. Nici nu s'ar crede că muntele acesta nu poate fi citit decât tot de oameni învăţaţi. Sunt, în privinţa asta nişte savanţi, ciobanii şi oamenii ţinutului în înfăţişarea lor modestă, cu topoarele de-a spinarea. Ei ştiu când să urce şi când să coboare. Ştiu cât durează un apus, pe spinările aceea roase de furtună, şi în câtă bucată de drum te poţi întâlni cu ploaia, sau cu uscăciunea. Stă omul călare pe o buturugă în pădure, cioplind, cu faţa la pământ, şi deodată, din senin, el se ridică şi pleacă în grabă acasă. Puţin timp, în urma lui, trăsnetul se ia la trântă cu stejarii, de se tânguie toată pădurea. Am întâlnit în calea mea un astfel de vrăjitor, pe are l-am întrebat cât mai e până la Părânga. — Să mai fie, domnule, încă vre-o doi chilometri și o bucată. Erau, într'adevăr, doi chilometri, dar bucata mai avea și ea încă vre-o cinei... La capătul lor, un mocan mi-a spus că vine furtuna cu zăpadă, iar când ajunsesem jos în mica gară înflorită, deasupra ningea de nu se mai vedea zarea. Romulus Diami Te poţi mândri că eşti ateu? „Şi problema pătratului făcut pe ipotenusă ar fi desigur şi azi supusă unor aprige discuţiuni, dacă şi această problemă, ca şi poruncile creştine, ar indispune pe mulţi”. Malebranche: Recherche de la vérité. Nu prea de mult, sub vechiul regim, la o universitate din ţară dăinuia neînţelegere cam veche. De câţiva ani acolo se încingea regulat discuţia, dacă mai era nevoe, ca la solemnitatea deschiderii cursurilor să fie precedată de obicinuita sfeştanie. Şi atât de aprinsă era această neînţelegere, incât uneori ea era in stare să dea naştere şi unor polemici între profesorii universitari. Iată dar, că printr’o asemenea prigoană, începuse şi la noi să se actualizeze oarecum chestiunea religioasă. Şi nu era — cred eu — spre rău această discuţie, aprinsă măcar la începutul fiecărui an şcolar. Căci aiurea, un occident, în timp ce loviturile se îndesesc asupra Bisericii, — literatura teologică se îmbogăţeşte tot mai mult, şi rândurile apologiştilor creştini se îngroaşe într’una. „Creştinismul — spune Brunetière — născut fiind in persecuţiuni, a sporit prin erezii şi s'a consolidat prin controverse. Numai dacă Biserica creştină n’ar mai avea adversari, ar trebui să desnădăjduim de făgăduelile intemeetorului ei. Dar atâta timp cât va dura lupta, Biserica va trăi“. Şi la noi? La noi, dimpotrivă, chestiunea religioasă arareori este astfel scoasă la iveală. Neavând nici erezii de înfrânt, nici schisme de înlăturat, religia noastră duce — trebue să recunoaştem — o viaţă cam lâncedă. Drept aceea, nu s’ar conveni să ne mâhnim nici chiar atunci, când şi la noi am vedea ridicându-se adversari în drumul ortodoxismului. Este însă nemerit — cred eu — să ne tot întrebăm: Pentru ce atâta pornire inpotriva învăţăturii lui Crist? Practicarea virtuţilor creştine poate oare să aducă vreun rău cuiva? „Religia — spune La Bruyère — este adevărată sau falsă. Dacă ea nu este decât o curată ficţiune, iată, dacă vreţi, 60 de ani pierduţi pentru omul