Curentul, noiembrie 1940 (Anul 13, nr. 4571-4600)
1940-11-01 / nr. 4571
210 paginîs) Probleme de rezolvat pentru şeful sportului românesc şi directorul footballului Splnfin pentru evitarea prăbuşirii edificiului sportiv. Ce trebue să fie „mişcarea sportivă? Noui conducători ai sportului românesc vor veni fără îndoială cu principii noui sănătoase, care vor creea acestei ramuri de activitate un nou fundament pe care să se poată sprijini mai temeinic edificiul de mâine al sportului legionar. După cum spune proverbul: „Ziua bună se poate cunoaşte de dimineaţă“, am putea să întrezărim un frumos viitor mişcării în fruntea căruia se află acum d. Manele Stroici. L-am auzit vorbind la instalarea d-sale. Mărturisim, am fost plăcut surprinşi constatând la d-sa o perfectă cunoaştere a realităţilor. Ştia tot răul, şi, mai ales, i-a găsit remediile. Am găsit în programul de lucru al d-sale, menit să reclădească edificiul sportului românesc, o serie de iniţiative, care vor soluţiona definitiv toate problemele rămase nerezolvate de multă vreme în mişcarea sportivă. S-a înconjurat de oameni de muncă, nu de personalităţi. Şi fiecare, în sectorul său, a şi început lucrul constructiv, perfect dozat, şi mai ales oportun. Aseara a avut loc la FRF , şedinţa de prezentare a d-lui av. Vică Negulescu, noul director al footballului românesc. Vică Negulescu nu este un nume nou în mişcarea ale cărei destine le conduce începând de aseară. Vică Negulescu, aşa cum am mai scris, vine de pe teren, din mijlocul sportivilor pe care îi cunoaşte şi care îl cunosc. Va da fără îndoială noua îndrumare de care are nevoe acest sport. Prima problemă — dintre cele mari — este fără îndoială aceia a separaţiunii amatorismului de profesionism. Footballul a încetat de mult a mai fi o sursă de venituri pentru conducători. Poate fi încă pentru jucători. Conducătorii însă fac sacrificii enorme pentru a putea continua o activitate subordonată moravurilor trecute. Jucătorii au salarii enorme, şi prime la fel, cărora nu se mai poate face faţă. Iată de ce credem necesară o măsură care să fixeze un plafon de salarii, de prime şi de deslegări la profesionişti. Grupările nu pot cădea pe pantă din pricina jucătorilor care şi-au făcut din sport o meserie, fiind cu totul nefolositori societăţii, din cauză că se ocupă exclusiv de sport, uitând că societatea are nevoe de ei şi în celelalte domenii de viaţă. Toţi jucătorii de football trebue să fie obligaţi, — dealtfel măsura a fost aplicată recent în Italia, — să-şi exercite, pe lângă sport, şi meseria de bază. Aceste măsuri să fie luate bineînţeles pentru a uşura drumul spre o amatorizare totală a sportului rege. Vică Negulescu cunoscând perfect problema de mai sus, va porni, suntem convinşi, la rezolvarea Aseară, la F. R. F. A. a avut loc instalarea d-lui Vică Negulescu, directorul Footballului. Au fost de faţă, toţi foştii şi viitorii componenţi ai acestui for. Instalarea s-a făcut fără fast şi ei, că este de o imensă importanţă pentru acei care cunosc greutăţile în care se sbat grupările aşa zise profesioniste aflate în pragul falimentului. Sunt nevoi pe care le cunoaştem şi le expunem doctorului footballului românesc, pentru a se creia armonia dintre jucători şi grupări, între acestea şi public şi mai ales pentru a se da noua semnificaţie, cea adevărată, cuvântului „sport“. N. Dumbravu ea nu a constat decât in prezentarea făcută de secretarul general al F. R. F. A.