Curentul, noiembrie 1940 (Anul 13, nr. 4571-4600)

1940-11-01 / nr. 4571

2­­10 paginîs) Probleme de rezolvat pentru şeful sportului românesc şi directorul footballului Splnfin pentru evitarea prăbuşirii edificiului sportiv. Ce trebue să fie „mişcarea sportivă? Noui conducători ai sportului ro­mânesc vor veni fără îndoială cu principii noui sănătoase, care vor creea acestei ramuri de activitate un nou fundament pe care să se poată sprijini mai temeinic edifi­ciul de mâine al sportului legio­nar. După cum spune proverbul: „Ziua bună se poate cunoaşte de dimineaţă“, am pu­tea să întreză­rim un frumos viitor mişcării în fruntea căruia se află acum d. Ma­nele Stroici. L-am auzit vorbind la instalarea d-sale. Mărturisim, am fost plăcut surprinşi constatând la d-sa o perfectă cunoaştere a reali­tăţilor. Ştia tot răul, şi, mai ales, i-a găsit remediile. Am găsit în programul de lucru al d-sale, menit să reclădească edi­ficiul sportului românesc, o serie de iniţiative, care vor soluţiona de­finitiv toate problemele rămase ne­rezolvate de multă vreme în miş­carea sportivă. S-a înconjurat de oameni de muncă, nu de personali­tăţi. Şi fiecare, în sectorul său, a şi început lucrul constructiv, perfect dozat, şi mai ales oportun. Aseara a avut loc la FRF , şe­dinţa de prezentare a d-lui av. Vică Negulescu, noul director al footbal­lului românesc. Vică Negulescu nu este un nume nou în mişcarea ale cărei destine le conduce începând de aseară. Vică Negulescu, aşa cum am mai scris, vine de pe teren, din mijlo­cul sportivilor pe care îi cunoaşte şi care îl cunosc. Va da fără în­doială noua îndrumare de care are nevoe acest sport. Prima problemă — dintre cele mari — este fără îndoială aceia a separaţiunii amatorismului de pro­fesionism. Footballul a încetat de mult a mai fi o sursă de venituri pentru conducători. Poate fi încă pentru jucători. Conducătorii însă fac sa­crificii enorme pentru a putea con­tinua o activitate subordonată mo­ravurilor trecute. Jucătorii au sa­larii enorme, şi prime la fel, căro­ra nu se mai poate face faţă. Iată de ce credem necesară o măsură care să fixeze un plafon de salarii, de prime şi de deslegări la profesionişti. Grupările nu pot cădea pe pantă din pricina jucătorilor care şi-au făcut din sport o meserie, fiind cu totul nefolositori societăţii, din cauză că se ocupă exclusiv de sport, uitând că societatea are ne­voe de ei şi în celelalte domenii de viaţă. Toţi jucătorii de football trebue să fie obligaţi, — dealtfel măsura a fost aplicată recent în Italia, — să-şi exercite, pe lângă sport, şi meseria de bază. Aceste măsuri să fie luate bine­înţeles pentru a uşura drumul spre o amatorizare totală a sportului rege. Vică Negulescu cunoscând per­fect problema de mai sus, va por­ni, suntem convinşi, la rezolvarea Aseară, la F. R. F. A. a avut loc instalarea d-lui Vică Negules­cu, directorul Footballului. Au fost de faţă, toţi foştii şi vii­torii componenţi ai acestui for. Instalarea s-a făcut fără fast şi ei, că este de o imensă importanţă pentru acei care cunosc greutăţile în care se sbat grupările aşa zise profesioniste aflate în pragul fali­mentului. Sunt nevoi pe care le cunoaştem şi le expunem doctorului footballu­­lui românesc, pentru a se creia ar­monia dintre jucători şi grupări, între acestea şi public şi mai ales pentru a se da noua semnificaţie, cea adevărată, cuvântului „sport“. N. Dumbravu ea nu a constat decât in prezen­tarea făcută de secretarul general al F. R. F. A.