de bine. Alt risc nu este pentru el. Dacă însă, religia este întemeiată numai pe adevăr, vă închipuiţi oare ce înspăimântătoare nenorocire îl aşteaptă pe omul viţios? Gândul numai la relele ce el şi le prepară, îmi tulbură închipuirea“. Şi în altă parte: „Aşi vrea să văd un om sobru, moderat, cast, drept, mărturisind, că nu este Dumnezeu. Ar vorbi cel puţin fără interes, dar acest om nu se găseşte“. Totuşi Biserica nu este lipsită de adversari. Este, se vede, un interes, un mare interes, ca să se lovească într’însa. Aşa de pildă, comuniştii de mult se canonesc să dărâme credinţa religioasă. Şi, desigur, numai pentru că învăţătura creştină, predicând resemnarea şi înfrângând dorinţele de răzvrătire, stă în drumul acestor adversari ai ordinei sociale, după cum o higienă, care ar fi în stare să stârpească molimele, — ar sta în drumul decoratorilor de pompe funebre. „ Nici o doctrină — spune Saveleye — nu e mai bine Întocmită ca materialismul ateu pentru a umple inimile lucrătorilor de furie şi ură în contra ordinei sociale. De aceea îl adoptă şi SI propagă apostolii răzvrătirii. Aşa se explică,, pentru ce, oridecâteori s'a ridicat steagul anarhiei, întâia grije a demagogilor a fost, ca să-şi Îndrepte loviturile asupra Bisericii". Dar unii oameni cu inaltă învăţătură, ce interes să aibă, ca să susţină cu ostentaţie necredinţa? Şi aceştia declarându-se partizani ai moralei independente, ei te grăbesc să-şi afişeze — cred eu — necredinţa poate şi pentru că sunt prea mândri pentru a nu se lepăda de o doctrină, care, — chiar după mărturisirea lui Voltaire, — „te sileşte să crezi la fel cu cele mai inculte şi mai Înapoiate făpturi omeneşt"Este, aşadar, şi aci un interes, dar un interes izvorât numai din trufaşa pornire de a eşi la răspântie, ca să strigi, că tu om cu înaltă cultură nu ai vrea să te cufunzi in gloata prostimei, care bătătoreşte calea bisericii Şi apoi nici mnai este cuiva cu putinţă să ne probeze că nu există Dumnezeu. Căci cu mintea, cu raţiunea, oricât l-ai căuta pe Dumnezeu, nu-l găseşti..— cu inima însă, dacă îl cauţi, îl găseşti îndată. A crede este una; a şti, este alta „ Ştiu, că două şi cu două fac patru. — spune Brunetière. Şi cred că este un Dumnezeu ” Aşa fiind, putem spune, că un om credincios se naşte cuaptitudinea de a crede, pe când cel necredincios se naşte cu inaptitudinea de a crede. In orice caz, motiv nu ar avea cel necredincios, — oricât ar fi el de învăţat, —• să se mândrească, şi pentru că nu ar vrea să se închine lui Dumnezeu. M. MIHĂILEANU-Piteşti S'a stins din viaţă cântăreaţa italiană Luiza Tetrazzini ROMA 28 (Rador). — Celebes cântăreaţă italiană Luisa Tetrazzini a încetat din viaţă Într’o clinică din Milano, în urma unei congestii pulmonare. Născută la Florenţa în anul 1871, Luisa Tetrazzini a debutat la vârsta de 16 ani, jucând apoi pe toate principalele scene din America, Rusia, Germania, Italia, Anglia şi Franţa, repurtând pretutindeni mari succete. In cariera sa a trecut de 64 de ori Oceanul Atlantic, fiind