-ului a situaţiei actuale a footballului, oficial, pentru că în particular, d. Negulescu o cunoaște prea bine. D. Vică Negulescu a luat aseară în primire, fără fast, Directoratul Football-ului Sportul Studenţesc - F. C. Naţional Gruparea divizionară din Bucureşti Sportul Studenţesc, care, după cum am anunţat eri, îşi va schimba numele, se pare că va opta pentru acela de F. C. Naţional. Această titulatură o poartă actualmente pepiniera Sportului Studenţesc, o echipă districtuală, de categoria II-a. Ilustra figură a profesorului J. A. Vaillant, bunul prieten al Bardului din Mirceşti, este bine cunoscută in istoria culturii româneşti. Creatorul unei şcoli în Bucureşti Şi autor al mai multor lucrări care privesc viaţa şi cultura poporului român, cum de pildă este lucrarea sa „România“, apărută în 3 volume, Traduceri de poezii Româneşti, „Autonomia Română“, etc., — pătruns de adevărul ce-l reprezintă cauza română în cuprinsul Daciei Traiane şi convins de rolul pe care marele Garibaldi il avea în conjunctura internaţională europeană — a adresat liberatorului Italiei, la 27 Noembrie 1861 o scrisoare al cărei cuprins este vădit edificator, despre drepturile Românilor asupra României Transcarpatine. Este cunoscută afecţiunea dovedită in multe împrejurări de ilustra şi valoroasa personalitate italiană faţă de poporul Român, şi cum J. A. Vaillant cunoştea perfect această stare de lucruri, a făcut un călduros apel la Garibaldi să ajute alipirea României Transcarpatice la principatele Unite. Iată textul scrisorii: Scrisoarea către Generalul Găribaldi liberatorul Italiei, veteranul Fito-Românilor, salut: GENERALE. Dacă este frumos a distruge aşezământul nelegiuit al tiraniei, este înălţător de a clădi ordinea libertăţii. Desigur pentru a uşura această operă de distrugere şi clădire a făcut Dumnezeu să încolţească, să răsară, să se coacă şi să rodească acest mare principiu al personalităţii popoarelor, de curând recunoscut sub numele de naţionalitate. Dacă insă fiecare popor are dreptul la naţionalitatea sa, este de datoria sa, de a respecta pe aceia a altora. Şi pentru că Ungurii nu fac acest lucru, fără teamă de a fi desaprobat, de către Românii Daciei Traiane, eu protestez cu tărie în faţa dvs. şi in faţa Europei, împotriva pretenţiei de a se substitui Austriei în planurile sale ambiţioase de încorporare. Desigur nimeni nu aplaudă cu mai mult entuziasm decât mine, patriotismul care împinge pe Unguri să scuture jugul Austriei, nimeni mai mult decât mine nu admiră, aprobându-i energicul refuz de a face parte dintr’o Austrie unitară. Dar nimeni mai mult decât mine nu deplânge în propriul lor interes, orbirea de a voi să substitue o Austrie ungurească unei Austrii austriace Fără îndoială, Ungaria este autonomă, independentă şi prin urmare liberă de a-şi face ea singură legile şi de a se conduce ea însăşi ; fără îndoială, nu este intre ea şi Austria decât o unire personală, aceea a Regelui. Şi fiindcă ea ţinea şi cu drept cuvânt să rămână Ungaria, este mai bine să sfărîme această unire, decât să se sinucidă-Dar ea se înşeală amar voind să rămână Ungarie prin aceleaşi mijloace prin care Austria vrea să rămână Austrie. O astfel de Ungarie nu este mai puţină fictivă şi & afară de Ungaria reală, decât este Austria unitară în afară de ea însăşi. In adevăr, dacă o astfel de Austrie nu este decât o ficţiune, ea nefiind decât o aglomeraţie de popoare, toate ţinând la naţionalitatea lor, eu afirm că o astfel de Ungarie nu ar putea fi altceva, căci pe de o parte Slavii, Croaţii, Slovacii şi pe de altă parte Românii Transilvaniei, Bănăţeni şi Bucovineni, nu ţin mai puţin decât Ungurii la autonomia lor, la independenţa lor şi la naţionalitatea lor, consacraţi de veacuri şi întăriţi prin credinţă, obiceiurile, limba şi legile fiecăruia dintre ele. Indrăsnesc deci să vă spun Generale, că Ungaria unitară a d-lui Deak nu este mai posibilă decât Austria unitară a d-lui Bach. Amândouă nu sunt decât reflexul aceleaşi