-ului a situaţiei ac­tuale a footballului, oficial, pen­­tru că în particular, d. Negulescu o cunoaște prea bine. D. Vică Negulescu a luat aseară în primire, fără fast, Directoratul Footb­­all-ului Sportul Studenţesc - F. C. Naţional Gruparea divizionară din Bucu­reşti Sportul Studenţesc, care, după cum am anunţat eri, îşi va schim­ba numele, se pare că va opta pen­tru acela de F. C. Naţional. Această titulatură o poartă ac­tualmente pepiniera Sportului Stu­denţesc, o echipă districtuală, de categoria II-a. Ilustra figură a profesorului J. A. Vaillant,­ bunul prieten al Bardului din Mirceşti, este bine cunoscută in istoria culturii româneşti. Creatorul unei şcoli în Bucureşti Şi autor al mai multor lucrări care pri­vesc viaţa şi cultura poporului ro­mân, cum­ de pildă este lucrarea sa „România“, apărută în 3 volume, Traduceri de poezii Româneşti, „Au­tonomia Română“, etc., — pătruns de adevărul ce-l reprezintă cauza ro­mână în cuprinsul Daciei Traiane şi convins de rolul pe care marele Ga­ribaldi il avea în conjunctura inter­naţională europeană — a adresat libe­ratorului Italiei, la 27 Noembrie 1861 o scrisoare al cărei cuprins este vă­dit edificator, despre drepturile Ro­mânilor asupra României Transcar­patine. Este cunoscută afecţiunea dovedită in multe împrejurări de ilustra şi valoroasa personalitate italiană faţă de poporul Român, şi cum J. A. Vaillant cunoştea perfect această stare de lu­cruri, a făcut un călduros apel la Ga­ribaldi să ajute alipirea României Transcarpatice la principatele Unite. Iată textul scrisorii: Scrisoarea către Generalul Gări­­baldi liberatorul Italiei, veteranul Fito-Românilor, salut: GENERALE. Dacă este frumos a distruge aşeză­mântul nelegiuit al tiraniei, este înăl­ţător de a clădi ordinea libertăţii. Desigur pentru a uşura această operă de distrugere şi clădire a făcut Dum­nezeu să încolţească, să răsară, să se coacă şi să rodească acest mare prin­cipiu al personalităţii popoarelor, de curând recunoscut sub numele de naţionalitate. Dacă insă fiecare popor are drep­tul la naţionalitatea sa, este de da­toria sa, de a respecta pe aceia a altora. Şi pentru că Ungurii nu fac acest lucru, fără teamă de a fi desaprobat, de către Românii Daciei Traiane, eu protestez cu tărie în faţa d­vs. şi in faţa Europei, împotriva pretenţiei de a se substitui Austriei în planurile sale ambiţioase de încorporare. Desigur nimeni nu aplaudă cu mai mult entuziasm decât mine, patriotis­mul care împinge pe Unguri să scu­ture jugul Austriei, nimeni mai mult decât mine nu admiră, aprobându-i energicul refuz de a face parte din­­tr’o Austrie unitară. Dar nimeni mai mult decât mine nu deplânge în pro­priul lor interes, orbirea de a voi să substitue o Austrie ungurească unei Austrii austriace Fără îndoială, Ungaria este auto­nomă, independentă şi prin urmare liberă de a-şi face ea singură legile şi de a se conduce ea însăşi ; fără îndoială, nu este intre ea şi Austria decât o unire personală, aceea a Regelui. Şi fiindcă ea ţinea şi cu drept cuvânt să rămână Ungaria, este mai­ bine să sfărîme această unire, decât să se sinucidă-Dar ea se înşeală amar voind să rămână Ungarie prin aceleaşi mij­loace prin care Austria vrea să ră­mână Austrie. O astfel de Ungarie nu este mai puţină fictivă şi & afară de Ungaria reală, decât este Austria unitară în afară de ea însăşi. In adevăr, dacă o astfel de Austrie nu este decât o ficţiune, ea nefiind decât o aglomeraţie de popoare, toate ţinând la naţionalitatea lor, eu afirm că o astfel de Ungarie nu ar putea fi altceva, căci pe de o parte Slavii, Croaţii, Slovacii şi pe de altă parte Românii Transilvaniei, Bănăţeni şi Bucovineni, nu ţin mai puţin decât Ungurii la autonomia lor, la inde­pendenţa lor şi la naţionalitatea lor, consacraţi de veacuri şi întăriţi prin credinţă, obiceiurile, limba şi legile fiecăruia dintre ele. Indrăsnesc deci să vă spun Gene­rale, că Ungaria unitară a d-lui Deak nu este mai posibilă decât Austria unitară a d-lui Bach. Amândouă nu sunt decât reflexul aceleaşi himere. In