Curentul, decembrie 1940 (Anul 13, nr. 4601-4629)

1940-12-21 / nr. 4621

2 (8 pagini) D. Manole Stroici, preşedintele comitetului care se va ocupa cu soarta curselor de cai Alergările de trap, de obstacole, expoziţiile hipice, hergheliile şi toate celelalte anexe ale hipismu­­lui, cu excepţia alergărilor de ga­lop, care vor fi dirijate tot de Jockey­ Club, vor fi conduse de un „comitet de 7“. Preşedinte al acestui comitet este d. Manole Stroici, şeful organizării sportului românesc. Acest comitet va gira bunul mers al manifestaţiilor hipice de mai sus, pe timp de 5 ani. El are următoarea alcătuire : Preşedinte : d. Manole­ Stroici. Vice­preşedinţi : d-nii general Filip Iacob şi av. N. Popa. Membri : d-ni ing. Ho­­rodniceanu, dr. D. Iosif, maior Eugen Niculescu şi Petre Spânu. Virág şi Luka Popovici adversarii lui Ilie Petrescu şi Ştefan Bogdan sosesc astaseară Gala de, box care se desfăşoară mâine seară în incinta circului „Milea“ din Şos. Ştefan cel Mare nu înseamnă numai reluarea acti­vităţii pugilistice. Este un eveni­ment despre care se va vorbi a­­tunci când se va scrie o istorie a renaşterii boxului românesc. In matchuri vedetă vom vedea doi din cei mai buni repre­zentanţi ai boxului iugoslav: Ioan Virág şi Luka Popovici. Primul va întâlni pe Ilie Petres­cu iar secundul pe Ştefan Bog­dan. La Belgrad, Ivan Virag a mai învins pe Ilie Petrescu. Atunci se spunea că românul a fost désa­­▼antajat de decizie. Acum, Ilie Pe­trescu are prilejul să ne dovedeas­că precum că verdictul de la Bel­grad a fost greşit. Ştefan Bogdan este un boxeur tânăr, cu resurse, dar fără ruti­nă. Nu-i vedem prea multe şanse în faţa lui Luka Popovici. Iugoslavul a dispus la Belgrad de Mielu Docolescu. Deci... Popovici și Virág, cei­ doi boxeuri iugoslavi, sosesc astăseară la ora 10,45 cu Simplonul. C. F. R. a acordat gratuităţi şi redu­­ceri sportivilor La cererea organizării Sportului Românesc, C. F. R.-ul a acordat gratuităţi şi reduceri sportivilor români pe căile ferate. De gratuitate se vor bucura membrii directoratelor sportive şi practicanţii sporturilor: scrimă, tir şi atletism. Toţi legitimaţii celorlalte direc­torate se vor bucura de reducere. Astăseară un match de hockey decisiv In cadrul campionatului de hockey pe ghiaţă se va juca astăseară mat­chul decisiv al acestei competiţii. Protagonişti: Venus şi H. C. Ju­ventus. Cu singura diferenţă, că de data aceasta, favorit va fi H. C. Ju­ventus, iar nu Venus, a cum se obiş­nuiseră în ultimul timp sportivii bu­cureşteni. Pe ghiaţa patinoarului Oteteleşanu, vor evolua astăseară, toate vedetele sportului cu crosa, în frunte cu San­dy Botez, Paulică Anastasiu, Bob Petrovici, Cantacuzino, Andrei Băr­­bulescu şi speranţele Coman, Viviu Petrescu, Titinel Constantinescu, Dlu­­gosh, etc.­­ In orice caz, va fi o întâlnire de mare spectacol. Pe ghiaţă (era să spunem „teren“) vor apărea formaţiile : H. C. Juventus, Dron, P. Anasta­siu, Sadowsky, Bob Petrovici, Botez Vivi Petrescu, Radu Tănase, Flama­­ropol, Eduard Pană. . Venus: Flueraş ,Buia, Fl. Marines­­cu, Fi. Popescu, Cantacuzino, Cos­­man, A. Bărbulescu, Titinel Constan­tinescu, Vulcănescu (Dlugosh). A fost descoperită o vastă organizaţie de contrabandişti la frontiera româno-bulgară Cercetările se fac de parchetul din Constanţa CONSTANŢA. 19.­­ Am relatat că în seara zilei de 14 om­., cu câteva ore mai înainte de a se închide gra­niţa dobrogeană pentru schimbul de populaţie, organele vamale de la punctul de frontieră Negru Vodă au făcut o senzaţională captură.