himere. In secolul al 19-lea nu se poate întreprinde o operă de fuziune, săvârşită în Franţa de Ludovic al XI-lea în veacul al XV-lea. Şi dacă Germania, Spania, Italia şi Franţa sunt şi nu pot fi decât state unitare, Austria, Ungaria şi Turcia nu vor putea fi niciodată decât state federative. Din nenorocire Ungaria se legănase timp de 20 ani cu Meia acestei fusiuni himerice, când veniră pe neaşteptate marile evenimente din 1848 Ce se întâmplă ? Pentru că voiseră să realizeze visul lor, impunând dominaţia lor Românilor şi Slavilor, suferea ea însăşi jugul, pe care daatunci, Austria îl face să apese asupra ei. In zadar promit Ungurii astăzi Românilor, tot ceea ce Austria le promite lor înşişi . Libertate şi egalitate, în limitele unităţii ţării . Românii, nu sunt mai dispuşi decât ei, să se mulţumească cu astfel de promisiuni. Ei au dealtfel mai multă dreptate, (Românii) pentru că după mine aceste promisiuni ascund planuri cu atât mai ambiţioase, cu cât se străduesc să le justifice, prin date cu totul false, asupra dreptului lor istoric şi populaţiei lor. In adevăr şi credeţi-o Generale, acest drept istoric şi această cifră a populaţiei, pe care vi le oferă Ungurii ca fapte, nu sunt decât ficţiuni ; acest drept, pe care lor le place să readune unirea Transilvaniei cu Ungaria, nu se sprijină decât pe votul Adunării Transilvaniei întrunită la Cluj la 20 Mai 1848, dar acest vot nu este decât rezultatul natural al unei adunări de 300 membri, dintre cari 3 Români, 24 Saşi şi 263 Unguri, şi chiar dacă aceştia din urmă nu ar fi pregătit prin teroare, scriind pe drapelul lor „Unire sau Moarte“ trebue să înţelegeţi Generale că se impunea neapărat să iasă din urnă imensa lor majoritate Dar, cu 15 zile înainte. Românii întruniţi la Blaj în număr de 60 mii, şi purtând această inscripţie pe drapelul lor „Romana virtus rediviva“ proclamaseră naţionalitatea lor şi protestează împotriva oricărui act al Dietei Transilvaniei atât timp cât ei, nu se găseau reprezentaţi proporţional cu numărul lor; şi acum Generale, faceţi din pretinsul drept istoric al Ungurilor asupra Transilvaniei, ţară a Românilor, ceea ce vă vor inspira sentimentele dvs. Înalte de dreptate. Cât despre cifre pretinse a populaţiei lor, ceea ce este adevărat, este că nu sunt 15 milioane de Unguri în Ungaria, cum nu sunt 30 milioane Austriacă în Austria. Ceea ce este adevărat cel puţin atât de aproximativ cât este posibil, este că populaţia Ungariei se compune din 5 milioane de Unguri, 5 milioane Slavi, şi 5 milioane de Români şi prin urmare Ungurii nu sunt decât o treime. Fără îndoială, când s’au văzut 400 mii Franci, 400 mii Huni, 400 mii Turci cucerind şi subjugând Galia. Dacia şi Imperiul Bizantin se Înţelege fără greutate, că 5 milioane de Unguri stăpâni ai pământului şi posesori ai tuturor forţelor materiale ale Regatului, sunt în stare să domine totul, dar atunci unde este principiul de naţionalitate pe care îl invoacă împotriva Austrie; şi de ce au nevoie să-l invoace dacă-l înlocuesc prin forţă ? Să ia seama totuşi, şi 1849 să le fie o lecţie. Astfel voind să-şi creeze frontiere naturale, cu provincii cari nu le aparţin deloc, astfel ca Bucovina şi Banatul pe care le-a alipit-o Austria, ei riscă să fie cuceriţi şi subjugaţi a doua oară ; căci dacă nu ştiu ce vor face atunci Croaţii şi Slovacii bănuesc că Galiţienii vor vrea să rămână Polonezi şi ştiu că pentru a rămâne ceia ce sunt, Românii din Transilvania, Banat şi Bucovina vor prefera Austria Ungariei. îmi pare rău Generale, când o chestiune atât de gravă se agită, că presa noastră liberală nu s’a grăbit să aducă lumină în această problemă. Mă mir, că după ce a imputat pe drept presei omorîtoare de libertăţi