secolul al 19-lea nu se poate în­treprinde o operă de fuziune, săvâr­şită în Franţa de Ludovic al XI-lea în veacul al XV-lea. Şi dacă Germania, Spania, Italia şi Franţa sunt şi nu pot fi decât state unitare, Austria, Ungaria şi Turcia nu vor putea fi niciodată decât state federative. Din nenorocire Ungaria se legănase timp de 20 ani cu Meia acestei fu­­siuni himerice, când veniră pe neaş­teptate marile evenimente din 1848 Ce se întâmplă ? Pentru că voiseră să realizeze visul lor, impunând do­minaţia lor Românilor şi Slavilor, su­ferea ea însăşi jugul, pe care daa­­tunci, Austria îl face să apese asu­pra ei. In zadar promit Ungurii as­tăzi Românilor, tot ceea ce Austria le promite lor înşişi . Libertate şi ega­litate, în limitele unităţii ţării . Ro­mânii, nu sunt mai dispuşi decât ei, să se mulţumească cu astfel de pro­misiuni. Ei au dealtfel mai multă dreptate, (Românii) pentru că după mine aceste promisiuni ascund pla­­nuri cu atât mai ambiţioase, cu cât se străduesc să le justifice, prin date cu totul false, asupra dreptului lor istoric şi populaţiei lor. In adevăr şi credeţi-o Generale, acest drept istoric şi această cifră a populaţiei, pe care vi le oferă Ungu­rii ca fapte, nu sunt decât ficţiuni ; acest drept, pe care lor le place să readune unirea Transilvaniei cu Un­garia, nu se sprijină decât pe votul Adunării Transilvaniei întrunită la Cluj la 20 Mai 1848, dar acest vot nu este decât rezultatul natural al unei adunări de 300 membri, dintre cari 3 Români, 24 Saşi şi 263 Unguri, şi chiar dacă aceştia din urmă nu ar fi pregătit prin teroare, scriind pe dra­pelul lor „Unire sau Moarte“ trebue să înţelegeţi Generale că se impunea neapărat să iasă din urnă imensa lor majoritate Dar, cu 15 zile înainte. Românii în­truniţi la Blaj în număr de 60 mii, şi purtând această inscripţie pe dra­pelul lor „Romana virtus rediviva“ proclamaseră naţionalitatea lor şi protestează împotriva oricărui act al Dietei Transilvaniei atât timp cât ei, nu se găseau reprezentaţi proporţio­nal cu numărul lor; şi acum Gene­rale, faceţi din pretinsul drept isto­ric al Ungurilor asupra Transilvaniei, ţară a Românilor, ceea ce vă vor ins­pira sentimentele d­vs. Înalte de dreptate. Cât despre cifre pretinse a popu­laţiei lor, ceea ce este adevărat, este că nu sunt 15 milioane de Unguri în Ungaria, cum nu sunt 30 milioane Austriacă în Austria. Ceea ce este a­­devărat cel puţin atât de aproxima­tiv cât este posibil, este că populaţia Ungariei se compune din 5 milioane de Unguri, 5 milioane Slavi, şi 5 mi­lioane de Români şi prin urmare Un­gurii nu sunt decât o treime. Fără îndoială, când s’au văzut 400 mii Franci, 400 mii Huni, 400 mii Turci cucerind şi subjugând Galia. Dacia şi Imperiul Bizantin se Înţe­lege fără greutate, că 5 milioane de Unguri stăpâni ai pământului şi po­sesori ai tuturor forţelor materiale ale Regatului, sunt în stare să do­mine totul, dar atunci unde este principiul de naţionalitate pe care îl invoacă împotriva Austrie; şi de ce au nevoie să-l invoace dacă-l înlo­­cuesc prin forţă ? Să ia seama totuşi, şi 1849 să le fie o lecţie. Astfel voind să-şi creeze frontiere naturale, cu provincii cari nu le apar­ţin deloc, astfel ca Bucovina şi Ba­­natul pe care le-a alipit-o Austria, ei riscă să fie cuceriţi şi subjugaţi a doua oară ; căci dacă nu ştiu ce vor face atunci Croaţii şi Slovacii bă­­nuesc că Galiţienii vor vrea să ră­mână Polonezi şi ştiu că pentru a ră­mâne ceia ce sunt, Românii din Tran­silvania, Banat şi Bucovina vor pre­fera Austria Ungariei. îmi pare rău Generale, când o chestiune atât de gravă se agită, că presa noastră libe­rală nu s’a grăbit să aducă lumină în această problemă. Mă mir, că după ce a imputat pe drept presei omorîtoare de libertăţi sfaturile