­­ ,, Acum, după ce contrabandiştiii prinşi la frontieră au fost arestaţi şi deferiţi parchetului suntem în măsu­ră a veni cu noui amănunte. In locul unei simple contrabande se deschid perspectivele unei vaste afaceri de pe urma căreia statului nostru i s-au adus însemnate prejudicii. UN AUTOMOBIL PREA ELEGANT In seara zile de 14 Decembrie, dinaintea punctului vamal de pe şo­seaua din marginea localităţii Negru Vodă, a stopat o limuzină „Nasch“ de o eleganţă prea bătătătoare la ochi pentru un emigrant bulgar care voia să treacă frontiera în ultimul mo­ment. Luxul automobilului a atras însă atenţiunea vameşilor: Oscar Ră­­ceanu, Capota, Zisu, Popovici şi Popsoiu, cari au găsit cu cale să exer­cite un control atent asupra celor doi indivizi din automobil. Poftiţi în lo­calul de vamă celor doi inşi le-a fost luat câte un interogatoriu. S-a stabilit că este vorba de geambaşul de vite Dumitru Raiciu, zis Mitu şi de şofe­rul Panait Verban Dinu, ambii din Constanţa. (•întrebaţi asupra sumelor de bani cu cari trec în Bulgaria, ei au decla­rat că nu au asupra lor decât 2000 lei de fiecare. Desigur, a părut neve­rosimilă această afirmaţie mai ales pentru un negustor de vite, cu atât mai mult cu cât acesta n’a prezentat măcar o recipisă doveditoare că şi-a depus capitalul la B. N. R. pentru a-l transfera­ în Bulgaria. Interogatoriul luat a mai stabilit deasemeni că li­muzina „Nasch“ fusese cumpărată de curând — cu mult mai târziu după tratatul de la Craiova, — deci vânza­rea era nulă de fapt. Vameşii au trecut la percheziţia automobilului. Aci, ascunşi sub ta­piţerie au fost găsiţi 600.000 lei, in cutia difuzorului aparatului de radio şi sub canapele s’au descoperit dea­semeni numeroase piei scumpe pro­hibite la export. Constatându-se contrabanda, geam­başul Raiciu n’a putut aduce nici o justificare. ESCROCAREA BULGARILOR EMIGRANŢI S’a procedat apoi şi la percheziţia corporală, împăturită cu grije, a fost găsită, — în portmoneu — o scrisoare circulară către toţi bulgarii proprie­tari de vite ce au emigrat din Do­­brogea cum şi bilete de vite eliberate de primăria comunei Sinoe. Despre prezenţa acestor bilete vom vorbi mai jos. Deocamdată ne interesează circu­lara următoare: CĂTRE FRAŢII BULGARI CONDU­CĂTORI AI CIREZILOR DE VITE „Vă rog daţi lui Mitu Geam­­başţi (Dumitru Raiciu) câte 30 lei de cap de vită şi 1,50 lei de oaie. Aceasta o spui pentru toţi condu­cătorii cirezilor de­ vite, căci altfel nu puteţi trece vitele fără certificatele ce le aduce Mitu şi cu cari vă dă dru­mul dincolo". Marin St. Marin învăţător — Sinoe Circulara aceasta n’a folosit la alt­ceva decât la escrocarea bieţilor bul­gari de către geambaşul Mitu Raiciu şi învăţătorul Marin St. Marin­ Mari­­noff, fiul unui mare bogătaş din corn. Sinoe. Ca să-şi treacă vitele, bulgarii nu prezentau altceva decât biletele de proprietate şi fişele întocmite de sub­­comisiunile mixte. Nimic altceva, aşa că e lesne de înţeles cu câţi bani au fost înşelaţi bulgarii, când numai ei s’au trecut in Bulgaria, 300.000 ca­pete. De această întreagă escrocherie va răspunde probabil — faţă de autori­tăţile bulgare — şi învăţătorul Marin St Marin­ Marinoff, care a trecut graniţa inaintea lui Mitu Raiciu. „GEAMBAŞUL“ AUTOR AL UNUI INTENS TRAFIC DE VITE Biletele de vite găsite asupra lui Mitu Raiciu au dus şi ele la desco­periri senzaţionale. După mărturiile depuse de Panait Verban Dinu, „geambaşul“ a