sfaturile primejdioase date lui Francisc al II-lea, nu a căutat să se pună ea însăşi la adăpost de desaprobarea pe care pare să o merite indiferenţa sa; mă tem chiar pentru ea, ca această indiferenţă să nu-i fie imputată drept complicitate. Ce ! Ea pleacă cu atenţie urechea insinuărilor Generalului Klapka Şi Turr şi ea rămâne surdă la protestările juridice ale unui Român originar di® Transilvania. Acest mod de a lucra este cel puţin după mine părtinire. Iar l-aţi citit Generale acest protest, aţi văzut pe ce drepturi este fondat şi ce nedreptăţi arată : 1) Ştiţi deci că marele principat al Transilvaniei este faţă de Ungaria, într’o poziţie absolut identică cu cea a Ungariei, faţă de Austria, şi înţelegeţi că autonomă independentă şi neavând nimic comun cu Ungaria decât o uniune personală, aceia a Regelui, ea (Transilvania) are ea ca şi Ungaria dreptul de a se guverna ea însăşi, de a-şi face ea însăşi legile şi prin urmare dreptul de a refuza să facă parte dintr’o Ungarie Unitară. De altfel aţi văzut cu ce înverşunare, din timpul lui Grigore al 7-lea şi Inocenţiu al III-lea, inchizitorii Unguri s’au străduit prin fer şi foc a deposeda rasa românească de pământul care-l poseda iar după ce au despuiat-o de pământ, i-au făcut hatârul de a o tolera atât cât cere interesul Regatului , după ce i-au exclus pe Români din dreptul de băştinaşi,le-au făcut mare plăcere pentru a-i acoperi de ruşine şi pentru că sunt ortodoxi să-i confunde cu ţiganii şi să-i trateze juridic pe aceştia ca pe o rasă vagabondă Dar această rasă, pretinsă vagabondă este născută din sânge roman ; ea a cucerit Dacia şi ca urmare a originei sale ea a voit să trăiască unde învinsese : „Ubi vicit romanus, ibi vixit“ ; aşadar, ea trăeşte aici, pentru tot(Continuare în pag. 6-a) O scrisoare către Garibaldi Drepturire românilor asupra ţinuturilor transcarpatine Astăseară pleacă spre Belgrad, Ilie Petrescu, Cionom şi Ştefan Bogdan După cum se ştie, Sâmbătă vor boxa la Belgrad trei dintre reprezentanţii boxului românesc : Ilie Petrescu, care îl va întâlni pe Virag, Const. Cionoiu, care va baza cu Luca Popovici, şi Ştefan Bogdan, al cărui adversar va fi Duşan Dimici. Cei trei adversari ai românilor nu sunt prea coizi, ei contând printre primii profesionişti iugoslavi. Pentru ca oboseala să nu mai constitue un handicap, Petrescu, Cionoiu şi Bogdan vor pleca astăseară la 7 jumătate. Ei vor fi însoţiţi de maestrul Umberto Landa. In ceea ce priveşte formalităţile, mai există un punct nesigur în legătură cu paşaportul lui Ştefan Bogdan. Se speră însă, ca astăzi de dimineaţă să fie totul pus la punct. Roza vânturilor Ideea reorganizării Clubului Victoria din Cluj nu a fost abandonată. Ea doar a dispărut pentru câtva timp din discuţie, altele fiind chestiunile la ordinea zilei. Aflăm astfel, că zilele acestea se va introduce la Directoratul Footballului un memoriu înaintat de câţiva membri ai clubului clujean, în care îşi vor expune dorinţele. Sâmbătă seara, Cionoiu va bloca la Belgrad, cu Luka Popovici, pe care vecinii noştri îl ţin in mare stimă. Pentru a ne da seama de valoarea lui, il vom lăsa pe Mielu Doculescu să-l prezinte in câteva cuvinte. Luka Popovici este un boxeur tânăr, plin de vigoare, acela pe care boxul iugoslav contează actualmente. La matchul nostru, atâta timp cât a durat în sală, a fost un adevărat vacarm, toată lumea strigând: „Luka ! Luka! Luka! până la epuizare, eu ne mai auzind nici soigneurul. In ceea ce privește boxul lui Popovici, el este clar, viguros şi tehnic“. Din cele de mai sus, reese un sfat pentru Cionoiu: Cât mai multă atenţie! ÎNŞTIINŢARE Toţi legionarii cari au practicat footballul sau cari au fost sub orice formă sprijinitori sau