favorita iubitorilor de muzică din America. Din lumea filmului nu are senzaţie. Moda din Holywood, pretinde turbane: fiecare rochie îşi are turbanul ei, fie din materialul rochiei, fie dintr’o culoare care se asortează. Pantofi ortopedici — păr negru şi tenn, alb — iată deviza modei din Hollywood. Casele de film, americane pretind starurilor lor părul negru. Aceasta în urma faptului şi succesului pe care l-a obţinut „blonda” Jean Benett vopsindu-şi părul. Carole Lombard, a devenit o bucătăreasă excelentă, cel puţin aşa afirmă soţul ei Clark Gabie. Loreta Young, şi James Stewart sunt adesea văzuţi Împreună, acum vor fi văzuţi şi într’un film de M G. M. Virginia Field, cunoscuta actriţă de pe Brodway , a fost angajată la Hollywood. Resultatul? Virginia s’a logodit cu Richard Greene. Sylvia Sidney, care de când e mamă, s’a retras din cinematograf, va reapare într’un film alături de George Raft, logodnicul Normei Shearer. James Gagney, este eroul principal, într’un film de gangsteri. Alături de el vom revedea pe George Raft. „Inimioara mea” este titlul filmului în care Irene Dune, reapare încă in sezonul acesta. Jeannette Blae Donald va apare în curând intr’un film de DOBROGEA ROMANEASCA Conferinţa d-lui profesor Brătescu D. prof. Constantin Brătescu, a conferenţiat, la Fundaţia Carol I, despre: „Câteva consideraţii geografice asupra Dobrogei”. D-sa arată că de 20 ani Încoace a acumulat în revista „Analele Dobrogei” şi mai cu seamă in cele cinci volume festive, două din 1928 şi trei din 1938, o mare bogăţie de material pentru cunoaşterea acestei provincii, fie ca studii personale, fie ca studii ale colaboratorilor revistei. Ce este Dobrogea din punct de vedere geografic? Mai întâi, dacă o privim pe hartă, sau din sborul unui avion, o vedem sub chipul unei peninsule adânc intrate în corpul oval al ţării noastre. In vechime se numea Scythia minor, graţie unei minorităţi de Sciţi, cari au stăpânit prin părţile Mangaliei şi Cavariei. In evul mediu a luat numele de Dobrogea care în sens popular însemnează numai stepa Constanţei şi Caliacrei, iar în sens istoric şi cărturăresc, însemnează toată ţara dela Dunăre la Mare până la cumpăna apelor ce domină văile opuse ale Provadiei şi Lomului Alb. Numele ar deriva de la un oarecare derpot bizantin Dobrotici, a cărui origine este discutată şi i-a fost dat de turci (Dobrugiilli) şi de documentele româneşti (Terratum Dobroticii Despotus) ale lui Mircea cel Bătrân. Dobrogea mai este şi un podiş. Dobrogea e înaltă in interior şi e înconjurată pe margini de depresiuni întinse, la e depresiunea Câmpiei române, cauzată de falia dunăreană, în lungul căreia placa de sub câmpie s’a scufundat la mare adâncime, lăsând să invadeze marea în chip de golf, redus mai apoi în lac și în cele din urrmpă transformat în șes prin sedimentarea râurilor Carpato-balcanice şi a vânturilor care au depus lutul galben; la nord e depresiunea moldo-basarabeană, cauzată de falia Focşani-Galaţi-Tulcea, Mahmudia, in lungul căreia placa dela