exerci­tat un intens trafic cu vite ce au fost cumpărate de la români şi apoi trecute în Bulgaria. Raiciu colinda satele dobrogene cu acelaş automobil luxos, care circula cu vechiul lui No. 707 B„ cu toate că fusese înscris la biroul , circulaţie la Constanţa sub No. 501. Din satele româneşti erau cumpă­rate vite pentru cari la primăria Si­noe se fabricau bilete de identitate, atestându-se proprietatea din prăsilă a bulgarilor emigranţi. Complice în acest trafic a fost şi un anume Ni­culae Munteanu, şofer din localitate, str. Scarlat Vârnav 32, proprietarul automobilului 591 Cţa. Toate aceste fapte le cercetează parchetul tribunalului , Constanţa, la dispoziţia căruia se găsesc — deo­camdată — Mitu Raiciu şi Panait Verban Dinu. Automobilul se găseşte confiscat, conform legii vămilor, fiind corp de­lict, fiindcă in el au fost găsite as­cunse suma de 600.000 lei şi pieile prohibite la export. Se dă, cu deosebire, atenţiune mo­dului cum se procurau biletele false pe baza cărora vitele au putut trece în Bulgaria, aducându-se statului nostru însemnate prejudicii. Spectacole de artă aleasă şi cu preţuri de intrare reduse la Teatrul Naţional . Neprevăzutele şi dureroasele îm­prejurări au silit Teatrul Naţional să se mute, provizoriu, din casa lui, bătrână, dar o casă a aminti­rilor glorioase, într’un edificiu gă­sit ca singurul mai potrivit pentru adăpostirea primei noastre scene Desigur nici pe departe nu se pot compara sala şi mai ales scena Teatrului Comedia, cu sala şi imensa scenă a Teatrului Naţio­nal. Dar, oamenii teatrului de stat au ştiut să folosească posibilităţile scenice reduse de la „Comedia“ pentru spectacolele de mare am­ploare ale Naţionalului, au reuşit să sistematizeze dificilele puneri în sem­ă ale marelui nostru teatru, în cadrul restrâns al teatrului din pei­saj.. Cea mai bună confirmare o a­­rată piesele: „Isabela, Regina Spa­niei”, ,Icanii de pe Argeş“ şi ,,Faust”, reprezentaţii cu cerinţe scenice şi technice greu de împli­nit într’un spaţiu mic, dar montate foarte bine la Comedia. înşişi actorii s’au acomodat cu scena „Comediei” şi acesta e un bun punct câştigat. Sala „Comediei" e cu mult mai mică decât sala Naţionalului. Deci ii puţine locuri şi încasări mai­­duse. Totuşi, direcţia Teatrului aţional, având în vedere, nu red­­area de reţete impresionante, ci fărind propaganda culturală şi erminarea marelui public de a­­eta teatrul, a introdus şi la media, aceeaşi politică a pre­­oi acceptabile oricărei pungi, să dovedim acet lucru, pu­­n tabloul comparativ al pre­țurilor, în sala „Comedia” . Sub conducerea soc. „Teatrul“ : Loja rang I, seara lei 650, matineu 500; Loja rang II, seara 300, mati­neu 250; Loja Balcon, seara 300, matineu 250; Fotoliu I, seara 210, matineu 155; Fotoliu II, seara 155, matineu 125; Balcon I, seara 120, matineu 100; Balcon II, seara 50 matineu 40. Sub conducerea Teatrului Naţio­nal : Loja rang I, seara lei 500, matineu 240; Loja rang 11, seara 300, matineu 140; Loja Balcon sea­ra 300, matineu 140; Fotoliu I, sea­ra 160, matineu 80; Fotoliu II, sea­ra 120, matineu 60; Balcon 1, seara 100—80, matineu 60—50; Balcon 11, seara 50—20, matineu 40—15. După cum se vede preţurile au fost simţitor reduse la sala „Co­media" de la venirea Naţionalului aici. Imediat după ultimul specta­col cu „Tâlharii", al companiei „Teatrul”, şi odată cu premiera „Isabelei”, a Teatrului Naţional, preţurile la „Comedia” au fost scă­zute şi cu 50—60 la sută. Tot în scopul de a