primejdioase date lui Fran­­cisc al II-lea, nu a căutat să se pună ea însăşi la adăpost de desaprobarea pe care pare să o merite indiferenţa sa; mă tem chiar pentru ea, ca această indiferenţă să nu-i fie impu­tată drept complicitate. Ce ! Ea pleacă cu atenţie urechea insinuărilor Generalului Klapka Şi Turr şi ea rămâne surdă la protestă­rile juridice ale unui Român originar di® Transilvania. Acest mod de a lucra este cel puţin după mine părtinire. Iar l-aţi citit Generale acest pro­test, aţi văzut pe ce drepturi este fondat şi ce nedreptăţi arată : 1) Ştiţi deci că marele principat al Transilvaniei este faţă de Ungaria, într’o poziţie absolut identică cu cea a Ungariei, faţă de Austria, şi înţe­legeţi că autonomă independentă şi neavând nimic comun cu Ungaria de­cât o uniune personală, aceia a Re­gelui, ea (Transilvania) are ea ca şi Ungaria dreptul de a se guverna ea însăşi, de a-şi face ea însăşi legile şi prin urmare dreptul de a refuza să facă parte dintr’o Ungarie Unitară. De altfel aţi văzut cu ce înverşu­nare, din timpul lui Grigore al 7-lea şi Inocenţiu al III-lea, inchizitorii Unguri s’au străduit prin fer şi foc a deposeda rasa românească de pă­mântul care-l poseda iar după ce au despuiat-o de pământ, i-au făcut hatârul de a o tolera atât cât cere in­teresul Regatului , după ce i-au ex­clus pe Români din dreptul de băşti­naşi,le-au făcut mare plăcere pentru a-i acoperi de ruşine şi pentru că sunt ortodoxi să-i confunde cu ţi­ganii şi să-i trateze juridic pe aceş­tia ca pe o rasă vagabondă Dar această rasă, pretinsă vagabondă este născută din sânge roman ; ea a cu­cerit Dacia şi ca urmare a originei sale ea a voit să trăiască unde învin­sese : „Ubi vicit romanus, ibi vixit“ ; aşa­dar, ea trăeşte aici, pentru tot­(Continuare în pag. 6-a) O scrisoare către Garibaldi Drepturire românilor asupra ţinuturilor transcarpatine Astăseară pleacă spre Belgrad, Ilie Petrescu, Cionom şi Ştefan Bogdan După cum se ştie, Sâmbătă vor boxa la Belgrad trei dintre reprezen­tanţii boxului românesc : Ilie Petre­­scu, care îl va întâlni pe Virag, Const. Cionoiu, care va baza cu Luca Popo­vici, şi Ştefan Bogdan, al cărui ad­versar va fi Duşan Dimici. Cei trei adversari ai românilor nu sunt prea coizi, ei contând printre primii profesionişti iugoslavi. Pentru ca oboseala să nu mai cons­titue un handicap, Petrescu, Cionoiu şi Bogdan vor pleca astăseară la 7 jumătate. Ei vor fi însoţiţi de maestrul Um­berto Landa. In ceea ce priveşte formalităţile, mai există un punct nesigur în legă­tură cu paşaportul lui Ştefan Bog­dan. Se speră însă, ca astăzi de dimi­neaţă să fie totul pus la punct. Roza vânturilor Ideea reorganizării Clubului Vic­toria din Cluj nu a fost abandona­tă. Ea doar a dispărut pentru cât­va timp din discuţie, altele fiind chestiunile la ordinea zilei. Aflăm astfel, că zilele acestea se va introduce la Directoratul Foot­ballului un memoriu înaintat de câţiva membri ai clubului clujean, în care îşi vor expune dorinţele. Sâmbătă seara, Cionoiu va bloca la Belgrad, cu Luka Popovici, pe care vecinii noştri îl ţin in mare stimă. Pentru a ne da seama de valoarea lui, il vom lăsa pe Mielu Doculescu să-l prezinte in câteva cuvinte. Luka Popovici este un boxeur tâ­năr, plin de vigoare, acela pe care boxul iugoslav contează actualmente. La matchul nostru, atâta timp cât a durat în sală, a fost un adevărat vacarm, toată lumea strigând: „Lu­ka ! Luka! Luka! până la epuizare, eu ne mai auzind nici soigneurul. In ceea ce privește boxul lui Popo­­vici, el este clar, viguros şi tehnic“. Din cele de mai sus, reese un sfat pentru Cionoiu: Cât mai multă atenţie! ÎNŞTIINŢARE Toţi legionarii cari au practicat footballul sau cari au fost sub orice formă sprijinitori sau conducători de grupări, precum şi toţi acei pe care îi interesează buna organizare a mişcării footballului, sunt rugaţi în interesul acestei organizări, pen­tru crearea unui organism de acti­vitate şi de control intens pe în­treaga ţară, să anunţe Directoratul Footballului, str. Batiştei Nr. 33, Bucureşti, arătând: Localitatea, numele, adresa, profesiunea, vâr­sta, data intrării în Legiune şi re­comandarea şefului legionar al ju­deţului sau garnizoanei. Directorul Footballului VALERIU NEGULESCU ★ D. av. Emil Alexandrescu, direc­torul pentru ciclism, va prelua in cursul zilei de astăzi, Federaţia Ro­mână de Ciclism. ★ DIRECŢIA C. F. R. a revenit a­­supra deciziei prin care se suspen­dase reducerea de 75 la sută a grupărilor de football, astfel că de aci înainte, grupările noastre vor beneficia de 75 la sută redu-MATCHURILE de Duminică se vor desfăşura la concurenţă. Ast­fel partida Sportul Studenţesc se va juca Duminică pe Venus, iar Rapid—F. C. F. F. C. Ploeşti pe Giuleşti. Juventus, Venus, Sg. Studențesc şi Sioria în campionatul de hokey Anul acesta, campionatul regio­nal de hokey pe ghiaţă va fi lis­ta înfiinţată, Juventus. De fapt vor fi tot formaţiile din patat de patru echipe, dintre care­­ anii trecuţi, pentru că H. C. Ju­rna nouă. Sie sunt: Venus, Spor-­­tul Studențesc, Gloria și proaspă­tentus este vechiul H. C. Rapid și vechiul Telefon-Club. Universitatea va avea o secţiune de hokey pe ghiaţă Polisportiva grupare românească, Universitatea, nu va continua să ac­tiveze la Sibiu, doar pe tărâm foot­­balistic. Astfel, dintre secţiile care au fiin­ţat la Cluj, cea care se va reorga­niza, după football, va fi secţiunea de hokey pe ghiaţă. Dealtfel, din partea municipalităţii Sibiului, ei au multe promisiuni, în ceea ce priveşte patinoarul. Iarna a­­ceasta vom revedea deci popularul „U“, din nou la Bucureşti. Gh­eniu­l ANUL XIII No. 4571, Vineri 1 Noembrie 1940 Sä fie mai întâi vorba despre por­tofelul pierdut sau tras cu mäestrie din buzunar, pe când stăpâna lui că­lătorea cu tramvaiul. Păgubaşa a dat veste prin toate ziarele, dar nu l-a mai găsit. Biata femeel Ea nu a avut norocul sfinţiei sale care s'a întâmplat sa scape de furtişag Intr'un autobus ticsit de pasageri, nu ca sardelele la cutie, căci acelea tot mai au pu­tin untdelemn intre ele. Călătoream b­ lada pe roate, spânzuraţi cu mâna de dongul tavanului, ca nişte buturi de pastramă puşi la uscat, lipiţi unul de altul... înghesuiala era atât de mare. Încât chiar hoţul a păţit-o: el a strecurat binişor mâna în buzunarul giubelei, dar când s'o tragă, ce să vezi?.. I s'a înţepenit laba in buzu­narul cam strâmt al părintelui, şi nici cotul n’avea cum sa '1 cârmeas­că din pricina înghesuelii. Pungaşul a fost prins ca potaia ceea care vârând capul fu ulcica cu smântână, nu I-a mal putut scoate, șl s'a în­vârtit prin ogradă cu vasul tras pe urechi, până ce a venit gospodarul cu bâta. Cu portofelul meu a f ost altfel. După ce am plătit biletul de tram­vai, am vrut sâ pul la locul său restul; dar portofelul de pleie ca o potcoavă, nu mai era In buzunar. Mi-1 şterpelise careva. Stăm In vago­nul remorcă om lângă om şi ne mi­roseam ceafa. Strig către taxator: „Hei, aşa muşterii ai dumneatale? Mi-a furat portofelul!" — Ce su­­ţi fac?., zice taxatorul de după tejgheluţa lui. Eu îmi pă­zesc banii mei. — Şi eu, cum rămâi? — Reclami la poliţie. — Păi dumneata eşti poliţial Nu dai drumu la uşii Percheziţionăm toţi călătorii şi... — Uite-ţi portofelul­, zice un pa­sager. In adevăr, portofelul meu zăcea pe duşumeaua vagonului, cam la doi paşi depărtare, măcar că eu nu mă mişcasem de lângă tejgheluţa taxa­torului. — L-ai pus p’alâtureal zise o cu­coană. — Ţi-o H buzunaru sparţi zâmbi alta. — Ori l-o H aruncai Înadins, ca sâ ne buzunareascä