conducători de grupări, precum şi toţi acei pe care îi interesează buna organizare a mişcării footballului, sunt rugaţi în interesul acestei organizări, pentru crearea unui organism de activitate şi de control intens pe întreaga ţară, să anunţe Directoratul Footballului, str. Batiştei Nr. 33, Bucureşti, arătând: Localitatea, numele, adresa, profesiunea, vârsta, data intrării în Legiune şi recomandarea şefului legionar al judeţului sau garnizoanei. Directorul Footballului VALERIU NEGULESCU ★ D. av. Emil Alexandrescu, directorul pentru ciclism, va prelua in cursul zilei de astăzi, Federaţia Română de Ciclism. ★ DIRECŢIA C. F. R. a revenit asupra deciziei prin care se suspendase reducerea de 75 la sută a grupărilor de football, astfel că de aci înainte, grupările noastre vor beneficia de 75 la sută redu-MATCHURILE de Duminică se vor desfăşura la concurenţă. Astfel partida Sportul Studenţesc se va juca Duminică pe Venus, iar Rapid—F. C. F. F. C. Ploeşti pe Giuleşti. Juventus, Venus, Sg. Studențesc şi Sioria în campionatul de hokey Anul acesta, campionatul regional de hokey pe ghiaţă va fi lista înfiinţată, Juventus. De fapt vor fi tot formaţiile din patat de patru echipe, dintre care anii trecuţi, pentru că H. C. Jurna nouă. Sie sunt: Venus, Spor-tul Studențesc, Gloria și proaspătentus este vechiul H. C. Rapid și vechiul Telefon-Club. Universitatea va avea o secţiune de hokey pe ghiaţă Polisportiva grupare românească, Universitatea, nu va continua să activeze la Sibiu, doar pe tărâm footbalistic. Astfel, dintre secţiile care au fiinţat la Cluj, cea care se va reorganiza, după football, va fi secţiunea de hokey pe ghiaţă. Dealtfel, din partea municipalităţii Sibiului, ei au multe promisiuni, în ceea ce priveşte patinoarul. Iarna aceasta vom revedea deci popularul „U“, din nou la Bucureşti. Gheniul ANUL XIII No. 4571, Vineri 1 Noembrie 1940 Sä fie mai întâi vorba despre portofelul pierdut sau tras cu mäestrie din buzunar, pe când stăpâna lui călătorea cu tramvaiul. Păgubaşa a dat veste prin toate ziarele, dar nu l-a mai găsit. Biata femeel Ea nu a avut norocul sfinţiei sale care s'a întâmplat sa scape de furtişag Intr'un autobus ticsit de pasageri, nu ca sardelele la cutie, căci acelea tot mai au putin untdelemn intre ele. Călătoream b lada pe roate, spânzuraţi cu mâna de dongul tavanului, ca nişte buturi de pastramă puşi la uscat, lipiţi unul de altul... înghesuiala era atât de mare. Încât chiar hoţul a păţit-o: el a strecurat binişor mâna în buzunarul giubelei, dar când s'o tragă, ce să vezi?.. I s'a înţepenit laba in buzunarul cam strâmt al părintelui, şi nici cotul n’avea cum sa '1 cârmească din pricina înghesuelii. Pungaşul a fost prins ca potaia ceea care vârând capul fu ulcica cu smântână, nu I-a mal putut scoate, șl s'a învârtit prin ogradă cu vasul tras pe urechi, până ce a venit gospodarul cu bâta. Cu portofelul meu a f ost altfel. După ce am plătit biletul de tramvai, am vrut sâ pul la locul său restul; dar portofelul de pleie ca o potcoavă, nu mai era In buzunar. Mi-1 şterpelise careva. Stăm In vagonul remorcă om lângă om şi ne miroseam ceafa. Strig către taxator: „Hei, aşa muşterii ai dumneatale? Mi-a furat portofelul!" — Ce suţi fac?., zice taxatorul de după tejgheluţa lui. Eu îmi păzesc banii mei. — Şi eu, cum rămâi? — Reclami la poliţie. — Păi dumneata eşti poliţial Nu dai drumu la uşii Percheziţionăm toţi călătorii şi... — Uite-ţi portofelul, zice un pasager. In adevăr, portofelul meu zăcea pe duşumeaua vagonului, cam la doi paşi depărtare, măcar că eu nu mă mişcasem de lângă tejgheluţa taxatorului. — L-ai pus p’alâtureal zise o cucoană. — Ţi-o H buzunaru sparţi zâmbi alta. — Ori l-o H aruncai Înadins, ca sâ ne buzunareascä pä urmă el pâ noi... Mormăi cineva. Dar nimeni nu a raţionat aşa. Pungaşul de buzunare Iubeşte Înghesuiala. In tramvai este Înghesuială; deci acolo trebue căutat hoţul. Sau sa fi zis aşa: Are dreptate omul. De ce se 'ncarcă tramvaiul cu cocenii la căruţă?.. De ce nu senfiinţează tichete cu număr de ordine ca prin alte ţâri? Un pasager, un Ioel Joachim Botez La zi PORTOFELUL MEU LA LUMINA RAMPEI Astăseară la TeatrulNaţional ,,Femeea Cesarului” Comedia d-lui Ion Luca „FEMEEA CEZARULUI", se reprezintă astă seară din nou pe scena Teatrului Naţional, sub direcţia de scenă a d-lui Ion Şahighian In ordinea afişului distribuţia cuprinde numele d-nelor: Marioara Zimniceanu, Cleopan-Cernățeanu, Sorana Țopa, Lilly Popovici, Toma Dimitriu, G. Baldovin, FI. Scărlătescu, Al. Alexandrescu, I. Rădulescu, Dobre Ene, In matineu „Institutorii” In matineul de astăzi, de la ora 2 luni. se reprezintă din nou delicioasa comedie a lui Otto Ernest: „INSTITUTORII“. In rolurile principale joacă d-nii: N. Soreanu, I. Finteşteanu, Nicu Dimitriu, D. Grigoriu, Gr. Mărculescu, I. Manu, N. Săvulescu, G. Baldovin, G. Conabie, N. Motoc, D. Ene, D. Amigdali şi d-nele Maria Voluntaru, Fiii Mihailovici, Carmen Răutu, Margareta Dumitrescu, Tilda Radovici, Emilia Cozachievici. Direcţia de scenă d. Paul Gusty. Astăseară la Sttudio „Capul de răţoi” In continuarea unui desăvârşit succes se va juca astăseară la Studio : „CAPUL DE RĂŢOI" de d. G. Ciprian. In ordinea afişului distribuţia este următoarea: Niky Atanasiu, I. Finteşteanu, I. Manu, M. E. Balaban, G. Soare, Ovid Brădescu, Ch. Duţulescu, C. Antoniu, C. Mitru, C. Rădulescu, I. Dămian, Emil Botta, P. Pătraşcu, C. Economu, G. Conabie, G. Atanasiu, E. Stoiceanu, C. Lungu, P. Stoian, G. Buliga, N. Cristescu, P. Suillu, Eugen Cassian, Maria Voluntaru, Eugenia Popovici, Mateescu, Mariana Popescu, Sina Şerbu şi Speranța Voinescu. Direcția de scenă autorul. Colocviile Institutului de istorie naţională din Bucureşti Institutul de istorie naţională din Bucureşti începe seria de anul acesta a colocviilor sale azi Joi 31 Oct.orele 18, în sala de istorie a românilor a facultăţii de litere şi folosofie din Capitală. Fac comunicări d. Const. C. Giurescu despre „Basarabia şi Oltenia"; colonizări muintene în Sudul Moldoviei în sec. XIV şi XV, şi d. S. Lambrino, despre „Bisexarchus". Sunt invitaţi a lua parte la aceste şedinţe profesorii de specialitate, studenţii şi toţi acei pe care îi interesează problemele privind trecutul românesc. Cunoscutul dirijor japonez Ekitai Ahn, va conduce concertul simfonic de la Ateneul Român Duminică 3 Noiembrie, ora 11 dim., are loc în sala Ateneului Român, concertul simfonic al Orchestrei Radio, sub conducerea dirijorului japonez d. Ekitai Ahn. Programul cuprinde compoziţiuni clasice europene şi lucrări proprii, ale d-lui Ekitai Ahn, Nocturnă şi Eternacy, şi Fantezia Simfoniei (Kyokuto) pe teme vehi japoneze şi coreene. Romanul unui premergător Iancu Jianu de PAUL CONSTANT lansat de „Cugetarea” Georgescu Delafras Viaţa popularului erou al dreptăţii româneşti, din care se desprinde duhul In care s’a realizat izbânda nouilor aşezări. Audiţia integrală a operelor geniului muzical german Audiţia integrală a operelor geniului muzical german prin excelenţă, care este marele,J. S. Bach, constitue o inovaţie unică in lumea muzicală românească. Succesul obţinut la audiţiunile din 19 şi 26 octombrie ne îndreptăţeşte a crede că interpretările marelui nostru violonist Sandu Albu, profesor la Academia Regală de muzică din Bucureşti, sunt de o calitate ce ar fi apreciată nu numai de cunoscătorii muzicali de la noi, ci chiar cei mai severi critici Europeni. Nădăjduim că atât presa cât