face accesibil teatrul, publicului, care nu poate plăti preţuri mari şi care nu poate ocupa locuri în balcoanele ieftine, direcţia Teatrului Naţional a intro­dus şi la „Comedia" matineele cu preţuri unice. Rezultatul obţinut la Studio a determinat organizarea de astfel de spectacole şi la Tea­trul Naţional. Dar direcţia Teatrului Naţional mai pregăteşte şi alte surprize plă­cute publicului doritor de specta­cole alese. Iarăşi cazul Bodola Bodola continuă să ocupe pagi­nile sportive ale ziarelor de sport. O vreme se vorbea în ziarele ro­mâneşti despre „transfugul Bodola“ Noi am închis acest trist capitol. Am lăsat această plăcere vecinilor noştri maghiari. N’am aşteptat multă vreme. Ieri ziarele au cu litere mari din nou „un caz“ în jurul aceluiaş Bodola Fostul venusist a fost „răpit“ (aşa cel puţin afirmă ziarele străi­ne) de elveţieni. Noi credem că Bodola n’a fost răpit ci plătit ca să susţină că a fost răpit. E o poveste cu gangsteri care nu prinde în bătrânul nostru conti­nent. * -----xoxoxoxo^oxoxoxox-----­ Offschifderea expo­ziţiei de fotografii a oficiului naţional­­ • de turism Astăzi, 20 Decembrie, orele 18 se va deschide în localul subsecretaria­tului de stat al presei şi propagan­dei din str. Wilson Nr. 8, expoziţia de fotografii documentare consacrată Transilvaniei de Nord şi Nord-Est (inclusiv Maramureşul), organizată de Oficiul naţional de turism. Sunt expuse : vederi, port, îndelet­niciri artă populară şi biserici din lemn din toate aceste ţinuturi şi re­giuni româneşti. La deschidere intrarea numai cu invitaţii. I Curentul ANUL XIII, No. 4621, s si­mbătă 21 Decembrie 1948» La zi Bordeluri de lux... Acum, in preajma sărbătorilor preamărind neprihana cugetului şi a trupului, şi în vecinătatea bisericii luterane, poliţia din Bucureşti a des­coperit iarăşi câteva lupanare clandestine. Din fericire, acestea erau bordeluri de lux... Adecă acolo, nu mergeau femei lipsite de orice spri­jin material ori sufletesc, cari nevrând să spele rufe, să măture uliţi, să îngrijească bolnavi, îşi vând mai de grabă trupul, ci cucoane şi domnişoare de famili oneste şi cu stare, ce se duceau acolo numai ca să-şi mai facă o rochie de mătase naturală ori să-şi mai adaoge câţiva cârnaţi de sirena la blană, întâmplarea nu e nouă. Spre ruşinea unei anume speţe de femei care-şi închipue că a fi nobil înseamnă să umbli cu talpa pantofului numai pe covoraşul automobilului, şi să nu te oboseşti a mai pune mâ­na înmănuşată pe clanţa uşii ce se deschide de la sine, asemenea cui­buri de degradare omenească se vor mai descoperi. Pe unul, neiden­tificat de poliţia de moravuri, dar cunoscut de multă lume, l-a desfiin­ţat cutremurul de mai dăunăzi. Sau poate numai l-a strămutat... Ca o ironie a impudoarei, bordelul acela cu perdelele de la drum mereu lă­sate, unde descindeau din maşini femei mulate in mătăsuri şi mantouri scumpe, se afla peste drum de o mare şi cucernică şcoală de fete. Adică nu chiar peste drum de şcoala călugăriţelor, ci puţin cel mai încoace, in faţa unui mare liceu de băeţi. Lucrul nu e de mirare : până mai acum câţiva ani, în inima lupanarului din Crucea de piatră, era în chip oficial stabilită Grădiniţa de copii mici cu nu mai ştim ce nu­măr. Se aşezase într'o casă cu chirie ce mai 'nainte vreme fusese bor­del. Dar observăm că ridicând anatema împotriva unui anume fel de prostituţie, cel mai desgustător, cădem ,în păcatul abatelui Seigneur de Brantome, care a scris o carte cu toate turpitudinile