pä urmă el pâ noi... Mormăi cineva. Dar nimeni nu a raţionat aşa. Pun­gaşul de buzunare Iubeşte Înghe­suiala. In tramvai este Înghesuială; deci acolo trebue căutat hoţul. Sau sa fi zis aşa: Are dreptate o­­mul. De ce se 'ncarcă tramvaiul cu cocenii la căruţă?.. De ce nu se­­n­­fiinţează tichete cu număr de ordi­ne ca prin alte ţâri? Un pasager, un Ioel Joachim Botez La zi PORTOFELUL MEU LA LUMINA RAMPEI Astăseară la Teatrul­­Naţional ,,Femeea Cesarului” Comedia d-lui Ion Luca „FEMEEA CEZARULUI", se reprezintă astă seară din nou pe scena Teatrului Naţional, sub direcţia de scenă a d-lui Ion Şahighian In ordinea afişului distribuţia cu­prinde numele d-nelor: Marioara Zimniceanu, Cleo­pan-Cernățeanu, Sorana Țopa, Lilly Popovici, Tom­a Dimitriu, G. Baldovin, FI. Scărlătes­­cu, Al. Alexandrescu, I. Rădulescu, Dobre Ene, In matineu „Institutorii” In matineul de astăzi, de la ora 2 luni. se reprezintă din nou delicioasa comedie a lui Otto Ernest: „INSTI­TUTORII“. In rolurile principale joacă d-nii: N. Soreanu, I. Finteşteanu, Nicu Di­mitriu, D. Grigoriu, Gr. Mărculescu, I. Manu, N. Săvulescu, G. Baldovin, G. Conabie, N. Motoc, D. Ene, D. Amigdali şi d-nele Maria Voluntaru, Fiii Mihailovici, Carmen Răutu, Mar­gareta Dumitrescu, Tilda Radovici, Emilia Cozachievici. Direcţia de scenă d. Paul Gusty. Astăseară la Sttudio „Capul de răţoi” In continuarea unui desăvârşit suc­ces se va juca astăseară la Studio : „CAPUL DE RĂŢOI" de d. G. Ci­­prian. In ordinea afişului distribuţia este următoarea: Niky Atanasiu, I. Fin­teşteanu, I. Manu, M. E. Balaban, G. Soare, Ovid Brădescu, Ch. Duţulescu, C. Antoniu, C. Mitru, C. Rădulescu, I. Dămian, Emil Botta, P. Pătraşcu, C. Economu, G. Conabie, G. Atana­siu, E. Stoiceanu, C. Lungu, P. Sto­­ian, G. Buliga, N. Cristescu, P. Suil­­lu, Eugen Cassian, Maria Voluntaru, Eugenia Popovici, Mateescu, Mariana Popescu, Sina Şerbu şi Speranța Voi­­nescu. Direcția de scenă autorul. Colocviile Institutului de istorie naţională din Bu­cureşti Institutul de istorie naţională din Bucureşti începe seria de anul acesta a colocviilor sale azi Joi 31 Oct.­o­­rele 18, în sala de istorie a românilor a facultăţii de litere şi folosofie din Capitală. Fac comunicări d. Const. C. Giure­­scu despre „Basarabia şi Oltenia"; colonizări muintene în Sudul Moldo­­viei în sec. XIV şi XV, şi d. S. Lam­­brino, despre „Bisexarchus". Sunt in­vitaţi a lua parte la aceste şedinţe profesorii de specialitate, studenţii şi toţi acei pe care îi interesează pro­blemele privind trecutul românesc. Cunoscutul dirijor japo­nez Ekitai Ahn, va con­duce concertul simfonic de la Ateneul Român Duminică 3 Noiembrie, ora 11 dim., are loc în sala Ateneului Român, concertul simfonic al Orchestrei Ra­dio, sub conducerea dirijorului japo­nez d. Ekitai Ahn. Programul cuprinde compoziţiuni clasice europene şi lucrări proprii, ale d-lui Ekitai Ahn, Nocturnă şi Eternacy, şi Fantezia Simfoniei (Kyo­­kuto) pe teme vehi japoneze şi co­reene. Romanul unui premergător Iancu Jianu de PAUL CONSTANT lansat de „Cugetarea” Georgescu Delafras Viaţa popularului erou al dreptăţii româneşti, din care se desprinde duhul In care s’a realizat izbânda nouilor aşezări. Audiţia integrală a operelor geniului muzical german Audiţia integrală a operelor geniului muzical german prin excelenţă, care es­te marele,J. S. Bach, constitue o inova­ţie unică in lumea muzicală româneas­că. Succesul obţinut la audiţiunile din 19 şi 26 octombrie ne îndreptă­ţeşte a crede că interpretările mare­lui nostru violonist Sandu Albu, pro­fesor la Academia Regală de muzică din Bucureşti, sunt de o calitate ce ar fi apreciată nu numai de cunos­cătorii muzicali de la noi, ci chiar cei mai severi critici Europeni. Nădăjdu­im că atât presa cât şi