miazănoapte s’a scufundat şi a trecut prin aceleaşi faze de evoluţie e® şi câmpia română; la răsărit, marea Neagră cuibărită intr’o imensă depresiune provocată de încovoierea scoarţei spre adâncurile acestei mări, iar la sud larga vale a Provadiei, ce se deschide la Varna şi care, în trecut, a fost un golf de mare ce înainta adânc un uscat până la Suiltanlar, in urma unor fracturi şi scufundări ale scoarţei, în cuprinsul văii. Din vechiul golf n’au rămas astăzi decât cel două limane Devina. Acesta e podişul întreg. Prin această poziţie geografică Dobrogea devine cheia vieţii economice şi politice a statului din Carpaţi. Cine stăpâneşte Dobrogea, poate anihila circulaţia economică pe Dunăre şi are in mână exportul principal al avuţiei româneşti, dar exercită o influenţă nefastă şi asupra vieţii politice a ţării din umbra Carpaţilor. In încheiere, conferenţiarul atrage atenţia asupra necesităţii unei colonizări intense a provinciei cu elemnte destoinice româneşti pe urma emigrării benevole a turcilor şi paralel cu românizarea regiunii, asupra nevoii de a schimba toponimia, trecând peste argumentul invocat de alţii al păstării caracterului istoric (turcesc), „căci un popor care nu ştie să imprime pecetea personalităţii sale asupra unui pământ înstrăinat şi readus la sânul patriei şi să desvolte aci o civilizaţie originală, nu poate fi socotit vrednic de misiunea mare ce i-o dă prezenţa sa la gurile marelui fluviu şi la ţărmul mării”. P. T. T. Sub conducerea unui comitet de administraţie prezidat de d. g-ral Şt. Căţoiu, director general P. T. T. şi a unui comitet de redacţie, apare o nouă revistă ştiinţifică, economică, literară şi informativă (proprietatea direcţiunei generale P. T. T.). Numărul 3-4 pe lunile Martie-Aprilie aduce un bogat material sub semnăturile d-lor : Gh. Dem. Ciocan ; ing. A. D. și C. T. ; ing. Constantinescu ; Gh. Neacşu ; ing. Gr. Gh. Ionescu ; dr. V. Boieriu ; P. Anghel; V. Atanasiu ; V. Gârdu ; dr. Ion C. Ivănescu ; dr. I. Ionescu ; ing. S. Condrea ; N. I. Bontaş ; C. Ignătescu ; d-ra Magda Raiu; d. B. B. Cedaa; C. Daltă. SPECTACOLELE CAPITALEI Calendar Marţi 30 Aprilie CAT.: Stele Paşti 8f. Ap. Iacob. CAT.: Sf. Costagiu. PROT.: Eutropiu, ISR.: 22 Nissan MUS. : 22 Rebiel-Aven. Teatre OPERA ROMANA (Piaţa Măriei neamt) mat: „Bărbierul dinSevilla” seara : „Faust”. NAŢIONAL (Calea Victoriei) matineu „Ion al Vădanei” seara: „Magda”. STUDIO (Piaţa Amzei) matineu: „Acolo departe” seara: „Luna vinovată”. REGINA MARIA (Spl. Independenţii) matineu: „Amorul e francez” seara: „Papă se lustrueşte” COMEDIA (Pasaj. Comedia): matineu şi seara: „Un băiat de viaţă”. SĂRINDAR (Sărindar): matineu şi seara: „Omul care s’a jucat cuviaţa”. ALHAMBRA (str. Sf. Dumitru): seara: „Moartea civilă”. SAVOY (calea Victoriei): matineu şi seara: „Radio Tănase”. LIGA CULTURALA (B-dul Schitu Măgurescu) matineu: „Căsătoria” seara „îmbrăcaţi pe cei goi”. MUNCA ŞI VOE BUNA (str. Uranus) matineu: „Mihail” seara: „Slugă la doi stăpâni”. Cinematografe. ARO (Bd. Tache