Damelor ga­lante, fără o netă concluzie morală. Abatele, el însuşi un pui de lele, a ţinut mai degrabă să amuzeze spiritul frivol al Monseniorului Duce de Alençon şi Brabant, Conte de Flandra, fecior şi frate al Regilor Franţei. Iată ce scrie autorul în prefaţa cărţii închinată protectorului său august : „Monseigneur, d'autant que vous m'avez fait cet honneur souvent ă la cour de causer .avec moy fort privément de plusieurs bons mots et contes, qui nous sont si familiers et assidus qu’on diroit qu'ils vous naissent ă vue d'oetl dans la bou ehe...." Vă închipuiţi acum cam ce se vorbea adesea la curtea regilor fran­cezi, pe vremea Caterinei de Medicis, când a trăit şi a scris veselul abate­r drept, el nu dă nicăeri în cartea sa, deslegare tuturor împă­raţilor, regilor, prinţilor, baronilor, muritorilor de rând, pentru desfrână­­rile lor ; dar expune cu lux de amănunte şi , fără talent, toate acele „sales bourdeleries." Căci, orice s­ctr spune, prostituţia din simplu capriciu sau din mi­zerie, este un stigmat numai al conştiinţei umane. Dobitoacele nu-l cu­nosc. Joachim Botez Bazar legionar în folosul cuibuşoarelor de zi Mâine Sâmbătă 21 Dec. orele 11 din se deschide în sala Dalles ba­zarul organizat în folosul cuibuşoa­relor de zi al „Ajutorului Legionar“ de către d-nele : Elena Corneliu Co­­dreanu, Clemance dr Şumuleanu Ileana Corneliu Georgescu, Cornelia prof. Gr. Forţu, dr. Calangiu, dr Ma­­teescu, Lucia gen. dr. Dumitriu, El­vira gen. Botez, Liliana Cotigă, Ana Maria Marin şi d. dr Vasilcu. Doamnele din elita Capitalei sunt rugate ca înainte de a-şi face cum­părăturile de cadouri, în vederea sărbătorilor, să viziteze acest bazar, unde vor fi expuse spre vânzare, ju­cării lucrate de cuiburile legionare de doamne, obiecte de preţ, porţe­lanuri, diferite articole pentru ca­douri, îngerii, feţe de mese, pleduri, mănuşi, flori artificiale, etc. etc Pro­dusul vânzărilor va merge în între­gime în folosul cuibuşoarelor de zi ale „Ajutorului Legionar“, care vor lua fiinţă după sărbători în centrele muncitoreşti din capitală LUMINA RAMPEI Teatrul Naţional „Faust” cu d. George Traca Astăseară, Vineri 20 crt., Teatrul Naţional reia unul din marile sale succese de la începutul stagiunii : FAUST", de Goethe.­­ Rolurile principale sunt jucate de d-nii George Vraca (Faust), N. Băl­­ţăţeanu (Mefisto), Lilly Carandino (Margarete), Nataşa Alexandra (Mar­ta), G. Demetru, G. Baldovin, N. Să­­vulescu, Stroe Atanasiu, N. Branco­­mir, Get­ta Chernbach, Tantzi Soviani, etc. Direcţia de scenă: d. Soare Z. Soare, Decorurile: d. Traian Cor­­nescu. Astăseară la Studio premiera: „Stăpânul Casei” ! Comedia marelui dramaturg italian Carlo Boldoni, „STĂPÂNUL CASEI", se reprezintă în premieră, pe scena Studio­ului Teatrului Naţional, astă­seară. Vineri 20 crt., la orele 8 juni. precis Rolurile principale sunt încredin­ţate d-lor: I. Finteşteanu, N. Săvu­­lescu,­­ Ulmeni, C. Morţun, N Mo­ţoc, C. Rădulescu, E. Cassian şi d-nelor: Nataşa Alexandra, Marietta Rareş, Victoria Mierlescu şi Fifi Mi­hailovici. Echipa de pantomimă este compusă din d-nii: I. Horaţiu, Al Stoianovic, C. Rădulescu, E Stoicescu, P Stillu, G. Buliga şi d-nele: Febronia Stă­­nescu, Sim­a Şerbu, Dorina Moga, etc. Piesa se joacă în excelenta tradu­cere a d-lui profesor Al. Marcu, lau­reatul premiului internaţional pentru literatură „Sah-Remo". Direcţia de scenă o semnează de Fernando de Crucciati. Vacanţa de Crăciun la II»«***­***-" Pilitură italiană