publicul ro­mânesc vor şti să aprecieze la justa sa valoare înalta manifestare de adevărată artă, adâncă şi creştinească a interpretărilor d-lui Sandu Albu în operele geniale ale marelui I. S. Bach. SPECTACO­LELE CAPITALEI Joi 31 Octombrie 1940 Calendar Ort.: S-ţii Apoşi, Stachie, Amplie şi cei cu ei şi Sf. Martir Epimachu. Cat.: Sf. Wolfgang. Prot.: Sărbătoarea Reformaţiei. Ebr.: 29 Tisir 5701. Mah.: 29 Ramazan 1359. Răs. soarelui 6,53; Ap. soarelui 17,6. Teatre OPERA ROMANA (P-ţa V. Mărăci­­neanu). Belache. NAŢIONAL (Calea Victorie): mat.; „Institutorii" şi seara; „Femeia Ce­zarului". REGINA MARIA (Spl. Independen­ţei): mat.; „Hoţii" şi seara; „Papa lip­­i­triiPdf.p(e LIGA CULTURALA (Str. Schitu Mă­­gureanu); „Lipitorile Satelor". STUDIO (P-ţa Amzei): „Capul de răţoi". MUNCA ŞI VOE BUNA (Str. Ura­nus): mat. „Lia-Vioria" şi seara; „Blana de biber". SĂRINDAR (Str. Sărindar): mat. „Flacăra sfântă" şi seara; „Elisa­beth şi Essex“. COMOEDIA (Pasaj. Comoedia): „Tâl­harii". CĂRĂBUŞ (Calea Victoriei): mat. şi seara „Curaj Tănase". ALHAMBRA (Str. Sft. D-tru): mat. şi seara, „Târgul sărutatului". TEATRUL ION VASILESCU (Pasaj. Comoedia): mat. şi seara, „Suflet candriu de papugiu". Cinematografe ARO: „Hotel Sacher“, cu Willy Bri­­­gel şi Sybilla Schmitz, jurnal nou. CARLTON (Bd. Brătianu): „întoarce­rea la viaţă" cu Olga Tschechowa; şi jurnal UFA. CAPITOL: (Bd. Elisabeta): „Iadul în­gerilor", cu cei 6 copii ai străzii şi Margaret Lindsay; jurnal U.F.A. SCALA (Bd. Tanche Ionescu) : „Ispi­ta unei nopţi" şi jurnal. TRIANON: „Cuvânt de onoare“ şi jurnal nou cu ultimele evenimente. ARPA (Bd. Elisabeta): „Botezul fo­cului“ şi „Bănuita", cu Anneliese Uhling şi Viktor Staal. FEMINA (Bd. Elisabeta): „Primul bal", cu Deanna Durbin. REGAL (Bd. Elisabeta): „Secretarul particular” şi jurnal. SELECT (Cal. Victoriei): „La răs­cruce de vânturi" cu Merle Obe­ron, Laurence Olivier. ROXY (Str. Lipscani) : „Pygmalion“, cu Hendy Hiller , şi jurnal U. F. A. ELYSEE (Str. Doamnei): „Cei 3 Co­­donas“ şi „Cine e Antonia Machim“ şi Revistă. PALAS BOULEVARD (Bd. Elisabe­ta) : „Capcana“ şi „Omul care a înfruntat moartea“. FORUM (B-dul Elisabeta) : „Elisabeth şi Essex“ şi jurnal O. N. C. OMNIA (Str. Schitu Măgureanu): „Cântecul deşertului" şi „Agentul mascat" şi Trupa Titi Mihăilescu. BIZANTIN (Bd. Elisabeta): „Brigada Nordului“ şi „Omul cu masca de fier“. RIALTO (Bd. Carol I): „Cocoşatul de la Notre Dame“ şi „Femei". MARCONI (Griviţei) „Regele valsu­lui“ şi „Tunelul“ şi jurnal O. N. C. şi trupă de reviste. ODEON (Str. 11 Iunie) : „Luna de miere în Baly“ şi „Campania din Polonia“. NISSA (Intrarea Zalomit: „Omul cu masca de fier“ şi „Patru bărbaţi şi un jurământ“. MARNA (Griviţei): „Balalaica“ şi jurnal U. F. A. şi Trupa Titi Mihăi­lescu. FRANKLIN (Str. Franklin): „Omul cu masca de fier“ şi „Stan şi Bran Alpinişti“. MODEL (P-ţa Dr. Botescu): „Beau Geste“ şi „Războiul fulger“. REX (Dudeşti): „Balalaica“, „Ci­tadelele Mediteranei“ şi „Cocoşul boxier“. VOLTA - BUZEŞTI (Buzeşti): „Fe­tiţele au crescut” şi „Zenobia”. TRIUMF (Griviţei): „Războiul ful­ger“ şi „La miezul nopţii“. DIANA (Griviţei): „La capătul pă­mântului“ şi „Soţul meu conduce ancheta“. LIA (Griviţei): „Vulpea argintie“ şi „Aşa-i Parisul“. TOMIS (Călăraşi): „Lanţuri sfărâ­mate“ şi „Romanţa întunericului“. IZBANDA (Văcăreşti): „Ing­eri cu feţe murdare“ şi „Invitaţia la vals“. NERO (Calea Şerban Vodă): „Ştren­garul“ şi „Oraşe sub alarmă“. GLORIA (Văcăreşti): închis pentru renovare. MILANO (Călăraşi): închis pentru renovare. NONI (Calea 13 Septembrie): „Insula văduvelor“ şi „Jungla morţii“. VERGU (Bariera Vergului): „Br­igar­­da nordului“ şi „Insula ocnaşilor“ EDISON (Dudeşti): „Vulturul negru" (operă completă) şi „Mis­ter Zero“. CARMEN (Dudeşti) : „Strada