Ionescu): „Omul cu masca de fier" cu Joah Benett şi complectarea Armatele generalului Wey gând. SCALA (B-dul Tache Ionescu): „Adevăr cu orice preţ“ cu Raimu şi Jacqueline Delubac. Jurnal Paramount. CARTON (Bd. Brătianu): „Cavalcada Hollywoodului" cu Ance Faye şi cu Bran şi Lan. Jurnal nou de răzmurdare” cu James Cagney. CAPITOL (B-dul Elisabeta) : „Cei 4 cavaleri“ film tehnicolor şi ultimele jurnale. REGAL (B-dul Elisabeta): „Beau Gest” cu Gary Cooper. TRIANON (Bd. Elisabeta): „Zenobia“ cu Bran și Lau. Jurnal nou de război. FEMINA (B-dul Elisabeta): .JFlicele d-nei Masters“ cu surorile Lane. SELECT (Calea Victoriei): „Vulpea argintie”, cu Tyrone Power. ELYSEE (Str. Doamnei) : „Ultima aventură a lui Sherlock Holmes“ şi „Gorilla". A. R. P. A.: „S. O. S. Carfax" operă complectă, seria l-a şi n-a. PALAS BD. (Bd. Elisabeta): „Cavalcada fantastică". ROXY (Str. Lipscani): „îngeri cu feţe umidare" cu James Cogney. FORUM (Bd. Elisabeta): „Miezul nopţii" şi „Sudan". FEMINA (Bd. Elisabeta): „Viena cântă, „Viena dansează" şi eomplec■ tare. . , . . . BIZANTIN (Bd. Elisabeta) : „O, noapte de pomină" şi „Umbra morţii". NIRSA (Intrarea Zalomit): „Se aprind făcliile" şi „D-l.şi D-na detectiv". OMNIA (Bd. Schitu Măgureanu): ..Razia" şi „Linia .Siegfried". RIALTO (Bd. Carol): „Dragostea mea te chiamă" şi „Ultima noapte". VOLGA (Dorobanţi): „Vestul sălbatic" şi „Secretul Mării Roşii". FRANKLIN (Ateneul Român): „Antanta cordială“ şi „Manuela“. MODEL (Piaţa Dr. Botescu): „Vestul sălbatec” şi „Beţia aurului". VOLTA (Buzeşti): „Iarmarocul" şi „Olimpiada sovietică”. MARCONI (Cal. Griviţel): „Sudan“ şi „Tom şi Buster la cabaret“. Trupa de reviste D’Ayol, MARNA (Calea Griviţei)„ de la Notre Dame” şi viste. DIANA (Calea Griviţel): celor trei muşchetari” prectă LIA (Griviţel): „Se aprind’făclie“ şi Ra'Ziu'1 TRIUMF (Griviţel): „O noapte pomină" şi „Cei trei muschei. TOMIS (cal. Călăraşi): „Gorila” „Svăpăiata" AMERICAN (Moşilor) : „Vrăjit din Oz" şi Flota britanică. SPLENDID (Moşilor): „Cocoşatul de la Notre Dame". Jurnal. MIORIŢA (Moşilor): „Viaţa e un joc" şi „Ultima aventură a lui Sherlock Holmes". ODEON (11 Iunie): „Ultima aventură a lui Sherlok Holmes“ şi ..O aventură disperată". RAHOVA (Rahovei): „Vrăjitorul din Oz“ şi „Andy Hardy milionar". AIDA (Cal. Rahovei): „Brigada nordului“ şi „Nu sunt criminal“. NERO (Şerban Vodă): „Dragostea mea te chiamă“ şi „Ultima noapte“. PARIS (Rahovei) : „Cruciadele" operă complectă. Jurnal Românesc. GLORIA (Văcăreşti): „Ispitele trupului” şi „Copilul domnişoarei". IZBANDA (Văcăreşti): „Vrăjitorul din Oz" şi Flota Britanică". MILANO (Călăraşi): „Ispitele trupului“ şi Copilul domnişoarei" REX (Dudeşti): „Andy Hardy milionar" şi „Eroul din Far-West“ şi filmul in relief. LUCIFER (Dudeşti) : „Brigada nordului" şi „Nopţi de groază". EDISON (Dudeşti): „Vestul sălbatec" şi „La capătul pământului". PACHE (Mătăsari) : „O noapte de pomină” şi „Pumnul de fier”. VENUS „Aventurile celor trei muşchetari” operă complectă BARCELONA (Măgurele) : „Tarzan