şi publicul românesc vor şti să aprecieze la justa sa valoare înalta manifestare de adevărată artă, adâncă şi creştinească a interpretărilor d-lui Sandu Albu în operele geniale ale marelui I. S. Bach. SPECTACOLELE CAPITALEI Joi 31 Octombrie 1940 Calendar Ort.: S-ţii Apoşi, Stachie, Amplie şi cei cu ei şi Sf. Martir Epimachu. Cat.: Sf. Wolfgang. Prot.: Sărbătoarea Reformaţiei. Ebr.: 29 Tisir 5701. Mah.: 29 Ramazan 1359. Răs. soarelui 6,53; Ap. soarelui 17,6. Teatre OPERA ROMANA (P-ţa V. Mărăcineanu). Belache. NAŢIONAL (Calea Victorie): mat.; „Institutorii" şi seara; „Femeia Cezarului". REGINA MARIA (Spl. Independenţei): mat.; „Hoţii" şi seara; „Papa lipitriiPdf.p(e LIGA CULTURALA (Str. Schitu Măgureanu); „Lipitorile Satelor". STUDIO (P-ţa Amzei): „Capul de răţoi". MUNCA ŞI VOE BUNA (Str. Uranus): mat. „Lia-Vioria" şi seara; „Blana de biber". SĂRINDAR (Str. Sărindar): mat. „Flacăra sfântă" şi seara; „Elisabeth şi Essex“. COMOEDIA (Pasaj. Comoedia): „Tâlharii". CĂRĂBUŞ (Calea Victoriei): mat. şi seara „Curaj Tănase". ALHAMBRA (Str. Sft. D-tru): mat. şi seara, „Târgul sărutatului". TEATRUL ION VASILESCU (Pasaj. Comoedia): mat. şi seara, „Suflet candriu de papugiu". Cinematografe ARO: „Hotel Sacher“, cu Willy Brigel şi Sybilla Schmitz, jurnal nou. CARLTON (Bd. Brătianu): „întoarcerea la viaţă" cu Olga Tschechowa; şi jurnal UFA. CAPITOL: (Bd. Elisabeta): „Iadul îngerilor", cu cei 6 copii ai străzii şi Margaret Lindsay; jurnal U.F.A. SCALA (Bd. Tanche Ionescu) : „Ispita unei nopţi" şi jurnal. TRIANON: „Cuvânt de onoare“ şi jurnal nou cu ultimele evenimente. ARPA (Bd. Elisabeta): „Botezul focului“ şi „Bănuita", cu Anneliese Uhling şi Viktor Staal. FEMINA (Bd. Elisabeta): „Primul bal", cu Deanna Durbin. REGAL (Bd. Elisabeta): „Secretarul particular” şi jurnal. SELECT (Cal. Victoriei): „La răscruce de vânturi" cu Merle Oberon, Laurence Olivier. ROXY (Str. Lipscani) : „Pygmalion“, cu Hendy Hiller , şi jurnal U. F. A. ELYSEE (Str. Doamnei): „Cei 3 Codonas“ şi „Cine e Antonia Machim“ şi Revistă. PALAS BOULEVARD (Bd. Elisabeta) : „Capcana“ şi „Omul care a înfruntat moartea“. FORUM (B-dul Elisabeta) : „Elisabeth şi Essex“ şi jurnal O. N. C. OMNIA (Str. Schitu Măgureanu): „Cântecul deşertului" şi „Agentul mascat" şi Trupa Titi Mihăilescu. BIZANTIN (Bd. Elisabeta): „Brigada Nordului“ şi „Omul cu masca de fier“. RIALTO (Bd. Carol I): „Cocoşatul de la Notre Dame“ şi „Femei". MARCONI (Griviţei) „Regele valsului“ şi „Tunelul“ şi jurnal O. N. C. şi trupă de reviste. ODEON (Str. 11 Iunie) : „Luna de miere în Baly“ şi „Campania din Polonia“. NISSA (Intrarea Zalomit: „Omul cu masca de fier“ şi „Patru bărbaţi şi un jurământ“. MARNA (Griviţei): „Balalaica“ şi jurnal U. F. A. şi Trupa Titi Mihăilescu. FRANKLIN (Str. Franklin): „Omul cu masca de fier“ şi „Stan şi Bran Alpinişti“. MODEL (P-ţa Dr. Botescu): „Beau Geste“ şi „Războiul fulger“. REX (Dudeşti): „Balalaica“, „Citadelele Mediteranei“ şi „Cocoşul boxier“. VOLTA - BUZEŞTI (Buzeşti): „Fetiţele au crescut” şi „Zenobia”. TRIUMF (Griviţei): „Războiul fulger“ şi „La miezul nopţii“. DIANA (Griviţei): „La capătul pământului“ şi „Soţul meu conduce ancheta“. LIA (Griviţei): „Vulpea argintie“ şi „Aşa-i Parisul“. TOMIS (Călăraşi): „Lanţuri sfărâmate“ şi „Romanţa întunericului“. IZBANDA (Văcăreşti): „Ingeri cu feţe murdare“ şi „Invitaţia la vals“. NERO (Calea Şerban Vodă): „Ştrengarul“ şi „Oraşe sub alarmă“. GLORIA (Văcăreşti): închis pentru renovare. MILANO (Călăraşi): închis pentru renovare. NONI (Calea 13 Septembrie): „Insula văduvelor“ şi „Jungla morţii“. VERGU (Bariera Vergului): „Brigarda nordului“ şi „Insula ocnaşilor“ EDISON (Dudeşti): „Vulturul negru" (operă completă) şi „Mister Zero“. CARMEN (Dudeşti) : „Strada omintirilor“ şi „Spaima Deşertului". VENUS (Dudeşti): „Jula morţii“ şi „Fugara“. MIORIŢA (Moşilor): „Tămăduitorul“ şi „Cavalcada Hollywoodului“. PARIS (Rahova): „Varieté“ şi „Ultimatum“. AIDA (Rahovei) : „Intre glorie şi dragoste“ şi „Andy Har'Vv milion. RAHOVA (Rahovei): „Balalaica" „Parada cea mare“. PACHE (Str. Mătăsari): „Eroul din „Farwest“ şi „Adevăr cu orice preţ“. COTROCENI (Cotroceni): „Sudan“ şi „13 carne“ şi jurnal U. F. A. FLORIDA (Bd. Ferdinand): „Procesul Măriei Lafarge“ şi „Dansul vieţii“. AMERICAN (Moşilor): „Balalaica“ şi „Parada cea mare“. VOLGA (Dorobanţi): „Rivala” şi „D-l Topper divorţează“. DACIA : „Steaua din Rio“ şi „Salvatorul Vestului“ ILEANA (Str Avrig): „Viena cântă, Viena dansează“ şi „Insula Emigranţilor“. Şi Joi 34 Octombrie 4* 40 RADIO EXPERIMENTAL 32,4 m. 9259 kHz. 2 kw. RADIO BUCUREŞTI 1875 m. 160 kHz. 150 kw RADIO ROMANIA 364,5 m. 823 kHz. 12 kw. RADIO ROMANIA, RADIO BUCUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 32,4 m. 7.00. Ora dimineţii. 13.30: Ora: Cota Dunării şi a barei Sulina; Informaţii artistice şi sportive. 13.45: Concert de prânz; Orchestra Fraţii Botez; Arii naţionale; Serenadă de Jak Grit; Ai plecat - romanţă de Dendrino; Spune-mi mie Mărioară, cântec popular de Boldeanu; Jocuri din Sibiu; Arii naţionale. 14.10: Radio-jurnal (II). 14.30: Orchestra Grigoriţă Suchici, Doina Suchici-acordeon; Să ştii că te iubesc, romanţă de Cantea; Cântecul cucoanelor şi o horă de Dumitriu Craiova; Vine lelea pe colnic; Drag mi-e neică sprâncenat; Sunt fecior din cartier; O Învârtită de Brediceanu; In rariştea de lângă vii; Săbtărelul şi Alunelul; Un potpuriu national, aranjat de Doina Suchici. 15.00: Radio-jurnal (III); Jurnal cultural. 19.00: Ora; D-na Margareta Capeleanu (vioară) și d. Th. Rogalski (pian); Sonata I-a în fața Grieg; Grave de Friedmann Bach, aranjat de Kreisler. 19.30: Corul mixt al Bisericii Sf. Spiridon-Nou din Bucureşti, condus de profesorul Baston; Rugăciunea Sf. Simion „Psalm“ din liturghie G. Muzicescu; Imnul Heruvimilor, de Ipolit Ivanov, prelucrare de I. Baston; Simbolul credinţei de Cerepin, prelucrare de prof. I. Baston; Pe Tine te lăudăm, de Gavril Muzicescu; Kenonic de Bortniaski „Dumnezeule“, stih IX şi XV; Andante, Sostenutto, Adagio, Allegro. 20.00: Radio-jurnal (IV). 20.20: D-na Margareta Metaxa (voce): Cântec de leagăn de Borgovan: Sârba de Brăiloiu; Unde aud cucul cântând de Kiriac; La bordei cu crucea ’naltă de Kiriac; Ochi albaştri drăgălaşi; Doina Oltului de Vasiliu 20.45: Pot fi prezise cutremurile ? de G Dumitrescu. 21.10: Concert simfonic al Orchestrei Filarmonica dirijat de George Georgescu, solist: Wilhelm Kempff (transmisie de la Ateneul Român); Privelişti moldoveneşti de Mihail Jóra; Concert în do major pentru pian şi orchestră de Mozart (solist: Wilhelm Kempff). 21.30: Concert simfonic al orchestrei Filarmonica dirijat de George Georgescu; solit: W hlihmleenroll m mnm seu; solist: Wilhelm Kempff (transmisie de la Ateneul Român); Simfonia Vil-a de Beethoven. 21.55: Radio-jurnal (V). Sport. 22.15: Continuarea concertului simfonic: Concert în do major pentru pian şi orchestră de Mozart (solist: Wilhelm Kempff); Privelişti moldoveneşti de Mihail Jóra. 22.16: Continuarea concertului simfonic: Concert în do major pentru pian şi orchestră de Mozart (solist: Wilhelm Kempff); Privelişti moldoveneşti de Mihail Jóra. 22.25: Continuarea concertului simfonic: Simfonia Vila în la major de Beethoven. 23.05: Jurnal pentru străinătate în limbile: germană şi italiană. 23.10: Jurnal pentru străinătate în limbile: germană și italiană. 23.25: Jurnal pentru străinătate în limba engleză. 23.30: Jurnal pentru străinătate în limba engleză.