ominti­­rilor“ şi „Spaima Deşertului". VENUS (Dudeşti): „Ju­­la morţii“ şi „Fugara“. MIORIŢA (Moşilor): „Tămăduitorul“ şi „Cavalcada Hollywoodul­ui“. PARIS (Rahova): „Varieté“ şi „Ulti­matum“. AIDA (Rahovei) : „Intre glorie şi dra­goste“ şi „Andy Har'Vv milion. RAHOVA (Rahovei): „Balalaica" „Parada cea mare“. PACHE (Str. Mătăsari): „Eroul din „Farwest“ şi „Adevăr cu orice preţ“. COTROCENI (Cotroceni): „Sudan“ şi „13 carne“ şi jurnal U. F. A. FLORIDA (Bd. Ferdinand): „Proce­sul Măriei Lafarge“ şi „Dansul vieţii“. AMERICAN (Moşilor): „Balalaica“ şi „Parada cea mare“. VOLGA (Dorobanţi): „Rivala” şi „D-l Topper divorţează“. DACIA : „Steaua din Rio“ şi „Sal­vatorul Vestului“ ILEANA (Str Avrig): „Viena cântă, Viena dansează“ şi „Insula Emi­granţilor“. Şi Joi 34 Octombrie 4* 40 RADIO EXPERIMENTAL 32,4 m. 9259 kHz. 2 kw. RADIO BUCUREŞTI 1875 m. 160 kHz. 150 kw RADIO ROMANIA 364,5 m. 823 kHz. 12 kw. RADIO ROMANIA, RADIO BU­CUREŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 32,4 m.­­ 7.00. Ora dimineţii.­­ 13.30: Ora: Cota Dunării şi a barei­ Sulina; Informaţii artistice şi sportive. 13.45: Concert de prânz; Orchestra Fraţii Botez; Arii naţionale; Serenadă de Jak Grit; Ai plecat - romanţă de Dendrino; Spune-mi mie Mărioară, cântec popular de Boldeanu; Jocuri din Sibiu; Arii naţionale. 14.10: Radio-jurnal (II). 14.30: Orchestra Grigoriţă Suchici, Doina Suchici-acordeon; Să ştii că te iubesc, romanţă de Cantea; Cântecul cucoanelor şi o horă de Dumitriu­ Cra­­iova; Vine lelea pe colnic; Drag mi-e neică sprâncenat; Sunt fecior din car­­tier; O Învârtită de Brediceanu; In ra­­riştea de lângă vii; Săbtărelul şi Alune­­lul; Un potpuriu national, aranjat de Doina Suchici. 15.00: Radio-jurnal (III); Jurnal cul­tural. 19.00: Ora; D-na Margareta Cape­leanu (vioară) și d. Th. Rogalski (pian); Sonata I-a în fa­ța Grieg; Grave de Friedmann Bach, aranjat de Kreisler. 19.30: Corul mixt al Bisericii Sf. Spi­­ridon-Nou din Bucureşti, condus de profesorul Baston; Rugăciunea Sf. Si­­mion „Psalm“ din liturghie G. Muzi­­cescu; Imnul Heruvimilor, de Ipolit Ivanov, prelucrare de I. Baston; Simbo­lul credinţei de Cerepin, prelucrare de prof. I. Baston; Pe Tine te lăudăm, de Gavril Muzicescu; Kenonic de Bort­niaski „Dumnezeule“, stih IX şi XV; Andante, Sostenutto, Adagio, Allegro. 20.00: Radio-jurnal (IV). 20.20: D-na Margareta Metaxa (voce): Cântec de leagăn de Borgovan: Sârba de Brăiloiu; Unde aud cucul cântând de Kiriac; La bordei cu crucea ’naltă de Kiriac; Ochi albaştri drăgălaşi; Doi­na Oltului de Vasiliu 20.45: Pot fi prezise cutremu­rile ? de G Dumitrescu. 21.10: Concert simfonic al Orchestrei Filarmonica dirijat de George Geor­gescu, solist: Wilhelm Kempff (trans­misie de la Ateneul Român); Privelişti moldoveneşti de Mihail Jóra; Concert în do major pentru pian şi orchestră de Mozart (solist: Wilhelm Kempff). 21.30: Concert simfonic al orchestrei Filarmonica dirijat de George George­scu; solit: W hlihmleenroll m mnm seu; solist: Wilhelm Kempff (transmi­sie de la Ateneul Român); Simfonia Vil-a de Beethoven. 21.55: Radio-jurnal (V). Sport. 22.15: Continuarea concertului simfo­nic: Concert în do major pentru pian şi orchestră de Mozart (solist: Wilhelm Kempff); Privelişti moldoveneşti de Mihail Jóra. 22.16: Continuarea concertului simfo­nic: Concert în do major pentru pian şi orchestră de Mozart (solist: Wilhelm Kempff); Privelişti moldoveneşti de Mihail Jóra. 22.25: Continuarea concertului sim­fonic: Simfonia Vil­a în la major de Beethoven. 23.05: Jurnal pentru străinătate în limbile: germană şi italiană. 23.10: Jurnal pentru străinătate în limbile: germană și italiană. 23.25: Jurnal pentru străinătate în limba engleză. 23.30: Jurnal pentru străinătate în limba engleză.

Next