în exil" şi Complectări colorate. LIZEANU (Str. Lizeanu): „Albă ca zăpada" şi Prizoniera din Sing. Sing“. CARMEN (Dudeşti): „Când felinarele se sting“ şi „Allo Haway". FLORIDA (Bd. Ferdinand) : „Vestul sălbatec" şi „Secretele Mării Roşii". VOLGA (Dorobanţi) : „Vestul sălbatec" şi „Secretele Mării Roşii" şi „Cavalcada fantastică". UNIREA (Filantropia): „Visul unei prinţese" şi „Lordul Jeff". DACIA (Şos. Ştefan cel Mare): „Aventurile celor trei muşchetari“, operă complectă. UNIC (Filantropia): „Raeia" en Wallace Berry şi „Se aprind făcliile". ILEANA (Avrig) : „Aventurile celor trei muşchetari", operă completă. COTROCENI (Cotroceni): „Visul nouei Prinţese” şi „Union Pacific". PAX (Rahovei): „Golgotha". NONI (13 Septembrie): „Cazacii" şi „Atenţie d-le profesor". DICHItî (Romană) : „Adio D-le Chips" şi „Desmoşteniţii scurtei". GRAND (Crângaşi): „Pentru Patrie“ şi „Spaima indienilor". Aventurii« Ură com- Marţi 30 Aprilie 1940 RADIO-ROMANIA 1875 m. 150 kw. 160 kHz. RADIO-BUCUREŞTI . , 864,5 m. 12 kw. 825 kHz. 12. Ora; Cota Dunării şi a barei Sulina; Sfaturi gospodăreşti şi igienice. 12.10: Taraful Ion Matache; Dragoste Teisănească; Nistrule pe malul tău (voce: Măriuca Matache); Hora din Muscel; Dă-i Doamne şi omului (voce: Mataehe); Ca la Breaza De'nsurat m’aş însura (voceri Măriuca Mataehe); Petrecerea dea Stâlpeni (voce: Mataehe); învârtită din Ardeal; Pe deasupra casei mele; Ajungă-te Leano, ajungă (voce: Măriuca Mataehe); Sârbe amestecate din Argeş; Brâuleţul fetelor. 13. Jean Moscopol (voce acomp. la pian de Gaston Ursu).: Romanţe de emi şi de azi: Amor! de Ionel Fernie; De-ai fi rămas, de V. Citov; Era prin Mai, de Alfred Freden; Dacă vei regreta cândva de M. Alexe şi J. Moscopol; ' In seara aceea am plâns întâia oară, de H. Mălineanu. 13.20: Ora: SPECTACOLE; Ştiri artistice şi culturale; Snort. 13.30: Orchestra Petrică Motoi: Sub balconul tău, mandolină de Drigo; Balul fluturilor, vals intermezzo de Meyer; Nu spune nu, tango.de Anghel Bădescu; Un cântec vechiu, romanţă: O mia bella florentina, tango,de Ion Vasilescu; Oiţă, Mioriţă, Lie, lie, He şi De la mine la Ploeşti, cântece româneşti de Mişu Constantinescu. 14 . Radio-jurnal. 14.20: Continuarea concertului Orchestrei Petrică Moţoi; voce: Ioana Radu: Cântece din toate ţinuturile; Bobocel de la fereastră şi Pe deal pe la Cornăţel (voce: Ioana Radu); Două hore din Prahova; Pelin beau, pelin mănânc (Voce: Ioana Radu); ‘Icoană sfântă, romanţă de Martin Vereşan şi Două Ţarine de la Abrud: Coboară putică, coboară şi Di, di, di murgule di. (voce: Ioana Radu); Romanţe şi Arii naţionale 15. Radio-jurnal; Publicaţii; Varietăţi-19: Ora; Mersul vremii. 19.02: Hora noastră (discuri). 19.55: Radio-jurnal în limba maghiară. 20.05: Armindenii, de prof. Romulus Vuia. 20.15: Concert oferit de casa de parfumerie „Richard Hudnut“. 20.45: Radio-jurnal (I). 21: Orchestra simfonică Radio, dirij. de Ion Ghiga; Suită poetică de Dvorak; a) Preludiu; b) Polca; c) Romanţă; d) Furiant; Vârtelniţa .Omfalei, poem simfonic , de Saint-Saëns. 