Institutul de cultură italiană aduce la cunoştinţă că cu ocazia sărbători­lor cursurile de limbă şi cultură ita­liană iau vacanţă, conform orariului cursurilor universitare, adică de la data de 19 Decembrie până la 2 Ia­nuarie inclusiv Lecţiile se vor relua în mod regu­lat la 3 Ianuarie 1941, zi în care se vor deschide înscrierile şi la nouă secţiuni de limbă pentru începători şi înaintaţi, precum şi la cele de cul­tură. Secretariatul este deschis la sediul din str. Biserica Amzei 2, în fiecare zi de lucru de la or­ele 16 la 20. f­abricate neU U­N APEL A pornit un apel : două doamne l-au făcut către toate femeile ţării, pentru soldaţii noştri, pentru acei care işi vor petrece sărbătoarea Crăciunului, departe de căminul lor drag şi lipsiţi de mângâierea fami­liei... Acolo, în garnizoana lor, vor sta poate in ziua Naşterii Domnului cu tristeţea în ochi, cu gândul dus către cei de acasă, şi la necazu­rile lor, — fără nici o bucurie ! Va fi un Crăciun trist, pe .­are numai, inimile bune ar putea să-l mai schimbe, pe care numai dvs., doamnă, aţi putea să-l mai schim­baţi, căutând să le aduceţi o mân­gâiere cât de slabă. Amintiţi-vă doamnă, de Crăciunul şi de sărbătorile din anul trecut când soţul, când fiul, când poate lo­godnicul sau fratele dvs. domnişoa­ră, lipseau de acasă fiind concen­traţi undeva­ departe. Au fost sărbători triste... când aţi fi făcut orice să le puteţi trimite cât de cât o rază de bucurie. Anul acesta'­­l aveţi acasă, dar... câţi n'au mai rămas oare acolo?.„ Soldaţii, nădejdea noastră în vii­tor, către ei trebue să ni se în­drepte gândul şi toată grija noas­tră. Să încercăm măcar cât de puţin să le dovedim dragostea ce le-o purtăm. E un an mai greu, anul acesta însă din puţinul nostru pe care-l avem să le trimitem şi lor... un vestmânt cald de lână, sau orice alt lucru care să le arate că vă amin­­tiţi de ei, să le mai aline mâhni­rea, şi să le potolească amarul Iar sufletul dvs. bun .Nu poate să refuze slaba rază de mângâiere pe care le-o puteţi da , fapta bună pe care creştineşte trebue s-o facem. E datoria noastră la care ne tre­zeşte apelul doamnelor Antonescu şi Eliza Horia Sima. Să-l urmăm cu toată bucuria şi cât mai avem timp. Claudia Banu -----xoxoxoxo^osoxoxox——■ închiderea expoziţiei Peer Merlöe Azi, la orele şase seara, va lua sfârşit expoziţia sculptorului Peer Merlee, deschisă în timpul acestei luni în sala Dalles. Cele mai mult de 40 de lucrări expuse, arătau publicului amator de artă un spirit controlat şi distins, care se revarsă din prisosinţă în mici statute pline de eleganţă şi farmec. Persoanele care au reţinut lucrări sunt­­ rugate să şi le ridice până la ora indicată. ■ ’ ’ ‘' Societat­ea „Graiul Românesc“ îşi reia activitatea La 1922 s’a înfiinţat în Bucureşti Societatea culturală „Graiul Româ­nesc“, cu scopul de a întreţine re­­laţiuni cu Românii din afara gra­niţelor Regatului Român pentru grai, credinţă şi cultură naţională. Dacă la acea dată când, graţie realizării unităţii noastre naţionale, numărul Românilor rămaşi în afara graniţelor ţării era destul de redus, tineretul universitar împreună cu profesorii lor au crezut necesar o acţiune care să dea unor fraţi răz­leţi putinţa de a-şi păstra graiul, credinţa şi cultura lor naţională, cu­ atât mai mult se in­pune o astfel de acţiune astăzi când numărul fraţilor noştri fără ţară a crescut enorm de mult prin dureroasele pierderi la cari am fost siliţi să consimţim vre­melnic. In vederea reluării activităţii So­cietăţii şi începerii unei acţiuni de lămurire d., prof. Simion C. Mân­­drescu roagă pe membrii Societăţii şi pe toţi acei cari cred că o relua­re a activităţii, in situaţia de astăzi a românismului, este imperios nece­sară, să iea parte la adunarea care va avea loc Sâmbătă , 21 crt. orele 18, la d-sa acasă, str. Paris 29, pen- ’ tru a se alege comitetul prevăzut de­­statute şi a stabili programul de lu­cru.­­4 In acelaşi timp roagă pe d-nii preşedinţi ai filialelor din întreaga ţară — în lipsa acestora pe d-nii­­vice-preşedinţi ■->­ să convoace de urgenţă pe membrii filialelor in a­­dunări de reorganizare făcându-le cunoscut rezultatul, pentru a li se putea da ulterior îndrumările nece­sare din partea Comitetului Central­­ Executiv. . . . . .. Concertul de Duminică al „Filarmonicei“ Duminică 22 Decembrie va avea loc în sala „ARO“ 3, sub conducerea d-lui C. C Nottara concertul sim­fonic al orchestrei „Filarmonica". Prima parte a concertului, care precede sărbătorile Naşterii Domnu­lui e închinată muzicii mistice. Poemul simfonic „Mântuirea" (Re­demption) a compozitorului francez Cezar Franck, cu a cărui înţelegă­toare gândire muzicală se intonează începutul acestui concert, cu toate că nu tratează spiritualiceşte ambianţa Naşterii Domnului, totuşi Christos l-a inspirat puternic, de­oarece semnifi­caţia poetică, după însuşi Franck şi care formează tema muzicală a aces­tui poem ar fi „Cuvântul lui Christos transfigurează şi renaşte bucuria unei lumi întregi“. Semnificaţia aceasta poetică şi-a găsit muzicaliceşte o pro­fundă tălmăcire Sabin Drăgoi, însă,­in „Divertis­mentul rustic", face să se audă două splendide colinde poulare: „O, ce veste minunată" și „Sub cel roșu ră­sărit". Ambele sunt tratate cu o deo­sebită măestrie contrapunctică com­pozitorul găsind mijlocul de a le îm­preuna contrapunctic, isbutind a con­topi într’un tot două teme cu carac­ter diferit, cea dintâi­ fiind religioasă, iar cea de a doua vioare, formând astfel un fel de derivaţii pe temă. Cele cinci colinde de Dimitrie Cu­clin pentru orchestră de coarde, de o impresionantă invenţie melodică proprie, sunt admirabile prin sinceri-, tatea atât de apropiată a genului, a­­tât melodică cât şi armonică E un model de artă contrapunctică O altă faţetă a spiritului mistic o prezintă Josef Suk în „Meditaţie pe un vechi Coral boem“ Tema de o simplicitate psalmodică, trece prin toată gama de desvoltare componis­tică, obţinând momente minunate de la serafic până la dramatic Acest ciclu mistic se încheie cu „Preludiu la Parsifal", de Wagner, pagini de muzică de cea mai cuprin­zătoare putere de impresiune a ge­nului, din câte s’a compus de şase decenii încoace In partea a doua vom rea­uzi reu­şita „SUITA“ în spirit românesc de Constantin. Nottara, unde compozito­rul utilizează un material propriu, care s’ar pă­rea auzit, că e o culegere populară Anumite teme au afinităţi cu me­­losul popular bănăţean. „Cântec Joc, Ciobănăşul-Cimpoieril, Denie la mâ-““ năstire şi la horă“ îşi­ au semnificaţia lor printr’o invenţie melodică justă­­ şi o orchestraţii de mult colorit care atinge în „LA HORA“ o animaţie in­strumentală deosebită. ’ Concertul se termină cu grandioa­sa uvertură „Maeştrii cântăreţi“, de Wagner, care prezentând cu măestrie principalele faze tematice ale acestei, minunate satire muzicale, culminează cu contrapunctarea­ ingenioasă a trei teme caracteristice. Concertul societăţii coraie Pentru anul acesta societatea co­rală „Carmen“ şi-a anunţat tradi­ţionalul său concert de sfintele, sărbători pe ziua de Sâmbătă, 21, Decembrie în sala Dalles. Ţinând să fie şi de data aceasta­ prezentă la chemările neamului soc, „Carmen“ a hotărît ca venitu­rile acestui concert să fie vărsate­, refugiaţilor prin­­ „Ajutorul Legio­nar“. Concertul coralei OMetirgtti ' ’ î”.