21:30: D-na Flanca Cristofareanu (voce): O poemă de Rabindranath Tagore, muzică de AlfanoriLa luna prigioniera de Recii; Dolores de Anteni Manzocci ; Sara verche sara. de Renato Avena; Tristezza. de Tosti. 21.50 : Continuarea concertului Orchestrei simfonice Radio, dirij. de Ion Ghiga; Rapsodia II-a în re major de George Enescu; Moldova, uvertura de Caudella. 22.10: Radio-jurnal (II); Sport. 22.30: Concert 4® vioară—Sandu Albu: Sonatina, de Paul Constantinescu ; Hora si Rondo din suita I, pentru vioară, de D Cuclin; Melodii populare, de Sandu Albu; Dans țărănesc de Dimitrescu; Doina codrului de Montia-Albu; Bagatela, de Scărlătescu. 23. Muzică din filme (discuri). 23.45: Jurnal pentru străinătate in limba franceză, germană, engleză și italiană. RADIO CHISINAU 212,8 m. 20 kw. 14. Ora. Concert de prânz — Taraful de lăutari basarabeni Alexandru Heraru din Chișinău. Arii nationale.. 14.30: Radio-jurnal. 14.45: Jazzul „Dinamik" din Chișinău, cond. de Charles Breitbart; Dinamik, swing de Zecea; Tu solamento tu, slow, de Frustaci; Disco roto, fox de Falei ; Nostalgie, slow de Conti; Fox de Seraprini; Slow de Barzizza; Fox de Reger; Rumba de Ortuso;Canaglia, fox de Saraceni. 15.15: închiderea emisiunii de prânz. 21. Ora. Concert de seară — D-ra Elena Motoi (voce): Foaie verde tufăniţă, de Mihăilescu-Toscani; Mândruliţă de la munte, de Gh. Ştefănescu; Turturea, de Brediceanu; Frunzuliţă stub de baltă, de Mihail Bârcă; Pe sub flori mă lugănai, de Brediceanu; Astăzi bură de Mihăilescu-Tescani. 21.20: Selecţiuni din operetele lui Lehar (discuri). 22: Radio-jurnal. 22.15: Muzică variată uşoară (discuri). 23: închiderea emisiunii. A murit cunoscutul lăutar Imre Mafhyary BUDAPESTA, 28 (Redor). — Cunoscutul şef de taraf de lăutari ţigani, Imre Magyary, a încetat din viață in vârstă de 48 ani. — isideia^ei aidioi—•FMHi de servicii Marți 30 ApHIie A Albint. Str C A Rosetti 27. Tel. 2.78.23; G Ramașcan. B-dul Albert I 37. Tel 417.94. Farm L Popovici Calea Grivițe: 23. Farrr Shunds (A. Walzer). Piața Buzesti 45 Tel 423 14; Vasile Manolescu (G Mavtematii. Calea Victoriei 169. Te) 3 P. Gh Urseanu (Lucia Costin), B-dul Take Ionescu 12. Tel 2 86 22; Ovidiu Niculescu (Grumbaum). Calea Călărașilor 126. Tel 4.17.32; Elena Enescu Dr Soreni B-dul Pache 111; St . Cornel (M Grümrbaum). Calea Văcărerii 63. Tel 4 34 97; Valeriu, Str 11 Iunie 65. Tel 3 65 94; Mihail Rusu, Sos Giurgiului 9-11. Tel. 4.63.21; Farm Birmănescu (St Georgescu), Calea Rahovei 50. Farm .Antim“, (N Fischmanl Str Sf-tii Apostoli 52. Tel 3.65 40. Farm Moldoveanu Herăstrău, Ecaterina Teodorescu Militari, Bd I. Gh Duca 16 Tel 5 57 93. L Roşeanu, Sos Crângaşi 49- Alexandrina Bărbieru, Calea Dudeşti 258. Tel. 4.3135; Gh. Gavriliu (Ana Botez) șos. Pantelimon 221, Tel 2,1371 Tita Săndulescu Dr Hamal Prelung 13 Septembrie 2. Tel. 5.0135 Elena Maximoiu, Parcul Rahovei; Teodosiu Eugenia Ziui, Colentina, Str Regina Maria 13 Tel. 2 24.30; Farm .Sf Cruce“, Elene Grossu, Băneasa, Tel. 3,7432.