­’ • ** 1 ■ Duminic^v.22 Decembrie a. c. orele 21 precis, core ai municipiului Bucu­rești de sub j’i­nducerea d-lui Stefan Mureseanu, va da un concert de co- •1 linde în.sala,palles.. v .«-Aa-ii-In program: D 'Kiriac, G Cucu,L* ' Chi­nescu, M. Barcă, T.’- MârizatU, ■' V Budiș Em. Monţia, ‘I Bastori, Ma-' v' trim Vasiliu, etc. » -----­Vor da­ concursul : d-na' Nelle Di­mitri­u şi d. N Păun dele Opera itomâni La pian : d-na Aglaia Mi­­hai’e'SCCiiTosCafli. ' Intrarea cu invitaţii (Direcţia Miş- !'iV cării culturale ' Ştirbey Vodă, 47). ”■ p».,M*«te A apărut lucrarea d-lui arh Sta­tie Ciortan. ..Studii si realizari in" ar­hitectura'românească" Volumul, elegant tipărit, este mo­dest intitulat Din activitatea urlui profesionist " Vineri 20 Decembrie 1940 RADIO-EXPERIMENTAL 364,5 m 823 kHz 12 kw RADIO-ROMANIA 1875 m 160 kHz 150 kw RADIO-BUCUREŞTI 32,4 m 9259 kHz 2 kw RADIO ROMANIA, RADIO BUCU­REŞTI ŞI POSTUL PE UNDA SCURTA 32,4 m 7.00 ■ ORA DIMINEŢII 13.15 : Ora : Cota apelor Dunării şi a barei Sulina , informaţii artistice şi sportive 13.30 DEBUTANŢI LA RADIO. Or­chestra de mandoline Gh­­arcoveanu : Intre noi marş de Mario Maclocchi ; Secesiune vals da Margareta Emandi ; Străluceşte în depărtare, variaţie de Traian Sârbu Ultima iluzie mazurca de Hernandez 13 50 : Serviciu­ de ştiri germane 14 00: Dansuri spaniole (discuri) Dans spaniol în sol minor şi Bolero , în re major de Moszkowski ; Sevilla de Albeniz 14 10 : Radio-jurnal (II) 14 30 . Romanţe-voce : Gică Petrescu (acompaniat la pian de Dinu Şerbă­nescu) : Să te iubesc pe tine de Alex Leon ; Mi-e inima pustie de Dinu Şer­­bănescu : in noaptea asta toată lu­mea e a mea de Ion Vasilescu ; In satu 'n care m au­ născut de Dendrino; Cântă-mi lini din strună de G­hib­ou; Ai să uiţi până mâine de Liliana De­­descu : Tot ce e românesc nu p­are ne­îvli.şu Constantinescu 15 00 ; Jurnal­ cultural 18 30 ; Ora : Concert de după amiază- Orchestra Radin dir de Th Rogalsk­i I. voce : D-ra Zina Săvescu, Uvertură la , Răpirea din Serai' de Mozart : Arie­­din .Răpirea din Serai“ de Mozart (voce: D-ra Zina , Săvescu).; Cântec,, de Primăvară de Goun­d : Arie din Fa­ust“ de Gounod (voce : d-ra­­ Zina Săvescu) ; Valsul­ dragostei de Moskow­­ski ; Sărutul, vals, de Arditţi (voce : D-ra Zina Săvescu) 19:00 . Problema sănătăţii­..m­ . Statul. Legionar de Dr. Alex Popovici Secre­tar General , al Ministerului Sănătăţii 19:15. Concertul corului Academiei’ de muzică religioasă cond de I Ti­, culescu : Sue boeri, de Ion Bohociu ; O ce veste minunată de Oh Dims Doampe !isUsp­ri '­stoase de­ Va­sile Popovici : Praznic luminos de Timotei Popovici : Domn din cer", s-­a arătat ,de Ioan Bohociu • Trei păstori de Timo­­teiPopovici ; Maica Sfântă de Vasile Popovici ; Cântec­ de Crăciun, de Iona. Ticul eseu 19­45: Serviciul de, știri germane 2000 Radio-jurnal (IV). . 20.20 Mess la oratoriu, de Haender discuri) In pauză (2125,21:15). Radio-jurnal (V) . Sport 23 00 . Jurnal pentru străinătate In‘ • • .­­ In i,n5 t d A apărut ALMANACHUL Ziarului „CURENTUL” Cu un variat­­ bogat materia Numeroase plans în culori PREȚUL LEI 45 4 i n #1

Next